TRAFICUL DE FIINŢE

UMANE
 Ce reprezintă
traficul de ființe
umane ?
Traficul de ființe umane este un fenomen complex,
abordat din perspectiva criminalității organizate
transnaționale, dar și o încălcare gravă a
drepturilor omului, care în continuare afectează statele din întreaga lume,
inclusiv Republica Moldova.
Republica Moldova rămâne a fi o țară de origine,
____________________ iar forma predominantă de exploatare a
victimelor ____________________ TFU o constituie exploatare prin muncă.

Metodele de control ale victimelor în faza de exploatare au rămas

neschimbate, cele mai des folosite tehnici fiind datoria financiară fictivă,
sechestrarea actelor de identitate, aplicarea violenței sau amenințarea cu
violența a victimei sau a familiei, amenințarea predării către autoritățile țării în
care se află victima în cazul șederii ilegal.
 La nivel național, traficul de ființe umane este reglementat de
Codul Penal prin 2 articole distincte, pentru victimele adulte (art.
165 Cod Penal) și pentru victimele copii (art. 206 Cod Penal).
■ Articolul 165. Traficul de fiinţe umane

■ (1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane adulte, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scopul exploatării
sexuale comerciale sau necomerciale, al exploatării prin muncă sau servicii forţate, al practicării cerşetoriei, al însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor
sau prestaţiilor sociale, al folosirii ilegale în testări sau experimente medicale ori ştiinţifice, al exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, al
folosirii în conflicte armate ori în activităţi criminale, al prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor umane, precum şi al folosirii femeii în calitate
de mamă-surogat ori în scop de reproducere, săvîrşită prin:

■ a) aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării violenţei;

■ b) răpire;

■ c) sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor;

■ d) ţinerea în servitute, în scopul întoarcerii unei datorii;

■ e) ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane fizice sau juridice;

■ f) înşelăciune;

■ g) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare ori primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care
deţine controlul asupra altei persoane,

se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5
ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită
activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

a) de către o persoană care anterior a săvîrşit o faptă prevăzută la alin.(1);

b) asupra a două sau mai multor persoane;

c) asupra unei femei gravide;

d) de două sau mai multe persoane;

e) de o persoană publică, de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu funcție de demnitate

publică, de o persoană publică străină sau de un funcționar internațional;

f) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa, sănătatea fizică sau psihică a persoanei;

g) cu deosebită cruzime pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependenţei
fizice, a armei;

h) din motive de prejudecată,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 6000 la 8000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită
activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

a1) însoțite de contaminarea cu o boală venerică sau cu virusul HIV;

b) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a

persoanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia,

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar
persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 de unităţi
convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu
lichidarea persoanei juridice.

(4) Victima traficului de fiinţe umane este absolvită de răspundere penală pentru
infracţiunile săvîrşite de ea în legătură cu această calitate procesuală .
Articolul 206. Traficul de copii

(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum şi darea
sau primirea unor plăţi ori beneficii pentru obţinerea consimţămîntului unei persoane care
deţine controlul asupra copilului, în scopul:

a) exploatării sexuale comerciale sau necomerciale;

b) exploatării prin muncă sau servicii forţate;
b1) practicării cerşetoriei sau în alte scopuri josnice;
b2 ) însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale;
b3) folosirii ilegale în testări sau experimente medicale ori ştiinţifice;
c) exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei;
d) folosirii în conflicte armate;
e) folosirii în activitate criminală;
f) prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor umane;
h) vînzării sau cumpărării;
i) folosirii în calitate de mamă-surogat ori în scop de reproducere;
j) adopţiei ilegale,

