MA T E M A T IC A – A R T Ă

SAU Ș T IIN Ț Ă ?
AL “C ALIS T R A T HOG AȘ” ,
RIST IA NA, C OL EGIUL NA ȚION
CĂLUGĂRU C T OR IR INA HU M Ă
PROFESOR ÎND R U MĂ
„A FOST MATEMATICA DESCOPERITĂ SAU
INVENTATĂ?”
ACEASTA ESTE O ÎNTREBARE PE CARE TOȚI DINTRE NOI NE-AM PUS-O MĂCAR O SINGURĂ DATĂ
ÎN VIAȚĂ.
NIMENI NU POATE NEGA UTILITATEA MATEMATICII. A FOST FOLOSITĂ PENTRU A FACE ORICE: DE
LA A NUMĂRA MERE, LA CONSTRUIREA PIRAMIDELOR, ATERIZAREA UNUI ROBOT PE MARTE ȘI
MULTE ALTELE.
DEȘI NICIUN EXEMPLU DAT MAI SUS NU ESTE PUR EXERCIȚIU AL MATEMATICII - NUMĂRAREA
OBIECTELOR, INGINERIE ȘI ZBORUL SPAȚIAL SUNT TOATE ACTIVITĂȚI DIN LUMEA FIZICĂ - ELE
SUGEREAZĂ CĂ METODOLOGIILE ȘI CONCEPTELE MATEMATICE AU UN LOC ÎN REALITATEA FIZICĂ ȘI
SUNT EFICIENTE ÎN DESCRIEREA UNIVERSULUI DIN JURUL NOSTRU.
 DIFERENȚA DINTRE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE FIZICE CONSTĂ ÎN
LIPSA UNEI COMPONENTE EMPIRICE A MATEMATICII. DE EXEMPLU, UN
MATEMATICIAN POATE OBSERVA DERIVATA FUNCȚIEI TANGENTE, AȘA
CUM BIOLOGUL POATE OBSERVA ȘI STUDIA DIVIZIUNEA CELULARĂ
SAU FIZICIANUL POATE OBSERVA ORBITELE PLANETARE.
DIHOTOMIA DINTRE ABSTRACTISMUL MATEMATICII ȘI UTILIZAREA
EI ÎN DESCRIEREA REALITĂȚII RIDICĂ ÎNTREBAREA DACĂ MATEMATICA
ESTE CEVA CE OAMENII DESCOPERĂ SAU CREEAZĂ. ÎNCERCAREA DE A
GĂSI RĂSPUNSUL LA ACEASTĂ DEZBATERE VECHE DE SECOLE AR
PUTEA SĂ NE SPUNĂ MAI MULTE DESPRE NOI ÎNȘINE DECÂT ORIGINEA
MATEMATICII.

CÂT DE VECHE
ESTE
MATEMATICA?
POVESTEA MATEMATICII ESTE LA FEL
DE VECHE CA UMANITATEA. A EVOLUAT DE
LA MATEMATICĂ SIMPLĂ, LA UN STUDIU
COMPLICAT PRIN CONCEPTE ABSTRACTE
PE CARE LE CUNOAȘTEM ASTĂZI. ABIA ÎN
ANUL 600 Î.HR., CÂND CIVILIZAȚIILE S-AU
FORMAT ȘI AU ÎNCEPUT DIVERSE
OCUPAȚII, MATEMATICA ȘI-A ÎNCEPUT
DEZVOLTAREA INIȚIALĂ.
OAMENII DE ȘTIINȚĂ SUGEREAZĂ CĂ, CU MII DE ANI ÎN URMĂ, FUNCȚIILE
MATEMATICE DE BAZĂ PRECUM ADUNAREA ȘI SCĂDEREA AR FI PUTUT APĂREA ÎN
ACELAȘI TIMP, DAR ÎN LOCURI DIFERITE, CUM AR FI INDIA, EGIPT ȘI
MESOPOTAMIA. MATEMATICA AVANSATĂ DATEAZĂ DIN GRECIA CU PESTE 2500 DE
ANI ÎN URMĂ, CÂND MATEMATICIANUL PITAGORA A OFERIT FAIMOASA SA ECUAȚIE.
ERA VORBA DESPRE LATURILE UNUI TRIUNGHI DREPTUNGHIC, PE CARE ACUM ÎL
STUDIEM CA TEOREMA LUI PITAGORA.
DE ATUNCI, MAI MULȚI MATEMATICIENI AU ÎNCEPUT SĂ LUCREZE LA
EXTINDEREA ÎNȚELEGERII LOR DESPRE MATEMATICĂ. CU TOATE ACESTEA, NIMENI
NU A PUTUT GĂSI UN RĂSPUNS ADEVĂRAT LA MAREA ÎNTREBARE.
 AVÂND ÎN VEDERE CĂ PROBLEMA EXISTĂ DE 2.300 DE ANI, ESTE
PUȚIN PROBABIL CA ACEST MISTER SĂ FIE REZOLVAT ÎN CURÂND.
CU TOATE ACESTEA, ADEVĂRUL RĂMÂNE CĂ MATEMATICII PUR ȘI
SIMPLU NU-I PASĂ DACĂ NOI CREDEM CĂ A FOST INVENTATĂ,
DESCOPERITĂ SAU DACĂ AMBELE AU JUCAT UN ROL ÎN EXISTENȚA
EI. INDIFERENT DE CREDINȚA NOASTRĂ, ÎȘI VA ÎNDEPLINI OBIECTIV
FUNCȚIA FĂRĂ A DEZAMĂGI!

