Efectul Placebo asupra somnului

și cum acesta afectează

funcționarea cognitivă
Draganich ,Erdal (2014)
Placebo Sleep Affects Cognitive Functioning
Journal of Experimental Psychology:
Learning, Memory, and Cognition
Vol. 40, No. 3, 857–864
Cadru teoretic
 Efectul Placebo = orice efect care nu este atribuit unui tratament
specific, ci mai degrabă unui efect al modului de percepere/gândire al
unui tratament pe care individul îl primește (Benson & Friedman, 1996).
 Credințele unei persoane care a primit un anume tratament

efectul pe care tratamentul adecvat l-ar avea.

 Expectațele ridicate ale individului asociate cu tratamentul ineficient sunt
responsabile de schimbarea pe care individul o datorează tratamentului
(Bensing & Verheul, 2010)
Câteva studii de la care s-a pornit...
1. Crum și Langer - li s-au spus unor cameriste că munca fizică
pe care ele o depun este eficientă pentru slăbire; după o lună
femeile au fost măsurate și s-au observat scăderi ale greutății,
presiunii sângelui, un procent mai mic de grăsine în corp în
comparație cu grupul de control (Crum & Langer, 2007).

2. Anderson și Horne - subiecți privați de somn: unui grup i s-a dat

să bea cafea (care era decofeinizată, dar subiecții nu știau asta) și
celuilalt grup nimic. După realizarea unei sarcini s-a constat că
subiecții care au ,,băut” cafea aveau mai puține lapsusuri și timpi
mai mici de reacție în comparație cu grupul de control (Andrerson &
Horne, 2008).
Privarea de somn
 Privarea de somn duce la o scădere a funcționării proceselor cognitive
(Ratcliff & Donger, 2009).
 Atât pe termen scurt cât și pe termen lung, privarea de somn duce la
creșterea distractibilității, scăderea raționamentului logic, a fluenței
verbale, memoriei și performanței logico-matematice (Blagdrove,
Alexander & Horne, 1995).
 Lipsa cantității de somn duce la scăderea capacității cognitive în
schimb calitatea mare a somnului duce la creșterea capacităților
cognitive.
 Obiectiv
Cercetătorii și-au dorit să observe dacă există/apare EFECTUL
PLACEBO asupra rezultatelor subiecților și dacă tratamentul
inadecvat (în acest caz calitatea somnului operationalizată în
2 condiții: calitate a somnului peste medie – bună și calitate a
somnului sub medie – slabă) influențează mai mult rezultatele
subiecților în comparație cu caracteristicile lor efective (calitatea
somnului avută realmente)
Metodă
Subiecți

 50 de studenți
 17- 21 ani
 19 sex masculin, 31 sex feminin
 Recrutați din grupuri studențești, prin

email și prin anunțuri la ore

 Au fost recompensați cu un card de 5$
2.Procedură
2.1. Inițial subiecții trebuiau să raspundă la întrebarea

,,Cât de bine ați dormit aseară?” -scală de tip Likert în 10 trepte.

Repartizarea randomizată în grupe echivalente - peste medie (28.7%)

- sub medie (16,2 %).

2.2. Li se prezentau subiecților o lecție de 5 minute în care li se explica

legătura dintre calitatea somnului și funcționalitatea proceselor cognitive.

Adulții petrec în jur de 20-25% din somn în somnul REM și că cei care petrec

mai puțin de 20% în somnul REM vor avea o performanță mai slabă în comparație

cu cei care își petrec peste 25% din somn în REM.

Timpul petrecut în REM într-o
noapte poate fi măsurat a doua zi
prin pulsul cardiac și frecvențele
neuronale. Somnul REM nu poate fi
influnțat de factorii externi: cafea,
alcool, medicamentație.
2.3. Li s-a măsurat cu echipamentul BIOPAC pulsul, ritmul cardiac și
frecvențele neuronale, li s-au luat ,,datele”, s-au descărcat într-o

bază de date și trecute printr-un sistem de calcul de ecuații.

 Subiecților le-a apărut pe un ecran cât timp au petrecut în somnul

REM ( depindea în ce grup este, peste medie sau sub medie)

2.4. Rezolvarea Testului PASAT.

2.5. Debriefing
 Instrument- Testul PASAT
- măsoară atenția și rapiditatea procesării (care sunt
afectate de lipsa de somn).
Rezultate
 S-a folosit analiza de regresie multiplă unde au
fost 3 predictori:

1. Autoevaluarea calității somnului

2. Calitatea somnului alocată (de cercetător)
3. Predictor de interactiune dintre cele două
 Calitatea somnului alocată explică semnificativ varianța funcționării
cognitive, pe când nici autoevaluarea calitații somnului și nici predictorul de
interacțiune dintre cele două nu explică semnificativ varianța funcționării
congnitive (masurată prin testul PASAT).

