MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR

---

Erou în suflet de copil

Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din București

28 noiembrie 2022
 Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război“
(1919-1948) România a fost una
dintre primele ţări
unde, în septembrie
1919, s-a înfiinţat
Societatea
„Mormintele eroilor
căzuţi în război“, o
structură specializată
care funcționa sub
înalta ocrotire a
Reginei Maria şi era
prezidată de Patriarh.
În anul 1920, Ziua
Eroilor a fost
declarată sărbătoare
națională, ce se
Regina Maria la Monumentele Eroilor – fragment din harta celebrează în Ziua
România ilustrată și istorică – provinciile românești și Înălțării Domnului
principalele lor frontiere istorice, A. D. Atanasiu, 1919, Patis. Isus Hristos.
 Castelul Vlad Țepeș din Parcul Carol I, București, în anul 1906.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, continuatorul Societății

„Mormintele eroilor căzuţi în război“ a fost înființat în anul 2004 și își
desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 379 din 30
septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative
de război și ale Hotărârii Guvernului nr. 635 din 29 aprilie 2004 pentru
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a ONCE, ambele
modificate şi completate ulterior
Războiul de Independență 1877-1878

Asaltul Plevnei 20
iulie - 10 decembrie
1877
Cruce Comemorativă a eroilor din Războiul de
Independență

Monumentul 1877, realizat în

cinstea eroilor căzuți în Războiul
de Independență, este unul din
primele opere comemorative de
război construite în România.
3000 de eroi români au murit
pentru ţara lor în războiul din anii
1877-1878. Opera
comemorativă a fost realizată în
1877, la inițiativa lui Ștefan
Bursanu și a fost inaugurată la
26 mai 1877. Crucea a fost
amplasată în Târgul Oborului, iar
în anul 2009 a fost restaurată și
amplasată în fața Primăriei
Sectorului II.
Cruce Comemorativă a eroilor din Războiul de
Independență

Monumentul
1877, delaliu
text
comemorativ.

Monumentul 1877, detaliu elemente

decorative.
 Marele Război
(Primul Război Mondial 1914-1918)

Harta țărilor
implicate în
Primul Război
Mondial. Cele
marcate cu
negru sunt țările
Antantei iar cele
reprezentate in
roșu sunt țările
Puterilor
Centrale
 Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Autoritățile române, după

modelul altor state europene,
au decis ca simbolul
sacrificiului militarilor români în
Primul Război Mondial să fie
evocat de către osemintele
unuia dintre cei 10 ostaşi roâni
necunoscuți deshumaţi, în data
de 5 mai 1923, din cimitirele de
onoare ale unor localităţi cu
puternic impact pentru efortul
de război românesc, precum
Mărăşeşti, Mărăşti, Grozeşti, Mormântul Ostaşului Necunoscut,
Cireşoaia, Azuga, Topraisar, imagine din anii 1930
Bălăria, Rasoviţa, Ciucea şi
Chişinău.
Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Ceremonia desemnării Ostaşului

Necunoscut s-a desfăşurat la
Mărăşeşti, în data de 14 mai 1923.
Pentru alegerea propriu-zisă a
osemintelor acestuia, Ministerul de
Război a desemnat pe orfanul de
război Amilcar Săndulescu, elev în
clasa I a liceului militar „D. A.
Sturdza” din Craiova.
Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Cortegiul cu cele 10
sicrie ale eroilor
români la Mărășești
 Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Elevul a îngenunchiat
în faţa celui de-al
patrulea sicriu rostind
legendarele cuvinte
„Acesta este tatăl
meu!”. La data de 17
mai 1923, sicriul cu
osemintele ostașului
necunoscut a fost
adus la București și
depus în Parcul
Carol I.
 Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Depunerea celor 9 sicrie cu

osemintele eroilor români în
Cimitirul eroilor din
Mărășești.
 Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Întâmpinarea trenului cu
osemintele Ostașului
Necunoscut în Gara Focșani

Întâmpinarea trenului cu sicriul

Ostașului Necunoscut în Gara
Râmnicu Sărat
 Plecarea cortegiului funerar cu sicriul
Ostașului Necunoscut de la Gara de
Nord din București spre Mănăstirea
Mihai Vodă.

Ceremonia de înhumare a
osemintelor Ostașului Necunoscut
 Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

Regele Ferdinand I rostind discursul la înhumarea

osemintelor ostașului necunoscut în Parcul Carol I
Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I
Proiectul ansamblului funerar de
la Mormântul Ostaşului
Necunoscut a fost executat
patru ani mai târziu, în 1927,
după planurile sculptorului Emil
Willy Becker.

Pe placa funerară s-a scris:

„Aici doarme fericit întru
Domnul ostaşul necunoscut,
săvârşit din viaţă în jertfa
pentru unitatea neamului
românesc. Pe oasele lui
odihneşte pământul României
întregite 1916-1919”.
Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I

În noaptea de 22 spre 23
decembrie 1958, osemintele
Ostașului Necunoscut au
fost transferate la Mausoleul
de la Mărăsești, unde au
fost înhumate.
Osemintele Ostașului
Necunoscut au fost readuse
în 1991 în Parcul Carol I, iar
în anul 2006, ca un act
reparatoriu, acestea au fost
reamplasate pe vechiul
amplasament prin sprijinul
Oficiului Național pentru
Cultul Eroilor.
Mormântul Ostaşului Necunoscut din
Parcul Carol I
 Arcul de Triumf

