Semiologia articulaţiilor

Simptome - durerea
- simptome/semne MS sunt: durerea, slăbiciunea, deformarea,
limitarea mişcării, cracmentele articulare.

Durerea

 Caracteristici spaţiale:
• numărul de articulaţii afectate:
 monoartrită (artrită infecţioasă);
 oligoartrită (artrita reactivă = ARe);
 poliartrită (poliartrita reumatoidă = PAR);
• simetrie (PAR)/ asimetrie (ARe);
• resimţită articular/ periarticular;
• iradiază distal: sindroame de compresie nervoasă (sindrom de tunel);
• durere referită: de exemplu, o afecţiune a şoldului poate genera durere
resimţită în genunchi (mai ales la copii).
Durerea (ex. PR)
 Durerea
Caracteristici temporale:

durata artralgiilor:

– de mai mult timp: durere continuă / recurenta / puseuri de activitate

alternând cu perioade de remisiune completă;
– de mai mulţi ani  exclude un proces infecţios acut sau malign.
– Infecţia cronică (fungică, tbc) – mocneste ani de zile înainte de apariţia durerii;
– intensitatea durerii poate fi deseori evaluată prin intervalul de timp de la
apariţia durerii până când pacientul a solicitat consultaţia;

 la nivelul unei articulaţii / migratorie (trece de la o articulaţie la alta):

• o articulaţie  se ameliorează  altă articulaţie: RAA, leucemie, artrită

gonococică, sarcoidoză, PAR juvenilă;
Durerea - caracteristici temporale:
 orarul: momentul zilei (începe / se intensifică durerea); în artropatiile:

 inflamatorii (artrite) dimineaţa şi după repausul articular – se ameliorează

dacă articulaţia este folosită (PAR, SA); se poate accentua dacă articulaţia
este suprasolicitată sau chiar numai la solicitări moderate (la fel ca şi
artroza); daca este severă  trezeste din somn – PAR
– instalarea bruscă a durerii în MTF (mai ales noaptea)  atac acut de gută;

 degenerative (artroze) în cursul zilei, pe măsură ce articulaţia este

folosită; se ameliorează în repaus  tendinţa de a nu folosi articulaţia
(adesea în gonartroză)  nu mai face mişcare  creştere ponderală 
agravarea artrozei:
– dacă repausul nu ameliorează durerea  posibil să fie o afecţiune MS gravă;

 tendinita
- în primele ore ale dimineţii şi se ameliorează către prânz.
 Antecedente
• faringită/amigdalită, dupa 10-14z dureri art.
 posibil RAA;
• TBC,
• sifilis,
• hemofilie (hemartroză),
• colici renale (litiază urică asociată gutei),
• infecţii cutanate streptococice, stafilococice
 Alte semne/ simptome
• locale: tumefacţie, căldură, roşeaţă, durere
spontană / numai la palpare, impotenţă
funcţională) sau semne periarticulare;

• generale/ sistemice  boală de sistem:

– febră, frison, astenie, inapetenţă;

• afectare multiorganică: cardiace, pulmonare,

digestive, renale.
 Deformare
congenitală/ dobândită.
•Mărirea de volum a articulaţiei – revărsat lichidian, durere, ştergerea
conturului articulaţiei, bombarea fundurilor de sac sinoviale, cu/ fără semne de
inflamaţie (roşeaţă, căldură).
• palpare: fluctuenţă, durere. genunchi: şocul rotulian, semnul valului.
•Diagnostic diferenţial cu:
– inflamaţia ţesuturilor periarticulare (os, muschi)
– depunere de grăsime periarticulară (lipartroză – prezentă în artroze, ex. gonartroză),
– deformarea articulaţiei prin traumatisme repetate
 se poate diferenţia prin ecografie: distinge lichidul de alte structuri moi.
 Puncţie articulară.
•Deformări ale membrului: poziţii vicioase ( modificări osoase, articulare,
periarticulare):
– genunchi (var, valg), şold (var, valg), picior (plat, scobit, echin), halux valgus, coloană
(scolioză, cifoză, lordoză)
•Deformări articulare:
– noduli Heberden, Bouchard, tofi gutoşi, articulaţie neuropatică (Charcot).
Semnul valului
 Mobilitate
 Creşterea mobilităţii
• congenitală: anomalii de ţesut conjunctiv (sindrom Ehlers-
Danlos)
• dobândită: rupturi de ligamente, hipotonie musculară
(neuropatii)