LUMEA NU AR FI EVOLUAT ÎNSĂ FĂRĂ NIȘTE PERSOANE IMPORTANTE, CE AU

AVUT UN IMPACT PUTERNIC ÎN CEEA CE ACUM NUMIM MATEMATICĂ.
1.ISAAC NEWTON (1642-1727)
ÎNCEPEM LISTA CU SIR ISAAC NEWTON, CONSIDERAT
AM TRĂI ÎNTR-O LUME FOARTE
DE MULȚI CEL MAI MARE OM DE ȘTIINȚĂ AL TUTUROR DIFERITĂ DACĂ NEWTON NU S-AR FI
TIMPURILOR. NU EXISTĂ MULTE SUBIECTE ÎN CARE NEWTON NĂSCUT.
SĂ NU AIBĂ UN IMPACT URIAȘ – EL A FOST UNUL DINTRE
INVENTATORII CALCULULUI, A CONSTRUIT PRIMUL
TELESCOP REFLECTOR ȘI A AJUTAT LA STABILIREA
DOMENIULUI MECANICII CLASICE CU LUCRAREA SA
FUNDAMENTALĂ, „PHILOSOPHIÆ NATURALIS PRINCIPIA
MATHEMATICA. " EL A FOST PRIMUL CARE A DESCOMPUS
LUMINA ALBĂ ÎN CULORILE SALE COMPONENTE ȘI NE-A DAT
CELE TREI LEGI ALE MIȘCĂRII, CUNOSCUTE ACUM SUB
NUMELE DE LEGILE LUI NEWTON.
 ISAAC NEWTON ESTE UN ACT GREU DE URMAT, DAR
DACĂ CINEVA POATE REUȘI, ACESTA ESTE CARL GAUSS. DACĂ
NEWTON ESTE CONSIDERAT CEL MAI MARE OM DE ȘTIINȚĂ AL
2.CARL GAUSS
TUTUROR TIMPURILOR, GAUSS AR PUTEA FI NUMIT CU
UȘURINȚĂ CEL MAI MARE MATEMATICIAN VREODATĂ. CARL
(1777-1855)
FRIEDRICH GAUSS S-A NĂSCUT ÎNTR-O FAMILIE SĂRACĂ DIN
GERMANIA ÎN 1777 ȘI S-A DOVEDIT RAPID A FI UN
MATEMATICIAN STRĂLUCIT. A PUBLICAT „ARITHMETICAL
INVESTIGATIONS”, UN MANUAL DE BAZĂ CARE A EXPUS
PRINCIPIILE TEORIEI NUMERELOR (STUDIUL NUMERELOR
ÎNTREGI).
 FĂRĂ TEORIA NUMERELOR, AI PUTEA SĂ SPUI LA REVEDERE
COMPUTERELOR. CALCULATOARELE FUNCȚIONEAZĂ, LA CEL MAI ELEMENTAR
NIVEL, FOLOSIND DOAR DOUĂ CIFRE - 1 ȘI 0, IAR MULTE DINTRE PROGRESELE
PE CARE LE-AM FĂCUT ÎN UTILIZAREA COMPUTERELOR PENTRU A REZOLVA
PROBLEME SUNT REZOLVATE FOLOSIND TEORIA NUMERELOR. GAUSS A FOST
PROLIFIC, IAR MUNCA SA DESPRE TEORIA NUMERELOR A FOST DOAR O MICĂ
PARTE DIN CONTRIBUȚIA SA LA MATEMATICĂ. ÎI PUTEȚI GĂSI INFLUENȚA ÎN
ALGEBRĂ, STATISTICĂ, GEOMETRIE, OPTICĂ, ASTRONOMIE ȘI MULTE ALTE
SUBIECTE CARE STAU LA BAZA LUMII NOASTRE MODERNE.
 3.JOHN VON
NEUMANN (1903-
1957)
JOHN VON NEUMANN, CU NUMELE LUI ORIGINAL
JÁNOS NEUMANN S-A NĂSCUT LA BUDAPESTA,
LA CÂȚIVA ANI DUPĂ ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL
XX-LEA, O NAȘTERE LA TIMP PENTRU NOI TOȚI,
PENTRU CĂ A CONTINUAT SĂ PROIECTEZE
ARHITECTURA CARE STĂ LA BAZA APROAPE
FIECĂRUI COMPUTER CONSTRUIT PE PLANETĂ
ASTĂZI.
