CASA COMUNĂ EUROPEANĂ

Împărţiţi-vă în:
• Locuitori ai planetei Pământ
• Locuitori ai Europei
Locuitorii Planetei Pământ se împart acum în :
locuitorii emisferei boreale si emisferei australe
•locuitorii Europei se împart în: locuitori ai Europei
de Est şi locuitori ai Europei de Vest
Pot să locuiesc Fiecare grupă primeşte o foaie de flip-chart, având
şi eu în Casa înscris în centru:
Comună “Fiindcă sunt…, eu merit…” Completaţi cu tot
ceea ce credeţi că vi se cuvine, că meritaţi pentru că
Europeană? aveţi acest statut.
Comparaţi foile cu drepturile înscrise de voi.
La ce concluzie aţi ajuns?
 Dacă aţi ajuns la concluzia că a fi
locuitor al Europei înseamnă a vi se
respecta şi a respecta Drepturile
fundamentale ale omului, indiferent de locul
unde trăieşte, pentru motivul că este OM,
atunci aţi făcut primul pas pentru a avea
dreptul să locuiţi în Casa Comună
Europeană.
 “Uniunea este fondată pe valorile
respectului demnităţii umane,
libertăţii, democraţiei, egalităţii,
Şi cum va domniei legilor şi respectului
arăta această drepturilor omului. Aceste valori sunt
casă ? Din ce comune Statelor Membre într-o
este ea societate a pluralismului, toleranţei,
construită ? dreptăţii, solidarităţii şi
nediscriminării.”
art. I-2 din Proiectul Constituţiei
Europene
 Respectul
demnităţii
umane Înţelegi din Proiectul
ra lism t ate de Constituţie că
u r i
Pl ida
Domnia legii Sol această Casă Comună
Europeană se
Dreptate
construieşte din:
Nediscriminare
at e
e Toleranţă e r t
t
al i ta Lib
Eg
Diversitate
 Nu, trebuie să contribui şi
tu la ridicarea ei ! Pentru
asta, trebuie să cunoşti din
ce este făcută fiecare
Şi Casa este gata? “bucăţică” a ei!
 Ba, cred că poţi. Nu-ţi aduci
aminte cum, în copilărie,
construiai case din cuburi?
Dar nu
Încearcă şi acum!
cred ca pot! Joacă-te cu acest Cub şi vei învăţa
cum se construieşte şi se trăieşte
în Casa Comună Europeană.
 Argumentează
pro sau contra

Analizează
Compară

Asociază
Descrie

Aplică
 Pentru că vrei şi ţi-ai câştigat
dreptul de a trăi în această
Casă, să începem!
Cu ce începem să construim o
casă?
Cu fundaţia.
Corect. Pe ea se
sprijină casa şi ea
dă unitate
elementelor casei.
Cum trebuie să fie
fundaţia unei case?
 Daţi cuvinte-cheie care să sugereze
caracteristicile unei fundaţii.
Casa Comună Europeană este o casă cu
totul specială, o casă care nu se bazează pe
un singur “mod de a fi”, cum am fi tentaţi
să credem, ci tocmai pe recunoaşterea
Diversităţii
Nici una din valorile acestei case nu ar fi
reală fără recunoaşterea Diversităţii.
Istoria continentului nostru, deşi a fost
marcată de crearea a numeroase alianţe
între state, este în acelaşi timp şi istoria
celor mai sângeroase confruntări,
pentru că toate alianţele nu doreau
altceva decât să impună un anumit
“mod de a fi”.
Cunoaşteţi mari conflicte în istoria
continentului generate de rivalităţi
între alianţe?
 Cei ce au iniţiat crearea Uniunii
Europene au pornit tocmai de la
Dar atunci ce
necesitatea de a asigura Pacea
fel de unitate o
pe bătrânul continent,
să mai fie în
înlăturând cauzele unor noi
Uniunea
conflicte prin recunoaşterea
Europeană, că
dreptului la diversitate.
doar i se spune
“uniune”?
Nu vreau să-ţi răspund “repede”
la această întrebare.
Te rog, pentru început, să
reflectezi asupra afirmaţiei
făcute de unul din iniţiatorii
procesului de creare a Uniunii
Europene.
Jean Monet - Discurs la Washington, 30 aprilie 1952 -

