Școala de la Toronto.

Între
determinimsul tehnologic și
determinismul comunicării

Lector univ. dr. Georgiana Udrea

Istoria Comunicării
Decembrie 2019
 O școală?

Doi autori
▪ Harold Innis
▪ Marshall McLuhan (s-a format la Toronto ca discipol al lui Innis, dar a scris o bună
parte a operei sale și în SUA, unde a devenit poate cel mai renumit autor în domeniul
comunicării)

-> Școală pentru că a instituit o paradigmă, o perspectivă distinctă asupra

comunicării -> determinismul tehnologic

↓
▪ tehnologia unei societăți conduce la dezvoltarea structurii sale sociale și a valorilor culturale;
▪ cu alte cuvinte, invențiile tehnologice cauzează, invariabil, schimbări culturale;
▪ noile mijloace electronice de comunicare în masă au schimbat radical modul în care oamenii gândesc, simt și acționează.
 Determinismul tehnologic

În timp ce determinismul economic al lui Karl Marx susținea că schimbările în modurile de

producție determină cursul istoriei, McLuhan concluzionează că, de fapt, modalitățile de
comunicare dau formă existenței umane;

Totuși, credința în rolul esențial al inovațiilor în comunicare nu-și are originea în scrierile
lui McLuhan;

Concetățeanul său, Harold Innis, observând efectul liniilor de cale ferată în

sălbăticie, sugerase deja că prelungirile subite ale comunicării se reflectă în
tulburările culturale;

McLuhan => unic în teza sa => canalele de comunicare = cauza principală a schimbărilor culturale;
=> viața de familie, locul de muncă, școala, prieteniile, recreerea, politica, religia,
sistemul medical etc., toate sunt “atinse” de tehnologiile comunicării;
Harold Innis
- A avut o formație economică (interesat de istoria economică a Canadei)
- doctoratul în economie la universitatea din Chicago;

- McLuhan a precizat că propria lui operă poate fi văzută „ca o notă

de subsol“ la creația lui Innis, adevăratul întemeietor al Școlii de la
Toronto;

- McLuhan: “Innis trebuie considerat drept cel mai strălucit membru

al grupului de la Chicago condus de Robert Park”; James Carey (1981)
respinge această interpretare;

- Innis studiază relația dintre mijloacele de comunicare și expansiunea

puterii imperiilor => Propune o lectură a civilizațiilor și a imperiilor
pornind de la caracteristicile mijloacelor de comunicare
Harold Innis (2)

Empire and Communications (1950); The Bias of Communication

(1951)

Teza comună a lucrărilor sale: Până unde se întinde influența

imperiilor și civilizațiilor?
“Până acolo unde mijloacele de transport și sistemul de
comunicare le permit să ajungă”.

Manuscris: Istoria comunicării

„Mi-a apărut clar că problema comunicării oferă mari posibilități prin
faptul că ocupă o poziție crucială în organizarea și administrarea
guvernelor, a imperiilor și civilizațiilor”
 Imperiile și comunicarea

Mijloacele de comunicare se corelează cu:

- Spațiul
- Timpul

Timpul (time-biased): argila, pergamentul și piatra => sunt mai

grele, durabile pregătite să învingă timpul (descentralizare)
• proprii societăților tradiționale; pun mare preț pe obiceiuri, pe continuitate, pe
problemele istorice, sacre, morale;
• stabilitate socială, ordine ierarhică; viața culturală structurată în jurul
miturilor și simbolurilor;
• societăți cu tradiții orale puternice.
 Imperiile și comunicarea (2)

Spațiul (space-biased): papirusul și hârtia (distruse ușor;

ușor transportabile) => centralizare

• orientare către prezent și viitor, favorizează nu numai extinderea spațială, ci și

creșterea autorității politice;

• extrem de eficiente când este vorba de transmis mesaje, ordine, înștiințări, dar
nu pot transmite bogăția, diversitatea și elasticitatea tradiției orale;