 Scăderea mobilităţii = limitarea mişcării

• Cercetarea mobilităţii
- ! atenţie în caz de traumatism, hemofilie.
• Identificare articulaţiilor afectate - mişcările greu de efectuat
(ex.: să se pieptene, să se încalţe, să se închidă la nasturi.)
 Reducerea parţială a amplitudinii mişcării
 reversibilă
– acută = impotenţă funcţ. (imposibilitatea mobilizării active / pasive):
traumatisme, inflamaţii (inclusiv de cauză infecţioasă)
– cronică = redoare: procese inflamatorii, reversibile
(intra/periarticulare). Poate varia fct de mom. zilei.

• artrite (PAR, SA etc.):

– ameliorare pe măsură ce articulaţia este folosită; acc. după o perioadă
de repaus art., mai ales dim. (în PAR > 1h)
• artroze (degenerarea cartilajului articular):
– ameliorarea cu mişcarea este mai puţin evidentă sau chiar absentă; în
coxartroză (ex. nu mai poate să pună picior peste picior).

 ireversibilă = semianchiloză:
PAR si SA
 Reducerea totala a amplitudinii

 reversibilă = blocaj articular: fixarea temporară a art. într-o

anumită poziţie -nu se poate reduce activ sau pasiv:
• antalgic, prin contr. musculară,
• iritare mecanică din cauza unui corp liber intraarticular
(fragment de cartilaj, ex. menisc rupt),
• funcţional prin inflamaţia sinovialei (mai rar blocaj);

 ireversibilă = anchiloză: proces anatomic sau terapeutic

ireversibil;
• după o artrită tbc, SA
 Cracmente articulare

• Apar în:
– luxaţie de umăr,
– deplasarea tendonului bicepsului din şanţul bicipital,
– artroze,
– leziuni ale meniscului (genunchi),
– Sindr. de art. temporo-mandibulară.

• artroze - produse de frecarea suprafeţelor rugoase ale

cartilajelor art.
– Nu trebuie confundate cu pocniturile fiziologice (= alunecarea
ligamentelor/ tendoanelor peste suprafeţele osoase).
 Examene de laborator - generale

Artropatie:
 inflamatoare: sindrom inflamator (VSH, fibrinogen, α2-
globuline, proteina C reactivă)
– neinfecţioasă/sistemică:
• LES: C3, C4, celule lupice, complexe imune circulante, anticorpi specifici;
• PAR: FR, Ac anti CCP;
• RPAA: ASLO;
– infecţioasă/ locală: leucocitoză (≠ leucopenie în LES), formulă
leucocitară (neutrofilie);

 degenerativă: nemodificate.
 Examene de lab. - speciale
• Examenul lichidului articular.
– Normal: limpede/ clar, vâscos, galben deschis, nu coagulează. Este un dializat
plasmatic la care se adaugă acid hialuronic (300 mg/dL)  cel sinoviale. Cel.
redusă (<200 cel/μL), chiar în prezenţa leucocitozei sanguine. Predomină
mononuclearele şi nu există hematii. Conţine ~1,8 g/dL proteine.
– Lichid tulbure –inflamatie (celule /fibrină). Uneori + corpi riziformi („rice
bodies”) = mici fragmente  panusul sinovial.
– Sinovita vilonodulară – lichid sinovial maroniu.
– apatită sau guta – lichid albicios (cristale).
– Scăderea glucozei - artrite septice, PAR.
– Complement scăzut în LES, PAR.
– cristale: urat de Na, pirofosfat de Ca, oxalat, hidroxiapatită.
– Testul cheagului de mucină;
– Examen bacteriologic (cultura)
 Examinarea art. individuale
• Examinarea de rutină trebuie să includă: inspecţie, palpare,
amplitudinea mişcărilor active sau pasive, forţa musculară,
funcţia integrată.
• Principii generale:
– asimetria: noduli, atrofie, mase tumorale, deformări.
– semne de inflamaţie: tumefacţie, căldură locală (dosul mâinii –
comparatie), roşeaţă, sensibilitate la palpare.
– palparea: zone de sens. sau discontinuitate ale osului. Cracmente
articulare – suprafaţa cartilajelor articulare este rugoasă.
– Amplit. mişcărilor art. (art. inflamate pot fi dureroase  ! blândeţe).