˝Nu formăm coaliţii între state,

ci uniunea între oameni˝
 Care din formele de “uniune” ţi se pare mai
solidă, cea între state sau cea între oameni?
•Constituiţi-vă în grupe de 4 – 6 elevi, stabiliţi-vă
răspunsul la întrebare şi prezentaţi clasei
argumentele voastre.
Sau
•Constituiţi-vă în două grupe pa baza opţiunii
primare în raport cu problema pusă şi gândiţi
argumente pentru propria poziţie şi
contraargumente la poziţia opusă, pe care
prezentaţi-le alternativ.
 Ai avut acum prilejul să te “confrunţi”, pe viu,
cu diversitatea de opinii existentă real la nivelul
unor grupuri foarte mici, grupa ta şi clasa ta.
Încearcă acum să extinzi la nivel de continent.
Pe lângă diversitatea “naturală” a personalităţii
fiecăruia dintre noi, trebuie să mai adăugăm:
 diversitatea lingvistică
 Luxemburgheza
Franceza

eza
Germana Daneza

nd
gian

Finla
Franceza
Germana

ve

za
Nor

de
Irlandeza Olandeza

Sue
Estona
Engleza
Olandeza Letona
Lituaniana

Engleză
Poloneza
Germană
Ceha
slovaca
Franceză Maghiara
Româna
Portugheza Italiană
Bulgara
Spaniola
Germana
Malteza
Greaca
Engleza
Greaca modernă Turca
Slovena
 În Uniunea Europeană nu există o singură
limbă oficială. Instituţiile Uniunii Europene folosesc
toate limbile oficiale ale statelor membre.
În Parlamentul European, de exemplu, prin eforturile
traducătorilor şi interpreţilor săi, se lucrează astăzi în
toate limbile oficiale ale statelor membre.
Ar trebui poate să existe o astfel de
limbă oficială pentru toţi cetăţenii
Uniunii Europene?
 De ce “Da”? De ce “Nu”?

Constituiţi-vă în două grupe, pe baza opţiunilor primare –

“Da” şi “Nu”. Identificaţi şi prezintaţi argumente în
sprijinul poziţia adoptată – pro sau contra unei singure
limbi oficiale.
Şi acum, grupa “pro” identificaţi această posibilă limbă
oficială. Aţi ajuns la consens? Care ar putea fi această
limbă oficială pentru toată Europa?
Cei din grupa “Contra”, ce părere aveţi?

Şi dacă vrem după
aderare, noi, copii şi tineri
din România să învăţăm
sau să muncim într-o altă
ţară din Uniune sau tineri
din alte ţări să vină la noi,
nu o să fie greu în această
diversitate lingvistică?
Pentru asta au fost iniţiate deja
unele măsuri. De exemplu, pe
baza deciziilor Consiliului
European de la Lisabona
(23 – 24.03.2000) a fost
elaborat Programul “Educaţie
şi formare 2010” prin care
sisteme de învăţământ din
fiecare ţară trebuie să asigure
opt competenţe cheie:
competenţe de comunicare în limba maternă
 competenţe comunicaţionale în limbi străine
 competenţe în domeniul matematicii, ştiinţifico – tehnic
 competenţe de utilizare a tehnologiei informaţionale
 competenţe de a învăţa să înveţi necesare în învăţarea continuă
 competenţe interpersonale şi civice
 competenţe de antreprenoriale
 competenţe de preţuire a patrimoniului cultural
Pentru competenţele de comunicare, în fiecare
ţară trebuie să se asigure studiul a cel puţin
două limbi străine, pe lângă cel al limbii
materne. Şi cine are competenţe de
comunicare în trei limbi se poate integra cu
mai mare uşurinţă într-un nou mediu cultural.
Şi, de ce nu, poate s-o înveţe cu uşurinţă pe a
patra…
 Nu doar atât!. Există o mare diversitate
rasială,
Deci,
recunoaşterea şi etnică,
respectarea
diversităţii culturală,
însemnă religioasă sau de altă natură. În
recunoaşterea fiecare stat, ca rezultat al istoriei
tuturor limbilor popoarelor şi a naţiunilor există, de
oficiale. exemplu, minorităţi naţionale cu
culturi proprii. Nici nu trebuie să
priveşti prea departe pentru a
vedea asta.
În fiecare stat, ca rezultat al istoriei popoarelor şi a
naţiunilor există, de exemplu, minorităţi naţionale cu
culturi proprii.
Nici nu trebuie să priveşti prea departe pentru a vedea
asta.
 În localitatea/judeţul vostru există astfel de
minorităţi a căror existenţă dă conţinut diversităţii
sub una din formele enunţate?
Faceţi o listă a lor. Pe grupe, alegeţi o minoritate
(eventual, alta decât cea din care faceţi parte) şi
exemplificaţi forme de manifestare prin care se
particularizează. Relataţi colegilor dacă aţi
participat la astfel de manifestări şi cum v-aţi
simţit.
Crezi că avem motive să pledăm pentru
monoculturalitate, pentru “puritate” etnică sau
de altă natură? Nu te grăbi cu răspunsul!
 Încercaţi fiecare să vă realizaţi arborele
genealogic (cât mai “stufos”), până la a patra
generaţie. Puteţi identifica rude de altă etnie sau altă
confesiune religioasă? Aveţi rude care au
emigrat/imigrat sau care s-au mutat dintr-o zonă în
alta a ţării.
Cum credeţi că s-au simţit când au venit într-un loc
nou/ mediu cultural nou?
Am înţeles că Dacă, ai în vedere diversitatea domeniilor/ produselor
diversitatea realizate de diferitele comunităţi administrative/ statale şi
lingvistică, etnică, aceasta este la fel de firească şi trebuie încurajată într-o
culturală, economie de piaţă. Piaţa unică europeană nu înseamnă
religioasă este uniformizare, ci însemnă circulaţia liberă a bunurilor,
firească şi serviciilor, forţei de muncă şi capitalurilor.
recunoaşterea ei Dacă, însă ai în vedere diversitatea nivelurilor de
necesară, dar ce dezvoltare economică, atunci trebuie să şti că există
facem cu numeroase programe ale Uniunii Europene prin care se
 diversitatea urmăreşte reducerea decalajelor economice între diferite
economică ? zone/ state. Că în acest domeniu, diversitatea nu
înseamnă păstrarea decalajelor este dovedită şi de faptul
că programele nu sunt destinate doar statelor membre în
prezent, ci şi celor care sunt în curs de aderare la
Uniunea Europeană.
 Identifică astfel de programe în comunitatea locală
Sau
Caută pe Internet (…..) programe care consideri că ar fi
utile comunităţii locale. Prezintă-le colegilor şi realizaţi
împreună propuneri de accesare a acestor programe către
administraţia locală sau agenţi economici.
Şi acum, te rog, să-mi permiţi o întrebare plecând de
la o comparaţie :
Ce preferi, o “salată” în care fiecare element îşi
păstrează calităţile şi savoarea sau un “ghiveci”
în care toate componentele se topesc într-un
singur gust?
Încearcă să-ţi exprimi opţiunea într-un eseu
de maxim două pagini.
 a te
g a lit
E
 În grupe de câte
patru, desenaţi o “roată a
egalităţii” ca cea din imagine
Ce înseamnă
… şi înscrieţi pe “spiţele” ei
Egalitate?
cuvintele pe care le asociaţi
Că suntem toţi la fel, că ne
cu cuvântul “egalitate” (trei
comportăm la fel, că avem
minute).
aceeaşi evoluţie şi aceleaşi
Comparaţi “roţile
rezultate ?
egalităţii” şi realizaţi o
“roată” comună
la nivelul grupului.
Comparaţi “roata” echipei
cu cea a clasei. În mod sigur

