Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”

Catedra de Medicină Socială și Management Sanitar

Tuberculoza
Student: Saharov Nicoleta
Grupa: M1916
Coordonator științific: dr.șt.med., conf. univ. Obreja Galina
CE ESTE TUBERCULOZA?
Tuberculoza (TB) este o boală infecto-contagioasă
cu evoluție cronică.
De obicei este cauzată de Mycobacterium
tuberculosis (Koch Bacillus), o bacterie acido-
alcoolo rezistentă (în unele cazuri mai rare, cauza
poate fi M. bovis sau M. Africanum).
Boala afectează cu predilecție plămânul, dar se poate
localiza și în alte țesuturi / organe.[1]
CUM SE CLASIFICĂ TUBERCULOZA?
Conform ICD-10-AM Tuberculoza (A15-A19) face parte
din grupul Anumite boli infecțioase și parazitare (A00-
B99) și e clasificată după cum urmează [2]:

A15 Tuberculoza respiratorie confirmată bacteriologic și histologic


A16 Tuberculoza respiratorie neconfirmată bacteriologic și
A17 histologic
A18 Tuberculoza sistemului nervos
A19 Tuberculoza altor organe
CARE SUNT ASPECTELE TUBERCULOZEI?
[1,3,5]

BIOLOGIC PATOLOGI CLINIC


Bacilul însămânțat se Dacă nu e C
oprit bacilul • Febră, frisoane
divide lent timp de 8 la nivel de ganglioni • Tuse uscată 2-3 săpt.
săpt. Micozidele de pe limfatici de către • Durere în piept
membrana bacilului îi macrofagi, bacteriile • Expectorația sputei
atribuie rezistență diseminează, formează • Hemoptizie
sporită. Răspunsul tuberculi în special • Transpirație nocturnă
imun e mediat prin subpleural și duc la • Scădere ponderală
Limfocite T. necroza țesuturilor. • Inapetență
DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI[4, 5]
Confirmarea TB se realizează în unităţile medicale de
pneumoftiziologie (ambulatorii sau secţii cu paturi) cu aportul
laboratoarelor de bacteriologie şi anatomie patologică.
Procedurile de diagnostic:
• Datele anamnestice.
• Examinarea clinică.
• Examinarea sputei la MBT (Xpert MTB/RIF, microscopia,
metoda culturală, metodele molecular genetice).
• Examenul radiologic OCT.
• Consilierea şi testarea la marcherii la HIV.
COMPLICAȚII PE
TERMEN LUNG [1]
• Pleurezie serofibrinoasă (la copii);
• Complicații bronșice: compresie /
fistulă / perforație gangliobronșică;
• Pneumonia și bronhopneumonia
cazeoasă
• Tuberculoza miliară
• Meningita tuberculoasă
• Peritonita tubeculoasă
RATA BRUTĂ

Morbiditatea
populației prin
tuberculoza activă
pe medii, 2014-2019
Banca de date statistice
Moldova (2020) [6]
RATA SPECIFICĂ

TB incidence in 2019
disaggregated by age and sex.
World Health Organization (2020) [7]
RATA STADARDIZATĂ

Rata standardizată a
mortalității la bărbați în
vârsta de 15-39 ani și
40-64 ani pentru unele
cauze de deces, anii
1980-2012
O. Penina, ș.a., Centrul de Cercetări
Demografice al INCE al AŞM (2014)
[8]
PROPORȚIE
Proporţia
procentuală a
rezultatului frotiului
sputei pozitiv din
toate cazurile noi de
tuberculoză
pulmonară,
anii 1995 – 2008
M. Kavtaradze, S. Ciobanu.
World Health Organization
(2012) [9]
STUDIU
CAZ-CONTROL[10]
STUDIU DE COHORTĂ [11]
TRIAL CLINIC
RANDOMIZAT
CONTROLAT[12]
PROFILAXIA TUBERCULOZEI[13]
1. Profilaxia nespecifică:
• Măsuri profilactice în societate (reducerea consumului de alcool,
tutun, etc.; promovarea modului sănătos de viață; implicarea
comunității și autorităților în informarea populației, etc.)
• Măsuri de igienă personală (limitarea contactului persoanelor
sănătoase cu cele infectate cu TB activ)
2. Profilaxia specifică:
• Profilaxia medicamentoasă (chimioprofilaxie, izoniazidă, ș.a.)
• Profilaxie prin vaccinare
TRATAMENTUL TUBERCULOZEI[1]

