Hipnoza Clinica 1

Irina Holdevici
HIPNOZA CLINICA

A

TReI

EDITOR]

5ilviu Dragornir Vasile Dem. Zamfirescu

Drr Victoria Giirlan

Peniru fiica mea, Nicoleta

DIRECTOR EDITOlUAL Magdalena Marculescu

COPERTA

Faber Studio (5. Olteanu, A. Radulescu, D. Dumbd\vician)

REDACTOR Raluca Hurduc

DiRECTOR PRODUqlE Cristian Claudiu Coban

CORECTURA. Elena Bitu Sinziana Doman

Descrierea ClP a Sibliotedi Nationale

HOLOEVlCI, IRINA '

Hipnoza clinid( / Irina Holdevici - Bucuresti : Editura Trei, 2009

Bibliogr.

ISBN 978-973-707-356-3

159.964.2

© EDlTURA TREI, 2010

c.v 27-0490, Bucure;;ti TeL/Fax: +4021 3006090 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN 978-973-707-356-3

Cuprins

I
l.
2.
3.
II
1.
2.
3.
4.
III
1.
2.
3.
IV
1.
2.
3. Hipnoza - de la magie la psihoterapia moderna 11

Definire ~i caracteristici specifice fenomenului hipnotic 15

Teorii explicative ale hipnozei 35

Fenomene ce pot fi induse in cursul hipnozei 44

Inductia hipnotidi 53

Indicatii pentru realizarea

unei comunicari hipnotice eficiente 53

Selectia, evaluarea si pregatirea clienjilor

pentru hipnoza si testarea gradului de hipnotizabilitate 59

Derularea unei sedinte de hipnoza 94

Sugestiile de intarire a Eului 99

Hipnoterapia - psihoterapia prin intermediul relaxarii 106

Hipnoza - sh'ategie terapeutidi

sau psihoterapie de sine stiitatoare? 106

Prevenirea si controlul efectelor negative ale hipnoterapiei 112

Particularitatile unei sedinte de hipnoza 126

Hipnoza permisrva 143

Hipnoza de orientare ericksoniana 146

Tipuri de sugestii terapeutice 149

Psihoterapia strategies 178

8

Irina Holdeviei

v Autohipnoza 243

1. Construirea autosugestiilor 244

2. Tehniea vizualizarii 247

3. Candirea pozitiva 249

4. Autohipnoza ~i rezolvarea problemelor 259

5. Program pentru redueerea anxietatii

In cazul unor afectiuni somatice grave 277

6 Program pentru abandonarea

eonsumului excesiv de aleool 279

VI Hipnoanaliza 281

1. Strategiile hipnoanalizei 281

2. Caraeterizarea generala ~i metodele hipnoanalizei 285

3. Tehnici de reevaluare ~i solutionare de probleme 300

VII Hipnoza in terapia comportamentala ~i cognitiva 306

1. Tehniei eomportamentale 306

2. Tehniei hipnoterapeutice 308

VIII Hipnoza in afectiunile psihosomatice 319

1. Beneficiile secundare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322

2. Selectia cazurilor pentl'll tratament 326

3. Hipnoterapia in astmul bronsic 328

4. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismului 332

5. Hipnoterapia In dermatologie 335

6. Hipnoterapia in tulburarile menstruale 338

7. Hipnoterapia in logonevroze 340

8. Hipnoterapia In tratamentul bolilor cardiovaseulare 342

9. Hipnoterapia in tratamentul insomniilor 343

10. Antrenamentul mental

pentru vindecarea incununata de succes 351

11. Hipnoterapia In enurezis 354

Cuprins

IX Hipnoza in tulburarile conduitei aIimentare 357

1. Regresia de varsta si catharsisul 367

2. Hipnoterapia in obezitate 368

3. Intanrea rnotivatiei pentru terapie 376

4. ?ehnic~ meraforira aplicata in stare de hipnoza

Ill. terapia tulburarilor conduitei alirnentare 379

X Hipnoterapia in tulburarile sexuale 389

1. Principalele tehnici hipnotice utilizate 391

2. Indicatii si contraindicatii ale utilizarii hipnozei

in tulburarile sexuale 395

3. Hipnoza in tratamentul disfunctiilor sexuale 402

XI Formarea unor ab ilitati

de a face fata stresului (de coping)

prin intermediul metaforelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 408