“roata” voastră s-a

îmbogăţit. De ce ?
 Tocmai pentru că
Pot susţine acum că… egalitatea presupune
numeroase modalităţi de
manifestare, poate fi
considerată ca fundament al
exercitării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale.
Pentru că Egalitatea este fundament al exercitării drepturilor
şi libertăţilor fundamentale, putem să-i stabilim conţinutul
pornind de la acestea. Egalitatea înseamnă:
- oportunităţi/ şanse egale de manifestare şi dezvoltare
- egalitate în faţa legii
- tratament egal în asigurarea
•dreptului la educaţie
•dreptului la sănătate şi la un mediu sănătos
•dreptului la muncă
•dreptului la un trai decent
- tratament egal cu privire la exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor
cetăţeneşti
- recunoaşterea valorii fiecărei culturi
Puteţi adăuga şi alte forme/elemente de conţinut ale
Egalităţii…
În Uniunea Europeană, prin Tratatul de la
Amsterdam (1977) se confirmă egalitatea în
exercitarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale, a drepturilor sociale
fundamentale, precum şi obligaţia respectării
acestora de către toate instituţiile europene,
corelată cu procedurile concrete prin care se
asigură protecţia lor.
 •Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO – document adoptat de Consiliul Europei,
dar considerat şi de Uniunea Europeană ca
document fundamental prin ratificarea lui de
statele membre):
Te rog, Art. 14: “Exercitarea drepturilor şi libertăţilor
acum, să recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie
asigurată fără vreo deosebire, întemeindu-se în
citeşti cu special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii
atenţie politice sau orice alte opinii, origine naţională sau
următoarel socială, apartenenţă la o minoritate naţională,
avere, naştere sau orice altă situaţie.”
e articole
din •Constituţia României
Dispoziţii comune în exercitarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale (Titlul I, Capitol II):
“cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări”.
 Ele conduc la asocierea de
conţinut şi manifestare a
Egalităţii cu Nediscriminarea.
Nediscriminare
a te
a l it
Eg
Discriminare = orice deosebire,
excludere sau preferinţă care are drept
consecinţă distrugerea sau alterarea
egalităţii în exercitarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor sau prin care se
lezează drepturile lor legitime.
Forme ilegale de
discriminare se pot
manifesta pe criterii de:
 rasă În perechi, alegeţi o formă
 origine etnică de manifestare a egalităţii, în
 origine socială raport cu care identificaţi o formă
 limbă de discriminare ce se produce în
 religie viaţa cotidiană.
 sex
 opinii, convingeri Prezentaţi colegilor opinia voastră
 apartenenţă politică despre reglementările ce ar trebui
 avere adoptate pentru a conduce la un
 vârstă comportament nediscriminatoriu
 orientare sexuală în situaţia identificată.
 responsabilităţi în
familie
 forme de handicap fizic,
psihic sau social
 Art. 4, alin 2: România este
Citeşte cu atenţie patria comună şi indivizibilă a
următorul articol tuturor cetăţenilor săi, fără
din Constituţia deosebire de rasă, naţionalitate,
României: de origine etnică, de limbă, de
religie, de sex, de opinie, de
apartenenţă politică, de avere
sau de origine socială.”
 În perechi, stabiliţi asemănările şi deosebirile
cu art. 14 din CEDO.
Apreciaţi ca necesară completarea legii
fundamentale a ţării noastre?

