MOTORUL CU ARDERE INTERNA

Student: Anghel Costin Adrian

Facultatea de Inginerie Mecanica,
Autovehicule rutiere
Anul III
Grupa 1LF181
 STRUCTURA MOTORULUI CU ARDERE
INTERNA
MOTORUL ESTE ALCATUIT DIN:
• PARTI FIXE: -BLOC MOTOR

-CHIULASA
-CILINDRII

-BAIA DE ULEI
BLOCUL MOTOR
• CONSTITUIE SCHELETUL PENTRU TOATE ORGANELLE MOTORULUI
• CONSTRUIT DIN FONTĂ CENUSIE PRIN TURNARE
• CUPRINDE: BLOCUL CILINDRILOR SI PARTEA SUPERIOARĂ A CARTERULUI UNIT
ÎNTR-UN SINGUR CORP IAR BAIA DE ULEI(PARTEA INFERIOARĂ A
CARTERULUI)ESTE FIXATĂ PE BLOCUL MOTOR CU SURUBURI
• CONSTRUCTIE FOARTE RIGIDĂ
CHIULASA
•SE CONFECTIONEAZA DIN FONTĂ

•FORMEAZĂ PERETELE FIX DE LA EXTREMITATEA CILINDRILOR CARE ÎNCHIDE CILINDRUL ÎN PARTEA OPUSĂ PISTONULUI
SI LA MAJORITATEA TIPURILOR DE MOTOARE CUPRINDE ÎN EA SI O PARTE DIN CAMERA DE ARDERE

•ÎN CHIULASA SUNT MONTATE SUPAPELE (EXCEPTÂND CAZUL MOTOARELOR ÎN BLOC SAU AL MOTOARELOR ÎN 2 TIMPI),
BUJIILE SAU INJECTOARELE

•ESTE PREVAZUTĂ CU CANALIZATII PRIN CARE CIRCULĂ LICHIDUL DE RĂCIRE ADUS DIN BLOCUL CILINDRILOR PENTRU A
RĂCI ZONELE ÎNCĂLZITE MAI MULT, CUM SUNT: GALERIILE DE EVACUARE, SCAUNELE SI GHIDURILE SUPAPELOR,
LOCASURILE BUJIILOR SAU A INJECTOARELOR

•ÎNTRE CHIULASA SI BLOCUL MOTOR LA MONTARE SE INTERPUNE O GARNITURA DE ETANSARE REZISTENTĂ LA

TEMPERATURII RIDICATE

•CHIULASA SE FIXEAZĂ DE BLOCUL CILINDRULUI CU AJUTORUL UNOR PREZOANE

CILINDRII
•PARTEA ÎN CARE ALUNECĂ PISTONUL SI ÎN CARE AU LOC PROCESELE
TERMODINAMICE DIN TIMPUL FUNCTIONĂRII MOTORULUI

•ÎN INTERIORUL LUI, PISTONUL EXECUTĂ O MISCARE LINIAR ALTERNATIVA ÎNTRE 2

PUNCTE

•PORTIUNEA PE CARE SE DEPLASEAZĂ PISTONUL, NUMITĂ OGLINDA CILINDRULUI,

ESTE BINE SLEFUITĂ
BAIA DE ULEI
•ÎNCHIDE PARTEA INFEROARĂ A CARTERULUI SI ÎN EA SE AFLĂ O CANTITATE DE ULEI
NECESARĂ SISTEMULUI DE UNGERE AL MOTORULUI

