În ziua de 17 mai 2023, se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea
Mormântului Ostașului Necunoscut în țara noastră. După primul război mondial, România a fost printre primele țări europene, care a decis să construiască un monument dedicat memoriei eroilor necunoscuți care s-au jertfit pe câmpul de luptă în primul război mondial. Astfel, conform Tratatului de la Versailles în care se stabilea responsabilitatea fiecărei țări de a respecta mormintele eroilor de război, România a fost primul stat care i- a asimilat pe eroii străini celor naționali, așa cum se arată în "Memoriul adresat Guvernului român de către Societatea Mormintelor Eroilor căzuți în Război". Inaugurat în anul 1923, Mormântul Soldatului Necunoscut a fost creat pentru a comemora eroii anonimi care și-au dat viața în Primul Război Mondial și în războaiele ulterioare. Această marcă simbolică a fost concepută pentru a reprezenta toți soldații căzuți pe câmpurile de luptă, ale căror nume au fost înghițite de istorie. Prin intermediul acestui mormânt, România a dorit să exprime respectul și gratitudinea față de cei care au luptat pentru drepturile și libertățile noastre fundamentale. În România pentru alegerea soldatului necunoscut s-a hotărât ca începând cu 11 mai 1923 să fie dezgropați 10 soldați de pe câmpurile de luptă unde s-au dat marile bătălii din primul război mondial: Mărășești, Mărăști, Oituz, Târgu Ocna, Jiu, Prahova, București, Dobrogea, Ardeal și Basarabia. Conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului soldaților căzuți pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostașii anonimi, morți în luptele din Primul Război Mondial. Deshumarea și ridicarea acestor rămășițe pământești a fost urmată de așezarea lor în zece sicrie de stejar, căptușite cu tablă de zinc și depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărășești, în ziua de 13 mai 1923. Alegerea sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut i-a aparținut elevului Amilcar C. Săndulescu, de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant și orfan de război, care, în fața celui de-al patrulea sicriu a rostit cuvintele: "Acesta este tatăl meu.". După alegerea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărășești și îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923. A doua zi, la 15 mai, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânza tricoloră, a fost purtat pe brațe de către o gardă de ofițeri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", și depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinația București, unde a ajuns în aceeași zi, la orele după-amiezii. După aducerea sicriului în Gara de Nord din București şi până la depunerea în criptă, a avut loc o impresionantă ceremonie la care au participat Regele Ferdinand I, ce era îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă Regală, Regina Maria, prim-ministrul Ionel Brătianu şi reprezentanți ai corpului diplomatic. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul și însemnele României, iar după oficierea serviciului religios și onorurile militare, a fost așezat pe un afet de tun, tras de opt cai și transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu până la Biserica "Mihai Vodă". Aici sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucureștean să poată veni în pelerinaj. În ziua de 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei și clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcașul de veci a Ostașului Necunoscut. În momentul coborârii sicriului au fost trase 101 salve de tun şi orice activitate publică a fost întreruptă timp de două minute. Mormântul Eroului Necunoscut a fost acoperit cu o lespede din piatră, decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a dăltuit următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit din viață în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul României întregite. 1916-1919". În 1958, în vederea realizării „Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, autoritățile comuniste au strămutat monumentul în Mausoleul de la Mărășești. Abia după 1989, la insistențele Ministerului Apărării Naționale, ale Asociației Naționale a Veteranilor de Război și ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit în Parcul Carol I, însă a fost plasat pe un loc provizoriu. Abia pe 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului. Mormântul Soldatului Necunoscut a devenit un loc sacru pentru români, un simbol al recunoștinței și al dorinței de a cinsti sacrificiul celor căzuți pe câmpul de luptă. În fiecare an, în ziua de 1 decembrie, Ziua Națională a României, ceremonii oficiale sunt organizate la acest mormânt, adunând oameni din toate colțurile țării. Cu flori și coroane, oamenii își exprimă respectul și admirația față de eroii noștri neștiuți. Prin intermediul acestui monument, memoria celor căzuți este păstrată vie în inimile și conștiințele noastre. În concluzie, acest mormânt a devenit un simbol al unității și solidarității naționale în România. Indiferent de diferențele noastre sociale, politice sau etnice, acest monument ne amintește că suntem cu toții parte a aceleiași națiuni și că lupta pentru libertatea și demnitatea noastră a fost susținută de numeroasele generații de români. În fața acestui mormânt, ne unim și reafirmăm angajamentul nostru față de patrie.