De ce da, de ce nu ?
La 4 noiembrie 2000, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la
deschiderea spre semnare a Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului, a fost iniţiat cel de al 12-lea Protocol
al CEDO. Acest Protocol se referă la discriminare şi
introduce în Convenţie interzicerea generală a
discriminării.

De ce consideraţi că a fost necesară deschiderea

spre semnare, de către ţările membre ale Consiliului
Europei, a acestui nou document ?
 Înainte de începerea orelor, d-na dirigintă intră în
clasa a Xa B şi îi cere Ioanei să explice absenţa
părinţilor săi de la şedinţa desfăşurată în ziua
anterioară.
- Nu au putut veni, justifică Ioana, pentru că au fost
la o şedinţă, la fratele meu mai mic.
Imaginează-ţi - În acest caz, opinează d-na dirigintă, ar fi trebuit
următoarea să-şi "împartă sarcinile".
situaţie: - Nu s-a putut. A fost o şedinţă extraordinară:
trebuia să participe toţi părinţii pentru că s-a creat o
situaţie deosebită.
- Ce "situaţie deosebită" poate să apară într-o clasă
a V a ? intervine curios un coleg de clasă.
- A fost adus în clasă un copil despre care s-a aflat
că este bolnav de SIDA. Şi, unii părinţi au făcut un
memoriu pentru a-şi retrage copiii din clasa aceea.
- Şi ce s-a hotărât? întreabă mai mulţi colegi.
- Majoritatea părinţilor au votat.......
 În grupe de patru elevi, încercaţi să completaţi
răspunsul Ioanei, astfel încât acesta să corespundă
conţinutului CEDO şi Cartei Drepturilor Fundamentale
ale Uniunii Europene (proclamată solemn la Consiliul
European de la Nice, din decembrie 2000).
Căror componente de conţinut ale Egalităţii se
asigură manifestarea prin eliminarea discriminării în
acest caz ?
Ştii că în societăţile în care perioade mai lungi de
timp au existat practici discriminatorii sau în care
există categorii defavorizate, se iau măsuri de
discriminare pozitivă, adică ...
măsuri de sprijin suplimentar al unor categorii
sociale pentru a li se asigura egalitatea cu ceilalţi
cetăţeni în exercitarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale.
 Consideraţi că acest tip de măsuri constituie
o încălcare a principiului egalităţii?
Constituiţi o “linie a valorilor” (plasându-
vă pe o linie ce merge de la afirmare
necondiţionată până la negaţie necondiţionată) şi
argumentaţi-vă poziţia.
 Cetăţeanul european este
conştient de moştenirea sa
spirituală şi morală.
Pentru fiecare dintre locuitorii
Casei comune europene,
“Libertate, Egalitate,
Fraternitate”, nu este doar o
lozincă înscrisă în manualul de
Istorie la lecţia despre Revoluţia
Franceză de la 1789, ci devine
fapt de viaţă.
a t
ert
b
Li
e
 Dar, ce conţinut dăm primului cuvânt din triadă,
cel corelat întotdeauna demnităţii umane?