Funcţia musculară, izolată (muşchi individuali) şi integrată

(lanţuri musculare) şi mersul – ţin de examenul neurologic.
 Artrite – clasificare:
 acute:
– neinfecţioase: reumatism poliarticular acut;
– infecţioase nespecifice:
• Artrita gonococică;
• artrite negonococice;

 subacute:
– infecţioase specifice: artrita tbc;
 cronice:
• boli de sistem (mecanism imunologic):
– artrita reumatoidă;
– spondilita anchilozantă;
– artrita reactivă;
– spondilartropatii nespecifice.
 Artrite infecţioase - cauze
Staphylococcus aureus, Neisseria gonorrhoeae;
(rar Micobacterii, spirochete, fungi şi virusuri)
• La unele, mecanismul este imunologic, NU infectios.
nr de art + evoluţia în timp:
– infecţia bact. acută afectează 1/câteva art.;
– monoart. sau oligoartrita subac. sau cr. infecţie micobacteriană sau
fungică;
fungică
– inflamaţia episodică - în sifilis, boală Lyme şi în artrita reactivă
– inflamaţie poliart. ac
 reacţie imunologică în evoluţia unei endocardite, a febrei
reumatice,
 a diseminării unei infecţii cu Neisseria şi a hepatitei acute B;
– bacteriile şi virusurile infectează ocazional art multiple,
(bacteriile mai adesea la PAR).
 Artrite infecţioase
Urgenţă !.
-Poate distruge rapid cartilajul articular

 Aspirarea lichidului sinovial,

•Ecografia sau radioscopia – a ghida aspiraţia exsudatelor art
•Lichidul sinovial normal <180 cel/ul (>mononucleare).

Dg definitiv :
– Id. agentului patogen pe frotiul - lichidul sinovial;
– izolarea agentului patogen în culturi - lichidul sinovial + sânge;
– ac nucleici şi proteinelor microbiene : PCR /tehnici imunologice.
 Artrita bacteriană acută
Microbiologie:
Prin sange – cale fv.
–la copiii mici: str. de gr B, bacili enterici gram-neg, S. aureus;
–adulţi tineri şi adolescenţi: N. gonorrhoeae;
–la adulţii (toate vârstele): - S. aureus;
Direct
- după proceduri chirurgicale /leziuni penetrante: cel mai adesea cu
S. aureus şi uneori cu alte bact gram-poz sau de bacili gram-neg;
– infecţiile cu staf. coagulazo-neg sunt rare cu excepţia cazurilor
după implantarea de proteze articulare sau după artroscopie;
- microorganismele anaerobe, în urma unor muşcături umane sau
prin contiguitate cu escare sau cu abcese intraabdominale;
– + zgârieturile de pisică pot introduce Pasteurella multocida în art.
 Artrita bacteriană negonococică
• există o predispoziţie a gazdei:
– pacienţii cu PAR au cea mai înaltă incidenţă a artritei infecţioase, cel mai
adesea cu S. aureus; factori favorizanţi: articulaţiile inflamate cronic,
terapia cortizonică, ruperea frecventă a nodulilor reumatoizi, a ulcerelor
vasculitice şi a tegumentului de deasupra articulaţiilor deformate;
– DZ, trat cortizonic, dializa şi cancerul – risc S. aureus şi bacil gram-
– alcoolism, deficienţe ale imunităţii umorale, hemoglobinopatii  artrite
pneumococice;
– HIV  pneumococi, Salmonella, H. influenzae;
– deficienţă primară de Ig artrită cu Mycoplasma, leziuni art
ireversibile dacă trat cu tetraciclină şi Ig iv nu este adm.;
– Adm. iv droguri  stafilococ şi streptococ - propria flora şi inf. cu
Pseudomonas şi alte bact gram- din drogurile şi accesoriile folosite.
 Artrita bacteriană negonococică

