PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA

PERSONALULUI DIDACTIC, UVT
 DIMENSIUNEA PSIHOSOCIALĂ A
GRUPURILOR ŞCOLARE
 Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viata copilului este
clasa de elevi . = satisface cel mai bine cateva dintre motivele
fundamentale ale conduitei umane : nevoia de afiliere, de altul ,
nevoia de participare, nevoia de protectie, de securitate.
 Acest grup se perpetueaza de-a lungul câtorva ani si are o imensa
influență asupra membrilor săi, alcătuind " creuzetul" in care se
contureaza personalitatea.
 Clasa de elevi este un grup de munca specific, compus dintr-un număr
de membri egali intre ei (elevii) si dintr-un animator (profesorul), ale
caror raporturi sunt reglemente oficial de tipul sarcinii și de normele
de funcționare (Neculau, 2007, p. 105).
 ORGANIZARE/FUNCȚII
 Ca orice grup social, clasa de elevi are o
 structură de grup,
 rețele de comunicare,
 funcții de grup
 dinamică specifică.
 Funcțiile de grup ale clasei de elevi:
 de socializare,
 de învatare socială
 de integrare = aceasta se afirmă ca " laboratorul în care se însușesc și
se experimentează conduitele așteptate de societate" ( Zlate,
1987/2003).
 CARACTERISTICI ALE
CLASEI CA GRUP SOCIAL
 CLASA = grup primar = caracteristici generale :
 a. interacțiunea directă, nemijlocită, față în față a membrilor ;
 b.prezența scopurilor și a motivelor care susțin acțiunea grupului;
 c. se creeaza o structură a grupului alcătuită dintr-o rețea de statusuri
și roluri ale indivizilor în grup;
 d. existența unui sistem de norme (norme explicite și norme implicite);
 e. se definește și printr-un grad de coeziune (Leon Festinger
(1957/1999) - coeziunea este rezultatul tuturor forțelor care îi
determină pe indivizi să ramană în grup).
 COOPERARE VS
COMPETIȚIE
(FORSYTH, 2001, APUD SĂLĂVĂSTRU,2004)
 FACILITAREA SOCIALĂ
 FcS = creșterea performanței în sarcină în condiția ”prezenței
celuilalt”.
 Registre:
 public martor;
 co-acțiune.

 Norman Triplett (Indiana University) – 1898

 ”Bicicliștii” / ”copii cu mulinete”
 „dinamogeneza = „stimulare a subiectului“ prin intermediul
„instinctului de competiţie“.
 Floyd Allport (1920) (Harvard University) – test asociativ / natura
sarcinii (simplă/complexă)

crește performanța / sarcină

 FACILITAREA SOCIALĂ
 F. Allport – tendință statistică de comportament

--------------

Performanța în sarcină /
 FACILITAREA SOCIALĂ
 Robert Zajonc (1965) - teoria impulsului (the drive theory)
 prezenţa altor persoane determină o creştere a neliniştilor,
generând o anxietate interferată (intertfering anxiety), dar şi
o concentrare asupra sinelui, subiectul fiind interesat în
conturarea unei imagini de sine pozitive. Aceasta întăreşte
răspunsul dominant —răspunsul pe care subiectul este cel
mai probabil să îl producă într-o situaţie dată.
 FACILITAREA SOCIALĂ
 Robert Zajonc - teoria impulsului
Tendinţe de
răspuns

Stimuli

Răspuns efectiv =

răspunsul cel mai probabil

Răspunsul
dominant
contradictorii

Răspuns dominant Răspuns dominant

corect / contextul incorect / contextul
dat dat

Prezenţa
„celuilalt”
public martor
sau
co-actor Performanţa Performanţa în sarcină
în sarcină sporeşte se diminuează
 FRÂNAREA (LENEA)
SOCIALĂ
 FrS = diminuarea performanței în sarcină pentru fiecare
membru al unui grup în cadrul unor sarcini aditive (sarcini
în care trebuie reunite eforturile tuturor participanţilor
pentru atingerea unui scop comun).
 Max Ringelmann (1880/1913) - Şcoala agricolă din Grand-
Jouan

 ”frânghia” 1/1 // 3/3 // 8/8.

