Municipiul Codlea

Scurt istoric

Orașul Codlea- Zeiden ( germană) - Feketehalom (maghiară). Codlea, o parte din Țara Bârsei.
Localizată la marginea nord estică la Poalele Măgurii. Se cunosc informții încă din cele mai
vechi timpuri, una dintre descoperirile omenești reprezintă construirea Cetății Negre care este
cunoscută pentru rolul ei de apărare de turci . Codlea a fost numită sat apoi târg fiind prevăzută și
construită ca un sat, cu o singură stradă.După al Doilea Război Mondial ,Codlea a urmat o nouă
înfățișare, casele au fost numerotate, s-au ridicat cartiere noi precum, Colorom, cartierul Mălin(
cartierul rromilor), cartierul de blocuri Codlea Nord. Codlea era cunoscută pentru exportarea
florilor, având sere, a fost numit și orașul florilor, fabrici precum Combiantul de Coloranți
Colorom unde prin anii 70 a fost o explozie puternică care a dus la moartea mai multor
perosoane ( povestită de bunica mea, străbunica mea a murit în explozie) .

Din 18 octombrie 2000, Codlea a devenit municipiu.

 Monumente

Muzeul Codlei

Inaugurat la data de 13 mai 2016, Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice

Locale, reprezintă un proiect amplu de amenajare și modernizare a Centrului Istoric al
municipiului Codlea. Realizarea muzeului a reprezentat un efort comun al codlenilor de
pretutindeni, prin donațiile exponatelor ce pot fi admirate în incinta acestuia.
Adăpostit în cladirea primăriei vechi, regăsită în lista monumentelor istorice, având forma de azi
din anul 1829, muzeul reprezintă un vis împlinit de aducere a istoriei sasilor, românilor,
maghiarilor si rromilor sub acelasi acoperiș.
 Biserica Evanghelică Codlea
Acesta este cel mai vechi și totodată cel mai important monument istoric, construit în cea de-a
doua jumătate a secolului al XIII- lea, protejat de metereze, până în anul 1432, când a fost
construită cetatea bisericească. Tavanul bisericii, edificat în anul 1702, orga cu cele 2000 de
tuburi, altarul, amvonul și turnul clopotniță cu ferestre neogotice, completează panorama, oferind
vizitatorilor largi posibilități de a cunoaște istoria, cultura și civilizația acestor meleaguri.

Bibliografie:

https://codlea-info.ro/
 Personalitățile Codlei

Albert Ziegler

Despre Albert Ziegler se cunoaște că s-a născut într-o familie de ţărani saşi din
Codlea, la 9 aprilie 1888.

Primul contact cu lumea aviaţiei a fost atunci când a descoperit că umbrela cu care
se juca pe şură a planat când a scăpat-o din mână. Mai târziu, se spune că a
construit primul planor folosind două umbrele ale tatălui său.

Pe lângă cei doi mari pionieri ai aviației Traian Vuia și Aurel Vlaicu, Albert
Ziegler este fără îndoială al 3-lea vizionar din sud-est-ul Europei în domeniul
aviației. Acesta a urmat cursurile școlii primare din orașul său natal, a învățat
lăcătușerie și a continuat studiile la Kronstadt (Brasov) . Talentul său si
deschiderea către lucrurile tehnice a fost evidențiat în timpul anilor săi de ucenicie
când a construit motoare și a proiectat o mașină care ar fi putut merge pe apă .
Ulterior Albert Ziegler a plecat de acasă pentru a-și realiza planurile sale în
străinătate și astfel să câștige experiență . Opririle sale au inclus Elveția, Franta,
Anglia, dar și Scoția. Pe aerodromul Bernau lângă Berlin , a găsit oportunitățile
necesare . A lucrat ca instructor de zbor la Rumpler , compania germana Wright și
a aparatelor de zbor Garuda, unde experiența sa își pune amprenta. ( Informații
de la Jurnalisul Ovidiu Stan din Codlea )

Aurel Bordenache

Membru marcant al comunității codlene, pictorul Aurel Bordenache s-a născut la 17 septembrie
1902, a fost pictor, sculptor și grafician român care a locuit din 1944 în orașul Codlea.
A studiat la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, Paris, Franța.
Basoreliefurile care decorează fațada mausoleul eroilor amplasat în satul Mărăști, comuna
Răcoasa, au fost executate de către Bordenache, care s-a inspirat din fapte petrecute în realitate la
Bătălia de la Mărăști.