•ÎNTRE CARTER SI BAIA DE ULEI SE INTERPUNE O GARNITURĂ PENTRU ETANSARE

•LA PARTEA INFERIOARĂ ESTE PREVAZUTĂ CU UN DOP DE GOLIRE, CARE LA PARTEA

CENTRALĂ PREZINTĂ UN MAGNET CU ROL DE A RETINE EVENTUALELE IMPURITĂTI
METALICE CARE AJUNG ÎN BAIA DE ULEI

• ESTE CONFECTIONATA DIN TABLE DE OTEL PRIN AMBUTISARE, DIN FONTA SAU
ALUMINIU
• PARTI MOBILE:-PISTON
-ARBORE COTIT
-ARBORE CU CAME
-BIELA
-VOLANT
-TACHETI
-SUPAPE
-TIJA IMPINGATOARE
PISTONUL
•REPREZINTA ORGANUL CARE ASIGURA
EVOLUTIA FLUIDULUI MOTOR ÎN
CILINDRU SI CARE TRANSMITE LUCRU
MECANIC CĂTRE ARBORELE MOTOR
•SE DISTING URMATOARELE PĂRTI:
CAPUL PISTONULUI, PARTEA DE
ETANSARE SI PARTEA DE GHIDARE
•LEGĂTURA DINTRE PISTON SI BIELA SE
FACE PRIN AXUL DE PISTON
ARBORE COTIT
•ESTE ORGANUL MOTORULUI CARE PREIA FORTELE DIN
BIELE
•ÎNSUMEAZA LUCRURILE MECANICE PRODUSE ÎN
CILINDRI SI TRANSMITE ENERGIA REZULTATĂ SPRE
UTILIZARE
•ÎMPREUNA CU BIELELE TRANSFORMĂ MISCAREA DE
TRANSLATIE A PISTOANELOR ÎN MISCARE DE ROTATIE
PROPRIE
•SUNT CONSTRUITI DIN OTEL-CARBON DE CALITATE
CĂRORA LI SE FACE NUMAI UN TRATAMENT DE
ÎMBUNĂTATIRE
•ÎN GENERAL ARBORII COTITI SE EXECUTĂ PRIN
FORJARE
ARBORE CU CAME
•ORGANUL CARE COMANDĂ DESCHIDEREA SI
ÎNCHIDEREA SUPAPELOR DE ADMISIE SI EVACUARE LA
MOMENTELE OPTIME CONFORM CICLULUI MOTOR
•ESTE MONTAT PARALEL CU ARBORELE COTIT ÎN
BLOCUL MOTOR
•ESTE CONSTRUIT DINTR-O SINGURĂ BUCATĂ PRIN
TURNARE SAU FORJARE, DIN OTELURI ALIATE CR/NI SAU
CR/MN

BIELA
•ESTE ORGANUL DE LEGĂTURA DINTRE PISTON SI
ARBORELE COTIT
•CONFECTIONATĂ DIN OTELURI DE ÎMBUNĂTĂTIRE,
OTEL CARBON DE CALITATE SAU OTEL ALIAT
• PĂRTI COMPONENTE: CAPUL MIC, CAPUL MARE SI TIJA
VOLANT
•MONTATĂ LA UN CAPĂT AL ARBORELUI
MOTOR(COTIT)
•ASIGURĂ ROTIREA UNIFORMĂ A ARBORELUI
COTIT PRIN ACUMULAREA ENERGIEI ÎN CURSA
ACTIVĂ A PISTONULUI SI REDAREA ACESTEIA
ÎN CURSELE REZISTENTE
•PE EXTERIORUL LUI SE MONTEAZĂ COROANA
DINTATĂ DE ANTRENARE, PENTRU PORNIRE
•SE CONSTRUIESTE DIN FONTĂ, PRIN TURNARE
TACHETI
•AU FORMA CILINDRICĂ CU TALER SAU
FORMĂ DE PAHAR
•ORGANUL CARE FACE LEGĂTURA DINTRE
TIJA ÎMPINGĂTOARE SI CAME
TIJA ÎMPINGĂTOARE
•FACE LEGĂTURA DINTRE CULBUTOR SI TACHET
•ESTE DE FORMĂ TUBULARĂ
•CONFECTIONATĂ DIN TEAVĂ DE OTEL

SUPAPA
•ORGANUL PRIN CARE SE ASIGURĂ ÎNCHIDEREA SI
DESCHIDEREA CAMEREI DE ARDERE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CICLULUI MOTOR
•PĂRTI COMPONENTE: TALER SI TIJA
•SUNT ÎN NUMĂR DE 2 PENTRU FIECARE CILINDRU:
ADMISIE SI EVACUARE
•SUNT FABRICATE DIN OTELURI ALIATE REZISTENTE
LA SOCURI CHIAR SI LA TEMPERATURI ÎNALTE LA
CARE FUNCTIONEAZĂ, ASTFEL OTEL ALIAT CU CR SI
SI PENTRU SUPAPELE DE ADMISIE SI OTEL ALIAT CU
CR SI WOLFRAM PENTRU SUPAPELE DE EVACUARE
 PRICIPIUL DE FUNCTIONARE AL MOTORULUI
CU ARDERE INTERNA

MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ ESTE MOTORUL CARE TRANSFORMĂ ENERGIA

