Sunteți pe pagina 1din 16

Calciu

Elemente minerale

Mineralele sunt elemente nutritive necesare organismului pentru a funcționa


corespunzător și pentru a se menține starea de sanatate.
Elementele mineralele necesare organismului sunt furnizate printr-o dieta
variata formata din fructe, legume și oleaginoase.

Calciul este unul din elementele vitale pentru funcționarea organismului în


condiţii normale.

Calciul reprezintă aproximativ 2% din greutatea organismului (1,2-2,0 kg), din


care 99% este stocat în oase și dinți pentru menținerea lor într-o stare
sănătoasă și puternică, restul de 1% este necesar pentru supraviețuire(pentru
contracția mușchiului cardiac și reglarea bătăilor cardiace, pentru derularea
multiplelor procese fiziologice din organism).
Sistemul osos reprezinta nu numai cadrul rigid de sustinere a organismului ci
si sursa de calciu in momentul cand nivelul acestuia in sange scade. In acest
proces dinamic, aproximativ 600-700 mg de calciu se schimbă zilnic între
oasele unor adulți si sange.
Elemente minerale
In cazul unui regim alimentar deficitar în calciu, organismul va alege
întotdeauna să mențină un anumit nivel de calciu în sânge, prin extragerea lui
din dinți și oase.
Acest mecanism de supraviețuire cu orice preț poate cauza o pierdere importanta
de calciu din oase încât apare osteoporoza (pierdere de masa osoasa sau oase
casabile), iar la copii, simptomul carenței de calciu este rahitismul. 
La nivelul oaselor, calciul este înlocuit în fiecare zi și 20% din celulele noastre
osoase sunt înlocuite de altele noi în fiecare an.
Zilnic se elimină prin urină și scaun între 200 și 300 de mg de calciu.

Doza zilnică optimă de calciu recomandată variază foarte mult atât în funcție


de vârstă, sex și alte particularități individuale. Astfel:
• Sugari, până în 6 luni: 400 mg
• Sugari, între 6 luni și un an: 600 mg
• Copii 1-10 ani: 800 mg
• Adolescenți: 1200 mg
• Adulți: 1000 mg
• Femei însărcinate sau care alăptează, femei peste 65 de ani: 1600 mg.
Elemente minerale
Funcțiile calciului sunt:
- principala funcție a calciului în organism este să consolideze și să mențină în
stare buna de funcționare scheletul și dinții;
- deține un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase;
- contracțiile musculare sunt dependente de prezența calciului, ionii de calciu
favorizând legătura dintre impulsul nervos și contracția musculară;
- împiedică trecerea rapidă a lichidului plasmatic în spațiul extracelular având
efect benefic în procesele inflamatorii;
- stimulează echipamentul enzimatic al organismului;
- rol important în tratamentul insomniilor
- micșorează amploarea alergiilor
Glanda paratiroidă, situată în regiunea gâtului, este cea care reglează cantitatea
de calciu pe care o primește organismul, cu ajutorul parathormonului.
Parathormonul sau hormonul paratiroidian este hormonul secretat de glanda
paratiroidă, care asigură repartiția calciului în organism.
Hipocalcemia apare atunci când concentrația de calciu din organism scade sub
8,8 mg/dl.
Elemente minerale
Dezechilibrului Ca in organism este determinat de:
- prelucrarea îndelungată a alimentelor, care duce la scăderea calității
vitaminelor și mineralelor pe care le conțin;
- excesul de carne și lapte, care determină un conținut crescut de fosfor și
implicit eliminarea calciului din organism;
- excesul de pâine, făinoase, prăjituri și produse de panificație
- consumul excesiv de sare, zahăr, cafea și alcool;
- băuturile răcoritoare, care au un conținut ridicat de fosfor;
- abuzul de medicamente tip diuretice și anticoncepționale;
- stresul și lipsa de mișcare în aer liber;
- expunerea redusă la soare, care duce la o cantitate insuficientă de vitamina
D;|
- menopauza și mai ales menopauza prematură;
- diabetul și bolile cronice de rinichi și ficat;
- bolile de sânge, așa cum sunt anemia și leucemia;
- dereglările glandei tiroide.
Elemente minerale
Simptomele cele mai comune ale carenței de calciu se numără:
• tulburările de ritm cardiac și palpitațiile;
• senzația de amorțeală;
• rigiditatea sau contracțiile musculare involuntare (cârceii);
• durerile de cap intense și persistente;
• dereglările ciclului menstrual sau tulburările de menopauză;
• pierderile de memorie și stările de leșin.