Localizare:
– 90% o art: genunchi > şold >> umăr, pumn, cot
– Art. mâini /picioare  inoculare directă/muşcătură
– Adm. iv de droguri: art. coloanei, sacroiliace sau
sternoclaviculare fv > mb;
– infecţia poliart - cea mai fv formă la PAR -pot simula o
acutizare a bolii subiacente.
 Artrita bacteriană negonococică
Simptome/semne
• Locale:
– durere uniform distribuită (circumferenţial) în jurul art;
– căldură + roşeaţă;
– exsudat art  tumefacţie art, evidentă sau nu (şoldul)
– impotenţă funcţ.: scăderea mobilităţii;
– + spasm muscular;
• Generale:
– febră (38,3-38,9°C şi uneori mai înaltă) este fv,
– dar poate lipsi:
• artrită reumatoidă;
• insuficienţă renală sau hepatică;
• afecţiuni necesitând terapie imunosupresoare;
– alte simptome de proces septic: stare generală alterată etc.
Trebuie căutat un focar de infecţie extraart (ex. furuncul, pneumonie)
 Artrita bacteriană negonococică - dg
• Diagnostic dif: celulita, bursita şi osteomielita acută, care pot
 tablou clinic similar – se disting prin:
– mai mare amplit a mişcărilor în art;
– tumefacţia NU este circumferenţială.
• Bioumoral:
– leucocitoză cu neutrofilie, cu predominanţa formelor tinere/nesegm.;
– Sdr inflam: VSH, PCR.
• Radiologic:
– tumefacţia părţilor moi;
– lărgirea spaţiului articular;
– deplasarea planurilor tisulare de către capsula destinsă;
– îngustarea spaţiului art + eroziunile osoase
 inf avansată + prognostic sever.
 Artrita bacteriană negonococică - dg
– Ecografia - detectarea lichidului, mai ales în art. şoldului
– TC sau RMN inf ale art sacroiliace, sternoclaviculare şi ale coloanei.
• Modificări de laborator.
– Hemoculturile: poz. < 50%  S. aureus;
– mai rar poz în inf.  alte microorganisme.
• Lichidul sinovial:
– este tulbure, serosanghinolent sau franc purulent;
– frotiurile coloraţie Gram  prezenţa + neutrofile;
– exsudat (proteinele şi LDH>), glucoza <;
Trebuie examinat pentru cristale, deoarece:
– ! guta şi pseudoguta pot semăna, clinic, cu artrita septică;
– infecţia şi artropatia indusă de cristale survin, ocazional, împreună.

Culturile -LICHIDUL SINOVIAL poz >90%

 Artrita gonococică
70% artrită infecţioasă < 40 ani, 
● inf gonococică sau;
● colonizarea gonococică asimptomatică
mucoasei uretrei /colului uterin /faringelui.
 Femeile:
 expuse mai ales în timpul menstruaţiei sau al gravidităţii;
 2-3 x > bărbaţii –inf gonococică diseminată şi artrită.

Persoanele cu deficienţe ale complementului, în special ale

componentelor terminale, sunt predispuse la episoade recidivante
de gonococemie.
 Artrita gonococică
• Două mecanisme  două forme de artrită legate de infecţia goncocică:
Mecanism imun:
• Cea mai fv manifestare a inf gonococice diseminate = sdr:
– febră, frisoane;
– erupţie: pe trunchi şi pe suprafeţe de extensie ale extremităţilor distale - mic număr de
papule  pustule hemoragice;
– artrită migratoare + tenosinovită: genunchi, mâini, art pumnului, picioare şi glezne.
• consecinţa unei reacţii imune la:
–  gonococii circulanţi;
– depunerea de complexe imune - ţesuturi;
• Argumente pentru mecanismul imun:
– culturile din lichidul sinovial - neg;
– hemoculturile poz <45%;
– lichidul sinovial - doar 10.000-20.000 leu/μl (obţinut greu).
 Artrita gonococică
Mecanism septic: artrita septică gonococică adevărată:
– < fv decât sdr de infecţie gonococică diseminată;
– întotdeauna urmează unei inf diseminate, trece neobservată 1/3 pac.;
– de obicei, o singură art : şoldul, genunchiul, glezna, art pumnului;
– lichidul sinovial, >50.000 leu/μl, obţinut cu uşurinţă;
– gonococul - ocazional evident pe frotiurile colorate gram;
– culturile -lichidul sinovial -poz <40%;
– hemoculturile sunt aproape întotdeauna neg.