1. Abilitati de coping asociate eu tulburarea depresiva 408

2. Rolul metaforelor terapeutice 413

XII Hipnoterapia in combaterea durerii 420

1. Tehnici specifice de controlul durerii 424

2. Hipnoanestezia 426

3. Tehnici psihoterapeutice de combatere a durerii 433

XIII Hipnoterapia si anxietatea 447

1. Hipnoterapia

in tratamentul tulburarilor posttraumatice de stres 447

2. Abordarea terapeutica a tulburarilor anxioase 454

3. Hipnoza in managementul stresului

si al tulburarilor anxioase 473

4. Hipnoterapia anxietatii 478

XIV Hipnoza ~i depresia 486

1. Sugestiile si hipnoza in prevenirea depresiei 511

9

10

Irina Holdevici

2. Interventii hipnoterapeutice In depresie 514

3. Hipnoza in tratamentul simptomelor

~i faetorilor de rise in depresia majora 532

4. Prevenirea recaderilor la pacientii depresivi

prin intermediul hipnoterapiei eognitiv-experienpale 541

5. Programarea viitorului in terapia depresiei 558

XV Tehnica celor cinci trepte In tratamentul disforiei. 565

1. Tehniea eelor cinci trepte 565

2. Etapele demersului in cinci trepte 572

3. Hipnoza in terapia ostilitatii si a maniei 579

XVI Hipnoterapia Ia copii si adolescenti 588

1. Tehniei de inductie la copii 590

2. Tulburarile de comportament specifiee copiilor 601

3. Interventii hipnoterapeutice la copiii

~i adolescenni cu depresie 606

XVII in loc de mcheiere: panelul aplicatiilor hipnozei clinice 616

1. Hipnoza medic ala 616

2. Alte domenii de aplicare a hipnozei: 618

Bibliografie selectiva 621

I Hipnoza moderna

de la magie la psihoterapia

Hipnoza nu este un fenomen supranatura1, ci doar 0 stare modificata de constiinta, asemanatoare cu relaxarea sau eu starile meditative specifice unor eulturi orientale.

Fenomene similare cu eel hipnotic se intalnesc freevent in viata cotidiana. Astfel, cineva poate fi atat de absorbit de leetura unui roman sau de vizionarea unui film Ia televizor.Incat nu mai aude soneria de la u~a sau se poate lasa furat de ganduri in asemenea masura, incat nu mai inregistreaza ce-i spune interlocutorul cu care toemai discuta. Se apropie de hipnoza si fenomenele de reverie, in timpul careia, dominati de propriile constructii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri si traim aite stari decat cele legate de realitatea imediata, precurn si fenomenele de extaz religios care se intalnesc frecvent la adevaratii credinciosi,

Soferul care conduce noaptea 9i este fascinat de dunga luminoasa a soselei, care Ii produce 0 ingustare a campului constiintei ce se poate uneori solda cu accidente, este si el victima unei stari asemanatoare cu hipnoza. Aceste stari le denumim in limbaj comun cu ajutorul unor termeni ca: "a te lasa furat", /la fi pe alta lume" etc. Cei care traiese astfel de stari i;;i orienteaza de fapt gandurile in interiorullor.

Fenomenele de tip hipnotic au fostdeScrise-inca din antichitate si continua sa se intalneasca frecvent in practicile magice specifice culturilor primitive. Posibilitatile hipnozei au fost cand exagerate, a~teptandu-sa de 1a cei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteau solutiona alte metode medicale sau psihologice, cand minimalizate sau chiar negate de catre sceptici, care insa nu facusera suficiente eforturi pentru a cunoaste metoda in detaliu.

13

12

Irina Holdevici

Se pare di un deserviciu insernnat i-au facut hipnozei apropierea exagerata a acesteia de fenomenele parapsihice. considerandu-se ca persoanele care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat am de forte supranaturale, cat si de performantele hipnotizatorilor de estrada care au indepartat multi cercetatori seriosi de acest domeniu. De asemenea, multe lucrari din domeniulliteraturii ~tiintifico-fantastice au accentuat idee a ca subiectul hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza, ceea ce a generat temeri nejustificate din partea unor pacienti care ar fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici.