Istoria Arcului de Triumf ca edificiu

simbol al comunităților umane începe
din antichitate, semnificația acestuia
fiind la romani marcarea unei victoriei
militare.
În istoria modernă a României astfel de
edificii au fost ridicate în București și
aveau un caracter temporar.
1859 – pentru marcarea Unirii
Principatelor;
1878 – Piața Victoriei;
1918 – mai multe astfel de edificii de-a
lungul Căii Victoriei.
Intrarea Armatei Române în Capitală și
trecerea pe sub Arcul de Triumf în ziua de
8 Octombrie 1878
Arcul de Triumf

Edificiul a fost realizat la

inițiativa Comisiunii pentru
Organizarea Serbărilor
Încoronărei în anul 1922
pentru a celebra victoriile
Armatei Române în luptele din
Primul Război Mondial,
făurirea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918 și
încoronarea Regelui Ferdinand
I și a Reginei Maria, ca regi ai
României Mari.
 Arcul de Triumf

Arcul de Trumf, octombrie 1922 Parada militara cu ocazia zilei de

9 Mai, trecerea trupelor pe sub
Arcul de Triumf. 1945
 Arcul de Triumf

Arcul de Triumf a fost

refăcut în anul 1936 după
planurile arhitectului Petre
Antonescu și a fost
inaugurat în ziua de 1
Decembrie. Monumentul a
fost decorat cu basoreliefuri
și medalioane, creații ale
unor sculptori romani din
perioada interbelică.

La partea interioară a arcului sunt reprezentate localitățile unde au avut loc

cele mai importante lupte din Primul Război Mondial: Cerna, Jiu-Olt,
Dragoslave, Neajlov, Oituz, Mărăști, Mărășești, Răzoare, Vrancea, Muncelu,
Cosna, Budapesta.
 Arcul de Triumf

“După secole de suferințe creștinește îndurate și lupte grele pentru

păstrarea ființei naționale, după apărarea plină de sacrificii a civilizației
umane, se îndepli dreptatea și pentru poporul român, prin sabia
Regelui Ferdinand, cu ajutorul întregii națiuni și gândul Reginei Maria”.

Textul inscripționat pe fațada de sud

a Arcului de Triumf, conceput de
istoricul Nicolae Iorga.

Textul inscripționat pe fațada de

vest a Arcului de Triumf.
 Arcul de Triumf

Pe fațada de nord se află medalioanele „Bărbăția” de Ioan Jalea și

„Credința” de Constantin Baraschi
 Pe fațada sudică sunt două simboluri ale victoriei realizate de sculptorii Mac
Constantinescu (stânga) și Constantin Baraschi (dreapta).

Pe fațada nordică sunt două simboluri ale victoriei realizate de sculptorii

Dimitrie Onofrei (stânga) și Cornel Medrea (dreapta).
Monumentul Eroilor Patriei

Monumentul a fost ridicat

în cinstea militarilor căzuți
în cel de al Doilea Război
Mondial, acesta fiind
inaugurat în data de 17
august 1957. Ansamblul
comemorativ este opera a
patru artişti: Nicolae
Ionescu, Zoie Băicoianu,
Marius Butunoiu şi Ion
Dămăceanu. Opera este
amplasată în fața
Universității Naționale de
Apărare Carol I.
 Monumentul Eroilor Patriei

Pentru o bună punere în valoare a

monumentului a fost realizat un plan de
sistematizare și arhitectural prin care a
fost creată Piața Eroilor în fața
Universității Naționale de Apărare în
anul 1957.

Planul urbanistic al Pieții Eroilor în cadrul

căreia a fost amplasată statuia Eroilor Patriei,
Revista Arhitectura, Anul V, nr. 7 (41)/1957.
Monumentul Eroilor Patriei

În centrul monumentului se
ridică grupul statuar din bronz,
cu înălţimea de 9 m format din
trei ostaşi, fiecare
reprezentând câte o armă: un
infanterist (plasat în centru),
un aviator (în partea dreaptă)
şi un marinar militar (în partea
stângă). Grupul statuar este
amplasat pe un soclu din
granit de Măcin având
înălțimea de 6 m.
Statuia este încadrată de un
amplu hemiciclu pe care sunt
montate basoreliefuri ce
evocă momente importante
din istoria Armatei Române.
 Monumentul Eroilor Patriei

Reliefurile de pe hemiciclu prezintă momente istorice și scene de luptă din

antichitate până la întoarcerea trupelor române victorioase din al Doilea
Război Mondial.

Reprezentarea luptelor dintre daci și

romani, detaliu de pe hemiciclu, latura din
stânga.
 Monumentul Eroilor Patriei

Sunt reprezentate scene din Războiul, de Independență Primul și al Doilea

Război Mondial. Suprafața totală a reliefurilor este de 140 mp.

Reprezentare Armatei Române în timpul

luptelor din cel de-al Doilea Război Mondial
Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în
teatre de operaţii şi pe teritoriul României

Opera comemorativă de
război a fost ridicată în cadrul
unui proiect derulat de
Ministerul Apărării Naționale.
Artistul plastic care a realizat
concepția artistică este col. (r)
Valentin Tănase. Opera a fost
inaugurată la data de
25.10.2010.
La momentul inaugurării au
fost montate patru plăci
comemorative cu numele a
peste 100 de eroi români.
Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune
în teatre de operaţii şi pe teritoriul României

Basorieleful de pe
postamentul
monumentului surprinde
activitatea militarilor
români în timpul
misiunilor din teatrele de
operații, de menținere a
păcii.
Vă mulțumim pentru atenție!