În anul 2002 s-au demarat construcţiile celui mai nou cartier de case al oraşului pe Dealul
Furcilor, zona Garoafelor. Străzile din acest cartier au primit ( în anul 2006) nume ale unor
personalităţi din Codlea precum și Pictorul Aurel Bordenache.

Lucrări ale acestuia sunt expuse la Muzeul Tradițiilor Codlene.

( Informații de la Jurnalistul Ovidiu Stan din Codlea )

 Interviu
Tradiții și obiceiuri locale

Interviul a fost realizat cu bunicul meu, care mi-a povestit tradițiile si

obiceiurile din Municipiul Codlea, județul Brașov unde locuim. Interviul a fost
realizat în data de 15.03.2020.

Eu: Bunicule știu că îți place istoria, ai trăit și văzut multe, îțiplace să citești și
ai citit atâtea cărți încât sper să ajung la jumătatea lor cândva. Și nu puteam
găsi o persoană mai bună să mă ajute.

B: Mai alesca stăm acasă, cea mai bună activitate. Cu ce te pot ajuta?

E: Vreau să aflu ce tradiții și obiceiuri sunt păstrate în Codlea?

B: I-auzi! Păi avem câteva obiceiuri frumoase pe aici.

Un obicei este Kronfest, se numește așa pentru că aici la noi au fost și sunt
încă mulți sași. Tradiția asta este ținută în a doua zi de Paște.

E: Unde se ține mai exact?

B:O! „Pe maial”, e un loc, teren cu iarbă, copaci, pădure. La baza Măgurii.

E: Se face ceva special in acea zi?

B: Pe teren este făcut un „melc”, este săpat în forma cochiliei,copiii dansează și

merg pe el.

E: Mai cunoști și alte obiceiuri?

B: Un obicei frumos care mai este și astăzi este colindul timp de 3 zile la
oameni, preoți de către Ansamblul Folcloric Măgura.

E: Foarte frumos! Mai sunt obiceiuri de iarna?

B: Și ca de fiecare de Anul Nou se merge cu capra, tradiții care încă se
practică.

Și de Paște, bărbații, băieții merg cu stropitul la femei si fete.

E: Sunt obiceiuri frumoase. Bunicule, mai știi și altele?

B: Principalele obiceiuri acestea sunt. A, am uitat „pe maial” unde se ține

Kronfest, Zilele Codlei se pune o bârnă(urcarea catargului) iar bărbații trebuie
să urce pe ea și in vârf sunt diferite premii. Unchiul tău a urcat când era mai
tânăr și a reușit. Și dansurile săsești sunt chiar frumoase, la fel și dansurile
populare de la Ansamblul Măgura.

E: Știu ca se organizează si anumite baluri, poți să-mi spui mai multe?

B: Da, sigur! Este „balul cu coșul” de Lăsata Secului

E: Și ce înseamnă mai exact „cu coșul”?

B: Pai fiecare vine cu un coș, unde aduce de mâncare, de băut. Și restul e dans
si voie bună. La intrare cei din ansamblu sunt îmbrăcați în costume populare și
servesc oamenii cu pâine și sare.

E: Super! Mai sunt astfel de baluri?

B:Baluri se fac, de Sfântul Vasile, chiar și de mărțișor unde cei care participa
primesc un mărțișor făcut de mână.

E: Bunicule îți amintești un obicei ce nu se mai practică acum în Codlea?

B:Înainte la nunți, îmi amintesc chiar la nunta părinților tăi, ca veneau

„mascații „

E: Cum adică mascații?

B: Erau oameni care se îmbrăcau în diferite personaje și dansau, făceau

zarvă,se băteau, nu erau cei mai așteptați de la nuntă dar era distractiv.
E:Legat de nunți sunt anumite tradiții?

B: Pai nunțile de obicei se fac sâmbăta la noi, vinerea se pun „brazii” la porțile
casei, la mireasa, mire și nași. În ziua nunții mirele merge la nași acasă, iar
apoi la mireasă acasă. Se face șio horă mare de obicei când se iese din biserică.
Dimineața mirele este bărbierit de prietenii lui, iar la nuntă mireasa lasa voalul
si poartă o basma.Nașii înainte mai ales erau rude ale mirelui sau nașii de botez
ai mirelui ,obiceiul acesta acum e respectat doar de cine dorește.

E: Multumesc,Bunicule! Cu siguranță sunt obiceiuri frumoase și mă bucur că

unele dintreele încă se mai practică!
Din experiența proprie am participat la Sărbătoarea Kronfest, am făcut mersul
„melcului”, este o tradiție frumoasă. La celelalte tradiții și obiceiuri precum
colindatul l-am făcut într-un cerc restrâns de prieteni doar la rude.