Efectul Placebo asupra

somnului și cum afectează

acesta funcționarea cognitivă

DRAGANICH, ERDAL (2014)

PLACEBO SLEEP AFFECTS COGNITIVE
FUNCTIONING
JOURNAL OF EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY: Apopei Mădălina-Cristina
LEARNING, MEMORY AND COGNITION Moraru Andreea Ioana
Tanasă Antonia
VOL. 40, NO. 3, 857-864
CADRU TEORETIC

 Efectul Palcebo - presupune orice efect care nu este atribuit unui tratament specific, ci
ma mai degrabă unui efect al modului de percepere/gândire al unui tratament pe care
individul îl primește (Benson și Friedman, 1996).
 Expectanțele ridicate ale individului asociate cu tratamentul ineficient sunt responsabile
de schimbarea pe care individul o datorează tratamentului (Bensing și Verheul, 2010).
PRIVAREA DE SOMN

 Privarea de somn duce la o scădere a funcționării proceselor cognitive (Ratcliff &

Donger, 2009).
 Lipsa cantității de somn duce la scăderea capacității cognitive în schimb calitatea mare a
somnului duce la creșterea capacităților cognitive.
 Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, privarea de somn duce la creșterea
distractibilității, scăderea raționamentului logic, a fluenței verbale, memoriei și
performanței logico-matematice (Blagdrove, Alexander & Horne, 1995).
STUDII ANTERIOARE

 1. Au avut ca participanți, subiecți privați de somn: unui grup i s-a dat să bea cafea (care
nu conținea cofeină, dar subiecții nu știau acest fapt) și celuilalt grup nu i se dădea nimic.
După realizarea unei sarcini date, s-a constatat ca subiecții care au baut cafea
(decofeinizată) aveau mai puține lapsusuri și timpi mai mici de reacție în comparație cu
grupul de control (Anderson & Horne, 2008).
 2. Li s-a spus unor cameriste că munca fizică pe care ele o depun este eficientă pentru a
slăbi, după o luna, femeile au fost măsurate și s-au observat scăderi ale greutății, presiunii
sângelui, un procent mai mic de grăsime în corp în comparație cu grupul de control
(Crum & Langer, 2007).
SCOPUL CERCETĂRII

 Cercetătorii și-au dorit să observe dacă apare efectul

placebo asupra rezultatelor subiecților și dacă tratamentul
inadecvat (calitatea somnului operaționalizată în două
condiții: calitate a somnului peste medie și calitate a
somnului sub medie) influențează mai mult rezultatele
subiecților în comparație cu caracteristicile lor efective
(calitatea somnului avută realmente).
METODĂ
SUBIECȚI

 50 de studenți cu vârsta cuprinsă între 17 – 21 ani

 19 bărbați și 31 femei
 Studenți aleși prin anuțuri la unele ore de curs sau email
 Recompensa fiind un voucher de 5 dolari
INSTRUMENTE

 S-a folosit testul PASAT (prin care se măsoară atenția și rapiditatea procesării).
PROCEDEU

 Folosind o scală numerotată de la 1 la 10, subiecții trebuiau să răspundă la următoarea

întrebare : “Cât de bine ați dormit aseară?”
 Subiecții au fost repartizați randomizat în două grupe:
- peste medie ( 28,7 %)
- sub medie ( 16,2 %)
 Subiecților li s-a prezentat o lecție de 5 minute în care li s-a explicat legătura dintre
calitatea somnului și funcționalitatea proceselor cognitive.
 Subiecții au fost informați că timpul petrecut în somnul REM într-o noapte poate fi măsurat
a doua zi prin frecvențele neuronale și pulsul cardiac, și că nu poate fi influențat de factori
externi precum: consumul de cafea, alcool și medicamente.
 Cu ajutorul echipamentului BIOPAC, acestora li s-a măsurat ritmul cardiac, frecvențele
neuronale și pulsul. Apoi datele au fost colectate, descărcate și trecute printr-un sistem de
calcul de ecuații.
 Pe un ecran a apărut cât timp au petrecut aceștia în somnul REM, ținându-se cont de
grupul din care făceau parte.
 În final, subiecții au rezolvat testul PASAT.
REZULTATELE EXPERIMENTULUI