• dg - confirmat prin proba terapeutică: o ameliorare dramatică a simptomelor

în interval de 12-24h după iniţierea terapiei antibiotice adecvate susţine dg
clinic de inf gonococică diseminată (în cazul în care culturile sunt neg)
 Artrita micobacteriană
• Artrita tbc ~1%:
• Cea mai fv prezentare - monoartrită granulomatoasă cronică.
– Un sindrom neobişnuit, boală Poncet, este o formă de poliartrită reactivă
simetrică, afectând persoanele cu tbc viscerală sau diseminată. Nici o micobacterie nu
este găsită în art, iar simptomele se rezolvă cu terapie anti tbc.
• deosebire de osteomielita tbc (tipic coloana toracică şi lombară 50%)
artrita tbc  art mari + sarcină (şoldurile, genunchii şi gleznele)
ocazional  art mai mici
• Tumefacţia monoart progresivă şi durerea - luni sau ani, iar simptome
sistemice ½ pac.
– Artrita tbc  inf primare diseminate/reactivare tardivă, adesea pac HIV /gazde
imunocompromise.
– Este neobişnuit - simultan + tbc pulm. activă.
 Artrita micobacteriană
Lichidul 20.000 cel/μl, ~50% neu.
•Ex HP: ţesutul sinovial - biopsie +inflam granulomatoasă.

Dg bacteriologic:
– frotiuri din lichid BAAR poz 1/3;
– culturi din lichid poz 80%;
– culturi din ţesutul sinovial poz 90%;
– metodele de amplificare a ADN (PCR) pot scurta la 1-2 zile dg

Radiografiile evidenţiază:
● eroziuni periferice la pct de inserţie ale sinoviei ● osteopenie
periart
● îngustarea spaţiului art
 Artrite induse de cristale
• Microscopia cu polarizare – lichid sinovial : Microcristale:
– urat monosodic (UMS)
– pirofosfat de calciu dihidrat (PPCD)
– hidroxiapatită de calciu (HA)
– oxalat de calciu (OxCa)
 Artrita /periartrita, ac /cr.
Manifestări MS ale artritei induse de cristale:
● mono/poliartrită ac; ● bursită;
● tendinită; ● entezită;
● depozite tofacee; ● tipuri partic de OA;
● osteocondromatoză sinovială ● artropatii distructive;
● artrită pseudoreumatoidă● spondilită pseudoanchilozantă;
●stenoză spinală ● sdr de tunel carpian ● ruptură tendon
 Gută – cristale de urat la microscop

• __
 Guta cu UMS
–tipic - acid uric in organism, sange,
artrită ac /cr episodică
depunere de cristale de UMS – tofi: in ţesutul conj şi rinichi.
• Artrita acută
–de obicei, doar o art iniţial,
–dar există forme ac poliart:
bărbaţii HTA , alcoolici, la femeile >menopauză.
–Art MTF #1 deget adesea afectată,
–dar fv afectate şi art tarsiene, gleznele şi genunchii.
–La vârstnici- art degetelor pot fi inflamate.
–Nodulii Heberden sau Bouchard inflamaţi
pot fi #1 manifestare a artritei gutoase.
 Guta cu UMS - artrita acută
– #1 episod - începe noaptea : durere şi tumefacţie artic intense.
– Art  rapid calde, roşii şi dureroase, mimează, adesea, o celulită.
– tind să cedeze spontan - 3-10 zile şi cei mai mulţi pacienţi nu au
simptome reziduale până la episodul următor

Câteva evenimente pot precipita artrita gutoasă acută:

