PIPP, anul 2, grupa 3

Costache Negri (în trecut, Mânjina) este

o comună în județul Galați, Moldova, România,
formată numai din satul de reședință cu același nume.
Se află în Câmpia Covurlui; lângă Gerului; și la o
altitudine de 49 m deasupra nivelului mării. Are o
suprafață de 26,88 km². Populația este de 2.287
locuitori, determinată în 31 octombrie 2011, prin recensământ, pe criteriul de populație stabilă.

Comuna se află în centrul județului și este traversată de șoseaua județeană DJ251, care o
leagă spre sud-est de Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan și Galați (unde se
termină în DN26); și spre nord de Cudalbi, Valea Mărului, Matca și Tecuci (unde se termină
în DN25). La Costache Negri, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ254, care duce
spre vest la Grivița și Ivești (unde se termină tot în DN25).

Actul de atestare a localităţii datează de la 1 iunie 1521 şi a fost redactat în limba slavonă
la Hârlău, scris de pan Totruşan logofăt, pe un pergament: „Pentru servicii aduse domnului
Moldovei Ştefan Vodă şi pentru supunerea de care a dat dovadă, pan Ban vornic şi Gagea
uriadnic de Vaslui şi Drăguş sunt răsplătiţi cu numeroase teritorii. Martori la această danie au
fost potrivit Sfatului Domnesc, panul Isac, panul Petru vornic, panul Negrilă, panul Vasco,
pârcălabi de Hotin, panul Grincovici, panul Talabă, panul Costea şi panul Condrea pârcălabi
de Neamţ”. Documentul din anul 1521 sugerează că satul Mânjina, fostul nume al actualei
aşezări Costache Negri, poartă un oiconim derivat din antroponimul “hotarul lui Mânjea”. Vreme
de câteva secole, de la întemeierea aşezării a existat o închegată obşte sătească ce şi-a
reglementat litigiile pe baza dreptului comun. Situaţia se păstrează foarte probabil până în a doua
jumătate a secolului XVIII-lea când, ca şi alţi boieri, şi Petrache Negri cumpără diferite suprafeţe
din pământul obştii, printre care şi moşia Mânjina”.
 La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Mânjina, făcea parte din
plasa Siretul a județului Covurlui și era formată doar din satul de reședință cu 800 de locuitori.
Stăpânul moșiei fusese în trecut revoluționarul moldovean Costache Negri.

Costache Negri  a fost un scriitor, om politic și patriot roman.

Costache Negri a fost fiul unui boier înstărit. Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, a
sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste
hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române.

În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 30 de elevi. Anuarul Socec din 1925

consemnează schimbarea numelui comunei și satului ei în Costache Negri; ea făcea parte din
plasa Pechea a aceluiași județ și avea 1600 de locuitori.

În 1950, comuna a fost arondată raionului Galați din regiunea Galați. În 1968, a trecut la județul
Galați.

Primii locuitori ai comunei au venit din mai multe părţi ale ţării. Din zona judeţului
Brăila, satul Măicăneşti, s-au stabilit aici, la începutul secolului al XIX-lea Apostu Sandu, Mihai
şi Pricopi Sandu. S-au mai stabilit aici oameni din comuna Rediu, din satul Negrea, cum ar fi
înaintaşii lui Ispas Gheorghe şi Ionaşcu Dănăilă, primul fiind şi primar al comunei. Din judeţul
Vrancea, au venit pe timp de iarnă, Dochia şi Ion Mehedinţi, cunoscuţi cu porecla “plăvani” care
se pare că sunt descendenţi din familia marelui logofăt Simeon Mehedinţi.