Putem vorbi de hipnoza moderna odata cu experientele medicului austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza si startle specifice acesteia sub denumirea de "magnetism animal". Sistemul de tratament utilizat de Mesmer a fost ironizat de catre medicina din acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pacienjii: subiectul era introdus intr-un fel de butoi cu apa, fiind inconjurat de sarme 1;'i de tot feluI de magneti care aveau menirea sa puna in svidenta fluidul denumit "magnetism animal". Adesea, pacientii sugestibili erau cuprinsi de convulsii. 0 comisie instituita in anul 1784 de catre regele Franjei, comisie din care a facut parte si Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a primit insarcinarea sa cerceteze experimentul "magnetismului animal". Comisia respectiva a ajuns la conc1uzia ca aceasta nu era altceva de cat un rezultat al ima-

ginatiei.

Desi Mesmer a fost discreditat, teoriile sale food nefondate stiinji-

fic, mclti pacienti continuau sa se vindece prin metodele sale, 9i aceasta a intarit convingerea ca desi teoriile erau gre9ite, totusi fenomenul respectiv exista cu adevarat,

De hipnoza s-a folosit si abatele Johann Joseph Gassner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga "fortele negative" ce puneau stapanire pe pacient.

Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primeleinterventii chirurgicale in stare de transa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian (1808-1856), a raportat lll1 numar de 345 de operatii de chirurgie majora realizate in India in somn hipnotic (d. E. Hulgard si J. Mildrad, 1975).

Termemd de hipnoza este introdus de englezul James Braid

(1795-1860), de la grecescul hypnos, care inseamna somn, el considerand hipnoza ca pe un "sonUl nervos".

Hipnoza - de la magie la psihoterapia moderna

o atentie deosebita este acordata hipnozei de catre cele doua scoli ale psihiatriei franceze, Scoala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-Martin Charcot (1835-1893), si Scoala de la Nancy, al carei reprezentant de searna a fost Hippolyte Bernheim (1840-1919).

Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic specific isteriilor, dimpotriva, Bernheim sustinea ca hipnoza este un fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in mare masura influentat de rezultatele deosebite ale unui medic de tara -

, .,

Liebeault (1823-1904), care foloseasi el cu succes hipnoza. Utilizarea in scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta si de succesele cunoscutilor neurologi Breuer si Freud. Ulterior, Freud a abandonat hipnoza in favoarea propriei sale teorii si metode - psihanaliza =:» ceea ce a facut cal pentru moment, interesul pentru hipnoza sa mregistreze un regres.

In 1889 a avut loc primul Congres international de hipnoza terapeutica 9i experimentala si, cam in aceeasi perioada, marii teoreticieni in domeniul psihologiei au inceput sa se intereseze de fenomenul hipnotic. Astfel, Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza. La randul saul William James include un capitol dedicat hipnozei in celebra sa lucrare .Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza si el hipnoza din perspectiva disocierilor de personalitate, In timpul Primului Razboi Mondial, McDougal a tratat eu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de soc. Un pas important in dezvoltarea

'I ,

hipnozei stiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Huh (1933) "Hip-

noza si sugestibilitate".

$i in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, apljcatiile ei s-au extinsin stomatologie si obstetrica.

In anu11955, Asociatia medicala britanica si, in 1958, Asociatia medicala americana au hotarat ca hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamant in scolile medicale, iar in artull960, Asociatia Psihologilor Americani a recunoscut oficial utilizarea terapeutica a hipnozei de catre psihologi. La ora actuala exista, in afara de societatile nationale, Societatea europeans de hipnoza, Societatea internationals de hipnoza si Societatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul dintre eei mai talentati 9i mai creativi hipnoterapeuti ai lumii.

In vara anului 1996 a avut loc in Ungaria (Budapesta) cel de-aI9aptelea Congres de hipnoza in psihoterapie si medicina psihosomatica,

14

Irina Holdevici

la care au luat parte peste 900 de medici ~i psihologi din aproape toate tarile Iumii, incluzand si tara noastra.

Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atilt in clinica, pentru psihoterapie, cat si in alte domenii de activitate unde se urmareste optimizarea performantelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea psihologica a sportivilor de inalta performanta, precum si a cosmonautilor, pentru obtinerea unui echilibru emotional de nivel superior, pentru perfectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, dezvoltarea deprinderilor motrice si pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in ansamblu. De tratament hipnotic pot beneficia si artistii cu trac de scena sau elevii si studentii hiperemotivi, care au tendinta de a se bloca la examene, obtinand rezultate sub posibilitatile lor reale. Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui si la cresterea eficientei invatarii, precum si la dezvoltarea unor disponibilitati creative latente.

In clinica, hipnoza se aplica in foarte multe domenii. Astfel, ea se foloseste cu succes in chirurgie, pentru realizarea unor operatii fara anestezie sau cu 0 cantitate redusa de anestezice, atunci cand subiectul prezinta intoleranta la astfel de substante sau cand acestea lipsesc (in conditii de izolare, lupta etc.). Hipnoza s~a dovedit utila si pentru reducerea anxietatii preoperatorii, precum si pentru realizarea unei evolutii postoperatorii cat mai bune si mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face foarte mult 11 reprezinta combaterea durerii; este yorba de durerile din bolile cronice, de migrene, precum si de cele ce apar in timpul nasterii sau al unui tratament stomatologic. In medicina psihosomatica, hipnoza se utilizeaza in terapia unor afectiuni care vizeaza aparatele si sistemele cardiovascular, respirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, colici, colite, astm bronsic, obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, de asemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni dermatologice (prurit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) si in recuperarea unor deficients motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme. Sfera eea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobie, atacuri de panica, anxietate, tulburari ale atentiei si ale memoriei).

Cercetari recente au evidentiat faptul ca. prin hipnoza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia unor boli grave, cum ar fi eancerul si SIDA. Astfel,la penultimul Congres european de hipnoza din 1990, Simonton (SUA) a elaborat 0 luerare denumita "Rolul psihoneuroi-

Hipnoza - de la magie la psihoterapia modern a

15

munologiei - eonsilierea si factorul psihic in cancer". SpecialistuI german Lenk (1990) a condus un seminar practic dedieat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot german, Otremba (1990), a prezentat date elinice si experimentale incurajatoare, obtinute pe pacienti bolnavi de SIDA

Adeptii psihoterapiei, printre care includem hipnoterapeutii, au ajuns la concluzia ea daca prescriem medicamente pentru tulburari de natura psihologica, nu facem decat sa mascam problema reala, 1nteleptii orientali spuneau ca, daruind cuiva un peste, Ii vom potoli foamea pentru catva timp, dar daca il invatam sa pescuiasca, el va fi capabil sa-~i procure hrana pentru tot restul zilelor. La fel, daca Ii invaJam pe pacienti, prin intermediul hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenta terapeutului), cum sa se vindeee ~i sa ramana sanato~i, cum sa-si rezolve problemele de viata, Ie punem la dispozitie un mijloc care ii va putea ajuta sa-~i mentina echilibrul sufletesc si 0 stare buna de sanatate tot restul vietii.

Majoritatea oamenilor nu_sl!l1t constientide resursele interioare de care dispun ~i ignora. faptul ca exista 0 cale de a intra in contact cu a~resurse pentru a-si ameliora si mentine sanatatea si pentru a se aut~erfectiona fizic $1 psihic. Mentalul constient al omului 11 ajuta sa rezolve 0 serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise si caile pentru cunoasterea intuitiva care are loc prin mecanisme subconstiente, si aceasta se face mai usor eu ajutorul relaxarii, al hipnozei si al autohipnozei.

1. Definire

~i caracteristici specifice fenomenului hipnotic

Definifiile cele mai utilizate la ora actuala pentru terapia hipnotica sunt urmatoarele (Yapko, 1995, p. S):

1. Hipnoza reprezinta un demers de imaginatie dirijata, Hipnotizatorul, 0 alta persoana (in neterohipnoza) sau subiectul insusi (autorupnoza), actioneaza in sensul ghidarii unor experiente baza.te pe fantezie (Barber, Spanos si Chaver, 1974; Barber, 1979).