 În această cercetare s-a folosit o analiză de regresie multiplă în care s-au folosit 3
predictori:
- autoevaluarea calității somnului;
- calitatea somnului alocată;
- predictorul de interacțiune dintre cele două.
 Calitatea somnului explică semnificativ varianța funcționării cognitive pe când
autoevaluarea calității somnului și predictorul de interacțiune dintre cele două nu explică
semnificativ varianța funcționării cognitive. Prin urmare ipoteza se confirmă.
EXERCIȚIU

 În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat cu ajutorul testului PASAT, dacă efectul
Placebo înfluențează mai mult rezultatele participanților în comparație cu caracteristicile lor
efective. În total număr de participanți a fost 50, studenți cu vârsta cuprinsă intre 17 și 21 ani,
19 barbați și respectiv 31 femei. Aceștia au fost invitați să participe la cercetare printr-un
email sau un anunț făcut la orele de curs, ca la final să fie recompensați cu un card de 5
dolari. Pentru început au fost întrebați cât de bine au dormit aseară și li s-a ținut o scurtă
lecție despre calitatea somnului, care influențează funcționarea cognitivă. Apoi li s-a măsurat
calitatea somnului și le-au fost prezentate rezultatele: un grup sub medie (16,2%) și un grup
peste medie (28,7%). În concluzie, prin rezultatele subiecților la testul PASAT, calitatea
somnului indusă explică mai bine decât calitatea somnului realmente.
PROBLEMA DE CERCETARE

 Rezultatele obținute de subiecți la testul PASAT pot influența autoevaluarea calității

efective și induse a somnului?
1. Interogație
2. Prezintă variabilele în relație: Autoevaluarea calității efective a somnului (VI1) și
Calitatea indusă a somnului (VI2), rezultatele participanților obținute la testul PASAT
(VD);
3. Pot fi testate epiric: VI1 poate fi invocată, VI2 poate fi manipulată și VD poate fi
măsurată (scorurile la test);
4. Formulare specifică
VARIABILELE STUDIULUI

1. VI1: Autoevaluarea calității somnului

 bună
 slabă
2. VI2: Calitatea indusă a somnului
 peste medie
 sub medie
3. VD: funcționarea cognitivă
 ESTE UN NON-EXPERIMENT, deoarece are o variabilă independentă ce poate fi
invocată;
IPOTEZELE CERCETĂRII

1. Autoevaluarea calității efective a somnului influențează scorurile obținute de către

participanți la testul PASAT, adică grupul de subiecți care au raportat o calitate bună a
somnului vor avea scoruri mai mari la testul PASAT în comparație cu grului celor care au
raportat o calitate mai slabă a somnului;
2. Calitatea indusă a somnului influențează scorurile obținute de către participanți la
testul PASAT, adică subiecții care au fost peste medie în somnul REM vor avea rezultate
mai ridicate la testul PASAT decât subiecții cărora li s-a spus ca timpul petrecut în somnul
REM a fost sub medie;
CALITĂȚILE IPOTEZELOR DE
CERCETARE

 Afirmații sintetice – nu sunt afiramții analitice (întotdeauna adevărate) sau contradictorii

(întotdeauna false);
 Testabile – calitatea efectică a somnului (VI1) este invocată și calitatea somnului indusă
(VI2) este manipulată, iar VD se măsoară prin testul PASAT;
 Pot fi respinse pe baza rezultatelor cercetării – respingerea ipotezelor indică faptul că
ipoteza este falsă;
 Afirmații simple – prezintă doar relații între variabile, fără explicații suplimentare;
 Afirmații productive – ar putea sugera și alte cercetări în alte condiții de studiu;
VARIABILE PARAZITE (Limitele cercetării)

Validitatea internă
 Inteligența nu a fost testată
 Subiecții au avut expectanțe referitoare la
sarcină
 Cercetătorul care a evaluat rezultatele
participanților știa ipoteza