Necesar de Ca la copii

• Copiii intre 1-3 ani au nevoie de :
500mg de calciu în fiecare zi (aproximativ 2 pahare de lapte) 

• Preșcolarii și școlarii în clasele mici (4-8 ani) au nevoie de:
800 mg calciu în fiecare zi (aproximativ 3 pahare de lapte).

• Școlarii mai mari și adolescenții (9-18 ani) au nevoie de :
1300.mg calciu în.fiecare.zi. Acest nivel mai ridicat de calciu este important îndeosebi 
cand începe-pubertatea (aproximativ 4 pahare de lapte).
 
Elemente minerale
Lapte (integral sau semidegresat), 1 cană = 227 g de iaurt simplu, degresat = 415
300 mg calciu mg calciu
Lapte de soia, 1 cană = 300 mg calciu 227 g de iaurt simplu, gras = 275 mg calciu
Fasole albă, ½ cană = 113 mg calciu 85 g sardele în conservă cu ulei = 325
mg calciu
125 g faină albă, cu agent de creștere = 423
mg calciu O salată iceberg = 97 mg calciu
138 g faină de porumb = 483 mg calciu O bucată plăcintă cu dovleac (155 g) = 146
mg calciu
30 g fulgi de porumb = 1000 mg calciu
86 g de înghețată de vanilie = 113 mg calciu
Brânză telemea două felii mari = 300
mg calciu 30 g de cereale dulci ( cu cacao, scorțișoară,
miere, etc.) = 100 mg calciu
226 g brânză de vaci degresată = 156
mg calciu 29 g de migdale = 70 mg calciu
Svaiter 29 g = 224 mg calciu 190 g de spanac (congelat sau gătit) = 291
mg
Mozzarella degresată 29 g = 207 mg calciu
Un pahar mediu de suc proaspăt de
Brânză topită 29 g = 159 mg calciu portocale = 50 mg calciu
Brânză Feta 29 g = 140 mg calciu O cană de mazăre fiartă = 94 mg calciu
cremă de brânză de vaci 210 g = 126 100 g somon la conservă = 200 mg calciu
mg calciu
boabe de soia gătite 172 g = 175 mg calciu
Elemente minerale
Principala sursă alimentară de calciu o reprezintă produsele lactate. Acestea
acoperă nevoia de acest mineral în proporție de 60-80%, în condițiile unui
regim alimentar obișnuit.
Alte alimente bogate în calciu sunt: scorțișoara, migdalele, fasolea, broccoli,
semințele de susan, smochinele, somonul și sardinele. busuiocul, salvia,
menta, cimbrișorul, pătrunjelul.
Magneziu
Elemente minerale
Magneziu. Magneziul îndeplinește foarte multe roluri în organism, începând
de la buna funcționare a mușchilor și până la reactiile care au loc în
metabolism. Un rol important este legat de faptul că stimulează absorbția
mineralelor. Mg contribuie la absorbtia mineralelor importante, precum
calciul, potasiul, fosforul și sodiul, cât și a vitaminelor esențiale.
Magneziul îndeplinește un rol important în funcționarea mușchilor și a nervilor,
inclusiv a mușchiului inimii (miocardului).
1. Are rol în transmiterea semnalelor de la nervi la mușchi. Totodată,
magneziul reglează neurotransmițătorii din organismul nostru, care sunt
responsabili pentru calmarea corpului și a minții, prin transmiterea
semnalelor prin tot sistemul nervos. El ajută la activarea și menținerea
funcției nervoase și, totodată, contracarează efectele negative ale excesului
de calciu asupra mușchilor și nervilor.
2. Eliberarea adrenalinei
Magneziu reduce eliberarea adrenalinei și efectele "hormonilor stresului"
asupra inimii, ceea ce este o măsură indirectă a efectelor acestui mineral
asupra creierului.
Elemente minerale
3. Metabolizarea glucozei și a carbohidraților

Prin acțiunea pe care o are în procesul de metabolizare a glucozei, magneziul


contribuie la menținerea unui nivel optim de zahăr în sânge și are un rol însemnat
în prevenirea diabetului zaharat și în mentinerea sub control a bolii. De altfel,
diabetul de tip 2 a fost asociat cu deficitul de magneziu, iar riscul de a dezvolta
această boală cronică este mai scazut în rândul celor care au un nivel optim de
magneziu în organism. Prin aceeași acțiune, magneziul are și o contribuție majoră
în procesul de transformare a zahărului în energie.