CHIMICA A COMBUSTIBILULUI PRIN INTERMEDIUL ENERGIEI TERMICE DE ARDERE,
ÎN INTERIORUL MOTORULUI, ÎN ENERGIE MECANICĂ. CĂLDURA DEGAJATĂ ÎN
CAMERA DE ARDERE SE TRANSFORMĂ PRIN INTERMEDIUL PRESIUNII (ENERGIEI
POTENȚIALE) APLICATE PISTONULUI ÎN MIȘCARE MECANICĂ CICLICĂ, DE OBICEI
RECTILINIE, DUPĂ CARE ÎN MIȘCARE DE ROTAȚIE UNIFORMĂ, OBȚINUTĂ DE
OBICEI LA ARBORELE COTIT. CAMERA DE ARDERE ESTE UN REACTOR
CHIMIC UNDE ARE LOC REACȚIA CHIMICĂ DE ARDERE.
• CĂLDURA INTRODUSĂ ÎN CICLUL CARE SE EFECTUEAZĂ ÎN CILINDRII MOTORULUI SE OBȚINE
PRIN ARDEREA COMBUSTIBILULUI, DE OBICEI UN
COMBUSTIBIL LICHID CA: BENZINA, MOTORINA SAU GAZUL PETROLIER LICHEFIAT, DAR SE POT
FOLOSI ȘI COMBUSTIBILI GAZOȘI, CA GAZUL NATURAL, SAU CHIAR SOLIZI, CA PRAFUL
DE CĂRBUNE. OXIGENUL NECESAR ARDERII SE OBȚINE DIN AERUL ATMOSFERIC.
COMBUSTIBILUL ÎN AMESTEC CU AERUL SE NUMEȘTE AMESTEC CARBURANT. ARDEREA POATE FI
INIȚIATĂ PRIN PUNEREA ÎN CONTACT DIRECT A AMESTECULUI CARBURANT CU O SURSĂ DE
CĂLDURĂ SAU SE POATE PRODUCE APROAPE INSTANTANEU ÎN TOATĂ MASA AMESTECULUI CAZ
ÎN CARE SE NUMEȘTE DETONAȚIE ȘI ARE UN CARACTER EXPLOZIV.
• PRIN ARDEREA CARBURANȚILOR REZULTĂ DIFERITE PRODUSE DE ARDERE CU O TEMPERATURĂ
DE APROXIMATIV 2000 °C. MAJORITATEA ACESTOR PRODUSE SE PREZINTĂ SUB FORMĂ GAZOASĂ.
PENTRU O ARDERE COMPLETĂ SE ASIGURĂ COMBUSTIBILULUI O CANTITATE DE OXIGEN
DOZATĂ ASTFEL ÎNCÂT SĂ PRODUCĂ OXIDAREA INTEGRALĂ A ELEMENTELOR SALE
COMPONENTE.
 CLASIFICAREA MOTOARELOR CU ARDERE
INTERNA
DUPĂ NATURA COMBUSTIBILULUI:
• MOTOARE CARE FOLOSESC DREPT COMBUSTIBIL BENZINA, AU CARBURATOR SAU
POMPĂ DE INJECȚIE.
• MOTOARE CARE FOLOSESC DREPT COMBUSTIBIL MOTORINA, AU POMPĂ DE
INJECȚIE.
• MOTOARE CU GAZ CARE FOLOSESC DREPT COMBUSTIBIL, UN COMBUSTIBIL
GAZOS, DE OBICEI GAZ NATURAL SAU UN AMESTEC DE COMBUSTIBIL.
DUPA NUMARUL DE CURSE SIMPLE
EFECTUATE DE PISTON INTR-UN CICLU
(NUMARUL DE TIMPI):
• MOTOARE IN DOI TIMPI - REALIZEAZA O SINGURA ROTATIE (360˚) A ARBORELUI
COTIT PENTRU A EFECTUA LUCRU MECANIC;
• MOTOARE IN PATRU TIMPI – REALIZEAZA DOUA ROTATII (720˚) ALE ARBORELUI
COTIT PENTRU A EFECTUA LUCRU MECANIC.
DUPĂ FORMAREA AMESTECULUI CARBURANT:
• MOTOARE CU FORMAREA ÎN EXTERIORUL CILINDRULUI A AMESTECULUI
CARBURANT. ESTE CAZUL MOTOARELOR CU CARBURATOR, INJECȚIE DE BENZINĂ
ÎN CONDUCTA DE ASPIRAȚIE ȘI AL MOTOARELOR CU GAZE CU INSTALAȚIE DE
FORMARE EXTERNĂ A AMESTECULUI AER-COMBUSTIBIL.
• MOTOARE CU FORMAREA ÎN CILINDRU A AMESTECULUI CARBURANT. DIN
ACEASTĂ CATEGORIE FAC PARTE MOTOARELE CU INJECȚIE DE COMBUSTIBIL CUM
SUNT MOTOARELE DIESEL SAU ȘI UNELE MOTOARE CU APRINDERE PRIN
SCÂNTEIE ȘI MOTOARELE CU GAZE LA CARE COMBUSTIBILUL GAZOS ESTE
INTRODUS ÎN CILINDRU PRINTR-O SUPAPĂ APARTE ÎN TIMPUL ASPIRAȚIEI.
DUPA ASEZAREA CILINDRILOR SUNT:
• MOTOARE CU CILINDRII IN LINIE;