• mijloacele moderne de tipărit, precum telefonul, radioul, televiziunea sunt toate

space biased.
 Imperiile și comunicarea (3)

▪ Imperiile se dezvoltă în strânsă corelație cu mijloacele de comunicare proprii momentului;

▪ Mijloacele de comunicare prefigurează formule de dezvoltare ale societății și culturii, în

ansamblu, punând la îndemâna elitelor anumite posibilități de evoluție;

Innis: “Este necesar să studiem caracteristicile unui mijloc de comunicare pentru a evalua influența sa asupra
acumulărilor culturale pe care le favorizează”);

▪ Stabilitatea și dezvoltarea socială presupun o modalitate de îmbinare a celor 2 tipuri de

comunicare (time vs space-biased);

Exemplu: înflorirea vechii Grecii s-a datorat echilibrului dintre tehnologiile time-biased (care au
menținut bogăția tradiției orale) și cele space-biased (care au stimulat dezvoltarea scrisului și
posibilitatea transmiterii sale la distanță).
Timp/ Spațiu

▪ time-biased media
– Evoluția istorică a unei societăți
– Tradiția, continuitatea, evoluția graduală
– Învățămintele care ne vin din istorie

▪ space-biased media
– favorizează expansiunea teritorială, geografică, spațială
– diminuarea și diluarea tradițiilor

▪ Pericolul specializării pe una dintre dimensiuni

– dezechilibru => prăbușire
 Bias-ul civilizației noastre (The Bias of
Communication, 1951)

- Societatea contemporană (autorului) - privită cu neliniște -> „bias-

ul civilizației moderne din cauza ziarului și a radio-ului”;
- “Nu putem face mai mult decât să atragem atenția că trebuie să fim într-o
permanentă alertă cu privire la influențele acestui bias și poate să sperăm că
implicațiile altor media asupra diferitelor civilizații să ne facă să vedem mai clar bias-
ul propriei noastre civilizații”;
▪ Logica pietei media: avertisment
▪ Un nou tip de monopol: structurile care organizeaza activitatea de publicitate;

▪ Schimbarea formatelor, a continutului etc. => centrare pe entertainment;

 Bias-ul civilizației noastre… este alimentat de:

Monopolul cunoașterii instituit de presa scrisă care instaurează un

tip de civilizație structurată doar pe dimensiunea spațială;
 Un mijloc de comunicare specializat prefigurează nu numai o
anumită civilizație, ci aduce sărăcirea artificială a civilizației
moștenite;

=> Innis a fost un determinist al comunicării

Marshall McLuhan (1911-1980)

Cea mai cunoscută personalitate din domeniul comunicării, “oracolul erei tehnologice”,
director al Centrului pentru cultură și tehnologie al Universității din Toronto, Canada;

“The medium is the message”, “global village” sunt printre cele mai adânci
formulări ale secolului XX

Publică
▪ 1951: The Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man
▪ 1962: The Gutenberg Galaxy: The making of Typografic Man
▪ 1964: Understanding Media: The Extensions of Man
▪ 1967: The medium is the message: an inventory of effects (co-autor Quentin
Fiore)
 Marshall McLuhan (2)

▪ 4 mari epoci istorice

1. Epoca oralității / tribală, dominată de conversație ca mijloc propriu zis de
comunicare (auzul dominant + toate simțurile implicate)

2. Epoca alfabetizării (văzul dominant + celelalte simțuri – secundare)

• inventarea scrierii fonetice • inventarea tiparului

3. Epoca tiparului (văzul dominant, dependența vizuală multiplicată și răspândită la

distanță)

4. Epoca electronică (aparitia electricității și a tehnologiilor, o reorchestrare a

simțurilor <=> similitudine cu epoca oralității)

▪ două revoluții tehnologice majore

– cea a inventării tiparului – cea a electricității
 M. McLuhan, Tehnologia este o extensie a ființei umane

