Relatia de postura

mandibulara
LP. 4
Relațiile
fundamentale • Relația de postură
cranio- • Relația centrică
mandibulare • Relația de ocluzie
 Relația de postură- Definiție

• Dawson : poziție obținută prin tonicitate musculară, realizată prin contracția

antigravifică a fasciculului posterior al mușchiului temporal și care împiedică
căderea mandibulei.
• Posselt : relație obținută între craniu și mandibulă atunci când pacientul se află în
calm total.
• Lejoyeaux : poziție de echilibru tonic a musculaturii de la care pleacă și revin toate
mișcările mandibulei.
• V. Burlui : suma rapoartelor cranio-mandibulare atunci când mandibula se află sub
efectul echilibrului antigravific al musculaturii manducatoare. ( Școala ieșeană de
Gnatologie)
 • Mușchii – se află în echilibru tonic
antigravific
• Dimensiunea verticală de postură –
Reperele DVP
clinice • Condilii centrați în cavitățile glenoide
• Respectarea planului medio-sagital
• Spațiul liber de articulare fonetică
 Dimensiunea verticală se referă
la distanța dintre SN(subnasale)
și G(gnation) și poate fi:

DIMENSIUNE Dimensiune verticală de ocluzie

( DVO )-când dinții sunt în
A intercuspidare maximă (IM)
VERTICALĂ
Dimensiune verticală de
postură ( DVP )- când
înregistrăm relația de postură
 Este spațiul creat între fața dorsală a
limbii și palatul dur

Este un spațiu liber când nu există contact

dento-dentar dar buzele sunt în contact
Spațiul liber de
articulare Reprezintă diferența dintre DVP și DVO

fonetică
Este necesar articulării fonetice

Are valori variabile în funcție de nivelul

de relaxare al mușchilor.
FACTORI Elemente pasive
DETERMINAN
ȚI AI a.Complexul structural muschi-tendon,
b.Actiunea pasiva a tesuturilor
RELAȚIEI DE articulare si periarticulare,
POSTURĂ c.Actiunea barica negativa(actiunea
presiunii negative).
 • a.Complexul structural muschi-tendon
cuprinde elementele contractile formate
FACTORI din fibrele musculare și țesutul
DETERMINAN conjunctiv ce formează endomisium,
perimisium, fascia si tendonul de
ȚI AI inserție. Aceste fibre au proprietăți
vâsco-elastice și sunt direct implicate în
RELAȚIEI DE controlul dimensiunii verticale posturale,
POSTURĂ mușchii revenind spontan la
dimensiunea inițială după încetarea
contracției.
 b. Acțiunea pasivă a țesuturilor
FACTORI articulare și periarticulare
DETERMINAN - țesuturile articulare prezintă
ȚI AI proprietăți vâscoelastice care contribuie
la conservarea unei anumite poziții
RELAȚIEI DE cranio – mandibulare ( poziție neutră),
mandibula revenind la poziția inițială
POSTURĂ imediat ce forța a încetat.
 c. Acțiunea barică negativă (acțiunea
presiunii negative). Atunci când gura este
închisă, iar mandibula se află în
intercuspidare maximă, fața dorsală a limbii
FACTORI este în contact cu palatul dur. Prin
coborârea mandibulei sub acțiunea forței de
DETERMINAN gravitație se realizează și o coborâre a limbii,
astfel că între fața dorsală a acesteia și
ȚI AI palatul dur apare un spațiu constant (spațiul
RELAȚIEI DE Donders). Coborârea mandibulei și
închiderea ermetică a cavității orale-anterior
POSTURĂ prin chinga labială și posterior prin contactul
între fața dorsală a limbii si palatul moale-
generează un vid oral care are o valoare de
9,7 mmHg (Donders) capabilă să suporte ea
singură greutatea mandibulei.
 Elemente active
Elementele active ale poziției de
FACTORI postură mandibulară sunt reprezentate
de mușchi și sistemul nervos care îi
DETERMINAN activează. Unitatea morfologică și
funcțională care realizează tonusul
ȚI AI necesar menținerii mandibulei în
RELAȚIEI DE poziție de postură este unitatea
motorie, formată din neuronul motor si
POSTURĂ totalitatea fibrelor musculare inervate
de axonul său.
 FACTORUL MUSCULAR

• 1. Antagonismul muşchilor cefei şi al muşchilor prevertebrali

• 2. Antagonismul muşchilor manducatori
• 3. Antagonismul muşchilor ce solicită limba
 FACTORUL NERVOS

- Intervine direct în reglarea tonusului musculaturii striate de la nivelul extremităţii cefalice

- Inervație dublă (motorie și senzitivă)
- Mecanisme suplimentare de reglare a tonusului muscular:
Circuitul de reglare prin neuronul intercalar Renshaw
Aferențele corticale
Aferențele subcorticale
Aferențele periferice
CONSECINȚE Consecințe
ALE musculare
MODIFICĂRII
Consecințe
DIMENSIUNII articulare
VERTICALE A
ETAJULUI Consecințe
INFERIOR mucozale
 Elementele ce pot modifica DVO:

DIMENSIUNE Abrazii dentare importante

A Egresii ( datorită interpoziționării
VERTICALĂ limbii între arcade în deglutiție)
DE OCLUZIE Migrări dentare întrținute de
edentații
(DVO) Incompetență labială
 Evaluarea DVO se face folosind două sau trei
metode diferite de măsurare a DVO:
DIMENSIU
NEA Metoda Leonardo da Vinci
VERTICAL Metoda Leonardo da Vinci modificată
A DE Metoda Willis
Metoda compasului de aur Appenrodt
OCLUZIE
PLANURILE DE REFERINȚĂ
 DIMENSIUNEA VERTICALĂ
POSTURALĂInducerea
(DVP)clinică a relației de postură

În vederea obținerii relației de postură sunt necesare anumite condiții: bolnavul va fi așezat cu
capul nesprijinit, în cabinet atmosfera va fi calmă, plăcută, zgomotele reduse, lumina și culorile
nestridente, iar conversația cu pacientul va fi una obișnuită, fără semnificație afectivă. Bolnavul va
respira liniștit, lăsând mandibula sub influența reflexului de poziționare a mandibulei antigravific.
Facilitarea inducerii relației de postură este realizată prin utilizarea unor teste fonetice care au însă
mai mult semnificație funcțională decât de postură:
• Tesul Wild-pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema “A”(mama,ema,nana);
• Tesul Silverman-utilizează cuvinte ce conțin fonema “S”( dus-întors,Mississipi, sus-jos);
• Testul Robinson-fe,ve ( ferfeniță, veveriță);
• Numărătoarea de la 60 la 70.
După deglutiție sau după utilizarea unuia dintre testele de mai sus, în condițiile menționate,
bolnavul rămâne în relația de postură.
ARTICULAR-condilii centrați în cavitățile glenoide(point-centric) sau
spre anterior (long-centric)
MUSCULAR- echilibru muscular tonic antigravific
DENTAR- spațiul liber de articulare fonetică prezent și cu valori
normale
 LABIAL- buze în contact neforțat;
LINGUAL- Spațiul Donders(spațiul dintre fața dorsală a limbii și bolta
palatină)

DVP – DVO = clearance ocluzal sau spațiul minim de vorbire