2. Hipnoza reprezinta a stare modificata de constiinta cu caraeter ~u~al. Subiectul i~tn sta-rea hipnotica den~mita transa,

16

Irina Holdevici

stare care este diferita de cea normala, de veghe si care nu este indus a artificial, prin consum de substanta sau prin intermediul altor procedee fizice (Ludwig si Levine, 1965; Ludwig, 1966; Tart, 1969).

3. Hipnoza reprezinta 0 stare de relaxare in care sugestibilitatea subiectului se accentueaza. Acesta intra intr-o stare de destindere fizica si psihica profunda, in care devine mai receptiv la sugestii (Miller, 1979; Edmonston, 1991).

4. Hipnoza reprezinta 0 stare de concentrare intensa care presupune focalizarea selectiva asupra unei singure idei sau stimul s!illzorial,_o~an_umitiLsecyenta.de.timp (Spiegel si Spiegel, 1987).

In ceea ce priveste demersul psihoterapeutic, interventia clinica poate fi considerate ca 0 serie de procese de comunicare intre terapeut 9i client (pacient) (Watzlawick, 1978; Araoz, 1985). Indiferent de orientarea teoretica, terapeutul va utiliza relatia de comunicare atat pentru evaluarea pacientului, cat si in calitate de vehicul al schimbarii terapeutice prin intermediul careia persoana aflata in dificultate va fi dirijata sa actioneze diferit, intr-o maniera considerate mai adaptativa (Zeig 9i Rennick, 1991).

Yapko (1995) leaga, la randul sau, hipnoza de procesul de cornunicare si influenta interpersonala, Daca se renunta la abordarea hipnozei intr-o maniera pasiva, ca fiind 0 stare subiectiva interna a individului, si se deplaseaza aecentul asupra relatiei de eomunieare interpersonala prin intermediul careia terapeutul sugereaza clientului sa traiasca anumite experiente cu earacter psihoterapeutic, se deschid noi perspective in directia intelegerii mecanismelor hipnozei.

Privit din aceasta perspectival hipnoterapeutul trebuie sa fie un "comunicator" eficient, pentru a obtine rezultate in terapie. Este necesar ea acesta sa fie in masura sa recunoasca si sa aceepte stilurile de gandire ale celorlalti, sa comunice in asa fel indH pacientii sa se simta intelesi pe unul sau mai multe planuri si sa devina capabili sa-9i integreze experientele subjective, in propriul lor avantaj (Gilligan, 1987).

in cadrul acestui mod de abordare se pune un accent mai redus pe ritual sau profunzimea transei, terapeutul fiind mai mult preocupat de aspeetele de eomunieare interpersonala,

Bellet (2002, pp. 142-144) ne spune ce nu este hipnoza:


17

1. Hipnoza nu este un ritual.

Studiile clinice de data recenta au demonstrat faptul cii practicarea ritualizata a hipnozei nu sporeste eficacitatea terapiei, relativ putini pacienti fiind sensibili la aceste aspecte.

2. Hipnoza nu este un tratament in sine.

Pr~cesarea terapeutica prin intermediul sugestiilor are consecinte benefice asupra subiectului.

3. Hipnoza nu se datoreaza unor forte paranormale ale terepeutului.

Prejudecata conform careia hipnoza l-ar putea determina pe padent sa reactioneze la orice fel de sugestii n-are nicio baza reala. Studiile au demonstrat faptul d subiectul hipnotizat i~i conserva integritatea morala si nu se supune niciunei sugestii care vine in corifradicfie eu propriul sistem de valori.

4. Hipnoza nu reprezints 0 stare de hipersugestibilitate pasiva.

Pentru a se putea realiza, ~noza presupune 0 relap.e de comunicare activa d4:Ll2arte<L12C!del.1tlJl.ui. Acesta reactioneaza simultan pe mai multe planuri si devine autonom odata cu insusirea tehnicii de

autohipnoza, r

in practica nu s-a dovedit necesara apliearea testelor de sugestibiIitate asupra pacientilor pentrua-i selectiona, hipnoza moderna reprezentand 0 tehnica interrelationala.