Tehnologia, în general, este o extensie a omului (ex: topor, roata,

microscop, luneta etc.);
Tehnologia comunicațională este cu totul specială pentru că are legătură
cu activitatea de gândire -> extensie a minții umane
Tribalizarea: este stadiul în care mijloacele orale dețin o preponderență clară în
structurarea și transmiterea informației

Detribalizarea: - sfârșitul perioadei în care omul participă la procesul comunicării

angajându-și toate simțurile, adică prin prevalența culturii scrise
- cultura scrisă încurajează individualismul și specializarea
- conduce la înflorirea naționalismului
 M. McLuhan, Understanding Media. The
extensions of Man

- trecerea de la cultura scrisă la cultura media electronică: extinderea

sistemului nervos central
- “În timpul epocilor mecanice, am extins corpurile noastre în spațiu.
Astăzi, după mai mult de un secol de tehnologie electrică, am extins
însuși sistemul nostru central la nivel global, abolind atât spațiul, cât
și timpul, cel puțin în ceea ce privește planeta noastră” (global village)
Þ orice extensie tehnologică generează o reorganizare a simțurilor
Þ trăsătura distinctivă a epocii dominate de electricitate este
„schimbarea radicală față de pattern-urile impuse”
! Rearmonizarea simțurilor: afirmarea integrală a ființei
 M. McLuhan, The medium is the message

- https://www.youtube.com/watch?v=gCr2binb4Fs

- Instrumentele de comunicare nu sunt doar formă de transmitere a informației,

ci reprezintă o modalitate particulară de a cunoaște lumea în care trăim.
Exemplu!!!
▪ Preponderența văzului în cultura scrisă înseamnă modelarea experienței noastre de
cunoaștere, orientarea percepției și structurarea gândirii în concordanță cu acel
simț;
▪ Alfabetizarea îi scoate pe oameni din implicarea tribală colectivă și îi “aruncă” în
detașarea privată “civilizată”;
▪ Dependența de cuvântul vorbit din epoca tribală se transformă în dependență față de
cuvântul scris => posibilitatea părăsirii tribului fără a fi privat de fluxul informației
 M. McLuhan, The medium is the message

Mijlocul este mesajul = mijlocul determină modurile de percepție

și organizarea experienței
Nu anulează “conținutul”, dar îi atribuie un rol secundar: „Conținutul oricărui
mijloc are cam tot atâta importanță cât modelul imprimat pe carcasa unei
bombe atomice”;
Reacția pe care apariția unui nou mediu o generează în ierarhia și
folosirea mijloacelor anterioare: nu anulează, ci repoziționează: „un act de
canibalism colectiv” prin care „fostul mediu este înghițit și reprocesat de
cel nou, pentru a reține eventuale valori digerabile”.
M. McLuhan, Mediul este mesajul

▪ De exp.: - procesul privitului la televizor are o influență mult

mai semnificativă asupra vieților noastre decât conținutul
programelor la care ne uităm;
- faptul de a vorbi la telefon a jucat un rol mai
revoluționar în afacerile omenești decât majoritatea lucrurilor
spuse la telefon;
- natura scrisului și a cititului a fost schimbată de
computer;
Care sunt prefacerile culturale determinate de apariția
tehnologiilor comunicaționale de ultimă generație? (exemplele
voastre + idei preluate de la Yuval Noah Harari)
 M. McLuhan, The medium is the message

"I always study the structure of a situation. The structure of the book culture is completely independent of the
oral culture, or completely independent of the tv culture that came later.

Every kind of medium structures a situation according to certain basic factors inherent in that medium. That's
why I've always said the medium is the message.

What I meant is that the medium creates a sort of service that is unique. The sort of services offered by a
railroad train or a bus or a plane are completely different services, but they're all environmental, and that
environment is the message.

That's the important fact. The services offered by a medium are environmental, and that environment is the
message of that medium because it imposes its services on everyone. That is what the phrase means, the medium
is the message.

