CĂDEREA REGIMULUI CEAUŞESCU ŞI ÎNCEPUTURILE

TRANZIŢIEI SPRE DEMOCRAŢIE

 Palatul Primăverii

Decontare Bucureşti

Titlu Bd. Primăverii 50,

014192

Date de construcție

Anul de construcție 1964–1965

Ani de reconstrucții 1970–1971

Construcția unei zone din partea de nord a Bucureștiului, deținută de
utilitățile urbane, a început în 1932; mai târziu aici s-a
format cartierul Primăverii (Primăvara), unde locuiau în principal
oficiali.  Comuniștii care au venit la putere au demolat clădirile existente și,
din 1950 încoace, aici s-au ridicat casele nomenclaturii. Construcția vilei de
pe bulevardul Primăverii 50 a început în 1964 ca una dintre clădirile de
protocol ale liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej , iar după moartea
lui Dej în 1965, a devenit casa succesorului său, Ceaușescu.  A fost inițial o
clădire modestă, cu câteva camere; 
Între 1970 și 1971, a fost extins la
ordinul lui Ceaușescu, transformându-l într-un palat de 80 de camere. 

Palatul PRIMAVERII din București a fostBucurești a fost reședința principală a familiei

Ceaușescu  .  Vila a fost locuită între 1965 și 1989 de Nicolae CeaușescuBucurești
a fost reședința principală a familiei Ceaușescu  .  Vila a fost locuită între 1965 și 1989 de Nicolae
Ceaușescu și familia sa, care au condus țara de aici.  A rămas de stat după căderea
comunismului și funcționează ca muzeu din 2016 
• Anul 1989 a marcat istoria Europei prin prăbuşirea regimului comunist în
toate statele Europei de Est. Acest proces a fost favorizat de politica de
reforme economice şi sociale introdusă de conducătorul Uniunii Sovietice,
Mihail Gorbaciov (perestroika), începând cu anul 1985, care a favorizat
deschiderea drumului spre democraţie.
• Dintre toţi lideri comunişti, Ceauşescu a fost cel mai reacționar la politica
reformatoare, refuzând orice schimbare de structură, fapt care a dus la
declanşarea revoluţiei din decembrie 1989.
• România a fost singura ţară din Europa de Est în care prăbuşirea
comunismului s-a produs violent prin vărsare de sânge.
 Revoluţia din decembrie 1989 şi caderea
regimului Ceauşescu
Evenimentele ce aveau să se declanşeze
în ţaraă în anul 1989 se înscriu
în procesul general est european de
prăbuşire a comunismului european.
În anul 1989, România era izolată pe plan internaţional.
Ceauşescu , aproape singur, axat pe dogmele ideologiei sale
,,Originale,, a rămas insensibil la
toate semnalele exterioare care anunţau prăbuşirea regimurilor
comuniste. La baza prăbuşirii regimului Ceauşescu au stat o
serie de premise care au dus la declanşarea revoluţiei din
decembrie 1989 .
 Premisele revoluţiei de la 1989
• Deteriorarea calităţii vieţii a fost cauza principală a revoluţiei din
decmbrie
• Politica generoasă din anii '60-'70 a fost înlocuită cu una asuprire în
anii '80. Existau cartele pentru alimentele de bază, iar cozile erau
interminabile. Se opreau zilnic curentul, gazele.
• Benzina era o raritate.

• ,
•
• Coadă la zahăr
 Premisele revoluţiei:

Ceauşescu a încălcat în mod abuziv drepturile omului prin

folosirea unor metode de control asupra populaţiei. Principalele
elemente de control erau forţele Ministerului de Interne: Miliţia şi
Departamentul Securităţii Statului. O altă premisă care a contribuit la
prăbuşirea regimului Ceauşescu este legată de deteriorarea situaţiei
economice după achitarea datoriei externe.
Pentru returnarea sumelor necesare, s-a recurs la forţarea
exportului, produsele româneşti fiind adesea vândute sub preţul de
cost.
Exportarea bunurilor de primă necesitate a creat o lipsă
alimentară, iar criza petrolului, declanşată pe plan mondial a
avut consecinţe grave asupra economiei româneşti. Paralel cu
eforturile pentru achitarea datoriei externe, din iniţiativa lui
Nicolae Ceauşescu s-au derulat ample programe de
construcţii uriaşe, precum Casa Poporului, marile combinate
siderurgice (Galaţi, Călăraşi, Târgovişte) etc. Situaţia socială
din România s-a deteriorat treptat provocând acţiuni de
protest, între care greva minerilor din Valea Jiului (1977) şi a
muncitorilor de la întreprinderile Steagul Roşu şi Tractorul
din Braşov (1987).
 Premisele revoluţiei:

Proteste s-au înregistrat şi în cadrul categoriei intelectuale. Unii intelectuali au

luat poziţie faţă de regimul Ceauşescu prin redactarea unor scrisori şi acordarea de
interviuri la posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii.
Schimbarea raportului de forţe pe plan internaţional a adâncit criza regimului de la
Bucureşti.
România a devenit obiectul a numeroase critici din partea S.U.A. datorită încălcării
drepturilor omului.