4. Imbunătățirea digestiei
Magneziul acționează asupra mușchilor din interiorul aparatului digestiv,
astfel încât are o acțiune directă asupra digestiei. Datorită acțiunii pe care o
are asupra tranzitului intestinal, magneziul ajută în ameliorarea tranzitului
lent și în combaterea constipatiei.
Elemente minerale
5.Creșterea densității minerale osoase
Magneziul este implicat direct în formarea oaselor și influențeaza activitatea
osteoblastelor și osteoclastelor (celule responsabile de formarea de țesut
osos), influentând în același timp și concentrațiile hormonului paratiroidian
și ale formei active ale vitaminei D, doi regulatori majori ale homeostaziei
osoase (integritatea osoasă). Datorită rolului pe care îl are la nivelul
sistemului osos, magneziul contribuie la ameliorarea simptomelor
osteoporozei.Mai mult decât atât, magneziul contribuie la sănătatea
sistemului osos și prin rolul pe care îl are în procesul de absorbție a
calciului.
6. Transportor activ al ionilor de calciu, sodiu și potasiu în membranele
celulare
Prin această acțiune, magneziul combate acumularea de calciu și potasiu la
nivelul mușchilor, susținând buna funcționare a sistemului muscular.
Elemente minerale
7. Contracararea oboselii și a stării de extenuare
Magneziul contribuie la menținerea unui nivel de energie optim. Un studiu
realizat la Centrul pentru Studiul Medicinei Complementare din
Southampton din Anglia, a demonstrat că sulfatul de magneziu este util în
tratarea pacienților care suferă de sindromul oboselii cronice.
Totodată, magneziul are un aport considerabil și în:
• terapia adjuvantă a starilor depresive;
• creșterea rezistentei organismului(datorită rolului pe care îl are la nivel
muscular);
• combaterea inflamațiilor;
• prevenirea migrenelor
Necesar de magneziu zilnic
Recomandările cu privire la doza zilnica de magneziu, conform Institutului National de
Sanatate al SUA, sunt:
• de la naștere până la 6 luni: 30 mg/zi;
• de la 7 la 12 luni: 75 mg/zi;
• de la 1 la 3 ani: 80 mg/zi;
• de la 4 la 8 ani: 130 mg/zi;
• de la 9 la 13 ani: 240 mg/zi;
Începând cu vârsta de 14 ani, necesarul zilnic recomandat de magneziu este diferit
pentru bărbați și pentru femei.
• persoanele de sex masculin cu vârste între 14 și 18 ani: 410 mg/zi;
• bărbații între 19 și 30 de ani: 400 mg/zi;
• bărbații între 31 și 50 de ani 420 mg/zi;
• bărbații de peste 51 de ani: 420 mg/zi;
• persoanele de sex feminin cu vârste între 14 și 18 ani: 360 mg/zi;
• femeile între 19 și 30 de ani: 310 mg/zi;
• femeile între 31 și 50 de ani: 320 mg/zi;
• în timpul sarcinii: 350-400 mg/zi;
• în perioada de alăptare: 310-360 mg/zi;
• femeile de peste 51 de ani: 320 mg/zi;
Magneziu

Deficitul de magneziu.

Deficitul de magneziu se poate resimți atât în starea de spirit, cât și în


sănătatea fizică. Printre simptomele carenței de magneziu se numără:
• oboseală, extenuare chiar dacă pacientul se odihnește suficient, stări de
leșin;
• anxietate, depresie;
• nervozitate, irascibilitate;
• crampe musculare, tremor, zvâcniri (spasme) musculare;
• dureri de cap;
• palpitații, aritmie;
• tensiune arterială crescută;
• dificultăti de respiratie;
• pierderea poftei de mâncare, greață;
Magneziu

Excesul de magneziu poate avea efecte adverse precum:


•tulburări digestive şi neurologice;
•hipotensiune arteriala;
•inhibarea activităţii cardiace normale.

Organismul își poate procura magneziul pe cale naturală din:


• cereale integrale;
• nuci, arahide, smochine, migdale;
• ciocolată;
• lapte și produse lactate;
• legume verzi;
• miere de albine;
• ape minerale bogate în magneziu;