Revoluția franceză din 1848

• În anul 1847 criza a cuprins toate sferele societății franceze. Declinul

economic a condus la ruinarea a mii de întreprinderi, șomaj, inflație.
• Multe regiuni erau amenințate de foame.
• La 22 februarie 1848 la Paris au început demonstrațiile populare, care
au reînviat lupta pentru republică și democrație.
• La 23 și 24 februarie au loc încăierări pe străzile Parisului. Răsculații
au asaltat și au cucerit palatul regal.
• Tronul a fost scos afară și ars.
• Ludovic Filip a căzut de acord cu promovarea reformelor, dar era prea
târziu.
• Răsculații scandau lozinca ,,Republică!” Regele a fugit în Anglia.
• Monarhia din iulie și-a încetat existența.
• Camera deputaților își continua ședințele cu scopul de a păstra monarhia,
instituind o regență.
• La 24 februarie parizienii răsculați au intrat în sala de ședințe, scandând: ,,nici
reege, nici regență!” ,,Trăiască Republica!” Majoritatea deputaților s-au
împrăștiat.
• Deputații liberali rămași au anunțat proclamarea Republicii și formarea
Guvernului provizoriu.
• Prin primele sale decrete, Guvernul provizoriu a anulat titlurile nobiliare și
sclavia în colonii, a anunțat libertatea cuvântului, presei, întrunirilor, a micșorat
ziua de muncă până la zece ore la Paris și 11 ore în provincie și a format noua
Gardă Națională.
• Cel mai important decret al primei perioade a revoluției a fost decretul despre
reforma electorală.
• El acorda drept de vot tuturor bărbaților care au atins vârsta de 21 ani.
• Astfel, Franța deveni iarăși statul cu cel mai liberal regim politic din Europa.
• Din primele zile ale revoluției, una dintre cele mai insistente cerințe ale maselor
de muncitori era declararea dreptului la muncă. Decretul a fost votat la 25
februarie, dar realizarea lui în practică întâlnea mari greutăți. Au fost organizate
ateliere naționale unde pentru o anumită plată lucrau la muncile obștești peste 100
mii de șomeri.
• O data cu declanșarea revoluției, criza economică s-a acutizat și mai mult.
Șomajul, inflația și tulburările sociale luau proporții tot mai mari.
• În aceste condiții au avut loc alegerile în Adunarea Constituantă, care urma să
legifereze definitiv noul regim politic republican.
• Adunarea Constituantă, aleasă în conformitate cu noua lege electorală, și-a
deschis lucrările la 4 mai 1848.
• La începutul verii, situația din Franța devenea tot mai tensionată.
• La 22 iunie a fost luată decizia despre închiderea atelierelor naționale pe care
guvernul nu era în stare să le întrețină financiar.
• Peste o zi hotărârea a provocat o puternică răscoală la Paris, care a fost până la
urmă înăbușită de Cavaignac (ministru d război, general).
• El a format un nou guvern care a confirmat hotărîrea despre închiderea
atelierelor naționale, a anulat legea despre limitarea zilei de muncă a intentat
procese penale răsculaților.
• În noiembrie, când a izbucnit revoluția la Roma, guvernul francez, republican
după formă, dar deja reacșionar după componență, a trimis trupe în ajutorul
Papei de la Roma.
 ADUNAREA LEGISLATIVĂ. SFÂRȘITUL REVOLTEI.
• La 4 noiembrie 1848, Adunarea Constituantă a
votat Constituția celei de a II –a Republicii
Franceze.
• Puterea legislativă urma să aparțină Adunării
Legislative alese pe baza sufragiului universal,
iar cea executivă – unui președinte cu prerogative
largi, ales pentru un termen de 4 ani.
• La 10 decembrie 1848 au avut loc alegerile
președintelui. Din cei șase candidați, peste 74%
de voturi a acumulat Louis Napoleon.
• Francezii l-au votat în majoritate, deoarece
credeau că ,,nepotul marelui unchi” va readuce în
Franța stabilitatea, prosperitatea și prestigiul
european.
• Timp de trei ani Louis Napoleon a condus ca președinte, în conformitate cu
constituția.
• În iunie 1849 Parisul a fost zguduit de mari tulburări. În străzi au ieșit mii de
manifestanți care protestau împotriva participării armatei franceze la
reprimarea revoluției în Italia.
• Deputații republicani au învinuit președintele că a încălcat Constituția și au
chemat poporul la arme, însă armata a restabilit ordinea înainte ca
manifestațiile pașnice să se transforme în răscoală.
• Au urmat și o serie de măsuri represive. Dreptul de vot a fost limitat pentru
cei care plăteau impozite, libertatea cuvântului și presei – restrânse.
• La 2 decembrie 1851, Louis Napoleon a înfăptuit o lovitură de stat. El a
dizolvat Adunarea Legislativă și a arestat conducătorii republicanilor și ai
grupărilor regaliste rivale.
• Deținând întreaga putere în mâinile sale, Louis Napoleon, la 2 decembrie
1852 a proclamat instaurarea celui de-al doilea Imperiu, iar pe sine – împărat