 Ipoteza se confirmă
Ceea ce valorifică cum puterea credinței într-un anumit remediu,
terapie care nu e cea mai potrivită aduce un efect pozitiv sau la
fel de favorabil ca tratamentul potrivit.
Descriere studiu
 Scopul studiului a fost de a vedea dacă Efectul Placebo ( în acest caz
calitatea somnului operaționalizată în două condiții- calitatea somnului sub
medie și peste medie) influențează mai mult comportamentele (rezultatele)
subiecților în comparație cu caracteristicile lor efective (somul realmente pe
care l-au avut- bun sau slab). La studiu au participat 50 de subiecți-
studenți cu vârste între 17 și 21 ani, 19 de sex masculin și 31 de sex
feminin. Subiecții au fost recompensați cu un card de 5$ pentru participare.
Inițial subiecții au fost întrebați ,,Cât de bine ați dormit aseară” (somnul
realmente pe care l-au avut), li s-a ținut o scurtă lecție despre calitate
somnului care influnțează funcționarea cognitivă și apoi li s-au ,,măsurat”
calitatea somnului și li s-au dat rezultatele – o parte sub medie 16.2% și un
grup peste medie 28.7%. Subiecții au rezolvat testul PASAT. Rezultate:
calitatea somnului indusă explică rezultatele sublicților la testul PASAT mai
bine decât calitatea somnului realmente pe care subiecții l-au avut în ceea
ce privește funcționarea cognitivă. Subiecților nu le-a fost testată
inteligența înainte, li s-au creat anumite expectanțe asupra performanței la
test în funcție de calitatea somnului indusă, experimentatorul știa ipoteza
studiului și numarul de subiecți a fost unul destul de. mic
 Analiza studiului
Problema de cercetare:
Calitatea somnului indusă influențează mai mult rezultatele participantilor față
de calitatea realmente a somnului participanților?

1. Interogație
2. Prezintă variabilele în relație: VI1-Autoevaluarea calității efective a
somului și VI2-Calitatea indusă a somnului, VD -rezultatele
participanților obținute la testul PASAT.
3. Poate fi testată empiric : VI1 poate fi învocată, VI2 poate fi manipulată
experimental și scorulurile la test (VD) se pot măsura.
4. Formulare specifică
Variabile
1.VI1: Autoevaluarea calității somnului
 bună
 slabă

2.VI2: Calitatea indusă a somnului

 peste medie (28,7 % din somn petrecut în REM)
 sub medie (16,2% din somn petrecut în REM)
3. VD: Rezultatele la Testul PASAT
 Este un non-experiment deoarece are o variabilă independentă invocată.
Ipoteze
1. Autoevaluarea calității efective a somnului influnțează scorurile

obținute de subiecți la testul PASAT, în sensul că grupul de subiecții care au

raportat o calitate bună a somnului vor avea scoruri mai mari la testul

PASAT în comparație cu grupul celora care au raportat o calitate slabă a

somnului.

2. Calitatea indusă a somnului influntează scorurile obținute de subiecți

la Testul PASAST, în sensul că subiecții care au ,,petrecut” peste medie în

somnul REM (28.7 %) vor avea rezultate mai ridicate la testul PASAT în

comparatie cu subiecții cărora li se vor spune ca timpul petrecut în somul

REM a fost sub medie (16.2 %).

 Calitățile ipotezelor
•Nu sunt afirmații analitice (întotdeauna
adevărate) sau contradictorii (întotdeauna
 Afirmații sintetice
false)

• VI-calitatea efectivă a somnului se invocă și

 Testabile
VI-calitatea somnului indusă- manipulată, iar
VD- se măsoară prin Testul PASAT
 Pot fi respinse pe baza rezultatelor •Respingerea ipotezelor indică faptul că
ipoteza este falsă
cercetării

•Prezintă doar relații între variabile, fară

 Afirmații simple
explicații suplimentare

• Ar putea sugera și alte cercetări în alte

 Afirmații productive
condiții de studiu
Limitele cercetării
(Variabile parazite)
Nu s-a testat inteligența  Probleme legate de
studenților înainte, variabilă care validitatea externă
ar fi putut influnța VD. (ecologică și
generalizarea la alți
Subiecții au avut anuminte
expectanțe referitoare la sarcină
subiecți doarece au fost
( ceu care au vazut că au 16.2 % puțini subiecți).
în REM se asteptau să nu se
descurce la test)

Exectanțele cercetătorului care a

știut ipoteza și a evaluat
rezultatele subiecților.

Validitatea internă Validitate externă