 ÎN ACEST MOMENT, ORICE DISPOZITIV DE PE CARE CITIȚI ACEST LUCRU, FIE CĂ ESTE VORBA
DE TELEFON SAU COMPUTER, PARCURGE O SERIE DE PAȘI DE BAZĂ DE MILIARDE DE ORI ÎN FIECARE
SECUNDĂ, PAȘI GÂNDIȚI DE VON NEUMANN.
NEUMANN ȘI-A LUAT DOCTORATUL ÎN MATEMATICĂ LA VÂRSTA DE 22 DE ANI, ÎN TIMP CE A
OBȚINUT O DIPLOMĂ ÎN INGINERIE CHIMICĂ PENTRU A-ȘI LINIȘTI TATĂL, CARE ERA DORNIC CA
FIUL SĂU SĂ AIBĂ O BUNĂ ABILITATE COMERCIALĂ. DIN FERICIRE PENTRU NOI TOȚI, A RĂMAS CU
MATEMATICA. ÎN 1930, A PLECAT SĂ LUCREZE LA UNIVERSITATEA PRINCETON CU ALBERT
EINSTEIN LA INSTITUTUL DE STUDII AVANSATE. ÎNAINTE DE MOARTEA SA ÎN 1957, VON NEUMANN A
FĂCUT DESCOPERIRI IMPORTANTE ÎN TEORIA SETURILOR, GEOMETRIE, MECANICĂ CUANTICĂ,
TEORIA JOCURILOR, STATISTICĂ, INFORMATICĂ ȘI A FOST UN MEMBRU VITAL AL PROIECTULUI
MANHATTAN.
 4.EUCLID (365-
300 ÎHR)
EUCLID, NUMIT ȘI EUCLID DIN
ALEXANDRIA, ESTE UN
MATEMATICIAN GREC, CE ESTE
CUNOSCUT ACUM SUB NUMELE DE
“PĂRINTE AL GEOMETRIEI”.
 EUCLID A EXPUS SISTEMATIC REZULTATELE GEOMETRICE CUNOSCUTE ÎN VREMEA SA,
DATORATE PREDECESORILOR SĂI ÎN DEZVOLTAREA GEOMETRIEI ÎN TRATATUL „ELEMENTELE”. A
EXPUS ȘI CERCETĂRI ÎN DOMENIUL OPTICII ÎN TRATATELE „OPTICA” ȘI „CATOPTRICA”. ÎN CEL
DINTÂI PREZENTA NOȚIUNEA DE RAZĂ DE LUMINĂ ENUNȚÂND PENTRU PRIMA DATĂ, LEGEA
PROPAGĂRII RECTILINII A LUMINII: „RAZELE... SE PROPAGĂ ÎN LINIE DREAPTĂ ȘI SE DUC LA
INFINIT”. ÎN CONTINUARE EUCLID A ANALIZAT PROBLEME GEOMETRICE DE APLICARE A ACESTEI
LEGI: FORMAREA UMBREI, OBȚINEREA IMAGINILOR CU AJUTORUL ORIFICIILOR MICI,
PROBLEMA DIMENSIUNILOR APARENTE ALE CORPURILOR ȘI DETERMINAREA DISTANȚELOR
PÂNĂ LA ELE. ÎN CATOPTRICA EUCLID A MENȚIONAT CĂ: „TOT CE ESTE VIZIBIL SE VEDE ÎN
DIRECȚIE RECTILINIE”. ÎN TRATATUL MENȚIONAT E CERCETATĂ PROPAGAREA LUMINII DE
CĂTRE CORPURI.
ÎN CONCLUZIE, MATEMATICA ESTE O RAMURA MISTERIOASĂ CE ESTE ÎN CONTINUĂ
DEZVOLTARE, AVÂND O MARE INFLUENȚĂ ASUPRA TUTUROR, ÎN TOATE ACTIVITĂȚILE
ZILNICE.

BIOGRAFIE:

•- HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/EUCLID

•- HTTPS://WWW.TREEHUGGER.COM/BRILLIANT-MATHEMATICIANS-AND-THEIR-IMPACT-ON-THE-
MODERN-4868832 - TRADUCERE ÎN ROMÂNĂ

•- HTTPS://WWW.SCIENCEABC.COM/EYEOPENERS/IS-MATHEMATICS-AN-INVENTION-OR-A-
DISCOVERY.HTML -TRADUCERE ÎN ROMÂNĂ
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!!!