5. Hipnoza nu reprezints un har.

.Hi~noza presupune utilizarea si dezvoltarea unor particularitati psihofi ziologice obisnuite, care variaza de la individ la individ, indiferent daca aeesta se afla in postura de terapeut sau de pacient.

6. Hipnoza nu presupune 0 stare de depersonslizsre, dupe cum au demonstrat numeroasele cazuri clinice.

7. Hipnoza nu este un panaceu.

Desi hipnoza are efecte terapeutice evidente, ea nu poate rezolva t~tde~una toate problemele psihopatologice 91 doar sarlatanii 0 consldera un panaceu.

18

Irina Holdevici

8. Hipnoza nu are fa baza fenomene de conformism sau complezents.

Complezenta nu ar putea explica modul in care se produce anestezia prin hipnoza in cazul interventiilor chirurgicale.

9. Hipnoza nu reprezinta un "ser af edevsruiui".

Amintirile uitate, descoperite cu ajutorul hipnozei, nu au valabilitate dedit daca sunt validate prin intermediul unor eriterii exterioare, deoarece subiectul hipnotizat poate furniza date ce tin de memorie sau imaginatie. Din acest motiv, utilizarea hipnozei in scopuri medico-legale nu este admisa.

10. Hipnoza nu este 0 psihoterapie de suprafata.

Prin intermediul hipnozei nu se abordeaza doar simptomele, asa eum afirma psihanalistii, ci se pun in actiune 9i disponibilibitile latente ale fiintei umane.

,

1.1. Caracterizarea generala a fenomenului hipnotic

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza reprezinta 0 stare modificata de constiinta. produsa prin repetarea unor stimuli, in care sugestiaeste mai eficienta dedit in mod obisnuit.

Majoritatea specialistilor definese hipnoza ca pe 0 stare indus a, de regula in mod artificial, asemanatoare cu somnul, dar in acelasi timp diferita de acesta din punet de vedere fiziologic, stare caracterizata prin sugestibilitate crescuta, datorita careia pot fi induse subiectului, mai user decat in stare normals. 0 serie de modificari senzoriale, perceptive, mnezice si motorii (dupa Weitzenhoffer, 1963). Prin hipnoza se realizeaza deci 0 ~e de hipersugestibilitate selective, pro usa subiectului prin anumite proceduri specifiee, de natura fiziologica saul si psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator) sau de catre subiectul insusi (in cazul autohipnozei).

In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modificari spectaculoase ale proeeselor psihice si ale comportamentului, modificari ce pot imbraca aspecte pozitive sau negative, in functie de continutul sugestiiloradministrate (Gheorghiu, 1977). Astfel, pot fi produse:

A. Modificari ale sferei senzoriale, iluzii (perceperea distorsionata a unor obiecte existente in realitate), halucinatii (perceptii fara


19

coresp?nden~ in realitate), precum si modificarea unor praguri senzonale: hiperestezie - accentuarea sensibilitatii - anestezie, reducerea general a a sensibilitatii 9i analgezie (reducerea s.ensibilitapi la durere). Datorita acestor efecte, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii.

B. M?difieari prosexiee (ale atentiei): in hipnoza se produce 0 onentare selectiva a atentiei, care este indreptata predominant spre .. suges~ile terapeutului 9i intr-o mai mica masura spre stimulii ambiantei,

C. Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza se poate obtine 0 amnezie (uitare totala sau partiala a unor obieete, evenimente, date), dupa cum se poate produce 0 hiperrnnezie sau accentu~re a functiei mnezice, subiectul retinand 9i redand mai user ~l mai exact materialul memorat.

D. Modificari in sfera gandirii: in urma inductiei hipnotice, la unii subiecti poate sa functioneze ceea ce specialistii numesc ,,logica transei", datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pe care nu le-ar considera ca atare in stare normala, De pilda, sub!ectut in urma sugerarii faptului ca este prescolar, se comporta c,:_ un copil de 6 ani ~i poate discuta in acelasi timp cu sotia sa, fara ca acest lucru sa i se para ciudat sau nepotrivit.