Pe teritoriul comunei Costache Negri învăţământul datează încă de la începutul secolului

al XIX-lea şi a funcţionat pe lângă biserica din lemn aflată pe Dealul Mic. Data exactă a începerii
primelor clase de şcoală nu poate fi precizată. Se cunoaşte, însă, că în anul 1879 funcţiona o
şcoală primară unde învăţau 20 de elevi dar a primit autorizaţie de funcţionare ca instituţie de
învăţământ abia în anul 1881. Şcoala avea doar patru săli de clasă chiar în casele unor localnici.
Primul director al şcolii a fost învăţătorul Ion Huzuc. În anul 1895, director al şcolii este Vasile
Lăzărescu care învăţa 30 de copii în cinci clase. Abia după primul război mondial au venit
învăţători din alte sate. În anul 1933, boierul Nicuşor Rădulescu a donat comunei Costache Negri
o suprafaţă de teren de jumătate de hectar pentru construirea unei şcoli. În prezent şcoala are un
cabinet managerial şi secretariat, o bibliotecă cu 5.000 de volume, un laborator Ael cu zece
calculatoare, un server şi un atelier de lucru.
 Comuna gălăţeană Costache Negri are strânse legături cu localitatea franceză La Roche
Sur Yon, în urma unui acord de înfrăţire între cele două localităţi. Acest acord a dat naştere unui
proiect susţinut de ambele părţi pentru crearea unei reţele de alimentare cu apă care să
deservească locuitorii întregii comune. Participarea părţii franceze s-a concretizat pe două
planuri: ajutor tehnic trimiterea unui specialist pentru a evalua situaţia; ajutor financiar care,
cumulat cu susţinerea venită de la partea română, să fie suficient pentru finalizarea proiectului.
Din anul 2005, se desfăşoară proiectul “Şcoala, atelier de etnografie” finanţat de Banca Mondială
şi de comunitatea locală. În şcoală s-a înfiinţat un atelier în care copiii învaţă cusături tradiţionale
şi un cerc de pictură numit “Prietenii culorilor”. În cadrul programului lansat de Uniunea
Europeană “Satul românesc, sat european” în anul 2005, comuna Costache Negri din judeţul
Galaţi a primit statutul de “sat european” pentru dezvoltarea infrastructurii: alimentarea cu apă a
comunei, servicii sociale, înfiinţarea unui dispensar uman, dar şi dezvoltarea culturală a comunei
(sala de informatică şi biblioteca publică).

Ca şi obiective turistice, în comuna Costache Negri se poate vizita Casa memorială

“Costache Negri” dar şi Mănăstirea Gologanu, situată la doar 5 km de comună. Anual, la 21 mai,
are loc sărbătoarea comunei denumită “Întâlnirile de la Mânjina”.

Manastirea Gologanu
 Casa Memoriala Costache Negri

 Casa Memorială Costache Negri

În anul 1943, s-a înfiinţat la Galaţi Societatea Culturală “Costache Negri” care a avut
rolul de a scoate la lumină documentele şi mărturiile referitoare la activitatea marelui patriot
moldovean şi a prietenilor săi pentru Unirea Principatelor Române precum şi salvarea casei de la
Mânjina. La 23 august 1943, prin decretul 2336, mareşalul Antonescu clasează ca monument
istoric “casa şi parcul Marelui Vornic Costache Negri din comuna Costache Negri (fostă
Mânjina), judeţul Covurlui”. La intrarea în casa lui Costache Negri se găseşte o placă
comemorativă cu următorul text: “În această casă a locuit Costache Negri, pârcălab de Galaţi,
militant pentru ideile Revoluţiei de la 1848 şi ale luptei pentru unire“. Casa Memorială a fost
deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluţionarului moldovean, construită în stilul unei case
ţărăneşti de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În faţa casei memoriale, la 19 mai
1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici. De
asemenea, la 17 iunie 1912 a fost aşezată în Galaţi, în Piaţa Regală, statuia lui Negri realizată de
sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti.
 Bibliografia

Sursa: Mehedinţi, Ion Lucian. Monografia comunei Costache Negri din Judeţul Galaţi

România. Galaţi : Editura Fundaţiei Universitare "Dunărea de Jos", 2007; Album. În: Primaria
comunei Costache Negri [online] : Judetul Galati. [citat 10 mai 2012]. Disponibil în
internet: http://primariacostachenegri.ro/index.php?rewriteparam=galerie_foto; Prezentare locală.
În: Primaria comunei Costache Negri [online] : Judetul Galati. [citat 16 octombrie 2009].
Disponibil în internet: http://primariacostachenegri.ro/index.php?
rewriteparam=prezentare_locala; Casa memorială "Costache Negri".