– excesele alim (alimente hiperuricemiante, etanol);
– distrugerile tisulare extensive (traumatisme, intervenţii
chirurgicale, IMA, AVC);
– întreruperea trat antiinflam (ACTH, GC);
– trat hipouricemiant.
 Gută – tofi, inflamaţie acută

• __
 Gută – atac acut

• __
 Guta cu UMS - artrita cronica
• După multe atacuri acute mono- sau oligoart., o proporţie de
pacienţi gutoşi  sinovită cr. asimetrică, care poate fi confundată
cu PAR.
• Mai rar, artrita gutoasă cr este unica manifestare.
• Şi mai rar încă, boala se manifestă ca depozite tofacee inflamate
sau neinflamate periart, în absenţa sinovitei cr.
• Femeile reprezintă doar 5-17% din toţi pacienţii cu gută.
– Cele mai multe femei cu artrită gutoasă >menopauză/vârstnice, +HTA  IRC
uşoară şi primesc, de obicei, diuretice.
– cele mai multe + boală articulară degenerativă subiacentă + adesea depozite
tofacee inflamate pe nodulii artrozici (Heberden şi Bouchard) - mâini.
 Guta cu UMS - paraclinic
• Dg –tb confirmat prin pcț aspirativă a exsudatului de la nivelul art
inflamate ac /cr sau din tofi.
• Trăsături clinice similare au: ● artrita septică ac ● câteva dintre celelalte
artropatii provocate de cristale, ● reumatismul palindromic, ● artrita
psoriazică.
• În timpul atacurilor ac de gută, cristalele UMS (aciculare, puternic
birefringente) - mare parte intracelulare.
• Nr cel - lichidul sinovial  2.000-60.000/μL.
• Lichidul este tulbure  leucocitelor,
• când conţine o cantitate foarte mare de cristale gros păstos sau cretos.
• Inf bact poate coexista cu cristalele de urat în lichidul sinovial. Dacă există
vreo suspiciune de artrită septică, culturi.
• Nivelurile serice de ac uric pot fi normale /scăzute
 Gută – fluid articular albicios

• __
 Gută – extragerea de fluid articular

• __
 Guta cu UMS - paraclinic

• Ac uric din urina/24 h 

– ?riscul de litiază urinară urică
– elucida ?producţie excesivă /?excreţie deficitară de ac uric;
– ?regim hipouricemiant.

• Excreţia > 800 mg de ac uric/24h?supraproducţie de purine

– Analiza urinei,
– biochimie serica (ureea, creatinina, leucocite, lipidele)
 posibile sechele patologice ale gutei şi ale altor boli
asociate (tb trat).
 Guta:
Trăsături radiologice
-guta cr tofacee:
– modificări chistice;
– eroziuni bine definite descrise ca
leziuni litice perforante cu margini
osoase ieşind în afară (semnul
Martel);
– mase calcificate în părţile moi.
Semne radiologice similare pot fi observate şi
în:
– ● osteoartrita erozivă;
– ● artropatiile distructive cu apatită;
– ● PAR.
Semnul Martel
 Gută – radiografii

• __
Gută – tofi la cot şi
la genunchi
 Gută – tofi la cot

• __
Gută – tof gutos vizualizat la operaţie
 Artroza (osteoartrita, OA)
• = boală art degenerativă (artroză),
=insuf art diartrodiale (mobilă, căptuşită de sinovială).
– OA idiopatică (primară), cea mai obişnuită formă de boală, nu este evident nici un factor
predispozant
– OA sec – nu poate fi deosebită dpdv patologic de OA idiopatică;
însă, poate fi atribuită unei cauze subiacente.