E. M~di~ca.ri in domeniul activitatii motorii: relaxare musculara, actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat a m:or pozitii incomode, precum si modificarea comportamentului de ansamblu al subiectului.

F. ~odific~ri in sfera afectivitatii. Acestea capata continut specific u: f~c}le de sugestiile terapeutului. De regula, majoritatea subl~.ct~lor. care au fost hipnotizati afirma in mod spontan ea au tral~ ill timpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, liniste 91 relax are profunda.

. Frec,,:_ent, hipnotizatorii profesionisti sugereaza subiectilor regresia de varsta. Cand sugestiile au actionat, subieetul se comporta ca si cum ar avea 0 varsta mai mica decat cea reala, el modificandu-si comportamentul, astfel incat sa corespunda varstei sugerate. La s~biectii foarte sugestibili se modifica vocea, mimica si chiar scrisul caracterele u:~izate in seriere fiind specifice copilariei, Multi auto~i citeaza c~un 111 care subiectii regresati pana la varsta copilariei si-au amin-

tit 0 lirnba pe care 0 b' ..': tr t si .' v •

h . vor IS era 111 ecu 91 pe care 0 mtasera ulterior,

conversand sau chiar scriind in limba respective.

20

Irina Holdevici

As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta copilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu pe eel a1 altui subiect, care vorbea maghiara. Niciunul din acesti subiecti nu-si mai amintea limbile respective in stare de veghe.

Milard (1975), la randul sau, citeaza cazul unui subiect care fusese crescut in China 9i care, in urma regresiei de varsta, 9i-a scris numele cu caractere chinezesti, ceea ce nu a fost capabil sa faca in stare de veghe. Regresia de varsta este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a .xlezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, care au produs 1a subiecti rulburari de tip nevrotic. Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsta, nu se utilizeaza decat rareori in clinica si atunci mai mult in scopuri didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradu1 de profunzime a1 hipnozei. Trebuie facuta totusi precizarea ca, datorita posibilitatilor neobisnuite de modificare a comportamentuluiprin hipnoza, este posibila utilizarea terapeutica a acestei tehnici, realizandu-se vindecari ce par de domeniul miraco1ului.

Hawkins (2006) subliniaza faptul ca exista mai multe definitii si caracterizari ale fenomenului hipnotic, in functie de conceptiile teoretice care stau la baza acestuia.

Asociatia psihologilor americani (2005) prezinta 0 descriere detaliata a hipnozei, descriere din cadrul careia prezentam cateva aspecte:

• Hipnoza implica un procedeu prin intermediul caruia subiectului i se aduce la cunostinta faptul ca ii VOl' fi adminstrate uneIe sugestii menite sa-l determine sa traiasca niste experiente in plan imaginativ.

• In timpul hipnozei, 0 persoana (subiectul) va fi ghidata de 0 alta persoana (hipnotizatorul) sa relationezela sugestii care pot provoca modificari in sfera perceptive, senzoriala, emotionala, cognitiva si comportamentala,

• In cazul in care subiectul raspunde la sugestii, se presupune ca hipnoza a fost indusa.

• Detaliile referitoare la proceduriIe si sugestiile hipnotice difera in functie de obiectivele stabilite de terapeutul clinician sau de cercetator,

• Tehnicile hipnotice traditionale implica relax are, desi aceasta nu este neaparat necesara, existand si posibilitatea unei hipnoze cu caracter activ sialert. Subiectul poate sa-~i insuseasca ~i tehnici


21

de autohipnoza, in cadrul carora 19i administreaza singur procedurile hipnozei.

• Evaluarea hipnozabilitatii se realizeaza cu ajutorul unor scale clinics care grupeaza rezultatele in urmatoarele categorii: nivel de hipnozabilitate scazut, mediu ~i ridicat. Majoritatea indivizilor reactioneaza macar la unele dintre sugestiile administrate in cadrul scalelor respective.