• MOTOARE CU CILINDRII DISPUSI IN V;

• MOTOARE CU CILINDRII IN W;

• MOTOARE CU CILINDRII OPUSI, BOXER;

• MOTORUL CU CILINDRU ROTATIV WANKEL

• MOTOARE CU CILINDRII AȘEZATI ÎN STEA, UTILIZATE CU PRECĂDERE UNDE ESTE

NEVOIE DE UN RAPORT PUTERE/GREUTATE MARE, DE EXEMPLU ÎN AVIAȚIE ȘI ÎN
MARINA MILITARĂ (VEDETE).
 CARACTERISTICILE MOTORULUI CU ARDERE
INTERNA
UN MOTOR CU ARDERE INTERNĂ ESTE CARACTERIZAT PRINTR-O SERIE DE PARAMETRI:

• PUNCT MORT INTERIOR (PMI) (ÎNVECHIT: PUNCT MORT SUPERIOR, PMS) ESTE POZIȚIA PISTONULUI CARE CORESPUNDE VOLUMULUI
MINIM OCUPAT DE FLUIDUL MOTOR ÎN CILINDRU. LA MOTOARELE CU MECANISM BIELĂ-MANIVELĂ, ARBORE COTIT ȘI CHIULASĂ
(MOTORUL WANKEL N-ARE NIMIC DIN ASTEA, DAR ARE PMI) ESTE POZIȚIA PISTONULUI CÂND ACEASTA SE GĂSEȘTE - ÎN TIMPUL
DEPLASĂRII SALE - LA CEA MAI MARE DISTANȚĂ POSIBILĂ FAȚĂ DE AXA ARBORELUI COTIT; ACEASTĂ POZIȚIE COINCIDE CU
DISTANȚA MINIMĂ A PISTONULUI FAȚĂ DE CHIULASĂ ȘI ESTE DETERMINATĂ DE MONTAJUL PISTONULUI ÎN ANSAMBLUL
MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ.
• PUNCT MORT EXTERIOR (PME) (ÎNVECHIT: PUNCT MORT INFERIOR, PMI) ESTE POZIȚIA PISTONULUI CARE CORESPUNDE
VOLUMULUI MAXIM OCUPAT DE FLUIDUL MOTOR ÎN CILINDRU. LA MOTOARELE CU MECANISM BIELĂ-MANIVELĂ, ARBORE COTIT
ȘI CHIULASĂ ESTE POZIȚIA PISTONULUI CÂND ACEASTA SE GĂSEȘTE - ÎN TIMPUL DEPLASĂRII SALE - LA CEA MAI MICĂ DISTANȚĂ
POSIBILĂ FAȚĂ DE AXA ARBORELUI COTIT; ACEASTĂ POZIȚIE COINCIDE CU DISTANȚA MAXIMĂ A PISTONULUI FAȚĂ DE CHIULASĂ
ȘI ESTE DETERMINATĂ, DE ASEMENEA, DE MONTAJUL PISTONULUI ÎN ANSAMBLUL MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ.
• CURSA PISTONULUI ESTE DISTANȚA DINTRE PUNCTUL MORT INTERIOR ȘI PUNCTUL MORT
EXTERIOR, (LA MOTOARELE CU MECANISM BIELĂ-MANIVELĂ FIIND MĂSURATĂ PE
GENERATOAREA CILINDRULUI MOTOR) PARCURSĂ DE PISTON ÎNTRE DOUĂ SCHIMBĂRI DE
SENS ALE DEPLASĂRII SALE. PENTRU MOTOARELE CU MECANISM BIELĂ-MANIVELĂ CU
EXCENTRICITATE NULĂ (CAZUL OBIȘNUIT) FIECARE CURSĂ A PISTONULUI CORESPUNDE UNEI
ROTAȚII DE 180° A ARBORELUI COTIT ȘI ESTE EGALĂ CU DIAMETRUL CERCULUI DESCRIS DE