Deşi socialismul de tip totalitar intrase într-o criză profundă, Ceauşescu continua
să creadă în ,,idealul comunist” care s-a dovedit în final un eşesc.
Toate aceste realităţi au dus la declanşarea revoluţiei din decembrie 1989.
 Desfăşurarea revoluţiei din decembrie1989. Etapele revoluţiei:

14 Decembrie 1989 – La Iaşi are loc prima

încercare de destabilizare a regimului Ceauşescu,
când câteva persoane, în numele Frontului
Popular Român, au iniţiat un miting de protest în
Piaţa Unirii. În Timişoara 30-40 de membrii ai
Bisericii reformate se adună în faţa casei parohiale
a lui Laszlo Tokes pentru a împiedica evacuarea
pastorului.
 Desfăşurarea revoluţiei din decembrie1989. Etapele revoluţiei:

15 - 17 Decembrie 1989 – La Timişoara grupuri de enoriaşi

protestează împotriva deciziei judecătoreşti de evacuare a
pastorului Tokes.
Izbucnesc manifestările antidictatoriale şi anticomuniste,
demonstranţii se îndreaptă spre diverse puncte ale oraşului
pentru a chema oamenii la revoltă. Sunt trimise trupe de
Armată, Miliţie şi Securitate pentru a dispersa mulţimea,
demonstranţii sunt bătuţi şi arestaţi. Mulţimea se adună în
centrul Timişoarei. Nicolae Ceauşescu dă ordin să se tragă
împotriva manifestanţilor (63 de morţi şi 224 răniţi).
 Desfăşurarea revoluţiei din decembrie1989. Etapele
revoluţiei:
18-20 Decembrie – Nicolae Ceauşescu pleacă în vizită oficială în
Iran, lăsându-i la conducerea ţării pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu
şi Manea Mănescu. Conflictele continuă se înregistrează 8 morţi şi
23 de răniţi. Într- o intervenţie televizată, Nicolae Ceauşescu,
întors în ţară, se adresează populaţiei declarând că evenimentele
de la Timişoara sunt opera unor ,,huligani”, ,,grupuri fasciste şi
antinaţionale”. Ceauşescu le cere reprezentanţilor Ambasadei
U.R.S.S. să-şi retragă agenţii sovietici ce se aflau la Timişoara.
Timişoara ste declarat primul oraş liber de comunismul din
România.
21-25 Decembrie– Mitingul de la Bucureşti, unde Ceauşescu
este huiduit şi fluierat. Are loc represiunea brutală sunt
ucise 50 de persoane, 462 rănite, se fac arestări.
Coloanele de muncitori de la uzine se îndreaptă spre centrul
capitalei. Ceauşescu ordonă aducerea unor unităţi de tancuri
în centrul Bucureştiului.
Se scandează în Piaţa Universităţii ,,Jos Ceauşescu”.
Nicolae Ceauşescu încearcă să se adreseze mulţimii, dar este
întâmpinat cu huiduieli, scandări . Soţii Ceauşescu fug in sediul
C.C. al P.C.R. cu un elicopter. Revoluţionarii pătrund în sediile
instituţiilor de Radio şi TV.
Este transmis în ţară primul comunicat al revoluţiei bucureştene.
Armata trece de partea revoluţiei. Cuplul Ceauşescu este arestat şi
dus într-o unitate militară din Târgovişte.
Pe 25 Decembrie, soţii Ceauşescu sunt judecaţi şi executaţi .
 Desfăşurarea revoluţiei - etape
• 1. 16-20 decembrie 1989 - Timişoara:
• Pretextul: evacuarea forţată a
pastorului reformat Laszlo Tokes;
• 17 decembrie: demonstraţie populară
reprimată de armată, miliţie, securitate
– 122 de morţi;
• Solidarizarea soldaţilor cu
demonstranţii;
• 20 decembrie: demonstranţii preiau
conducerea oraşului, Timişoara devine
primul oraş liber de comunism.
• 2. 21-25 decembrie 1989 - Bucureşti:
• 21 decembrie: Ceauşescu convoacă un
miting de condamnare a evenimentelor de la
Timişoara, considerate huliganice;
• 22 decembrie: al doilea miting se transformă
spontan într-o demonstraţie anticeauşistă;
• fuga lui Ceauşescu şi prinderea sa la
Târgovişte;
• formarea FSN (Frontul Salvării Naţionale) şi
preluarea conducerii;
• 21-22 decembrie: evenimente similare au loc
la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca.
• 25 decembrie: procesul şi execuţia soţilor
Ceauşescu.
Desfăşurarea revoluţiei :
Etapa I - Timişoara
Etapa a II-a - Bucureşti
Poporul a biruit dictatura
Consecinţele revoluţiei. Tranziţia spre democraţie (1989-1990).
 Tranziţia spre democraţie (1989-1990).
• Democratizarea societăţii.
• Pluralismul politic (Fondul Salvării Naționale, P.N.Ţ. Mişcarea Ecologistă, P.S.D.R.,
Uniunea Creştină, Partidul Progresist, Partidul Uniunii Creştine din România).
• Edificarea instituţiilor statului de drept.
• Economia de piaţă.
• Alegeri libere – 20 mai 1990 câştigate de Ion Iliescu şi F.S.N
• Adoptarea Constituţiei la 21 noiembrie 1991.
• Aderarea României la structurile europene.
Primele alegeri libere – mai 1990
 Concluzii:
• Revoluţia de la 1989 reprezintă un eveniment major al istoriei românilor care
marchează trecerea la democraţie.
• În perioada de tranziţie spre democraţie, România a făcut progrese majore, atât în
economie, cât şi în politică, însă există încă unele aspecte care trebuiesc îmbunătăţite.
Progresele realizate până acum în consolidarea democraţiei şi a statului de drept arată
că România a asimilat şi promovat principiile şi valorile democratice. În acest mod,
România s-a putut înscrie în anii de după comunism, pe direcţia apropierii de
economiile ţărilor dezvoltate.
• Putem spune astfel că până în prezent au avut loc unele evoluţii în direcţia consolidării
democraţiei, însă acestea nu sunt suficiente. Trebuie promovate în continuare, valorile
democratice prin care cetăţenii să îşi asume un rol tot mai crescut în deciziile vieţii
politice.