Libertate

Pe foaie de flip-chart, “umpleţi boabele” cu manifestări

individuale sau de grup ce dau conţinut/viaţă Libertăţii.
Creaţi alte “boabe”.
 Libertate personală – libertatea
Să încercăm să punem conştiinţei, de exprimare, de decizie în
puţină “ordine” în probleme de interes personal, de asociere,
“ciorchinele” foarte de circulaţie etc.
bogat pe care am Libertate politică – libertatea de a
convingerea că l-aţi participa la luarea deciziilor de interes
realizat. public prin vot, prin cunoaşterea şi
Putem spune acum că monitorizarea deciziilor celor aleşi, prin
libertatea, ca valoare a apartenenţa/neapartenenţa la partide
unei vieţi democratice, politice etc.
se manifestă ca: Libertatea economică – ca liberă
manifestare a spiritului de proprietar,
ca liberă iniţiativă a agenţilor
economici (atât a producătorilor, cât şi
a consumatorilor), liberă circulaţie a
forţei de muncă, bunurilor,
capitalului şi serviciilor etc.
În Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, la
Capitolul II, “Libertăţi” sunt înscrise:
 Dreptul la libertate şi securitate
 Dreptul la viaţă privată şi de familie
 Protecţia datelor personale
 Dreptul la căsătorie şi la întemeierea unei familii
 Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie
 Libertatea de exprimare şi de informare
 Libertatea de comunicare şi asociere
 Libertatea artelor şi ştiinţelor
 Dreptul la educaţie
 Libertatea de alegere a profesiei şi dreptul de angajare
 Libertatea de a conduce o afacere
 Dreptul la proprietate
 Dreptul la azil
 Protecţia în caz de transfer, expulzare sau extrădare
 Ce legături puteţi stabili între Cartă şi înfiinţarea
Clubului Europa, în care vă desfăşuraţi acum activitatea ?
 Ai dreptate. Putem detalia fiecare
dintre formele de manifestare a
libertăţii. Dar reţine întâi că...

“Orice persoană aparţinând

Aş vrea mai
multe naţionalităţii unui stat membru
amănunte. poate fi cetăţean al Uniunii” (art.
17 al Tratatului de la Amsterdam)
 După intrarea în vigoare a Tratatului de
la Roma (1958), statele Uniunii Europene
au introdus legi care să permită libera
Pentru că mişcare a lucrătorilor, libertatea de a
ştiu că te căuta un loc de muncă, de a-şi oferi
preocupă serviciile şi de a se stabili în orice ţară
am să membră a Uniunii.
încep cu: Astfel, primul drept al unui cetăţean
european este dreptul de a circula liber,
libertatea de a munci şi de a locui oriunde în
Uniunea Europeană, beneficiind de protecţie
egală în asigurarea sănătăţii, a educaţiei şi
în utilizarea altor servicii publice.
Dar tu eşti elev şi cred că te interesează şi dreptul la
educaţie. Află că...
libertatea de manifestare şi dezvoltare
profesională se corelează cu dreptul la educaţie care,
prin “mesajele – cheie” ale Memorandumul privind
învăţarea permanentă, elaborat de Comisia Europeană
(octombrie 2000) în baza concluziilor Consiliului
European (desfăşurat în martie 2000 la Lisabona),
devine în mod real o manifestare a libertăţii într-o
Europă Unită înţeleasă ca “societate a cunoaşterii”.
 Mesajul-cheie nr. 1: Noi Obiectiv = Garantarea accesului universal şi
competenţe de bază pentru continuu la învăţare pentru a se forma şi
toţi reînnoi competenţele necesare pentru
participarea la societatea cunoaşterii
(competenţe în domeniul tehnologiei
informatice, al limbilor străine, culturii
tehnologice, spiritului antreprenorial,
competenţe sociale etc.)
Mesajul-cheie nr. 2: Obiectiv = Creşterea vizibilă a nivelului
Realizarea unor investiţii investiţiilor în resursele umane pentru
superioare în resursele umane valorificarea celei mai importante bogăţii a
Europei, oamenii săi (prin alocarea de către firme
de sume pentru formarea continuă, de concedii de
studii subvenţionate, constituirea de conturi
individuale de studii ..)
Mesajul-cheie nr. 3: Obiectiv = Dezvoltarea metodelor şi contextelor de
Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare pentru a asigura continuum-ul
predare şi învăţare învăţării de-a lungul vieţii (folosirea mijloacelor
informatizate, învăţarea la distanţă, în contexte reale
– la locul de muncă cu ajutorul consilerilor,
mentorilor etc.)
Mesajul-cheie nr. 4:
Obiectiv = Îmbunătăţirea semnificativă a
Valorificarea învăţării
modalităţilor în care rezultatele învăţării sunt
apreciate, recunoscute şi folosite, cu precădere
învăţarea non-formală (în afara şcolii, prin
organizaţii, la locul de muncă etc.) şi informală (în
viaţa de zi cu zi).