The environmental effects of this form of technology are the message of that technology.

I also say massage because the environment massages you. It works you over, literally.

A newspaper environment is a very different one from that of a magazine. The sort of service it offers is
different. So I call the service environment the message”.
 Determinismul tehnologic

▪ “It is now perfectly plain to me that all media are environments, all media have
the effects that geographers and biologists have associated with environments
in the past. ... The medium is the message because the environment transforms
our perceptions governing the areas of attention and neglect alike.”
▪ “Determinismul este rezultatul comportamentului celor care sunt hotărâți să
ignore ceea ce se întâmplă în jurul lor. Recunoașterea efectelor psihice și sociale
ale schimbărilor tehnologice face posibilă neutralizarea efectelor inovației”.
▪ tehnologiile de comunicare schimbă modul în care experimentăm, percepem şi
înţelegem lumea înconjurătoare şi pe noi înşine;

▪ https://www.youtube.com/watch?v=hER0Qp6QJNU
M. McLuhan, Tehnologiile demodate devin
forme artistice

▪ Tehnologiile - esențialmente invizibile în momentele de vârf ale folosirii lor

▪ Acțiunile tehnologice devin brusc limpezi atunci când o altă tehnologie le preia,
fie și parțial, sarcinile
▪ Astfel, mijloacele mai vechi devin conținut pentru mijl. noi (romanele în filme,
filmele în emisiunile tv, aproape toate mijl. anterioare pe Internet)
▪ Alt aspect: unele tehnologii depășite devin admirate nu pentru rezultatele sau
funcțiile lor propriu-zise, ci din simpla plăcere de a le percepe
▪ Exp. favorit al lui McLuhan se referă la însăși planeta Pământ, care a devenit o formă de artă
(o frumusețe admirată și conservată integral) în momentul când Sputnik a zburat pe orbită în
jurul său și ne-a arătat-o dintr-o perspectivă exterioară
▪ Exp. lui Levinson (unul dintre exegeții lui McLuhan): delicatesele din carne și răcoarea din
mașinile decapotabile
▪ Exp. voastre?
M. McLuhan, Medii calde și reci
 M. McLuhan, Medii calde și reci

Cald și rece = comparație senzorială pe care McLuhan a împrumutat-o din

argoul jazz-ului pentru a desemna mass media de profil superior & inferior
Criterii: high sau low definition
• High: oferă detalii (cald) => nu presupun participare
• Low: nu oferă detalii (rece) => participare

Se adresează
• unui simț: medii calde (ex. Fotografia, filmul) => fără participare

• mai multor simțuri: medii reci (ex. TV) => participare

Ipostaza clasică a mijlocului „rece” este conversația

Aplicație: Exemplificați folosirea „caldă” sau „rece” a aceluiași mijloc!
M. McLuhan, Medii calde și reci

Ideea centrală a sintagmei “cald și rece“

- Mijl. de com. care sunt sonore, luminoase, limpezi, fixe (calde sau de
înaltă definiție) evocă o implicare mai redusă a receptorilor decât acele
mijl. ale căror prezentări sunt slabe, umbrite, tulburi și schimbătoare
- În cazul mijl. de com. mai puțin complete, de profil inferior, suntem
solicitați să muncim mai mult, să fim mai implicați, pentru a umple
golurile (vezi caricatura versus fotografie, poezie versus proză,
televiziune versus cinematograf)
- Dihotomia cald-rece acționează pentru mijloacele de aceeași modalitate
(filme de cinema & emisiuni tv, fotografie & caricatură etc.), nu și
pentru comparațiile încrucișate, ca aceea dintre radio (cald) & televizor
(rece)
 Concluzie: contribuțiile lui McLuhan

• The medium is the message (înțelegerea “determinismului”

tehnologic)
• Distincția medii calde/ medii reci
• Detribalizare/ Retribalizare
• Anticiparea globalizării: “satul global” (“o familie
omenească prinsă într-o membrană universală”)