63 kgf / 1 // 160 kgf / 3 // 248 kgf // 8.

 FRÂNAREA (LENEA)
SOCIALĂ
 B. Latané şi colaboratorii (1979) – ”strigă și bat din palme”…
”cât pot de tare” / singuri / grup.

 Influenţa numărului este importantă până la un prag de

şase-opt persoane, dincolo de care sporirea grupului
produce efecte mai puţin însemnate
 EXPLICAȚII TEORETICE ALE
FRÂNĂRII SOCIALE
 difuziunea responsabilităţii în grup (Latané, 1981)
 teorii motivaţionale: S. Karau şi K. Williams (1990/2007) -
modelul efortului colectiv
 Expectanţa;
 Instrumentalitatea;
 Valorizarea.

-----------------------------------------------------------------------------

”Energia” subiectului va fi astfel mobilizată încît să obţină,

printr-un fel de calcul simbolic, exact recompensele pe care le
consideră cuvenite („nu are rost să lucrez mai mult decît pot
primi [simbolic] în schimb“).
 FRÂNAREA (LENEA)
SOCIALĂ
Frânarea socială se manifestă:
 — indiferent de gen (bărbaţii şi femeile comportîndu-se
similar) şi indiferent de vîrstă (adulţii „chiulind“ la fel de
mult ca şi copiii) (Williams et. al., 1981);
 — indiferent de condiţiile de muncă şi de tipul muncii
(Harkis, 1987);
 — deopotrivă pentru activităţile care presupun un efort
fizic, cît şi pentru cele care presupun un efort intelectual
(Weldon, Mustari, 1988; Williams, Karau, 1991).
 CONDIŢIILE ÎN CARE FRÂNAREA SOCIALĂ SE PRODUCE
ÎNTR-O MĂSURĂ MAI MODERATĂ:
 — când sarcinile în care sunt angajaţi subiecţii sunt interesante şi motivante;

 — când partenerii de grup sunt însoţitori respectaţi de subiecţi (prieteni, autorităţi profesionale);

 — când autopercepţia asupra contribuţiei proprii este apreciată ca fiind unică, identificabilă, şi nu
rutinieră, difuză;

 — când activităţile se desfăşoară în grupuri mai mici, mai degrabă decât în marile grupuri;

 — când grupurile pot încuraja o atmosferă de angajament în sarcină pentru atingerea obiectivului
propus, spre deosebire de grupurile în care activitatea se desfăşoară inerţial;

 — doar atunci când se produce identificabilitatea, când subiecţii provin din arii culturale care
favorizează valorile individualiste, precum cele din spaţiul cultural „occidental“, mai degrabă decît cei
ce provin din aria „orientalismului“, care se centrează pe valori colectiviste;

 — când se sporeşte coeziunea grupului angrenat în sarcină; şi, în sfîrşit,

 — când persoanele cu status superior (liderii) se raportează deschis-angajant faţă de sarcină,

participând nemijlocit la realizarea acesteia (modelul efortului personal).
 AUTOCONFIRMAREA
PROFEȚIILOR ”ÎN CLASĂ”
 ACP = ”telepatie socială”