Mesajul-cheie nr. 5: Obiectiv = Asigurarea pentru fiecare a condiţiilor

Regândirea orientării şi de acces cu uşurinţă la informaţii de calitate şi la
consilierii sfaturi privind oportunităţile de educaţie pe tot
cuprinsul Europei şi pe tot parcursul vieţii.

Mesajul-cheie nr. 6 = Să
Obiectiv = Oferirea oportunităţilor de învăţare
apropiem mai mult
permanentă cât mai aproape de beneficiari, în
învăţarea de domiciliu
propriile comunităţi, cu sprijinul echipamentelor
bazate pe tehnici informatizate stimularea
intervenţiei autorităţilor locale în oferirea de
programe de învăţare)
 Constituiţi şase grupe şi alegeţi câte un
mesaj-cheie (eventual, prin tragere la sorţi). Pe
o scară de la 1 la 10, stabiliţi “poziţia” ţării
noastre din punctul de vedere al realizării
obiectivului corespunzător mesajului-cheie.
Expuneţi punctul vostru de vedere în faţa
celorlalte grupe şi avansaţi una/două propuneri
pentru realizarea obiectivului din
Memorandum.
 Sunt convinsă că nici nu concepi libertatea fără
libertatea de conştiinţă. Concret ce înseamnă ea?
În conformitate cu art. 9 din C.E.D.O., libertatea conştiinţei
nu se reduce la libertatea religiei şi nu presupune
obligativitatea credinţei religioase, ci înseamnă:
•dreptul persoanei de a avea o credinţă religioasă;
•dreptul persoanei de a nu avea o credinţă religioasă,
persoana neputând fi constrânsă să facă un act potrivnic
convingerilor sale;
•dreptul persoanei de a-şi schimba religia sau convingerea;
•dreptul persoanei de a-şi manifesta liber, în public sau în
particular, religia sau convingerea.
Din ce am aflat, cred că
însăşi diversitatea
formelor/planurilor de
manifestare a libertăţii Ai dreptate. Aceasta este atât
ne conduce la asocierea condiţie, cât şi rezultat firesc
ei cu Toleranţa. al manifestării libere într-o
societate democratică.
Toleranţă = atitudine şi acţiune de acceptare a punctelor de
vedere diferite, străine de punctul propriu de vedere, pe baza
convingerii că nu toţi oamenii sunt şi gândesc la fel, că fiecare
opinie are anumite temeiuri.

"Părerea altora, chiar atunci

când se deosebeşte de a
noastră, trebuie să ne fie
sfântă; să acordăm vederilor
opuse celor ce le avem acelaşi
respect pe care-l pretindem
pentru ale noastre."
Toleranţă Titu
Maiorescu – “Cugetări
filosofice”
Intoleranţă = incapacitatea mentală de a accepta
controversa, diferenţa de opinii, de concepţii.
Vizând convingerile ( structuri psihice trăite puternic
din punct de vedere afectiv), intoleranţa poate împinge
persoanele la acte de violenţă şi de persecutare a celor
care exprimă opinii diferite sau au atitudini contrare.