se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu privarea de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.
Cine este traficat
şi cu ce scop?
■ S-a stabilit că majoritatea victimelor din Republica Moldova sunt femei şi fete traficate
în scop de exploatare sexuală şi/sau prin muncă. Ofertele de lucru este momeala cea mai
frecventă folosită de recrutori. Multe fete şi femei cred în faptul că vor lucra în calitate
de asistenţi în magazin, menajeră sau în profesii similare, însă în schimb sunt forţate
prin constrîngere, violenţă şi ameninţări să lucreze în industria sexului. Bărbaţii şi
băieţii au fost şi ei traficaţi pentru cerşetorie forţată şi muncă forţată în domeniul
construcţiilor, agricultură, şi sectorul serviciilor. Copiii sunt de obicei traficaţi pentru
exploatare sexuală, cerşetorie forţată, furt şi alte activităţi criminale.
■ De-a lungul ultimilor ani a fost înregistrată o creştere a numărului bărbaţilor identificaţi,
care au fost supuşi traficului în scopul exploatării prin muncă (în anul 2010 numărul
acestora a fost aproape dublu în comparaţie cu anul 2009, şi a crescut din nou în anul
2012). În anul 2012 proporţia bărbaţilor identificaţi a crescut (29% în anul 2012, în
comparaţie cu 25% în 2011 şi 21 % în anul 2010), traficul în scopul exploatării prin
muncă, constituind cea mai frecventă formă de exploatare. Creşterea victimelor de sex
masculin şi a exploatării prin muncă în anul 2012 a fost în mare măsură influenţat de
descoperirea unui caz semnificativ de trafic de fiinţe umane în Ucraina, unde un număr
mare de victime ale traficului în scopul exploatării prin muncă au fost găsite lucrînd la o
fabrică de tutun. Bărbaţii de obicei tratează experienţa traficului ca un caz eşuat de
migraţie şi se grăbesc să găsească un nou loc de muncă pentru a-şi întreţine familiile.
Prin urmare, ei nu se identifică drept victime şi, astfel, refuză asistenţă psihologică sau
alte forme suplimentare de sprijin.
De cele mai dese ori, cazurile de trafic de ființe umane se asociau
cu exploatarea sexuală, dar începând cu anul 2015, s-a accentuat
exploatarea prin muncă a victimelor traficului de ființe umane,
cetățeni ai Republicii Moldova. În 2022 statistica formelor de
exploatare arăta astfel: exploatarea prin muncă (66%),
exploatarea sexuală (22%), exploatarea prin cerșit (7%),
antrenarea în activități criminale, prelevarea de organe, țesuturi
sau celule și mixt (5%).

Video:
https://youtu.be/mcDF4EqyJEc?si=3ntUODDnPCU8snDb
CE TREBUIE SĂ CUNOŞTI DESPRE
TRAFICUL DE FIINŢE UMANE:
■ Anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate peste graniţa de stat,
aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate
atinge cifre de milioane;
■ Circa 70% din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în mare majoritate
sunt impuse să practice prostituţia;
■ Aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi
sexual, muncă silită, sau le sunt preluate organele;
Care sunt
semnalele care ar
trebui să pună în
gardă persoanele?
* Dacă perdoana fizica/ compania finanțează perfectarea
documentelor și biletele – survine riscul „formării unei
datorii față de aceste persoane”.
* Dacă oferta vine de la o persoană fizică sau de la o
companie neînregistrată în Republica Moldova.
* Dacă locul de muncă este într-o companie, datele
căreia nu pot fi găsite pe internet.
* Dacă persoana evită răspunsurile clare la întrebările
referitoare la adresă, datele de contact, numele complet al
proprietarilor și managerilor companiei (restaurantului,
chioșcului, magazinului) în care urmează să activați.
CARE SUNT SEMNELE DIRECTE ALE
TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE:
■ Recrutarea – presupune atragerea persoanei în situaţie de trafic prin oferte de studii sau locuri de muncă, prin
încheierea căsătoriilor fictive, etc.;
■ Transportare - presupune deplasarea persoanei peste hotare, pe jos sau prin utilizarea diferitelor mijloace de
transport, adeseori fiind utilizate căile ilegale (păduri, trecerea prin înot a rîurilor, etc.)
■ Transfer – reprezintă transmiterea victimei unei alte persoane prin vînzare-cumpărare, schimb, arendă,
transmiterea în contul unei datorii, dăruire sau prin alte tipuri de tranzacţii cu sau fără răscumpărare;
■ Adăpostire – presupune plasarea victimei intr-un loc ascuns pentru a nu fi descoperită de reprezentanţii
organelor de poliţie sau de o altă persoană terţă, capabilă să denunţe traficanţii;
■ Ameninţare şi aplicarea violenţei fizice sau psihice;
■ Confiscarea documentelor – presupune sustragerea de la victimă a actelor de identitate, paşaportului,
permisului de şedere, ş.a.;
■ Ţinerea persoanei în stare de servitute în scopul achitării unei datorii prestabilite nejustificat - presupune
situaţia, în care victima este lipsită de liberate, inclusiv libertate de circulaţie, este ţinută în stare de ostatic pană
la momentul achitării de el sau de o persoană terţă a unei datorii legale sau ilegale;
■ Îngrădirea la libera circulaţie - Victima este privată de libertatea circulaţiei sau limitată în a se deplasa doar în
perimetrul unei zone restrînse, adesea în scopul evitării contactelor cu alte persoane sau în scopul obţinerii unui
randament al muncii maximal;
■ Ameninţarea cu predarea către autorităţi – se aplică de regulă faţă de migraţii ilegali.
În cazul în care a-ţi fost atras/ă în una
din situaţiile expuse mai sus, sau
cunoaşteţi persoane care pot fi
identificate drept victime ale traficului
de fiinţe umane, se recomandă de a
semnala neîntîrziat autorităţile locale
de poliţie, precum şi misiunile
diplomatice şi consulare ale Republicii
Moldova.