Cutremurele

Ce este un cutremur?

Un cutremur (sau seism) este un fenomen natural caracterizat prin

eliberarea bruscă a energiei acumulate în roci;  această energie se transmite sub
formă de unde seismice care provoacă printre altele mișcarea solului.
Simplificând, putem compara un acțiunea unui cutremur cu efectul unei pietre aruncată
într-un lac: 
 În 1906, Henry Reid a reușit să explice mecanismul de producere a cutremurelor cu
ajutorul teoriei revenirii elastice. Atunci când rocile încep să fie sub presiune, ele
inițial se îndoaie ca un arc, împotrivindu-se forței din direcție opusă. Atunci când
presiunea devine prea mare, rocile cedează și se rup în cel mai vulnerabil punct, iar
restul rocilor îndoite revin la forma inițială. Zona de ruptură devine o falie, și energia
eliberată brusc generează un cutremur.
 Cauze care duc la
producerea cutremurelor
 Acestea pot fi:
 naturale:
 tectonice: datorită tensiunilor din interiorul Pământului (90% din cutremurele de pe Glob)
 activitate vulcanică (7% din cutremurele de pe Glob)
 impactul meteoriților
 prăbușirea cavernelor subterane
 artificiale:
 explozii
 operațiuni miniere (precum surpări de mine, exploatare prin injecție cu fluide, excavări)
 umplerea lacurilor de acumulare
 Efecte
 Efectele depind de intensitatea cutremurului, de adâncimea la care se produce şi de natura
rocilor de la suprafaţă. Pământul se poate deschide, ridica sau surpa.
 În munţi se pot produce avalanşe, alunecări de teren, chiar şi pe pantele mai puţin abrupte,
solul argilos se poate scurge asemeni lavei topite. Amestecul afânat de nisip şi argilă este supus
unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se transformă în nisipuri mişcătoare. Acest fenomen
s-a întâmplat la cutremurul din 1964 din Alaska.
 Cutremurele marine pot provoca valuri gigantice numite tsunami. Acestea pot avansa pe ocean
cu viteze de 800 km/oră, dar acolo sunt abia vizibile. Când valurile se apropie de mal, marea
iniţial se retrage, apoi inundă ţărmul cu o serie de valuri gigantice ce pot atinge, uneori, chiar şi
40 m.
 Cei mai mulţi oameni părăsesc locuinţele.
VII - Foarte Este perceput şi de persoanele aflate la
6 grade
puternic volan. Stricăciuni considerabile în clădiri
prost construite.

VIII - Casele se deplasează pe fundaţile lor,

Între 6 şi
pereţii uşori sunt aruncaţi în afară, unii
Destructiv 7 grade
pereţi de cărămidă se prăbuşesc.

Panică generală, stricăciuni considerabile

IX - Ruinãtor şi în structuri special construite. Crăpături 7 grade
mari în teren.

X- Sunt distruse cele mai multe structuri din Între 7 şi

Dezastruos cărămidă. Mari alunecări de teren. 8 grade

Puţine clădiri din cărămidă rămân în

XI - Foarte picioare. Sunt distruse poduri. Şinele de 8 grade
dezastruos cale ferată sunt îndoite puternic.

XII - Distrugerea este aproape totală. Obiectele Mai

sunt azvârlite în sus. Au loc modificări ale mare de
Catastrofic reliefului. 8 grade
 Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur puternic ?
 Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi
femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
 Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasă, de curs, laboratorul, locuinţa etc.
deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să
surprindă grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la
accidente nedorite.
 Dacă vă aflaţi în faţa unei clădiri, rămâneti departe de aceasta, feriţi-vă de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
 Dacă vă aflaţi înăuntru rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge; staţi
înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
 Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă
sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor lămpi, obiecte,
mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
 Sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul
uşii, spre a vă asigura stabilitatea.
 În lipsa unor astfel de posibilităţi de a vă menţine sub şoc stabilitatea, vă puteţi
proteja stând la podea lânga un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în
jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral,
faţa.
 Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf,
biserică, stadion, sala de sedinţe) nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai
multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.
 Proiect realizat de:Alexandru Scortanu
 Clasa:a 11 C
 Tema proiectului:Cutremurele