Istoria a demonstrat, şi încă demonstrează din păcate, că

orice formă de intoleranţă – religioasă, etnică, rasială,
politică, sexuală etc. este o sursă de tensiune în societate,
tensiune ce poate degenera până la conflicte sângeroase.
Chiar originile actualei Uniuni Europene se găsesc în
ideile şi acţiunile unor oameni politici (Winston
Churchill, Konrad Adenauer, Jean Monnet, Robert
Schuman) care au înţeles că adevărul mod de
depăşire a ravagiilor celui de al doilea război mondial
– generat de intoleranţa specifică regimurilor
totalitare - şi eliminarea posibilităţii repetării lor este
realizarea unităţii europenilor în spiritul toleranţei şi
solidarităţii.
 Evenimentele din 11 septembrie 2001
din S.U.A. şi din 11 martie a.c. de la Madrid
ce au zguduit întreaga lume, sunt
interpretate ca expresie, dusă până la
absurd, a intoleranţei.
Ce tipuri de intoleranţă puteţi
identifica în aceste evenimente ?
 Cunoscând conţinutul Toleranţei şi
Nediscriminării, în calitatea lor de componente ale
comportamentului democratic, precizaţi ce raporturi
se pot stabili între ele:
-identitate
-încrucişare (au şi asemănări, dar şi deosebiri)
-subordonare/ una este cauza celeilalte
-opoziţie
-alte variante
Lucraţi în perechi şi prezentaţi clasei opinia voastră.
 În perechi sau în grupe de câte trei, alegeţi una din următoarele situaţii/
fapte şi stabiliţi dacă ele pot fi considerate exercitări abuzive ale libertăţii (în
diferitele ei forme de manifestare):
a) copierea unei casete cu formaţia preferată a unui prieten, pentru a i-o oferi
în dar de ziua lui;
b) manifestarea bucuriei pentru victoria naţionale de fotbal, prin sfâşierea, în
tribuna stadionului, a drapelului ţării echipei învinse;
c) portul/ inscripţionarea unor însemne fasciste / sataniste în spaţii publice;
d) portul unor însemne specifice etniei/ confesiunii în spaţii publice altele
decât cele obişnuite pentru aceasta;
e) exteriorizarea în public a stărilor afective prin folosirea unor înjurături;
f) realizarea unui site pe Internet, cuprinzând o pagină de web în care se
înscrie adresa unde se pot întâlni toţi cei care vor să acţioneze împotriva unei
etnii;
g) susţinerea candidatului preferat într-un concurs prin proferarea de injurii
la adresa contracandidaţilor;
h) folosirea, în adresarea colegială, a unor porecle care fac trimitere la
defecte ale persoanei;
i)huiduirea echipei adverse, atunci când se intonează imnul ţării sale.
Tragediile din 11 septembrie 2001 şi 11
martie 2004 ne pot pune şi următoarea
problemă : Cum tratăm Intoleranţa, cu
toleranţă sau
cu intoleranţă?
Lucraţi în perechi. Precizaţi-vă conţinutul
termenilor şi argumentaţi în
faţa clasei răspunsul.
 Cum crezi că arată o
lume, o societate în
care Dreptatea este
valoarea care se
regăseşte în
comportamentul
tuturor şi al fiecăruia
Dreptate
în parte?
 În grupe de trei - patru, aveţi la dispoziţie
câte o foaie de flip-chart pe care împărţiţi-o în două.
Fiecare grupă îşi alege un domeniu/ aspect/ manifestare a
vieţii sociale şi reprezintă grafic (desen/schemă/poză etc),
în jumătatea superioară a foii, modul cum înţelege că
trebuie să se manifeste dreptatea şi, în jumătatea
inferioară a foii, modul cum consideră că se manifestă
nedreptatea.
Afişaţi reprezentările realizate şi priviţi-le pe toate cu
atenţie. Cereţi lămuriri colegilor în cazul în care
reprezentarea nu este suficient de sugestivă.
Exprimaţi-vă individual, în scris, reacţia (sentimente,
atitudini) faţă de reprezentarea pe care o consideraţi cea
mai sugestivă. Dacă doriţi şi nu o consideraţi prea
personală, prezentaţi-o şi colegilor.
Am înţeles că avem
nevoie de dreptate în
toate domeniile vieţii
sociale. Şi am văzut şi
la mine şi la colegii mei Îţi dai seama acum că, fără
că nedreptatea dreptate, cel de-al treilea
produce nemulţumire, termen a triadei spiritului
durere, suferinţă şi modern european –
conduce la revolte, la “Libertate, Egalitate,
conflicte de proporţii Fraternitate” – este lipsit de
mai mari sau mai mici. conţinut.
Conţinutul Dreptăţii în “Casa Comună Europeană” îl
găsim cel mai clar exprimat în Carta Drepturilor
Fundamentale ale Uniunii Europene şi Carta Comunitară
asupra Drepturilor Sociale Fundamentale ale
Lucrătorilor (adoptată în 1989 de şefii de stat şi de
guverne). Garantarea exercitării fiecărui drept înscris în
aceste documente este o expresie a dreptăţii. Convinge-te
singur citind drepturile înscrise în Carta Comunitară
asupra Drepturilor Sociale Fundamentale ale
Lucrătorilor.
Dreptul salariaţilor de a avea un loc de muncă într-un
stat membru, la alegere;
Dreptul la o remuneraţie
echitabilă;
Dreptul la condiţii de viaţă şi muncă mai bune;
Dreptul la protecţie socială în conformitate cu
politicile proprii ale fiecărui stat membru;
Dreptul de a se asocia şi de a purta negocieri colective;
Dreptul la formare profesională;
Dreptul femeilor şi bărbaţilor la tratament
egal;
Dreptul salariaţilor la informare, consultanţă şi
participare;
Dreptul la protecţia sănătăţii şi la securitate la locul de muncă;
Dreptul la protecţia copiilor şi
adolescenţilor;
Dreptul persoanelor vârstnice la un nivel de trai decent;
Ameliorarea integrării sociale şi profesionale a persoanelor
cu handicap.
 În perechi, alegeţi unul din aceste
drepturi şi încercaţi să explicaţi dacă
conţinutul său este o expresie a dreptăţii.
Folosiţi exemple din viaţa cotidiană pentru a
vă convinge colegii.
 Plafonul
oricărei case se
sprijină pe
pereţi şi, în
acelaşi timp, le