Epidemiologie şi factori de risc

• Solicitarea mecanică:
• nivelul de solicitare (forţe de presiune -> cartilaj): obezitate, traumatisme,
• b. prof./ocupaţională (glezna la balerine, cotul - baseball, MCF - boxeri;
OA cu ac localizări - nu fv în pop. gen.);
• amplit şi fv mişcărilor în art (forţe de forfecare/abraziune asupra
cartilajului): afectare genunchi > fv art gleznei; utilizarea repetitivă;
• durata solicitării – prevalenţa > vârsta;
OA este cea mai fv boală art la oameni.
 OA - trăsături clinice: Durerea
• profundă şi localizată la niv art.
• În mod tipic, este agravată de utilizarea art şi ameliorată de repaus, dar,
pe măsură ce boala avansează, poate deveni persistentă. Durerea
nocturnă, interferând cu somnul, apare în special în forme avansate de
coxartroză şi poate fi epuizantă.
• Rigiditatea art afectate apare după o perioadă lungă de inactiv. (ex.
dimineaţa) < 20 min
• În OA primară, fara manif sistemice.
• Deoarece cartilajul art nu este inervat, durerea articulară din OA trebuie
să aibă originea în alte structuri. Cauzele ar putea fi:
– întinderea terminaţiilor nervoase din periostul care acoperă osteofitele;
– microfracturi în osul subcondral:
– hipertensiunea medulară cauzată de distorsionarea fluxului de sânge prin trabecule
subcondrale îngroşate;
– Instabilitatea articulaţiei, ducând la întinderea capsulei articulare şi la spasm muscular;
– sinovita.
 OA - Examenul fizic
• sensibilitate locală;
• tumefierea osului /ţesutului moale; revărsatul sinovial nu este
mare;
• crepitaţii osoase (“os pe os” mişcarea art);
• uneori, uşoară căldură locală la nivelul art;
• atrofia muşchilor periart se poate datora nefolosirii sau
inhibiţiei reflexe a contracţiei musculare;
• în stadiile avansate: deformare importantă, hipertrofie osoasă,
subluxaţie şi pierdere marcată a mobilităţii.
Cu toate acestea, ideea că OA progresează inexorabil este
incorectă.  la mulţi - boala se stabilizează, iar la unii se
produce regresia durerii şi chiar a modif rx.
 OA – dg dif
! alte cauze de durere, cum ar fi:

•reumatismul abarticular (bursită anserină -genunchi, bursită

trohanteriană -şold)
•radiculopatie;
•referirea durerii de la o altă art (25% coxartroza  durere genunchi)
•neuropatie de compresie;
•boală vasc (claudicaţie);
•alt tip de artrită (sinovită indusă de cristale, artrită septică).
•b reumatice sistemice: PAR
• simetrică şi poliarticulară
• cu artrită - art pumn şi a art MCF (în general neafectate în OA)
• trăsături constituţionale: redoare matinală prelungită, oboseală, pierdere în greutate, febră.
 OA – paraclinic

• Nici un test de lab nu are valoare dg pt OA,

• teste specifice de lab ajuta in identif. – cauze de OA sec.
• VSH, biochimia serica, HLG, analiza urinei = normale.
• Lichidul sinovial - leucocitoză uşoară (predominanţa
mononuclearelor) - excludere altor stări patol.: artropatie prin
depunere de PPCD, guta sau artrita septică.
• Înainte de apariţia modifi rx, OA este dificil de dg clinic, fără a se
recurge la o tehnică invazivă (artroscopie).
– RMN şi ecografia nu au sunt validate pentru utilizarea lor clinică de rutină
pentru dg OA sau pentru a monitoriza progresia bolii.
 Articulaţiile interfalangiene
• Nodulii
– Heberden – osteofite ale IFD = cea mai fv formă
– IFP - noduli Bouchard
• OA erozivă. Art IFD şi/sau IFP =cel mai mult afectate.
- distructivă > decat cea nodulară tipică.
–prăbuşirea platoului subcondral  anchiloză osoasă Deformarea şi limitarea
funcţională severa
• OA generalizată. trei sau mai multe art /gr de art
– Simptomele pot fi episodice, cu „puseuri” de inflamaţie marcate de tumefiere
părţilor moi, roşeaţă şi căldură.
– VSH poate fi crescut, dar FR negativ.
• Baza degetului mare.
– #2 fv = baza degetului mare.
– Osteofitele  aspect „pătrat” al bazei degetul mare
–  deformare în gât de lebădă a degetului mare.
 Alte articulaţii
• Şoldul 20% bilaterală.
– Durerea in coxartroză -în general resimţită zona inghinală
 fesă,  proximal de coapsa.
– Mai rar, coxartroza se prezintă ca durere de genunchi.
– Durerea apare la mers şi mai ales la urcare şi la coborâre
• Genunchiul. Mişcarea art  crepitaţii. OA în compartimentul:
– medial  varus;
– lateral  valgus
 Atrofia musc periart.
 Durere -rotula este comprimată manual faţă de femur în
timpul contracţiei cvadricepsului („shrug sign”):
– poate fi un semn de OA patelofemurală;
– apare şi în chondromalacia patellae;
 Spondiloza

– La anglo-saxoni: spondiloză = boala discală degenerativă.