 conceptul (self-fulfilling prophecy) a fost consacrat în cîmpul disciplinei în

urma volumului de referinţă al lui R.K. Merton: Social Theory and Social
Structure (1949/1968)
 DEFINIȚIE - Autoconfirmarea profeţiilor se poate defini ca tendinţa actorilor
sociali rezultată în urma unei definiri false a situaţiei de a se conforma
prescripţiilor scenariului construit la nivelul imaginarului colectiv, validând,
astfel, noul înţeles atribuit acţiunilor şi modelînd contextul conform
determinantelor sale. (Merton, 1949/1968, p. 477)
 MECANISMUL CARE
GENEREAZĂ
AUTOREALIZAREA
PROFEȚIILOR
 Observatorul dezvoltă anumite expentanțe eronate despre actor
 Observatorul acționează ca și când aceste expectanțe ar fi
adevărate și îl tratează pe actor în consecință
 Opiniile observatorului schimbă conceptul de sine al actorului,
care își adaptează comportamentul la atitudinile și opiniile pe care
le propune observatorul
 Observatorul interpretează comportamentul actorului ca o
confirmare a credințelor sale inițiale (cf. Neculau, Boncu, 1998)
 FENOMENUL PYGMALION
SAU EFECTUL OGLINDEI
 (Rosenthal, Jacobson, 1968) IDENTITARE
 expectanţele generoase de rol îmbunătăţesc nemijlocit
performanţa „celuilalt“ (QI – max. +30).

Comportamentul sursei
îndreptat către „ţintă”

Aşteptările „sursei”

Comportamentul „ţintei”
îndreptat către „sursă”
 EFECTUL PYGMALION

 E. Bahad şi F. Bernieri (1991): aşteptările iniţiale ale

profesorilor legate de elevii sau studenţii cărora li se
adresează modelează semnificativ expresivitatea lor
discursivă şi relaţională.
 D. Jamieson (1990/2007): Influenţele nu sunt însă
doar într-o singură direcţie — dinspre profesor către
elev —, ci bilaterale.
 https://www.youtube.com/watch?v=hTghEXKNj7g
 EFECTUL PYGMALION

 Sunt însă situaţii cînd aşteptările reunite pentru

performanţă ale profesorului şi elevului se
întâmplă să nu se potenţeze, ci să se inhibe
reciproc. Cînd mereu se aşteaptă performanţa
maximă de la elev, acesta înclină să dezvolte o
atitudine anxioasă, căci imaginea eşecului
potenţial (fie el şi minor) devine un factor
perturbator important, deturnându-i atenţia de la
sarcina pe care o efectuează şi diminuând pe
termen mediu performanţa sa globală (Zanna et
al., 1975).
 RAPORTAREA STEREOTIPĂ LA
„CELĂLALT”. PREJUDECATA ”ÎN
CLASĂ”
 Definiție: Prejudecata = atitudinea în general negativă
îndreptată înspre membrii unui grup, întemeiată pe simpla
apartenenţă a „subiecţilor ţintă“ la acel grup.
 Privită conceptual, prejudecata este deci o noţiune
relaţională, care pune în legătură o informaţie categorială (ce
desemnează caracteristicile grupului) cu o informaţie
particularizată (specifică subiectului care devine obiectul
prejudecăţii), postulînd că trăsăturile categoriei, în general
negative, construite pe criteriul diferenţierii, sunt proiectate
asupra subiectului individual, în absenţa, cel mai adesea, a
confruntării cu realitatea celui din urmă set de trăsături (cel
particularizat) (Baron, Branscombe, Byrne, 2009)
 PREJUDECATA — ÎNTRE
CONCEPT ŞI REALITATE
SOCIALĂ
 Caracteristici:
 reprezintă o atitudine operaţională ce permite o gestionare
mai facilă a informaţiei din mediul social.
 prejudecata, asemeni stereotipului generic, este puternic
încărcată de afectivitate.
 scurtături cognitive (cognitive shortcuts) (Gilbert, Hixon, 1991)
 PR = strategie salvatoare în gestiunea efortului cognitiv
complex = activarea stereotipurilor conduce la o creştere a
performanţei în sarcini realizate simultan (Macrae, Milne,
Bodenhausen, 1994).
 PREJUDECATA — ÎNTRE
CONCEPT ŞI REALITATE
 Macrae, Milne, Bodenhausen, 1994 – creier / PC SOCIALĂ
 ----------------------------------------------------------------------
 Microprocesor / HDD / RAM