asigură
acestora
Pe grupe,
“verticalitate”,
stabiliţi “legăturile”
le dă conţinut.
dintre Dreptate şi
celelalte valori ale Casei
Comune
Europene: Diversitate,
Egalitate,
Nediscriminare,
Libertate şi
Dar, în acelaşi timp,
“plafonul” este cel care Constituţia României, art. 16:
susţine în mod direct
•Cetăţenii sunt egali în faţa
“acoperişul”, adică,
pentru casa noastră, cel legii şi autorităţilor publice,
care permite fără privilegii şi fără
manifestarea/ exercitarea discriminări.
principiilor. •Nimeni nu este mai presus de
Mă folosesc acum doar de lege.
principiul “domniei
legii”, care înseamnă...
 De acord. Şi ca
lucrurile să fie şi mai
clare, mă folosesc, din
nou, de Carta
Pentru mine, acum,
Drepturilor
dreptatea o asociez
Fundamentale ale
în mod direct cu
Uniunii Europene:
Legea, cu Justiţia.
 Capitolul VI: Justiţia, articolele:
47. Dreptul la o măsură corectivă corectă şi la procese
cinstite
48. Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare
49. Principiile legalităţii şi proporţionalităţii între
delictul penal şi pedeapsă
50. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori
pentru acelaşi delict penal.
Da. Ca o femeie Ştii cum este
legată la ochi, reprezentată/
având în mâna simbolizată cel
stângă o balanţă mai frecvent
şi în dreapta o Justiţia?
sabie.
 Pe grupe, comparaţi imaginea Justiţiei cu
conţinutul Dreptăţii pe care l-aţi identificat
anterior.
Ar trebui să adăugaţi/ excludeţi ceva din
simbolul Justiţiei pentru a obţine imaginea
Dreptăţii?
Prezentaţi-vă opinia în faţa colegilor.
 Pe grupe, alegeţi una din situaţiile următoare şi
stabiliţi dacă ceea ce se întâmplă este drept. Susţineţi-vă opinia în faţa
clasei, stabilind corelaţia cu elementele de conţinut ale dreptăţii
identificate anterior şi cu prevederile documentelor Uniunii Europene
•Nefiind
cunoscute.
nici un poliţist prezent, un şofer trece pe culoarea roşie a
•Un elev se distrează pe seama handicapului unui alt elev.
semaforului.
•Cumperi ceva de la magazin şi ţi se dă restul mai mult decât ar fi trebuit.
Observi acest lucru, nu spui nimic, îţi iei banii şi pleci.
•Un profesor primeşte bani de la părinţii unui elev pentru a face
pregătire cu acesta în particular şi îi acordă acestuia mai multă atenţie
•laUnore.
poliţist opreşte pe stradă un cetăţean pe care îl arestase anterior şi
îl întrebă dacă acum are serviciu sau mai comite infracţiuni.
•În controlul traficului, un poliţist opreşte cinci maşini care au depăşit viteza
legală. Amendează doar patru dintre şoferi, cel de-al cincilea fiind vecin cu
•La ghişeul de la poştă este mare aglomeraţie pentru că elevii îşi ridică
el.
alocaţia.La un moment dat, ultima persoană de la rând este chemată în faţă
de funcţionară, care o cunoaşte, şi este servită prima.
•La trecerea frontierei, membrilor unei etnii li se aplică măsuri
suplimentare de control, inclusiv, percheziţie corporală.
 Aţi stabilit anterior legături strânse între
Dreptate şi Egalitate. Dar, în orice societate există
inegalităţi. Consideraţi că orice inegalitate este
nedreaptă?
În funcţie de răspunsul individual, constituiţi trei
grupe:
“Da”, “Nu”, “Nu mă pot decide”.
Primele două grupe, pe baza consultării, îşi
argumentează poziţia în faţa colegilor. În urma
argumentaţiei, indecişii pot să exprime o opţiune.
Aplicaţi aceeaşi metodă plecând de la
următoarea problemă: Există legi nedrepte
 Aţi construit o Casă
frumoasă şi înaltă,
ca un ideal! Cum
ajungem să locuim
Ne trebuie o “scară”. în ea?
Cu sute de ani în urmă,
un zugrav de biserici a
imaginat o asemenea
scară, pe care urcând-o
ne ridicăm spre
Demnitatea umană.
 În grupe de patru, construiţi scara
(virtuţilor) comportamentelor cotidiene care ne permit
accesul în Casa Comună Europeană.
Comparaţi-le şi alegeţi “scara” cea mai sigură şi
mai demnă.
Aveţi nelămuriri? Sunt “trepte” pe care viaţa de
zi cu zi le face greu de urcat?
Accesaţi forumul Casa Comună Europeană din pagina de
web a proiectului.
CASA COMUNĂ EUROPEANĂ