AXA GEOMETRICĂ A FUSULUI MANETON ÎN JURUL AXEI GEOMETRICE A FUSURILOR
PALIERE .ALEZAJUL CILINDRULUI ESTE DIAMETRUL INTERIOR AL CILINDRULUI MOTOR.
• VOLUMUL MINIM AL CAMEREI DE ARDERE ESTE VOLUMUL OCUPAT DE GAZE CÂND PISTONUL
SE AFLĂ LA PMI. LA MOTOARELE CU CILINDRU ȘI CHIULASĂ ESTE SPAȚIULUI CUPRINS ÎNTRE
FUNDUL PISTONULUI, PERETELE INTERIOR AL CILINDRULUI MOTOR ȘI CHIULASĂ, ÎN
MOMENTUL CÂND PISTONUL SE GĂSEȘTE ÎN PUNCTUL MORT INTERIOR.
• CILINDREEA UNITARĂ (PE SCURT, CILINDREE) ESTE VOLUMUL GENERAT PRIN
DEPLASAREA PISTONULUI ÎN TIMPUL UNEI CURSE.
• CILINDREEA TOTALĂ (PE SCURT, LITRAJ) ESTE SUMA CILINDREELOR UNITARE ALE
TUTUROR CILINDRILOR UNUI MOTOR.
• VOLUMUL TOTAL AL CILINDRULUI ESTE VOLUMUL MAXIM OCUPAT DE GAZE MĂSURAT
CÂND PISTONUL SE AFLĂ LA PME; VOLUMUL TOTAL AL CILINDRULUI ESTE FORMAT DIN
ÎNSUMAREA CILINDREEI UNITARE CU VOLUMUL CAMEREI DE ARDERE.
• RAPORTUL DE COMPRIMARE ESTE RAPORTUL DINTRE VOLUMUL TOTAL AL UNUI CILINDRU
ȘI VOLUMUL CAMEREI DE ARDERE
• TURAȚIA MOTORULUI (PE SCURT, TURAȚIE) ESTE NUMĂRUL DE ROTAȚII EFECTUAT ÎNTR-UN MINUT DE
ARBORELE COTIT, ÎN TIMPUL FUNCȚIONĂRII MOTORULUI ÎNTR-UN ANUMIT REGIM CONSTANT.
• CICLUL MOTOR ESTE SUCCESIUNEA PROCESELOR (TRANSFORMĂRILOR DE STARE) CARE SE REPETĂ PERIODIC
ÎN CILINDRUL UNUI MOTOR. CONVENȚIONAL, CICLUL MOTOR ÎNCEPE CU PROCESUL DE ADMISIUNE ȘI SE
TERMINĂ CU PROCESUL DE EVACUARE. ÎNTR-UN MINUT UN MOTOR EFECTUEAZĂ CICLURI.

• UN TIMP AL MOTORULUI ESTE PARTEA DE CICLU MOTOR CARE SE EFECTUEAZĂ ÎNTR-O CURSĂ A PISTONULUI.
LA MOTOARELE CU EXCENTRICITATE NULĂ FIECARE TIMP DIN FUNCȚIONAREA MOTORULUI CORESPUNDE UNUI
UNGHI DE ROTIRE A ARBORELUI COTIT DE 180°. ÎN CURSUL FIECĂRUI TIMP AGENTUL MOTOR TRECE PRIN
DIFERITE TRANSFORMĂRI DE STARE CARACTERISTICE (VOLUM, PRESIUNE, TEMPERATURĂ). UZUAL SE
CONSTRUIESC MOTOARE (CARE FUNCȚIONEAZĂ DUPĂ UN CICLU) ÎN PATRU TIMPI ȘI MOTOARE ÎN DOI TIMPI.[4]
SE CUNOSC ȘI MOTOARE ÎN ȘASE TIMPI. LA MOTOARELE ÎN PATRU TIMPI, DEOARECE PROCESELE TERMICE
CORESPUND APROXIMATIV CU CURSELE PISTONULUI, TIMPII POARTĂ NUMELE DE ADMISIUNE (1), COMPRIMARE
(2), ARDERE ȘI DESTINDERE (3), RESPECTIV EVACUARE (4).