Dumitru Brezulescu- un DESTIN

ÎN SLUJBA URBEI NATALE

OLTEANU LIVIU
CLASA a IX-a A
Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”
Coordonator: Prof. Savulescu Manuela
 Localitatea Novaci este situată la poalele Munților
Parâng in partea de Nord-Est a județului Gorj, fiind
străbătută de râul Gilort.
Potrivit unei legende
Novaciul a fost întemeiat
de patru frați după bătălia
de la Rovine din 1394,
principala activitate a
locuitorilor fiind creșterea
oilor

Prima menționare
scrisă a localității Novaci
datează din 9 martie 1502
într-un hrisov dat de Radu
cel Mare.
 În Novaci s-a născut pe 20 Septembrie 1879 Dumitru
Brezulescu caracterizat de Nicolae Iorga “Iubitor de țară și de
țărani”
Școala primară a urmat-o la Novaci, iar gimnaziul la Târgu-Jiu.
După terminarea studiilor liceale la Turnu Severin s-a înscris la
Facultatea de Drept din București pe care o v-a finaliza cu “magna
cum laude” in 1905.
Doctoratul obținut la Sorbona în 1907 v-a încununa studiile

La revenirea in țară s-a

înscris în corpul de avocați
de pe lângă Tribunalul
Județului Gorj unde i-a
apărat în procese pe țărani
in fața abuzurilor marilor
boieri.
 Numele lui Dumitru Brezulescu este legat de crearea
Băncii Gilortul în 1902 care după noua ani devine cea mai
bogată bancă populară din țară.
Odată cu înființarea Băncii Gilortul au apărut primele
forme de organizare economică în Novaci
Astfel s-a luat inițiativa
inventarierii brazilor uscați
pentru a fii distribuiți țăranilor
care puteau să îi prelucreze și
să vândă cheresteaua în
schimbul cerealelor.
Din inițiativa lui
Brezulescu au fost cumpărate
două joagăre elvețiene, iar
surplusul de lemn a fost dat
unor meșteri dogari din
Mușcel pentru confecționarea
de butoaie, din valorificarea
lor s-au obținut sume
importante de bani.
Brezulescu a contribuit la dezvoltarea ocupației
tradiționale a novăcenilor: creșterea animalelor,
Banca Gilortul acorda împrumuturi pentru iernare și
pentru cumpărarea de animale de rasă.

Desfacerea și
vânzarea produselor a
fost o altă preocupare
a lui Brezulescu,
documentele
consemnând, vânzarea
lânii, unei firme
Germane din Bremen
la un preț avantajos
novăceniilor.
Pentru a contribui la creșterea traiului țăranilor, Brezulescu a donat
o proprietate de trei hectare Bănci Gilortul pentru amenajarea unei
grădini de zarzavat, în acest scop s-a amenajat și un sistem de
irigații.
Pe o suprafață de cinci hectare
a fost amenajată o pepiniera din
care țăranii novăcieni se puteau
aproviziona cu diferite soiuri de
pomi fructiferi.
S-a construit un cuptor pentru
coacerea prunelor si un cazan în
care se prepara magiunul de
prune.

Din inițiativa Băncii Gilortul a fost cultivată o suprafață de

doua hectare de viță nobilă.
 Una dintre cele mai mari realizari ale lui Dumitru Brezulescu a fost
cumpărarea în numele Băncii Gilortul a moșiei Vlădoianu, pe care o
vinde în loturi țăranilor, realizand astfel o împroprietarire atipică la
vremea respectivă.
În 1909 au fost împroprietăriți cu pământ 176 de țărani.
Dumitru Brezulescu a fost interesat si de lucrări edilitare. Din
inițiativa sa a fost trasat drumul Novaci – Rânca – Păpușa.
Inginerul Aurel Diaconovici a proiectat construirea acestui
drum in 1912.
Proiectul a eșuat, după moartea lui Brezulescu din 1916 a
fost reluat.

Calea de acces era

folosită de ciobanii din
Oltenia și Ardeal încă
din vremuri străvechi și
a asigurat legătura
dintre români în ciuda
ocupațiilor străine.
 Înființarea stațiunii Rânca a fost
ideea lui Brezulescu care a stabilit
chiar și locul în care vor fi construite
primele cabane.

Proiectul a fost dus la bun

sfârșit după moartea sa din
fondurile Băncii Gilortul.
 Activitatea lui Brezulescu nu s-a limitat doar în plan social si economic, ci și în
plan cultural fiind întemeietorul primei reviste din Novaci “ Deșteptarea. Foaie pentru
popor” apărută în 15 ianuarie 1911.
Brezulescu a gândit această revistă pentru educarea țăraniilor și luminarea lor.

În 1902 a înființat o bibliotecă

prin cumpărarea de cărți din
diverse domenii.

Din inițiativa lui Brezulescu

Banca Gilortul a contribuit la
construirea unor școli în Polovragi
și Pociovaliștea și înzestrarea lor
cu cărți, dar a oferit și burse de
studiu celor mai meritoși elevi.
 Activitatea politică desfășurată de Brezulescu între
1912-1916 a fost sub egida Patridului Național Liberal.
Susținut de țărani a ajuns deputat al Colegiului III în
Camera Deputațiilor unde a pregătit proiecte de legi în
favoarea țăraniilor.
 Intensa activitate desfășurată de Dumitru Brezulescu s-a
întrerupt brusc pe 12 Iulie 1916 când a murit din cauza unei
septicemii, la doar 36 de ani.
Vasile Morțun scria “ Este fără de noroc, țărănimea noastră,
căci dintre luptătorii pentru dreptatea ei, dispare cel mai bun.”

După 20 de ani de la
moartea lui Brezulescu în
prezența Primului Ministru
Gheorghe Tătărăscu a
fost dezvelit bustul său,
opera sculptorului Ion
Jalea .
 CONCLUZII
Dumitru Brezulescu și-a daruit intreaga forță si energie in slujba Novaciului
și a locuitorilor săi , contribuind la bunăstarea și ridicarea nivelului de trai.
Dumitru Brezulescu este un exemplu de urmat pentru tinerii care își
desfașoară activitatea in cadrul comunitatii.
• Bibliografie
• 1.Focseneanu Eleodor, Dumitru Brezulescu o
viata inchinata taranimii. Editura Vremea,
Bucuresti,1998.
• 2. Grecoiu Cristian Brezulescu, o viață dedicată
novăcenilor în Vertical 30 nov 2012.
• 3. Bărbulescu M, Deletant D., Papacostea Ș.,
Teodor P., Istoria României, Editura Corint,
București, 2002.