– Dg OA de coloană vertebrală (OA vertebrală /OA spinală)

afectare a art interapofizare şi nu doar cu modificări
degenerative ale discurilor.

– Simptomele de OA vertebrală includ durere localizată şi

redoare.
Osteoartrită – cartilaj lezat (de scroafă) (a) eroziune a cartilajului (b) ulceraţie a cartilajului (c) repararea
cartilajului (d) formare de osteofit (pinten osos ).
• un osteofit blocând un foramen neural
• prolapsul unui disc degenerat;
• subluxaţia unei articulaţii interapofizare.

compresia rădăcinilor nervoase



• durerea radiculară (radiculalgie);

• slăbiciunea motorie; diminuarea ROT
• Parestezii
• anestezie în dermatomul respectiv
   Cervical Lombar
Afectare preponderentă C5, C6 L5-S1

Radiculalgie Plex brahial N sciatic 

Slăbiciunea motorie   Musculatura gambei:
nu poate merge pe călcâie (L5)
sau pe vârfuri (S1).

Diminuarea ROT   Rotulian(L3-L4),

ahilian (S1)
Compresie medulară Foarte rar • Inexistentă (MS se termină L1/L2)
• Sdr de coadă de cal: tulburări
sfincteriene şi de sensibilitate la
nivelul perineului

Forme particulare   boala Baastrup

Cervical:
• Osteofite posterioare  compresie arterială directă sau
vasoconstricţie prin iritarea fibrelor nervoase care înconjură
arterele vertebrale.
• Cefalee occipitală, ameţeală, vertij, tulburări vizuale (diplopie,
scotoame), nistagmus

Boala Sheuermann – anomalie de dezvoltare a coloanei

vertebrale - osteocondrita.
– la adolescenţi, mai ales dacă există factori care cresc presiunea
exercitată asupra vertebrelor: obezitate, meserii care presupun
ridicarea de greutăţi (balerin etc.).
– Necroze în zona de creştere osteocartilaginoasă
 scad în înălţime corpii vertebrali (uneori, tasare cuneiformă)
 hernii discale intraspongioase
 cifoză dorsală, durere de spate, osteofite.
 Articulaţia Charcot
• Artropatia neuropatică. bolile degenerative neurologice:
– sifilis terţiar – membrele inferioare (genunchiul, glezna)
– siringomielie – membrele superioare
– DZ.

• Frapează absenţa durerii faţă de modificările severe de la

nivelul art: osteofite, deformări, limitarea a mişcărilor
sau, dimpotrivă, laxitate art (mobilitatea anormală);
revărsat sinovial cu uşoară leucocitoză.

• Rx: scleroză osoasă, osteofite, fragmente osoase.

 Baastrup
–
TC sagitală
 Boala
Baastrup

• __
Osteoartrită a
genunchiului –
osteofite,
îngustarea
spaţiului
articular,
creşterea
densităţii
osului
subcondral
Osteoartrită
–
- îngustarea spaţiilor
articulare
- densitate crescută în
jurul articulaţiilor
(scleroză subcondrală )
(săg. neagră)
- osteofite (săg. albă)
Osteoartrită – îngustare, osteofite la articulaţiile IF; configuraţie în „aripi de pescăruş”
la articulaţia IFD de la degetul mijlociu din cauza eroziunii centrale; anchiloza
articulaţiei IFD de la index.
 Hiperostoza idiopatică difuză –
boala Forrestier
osteofit cervical gigant care
deviază spre anterior bolul
alimentar spre intrarea în laringe
(radiografie baritată a esofagului
cervical), provocând pneumonie de
aspiraţie