1. Tratamentul de bază: chimioterapia.


2. Alte metode complementare:
• tuberculinoterapia,
• corticoterapia,
• colapsoterapia,
• intervențiile chirurgicale, etc.
3. Medicamente antituberculoase în combinație pentru limitarea
riscului contaminării altor persoane (izoniazid, rifampicin, etc.)
4. Strategia DOTS (folosire asociată a preparatelor antituerculoase
moderne în regimuri de scurtă durată, strict supravegheat.
SCREENINGUL TUBERCULOZEI[5]

Depistarea pasivă a TB (screening-ul simptomaticilor): examinare


sistematică cu identificarea persoanelor cu simptome sugestive TB.
Depistarea activă a TB (screening-ul sistematic): identificarea
sistematică a persoanelor cu suspiciune de TB activă, într-un grup-
ţintă predeterminat, cu ajutorul testelor, examinărilor sau altor
proceduri care pot fi aplicate rapid. Grupe de persoane cu risc sporit
de îmbolnăvire, care vor fi supuse anual, obligatoriu, examinării prin
radiografia pulmonară standard: persoane care au contactat cu pacienți
TB, persoane care au făcut boala în ultimii 5 ani, persoane cu
imunitate compromisă, HIV/SIDA, personalul medical, etc.
Tuberculoza are două forme: latentă
non-contagioasă și activă contagioasă.
Aprox. 1/3 din populație suferă de TB
latentă și au un risc de 10% să facă
forma activă. Persoanele cu imunitatea CONCLUZII
compromisă (care suferă de
HIV/SIDA, malnutriție, diabet,
dependență de tutun, etc.) fac parte din
grupe cu risc major. Tuberculoza poate
fi vindecată și prevenită.
• Staibilizarea tendințelor TB la
nivel global cu îmbunătățirea
predicțiilor traiectoriei acestei
maladii pe viitor.
• Reducerea costurilor și DOMENII
impactului TB în special în țările VIITOARE DE
cu povară ridicată a bolii (RM
CERCETARE
inclusiv).
• TB rezistentă la medicament.
• TB asociată cu HIV/SIDA și alte
boli imuno-compromițătoare.
• Dezvoltarea unei vaccini eficiente
pentru TB.
REFERINȚE
1. Victor Botnaru: Pneumologie. Chișinău, 2009; 379-413.
2. Clasificarea Statistică Internaţională a Bolilor şi Problemelor de Sănătate Înrudite, A 10 Revizie, Modificare Australiana (ICD-10-AM), ediția a 3a.
National Centre for Classification in Health, Australia 2002. 3-6.
3. Minesh Khatri MD: Tuberculosis (TB); 2020. https://www.webmd.com. Accesat 05 decembrie, 2020.
4. Valeria Ács, Edith Simona Ianosi: Criteriile de suspiciune și investigațiile recomandate pentru diagnosticul precoce al tuberculozei. AMT, Târgu-
Mureș, 2013. 2, 1: 93.
5. S. Alexandru, V. Vilc, C. Iavorschi ș.a.: Protocol clinic naţional „Tuberculoza la adult”. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, MUNCII ŞI PROTECŢIEI
SOCIALE AL REPUBLICII MOLDOVA, Chişinău, 2017
6. Banca de date statistice Moldova: Morbiditatea populatiei prin tuberculoza activa pe medii, 2014-2019. https://statbank.statistica.md. Accesat 05
decembrie 2020.
7. Global tuberculosis report 2020. Geneva: World Health Organization; 2020
8. G. Paladi, V. Bodrug-Lungu, O. Penina, ș.a.: Profilul sociodemografic al Republicii Moldova la 20 de ani după adoptarea Programului de Acțiune de
la Cairo. Centrul de Cercetări Demografice al INCE al AŞM, Chișinău 2014. 83-87.
9. Maya Kavtaradze, Silviu Ciobanu: Analiza comună a programului naţional de profilaxie şi combatere a tuberculozei 2006-2010 din Republica
Moldova. WHO Regional Office for Europe, 2012. 11-15.
10. E. Lesnic, V. Pantea, V.Sardari, ș.a.: Markerii circulanţi ai stresului oxidativ şi sistemului antioxidant în tuberculoza pulmonară: studiu prospectiv, tip
caz-control. Revista de Științe ale Sănătății din Moldova, 2018; 2, 16: 16-25.
11. Evelina Lesnic: Stratificarea riscurilor pacienţilor cu tuberculoză: studiu retrospectiv, de cohortă. Revista de Științe ale Sănătății din Moldova, 2017;
4, 14: 72-81.
12. Surendra K. Sharma, Kiran Katoch, Rohit Sarin, ș.a.: Efficacy and Safety of Mycobacterium indicus pranii as an adjunct therapy in Category II
pulmonary tuberculosis in a randomized trial. Scientific Reports, 2017; 7, 3354: 1-12.

S-ar putea să vă placă și