8.75
9
8
7 6.66

6 Stereotip
absent
5 4.42
4 Stereotip
prezent
3
2.08
2
1
0
Performanta / Formarea impresiei Performanta / Sarcina de invatare
 PREJUDECATA — ÎNTRE
CONCEPT ŞI REALITATE
SOCIALĂ
 Stereotipurile / prejudecăţile = tactici de salvare a energiei
cognitive chiar şi în cazul în care subiecţii nu sunt conştienţi
de prezenţa lor = persistente = mijloc natural de gestiune a
cogniţiilor, o economie cognitivă.
 cu cât mai frecvent sunt folosite categoriile care alcătuiesc
prejudecata, cu atât mai accesibilă devine aceasta şi invers,
prejudecăţile activându-se automat (Stagnor et al, 1992;
Higgins, 1996). În studiul lui L. Lepore şi R. Brown (1997)
 reîntărirea prejudecăţilor prin suprimarea gândurilor
stereotipe: cercetarea lui C. Macrae şi colaboratorii (1994) –
”skinhead”.
 TEMEIURILE
PREJUDECĂŢII

 „The Robber’s Cave“ Experiment - M. Sherif şi colaboratorii

(1961/1988) > „Eagles“/ „Rattlers“
 competiția escaladează în conflict: soluția = scopuri
supraordonate.

 Ipoteza contactului: condiție insuficientă

 https://www.youtube.com/watch?v=DPk-BYAA12A
 TEMEIURILE PREJUDECĂŢII
TENDINȚE:

 concurenţa pentru resurse sociale şi simbolice limitate între grupuri se

transformă, dacă nu este controlată, într-un conflict intergrupuri cu
consecinţe grave pentru climatul social local;

 la bazele acestui conflict se află gîndirea stereotipă şi activarea

prejudecăţilor sub forma discriminărilor;

 sporirea contactului intergrupuri nu este o condiţie necesară şi suficientă

a reducerii imaginilor negative şi a acţiunilor manifeste în dauna
„celuilalt“; conflictul, odată iniţiat, determină mai degrabă o accentuare a
prejudecăţilor şi discriminărilor decît o diminuare a lor;

 pentru a depăşi starea de tensiune intergrupuri trebuie identificat — de

regulă de către o entitate independentă — un scop supraordonat care să
răspundă intereselor bilaterale şi care să angajeze colectiv ambele tabere
ce se aflaseră pînă atunci în confruntare.

înlocuită o strategie conflictuală, pentru atingerea unor scopuri exclusive,

cu o strategie cooperantă, pentru atingerea unor ţinte inclusive.
TESTUL SOCIOMETRIC – INDICATOR
AL RELAŢIILOR ÎN CADRUL CLASEI
DE ELEVI
 Testele sociometrice sunt utilizate pentru studierea
colectivelor de elevi, investigaţi ca grupuri cu structură
proprie și cu rețele atitudinale reciproce =investigarea
naturii, configuraţiei şi intensităţii relaţiilor
interpersonale din cadrul unui grup precum şi a
fenomenelor care apar pe baza acestora: de
comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.
 Prin intermediul utilizării TS se pot obţine date
referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului
precum şi la stadiul concret de structurare al acestora.
 TESTUL SOCIOMETRIC
Nume şi prenume…………………………
Data…………..
1. Dacă ai avea de făcut o lucrare împreună cu un coleg, pe care l-ai alege?
1..……………………………..…
2…………………………………
3..………………………………..

2. .Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea să lucrezi?

1…………………………………
2…………………………………
3. …………………………………

Datele obţinute în urma aplicării testului sociometric, se prelucrează, realizându-se pentru

început matricea sociometrică:

MATRICEA SOCIOMETRICĂ

Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
 TESTUL SOCIOMETRIC
 Indicatori:
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de un

anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv, respectiv a expansiunii sociale
şi a atitudinii colectivului faţă de el, respectiv a incluziunii sociale. Calculul incelui sociometric se
realizează după următoarea formulă:
n
I= , unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul
N-1

respectiv, iar N numărul total al membrilor grupului.

Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula:

R●q
Ic =
U●p
k
unde p =
N- 1, iar q = 1-p.
SOCIOGRAMA CLASEI

IZOLAŢI

POPULARI

FOARTE POPULARI

LIDER