Atunci cand 0 persoana este hipnotizata, aceasta intra in asa-numita transa hipnotica, care reprezinta 0 stare rnodificata de constiinta~sau 0 stare psihidi specials. Subiectii pot intra si in mod spontan mtr-o stare asemanatoars transei, atunci cand se lasa absorbiti de activitati cum ar fi lectura unei carti, vizionarea unei emisiu~i TV sau ascultarea unei piese muzicale, sau in timpul activitatii sexuale,

Hipnoza clasica solicita clientilor sa-si focalizeze atentia asupra eelor sugerate de terapeut, sa se detaseze de mediul exterior prin inchi~ere~ oc~ilor, Sa se relaxeze si sa se lase absorbiti de activitati in plan rmaginativ, Acest demers este facilitat dad subiectul este dornic sa coopereze si are expectajii pozitive referitoare Ia rezultat.

Atunci cand subiectul se afla ill transa, acesta este mai dispus sa accepte sugestiile directe provenite de la terapeut, desi majoritatea fenomenelor hipnotice pot sa apara ?i in mod spontan, in afara hipnozei.

Cele mai frecvente fenomene care apar in timpul hipnozei sau au-

tohipnozei sunt urmatoarals (Hawkins, 2006, p. 40):

• Relaxare;

• Comportamente ideomotorii (exemplu: levitatia bratului):

• Fenomene ideosenzoriale (exemplu: analgezia sau anestezia);

• Regresia de varsta:

• Comportamente de tip halucinatoriu.

Oakley, Alden si Degun-Mather (1996, p. 504) tree in revista catev~ :araeteristici ale hipnozei, care au relevanta pentru activitatea eliruca:

• sugestibilitate crescuta sau eel putin 0 mai mare capacitate de a accepta sugestiiIe ill mod necritic;

• cre~terea capacitatii si implicarii imaginative in asa fel, incat experientele imaginare sa fie percepute ca reale;

• facilitarea accesului la amintiri din copilarie si chiar revenirea Ia un stadiu mai timpuriu al dezvoltani cognitive;

22

Irina Holdevici

• diminuarea capacitatii de testare a realitatii, in sensul unei tolerante crescute la erorile de logica (asa-numita .Iogica a transei");

• relaxare musculara care, odata insusita, poate fi utilizata si in diverse situatii ale vietii cotidiene;

• intarirea relatiei terapeutice;

• cresterea expectatiilor pozitive referitoare la efectele psihotera-

piei;

• focalizarea atentiei si 0 mai mare detasare de gandurile ~i stari-

le afective ale subiectului:

• posibilitatea de a crea, dezvolta si controla experiente de tip disociativ.

Postufatefe hipnoterapiei (Hawkins, 2006, p. 44)

1. Starea de transa hipnotica reprezinta un fenomen natural care se poate produce fara inductia formala realizata de hipnotera-

peut.

2. arice hipnoza reprezinta de fapt un fen omen de autohipnoza,

3. Indivizii umam ispun cfe- 0 -instanta psihica de natura inc onstienta. care cuprinde in sine resursele psihice de vindecare si evolutie personala,

4. Clientul poate sa se imp lice intr-un demers de cautare a resurselor de natura inconstienta, pentru a descoperi solutii la problemele sale.

5. Starea de transa faciliteaza procesele de vindecare de natura in~I;'tient{(inclusiv la nivel de gene si risurotransmitatori).

6. Demersurile de tip hipnoanalitic condue la dezvaluirea continuturilor si conflictelor intrapsihice reprimate, responsabile de generarea ~i mentinerea unor simptome, dezvaluire ce faciliteaza procesul de vindecare.

1.2. Caracteristicile st~hii de transa hipnotica

Transa hipnotica este un concept relativ dificil de definit, dar acelasi lucru se intampla si cu alte concepte cum ar fi, de pilda, durerea. Cu toate aces tea, nimeni nu se indoieste de existenta durerii. Din cauza acestor dificultati, hipnoza este definite adesea prin interrnediul unor exemple concrete care se refera la starea subiectului sau la metodele de inducere a acesteia. Gibson si Heap (1991) descriu stare a

Hipnoza ~ de la magie la psihoterapia moderna

23

de transa hipnotica in opozitie cu starea de veghe, in care subiectul este implicat permanent in activitati de procesare si evaluare a informatiei. In stare de relaxare si, cu atat mai mult, in trans a, care nu este altceva decat 0 stare de relaxare mai profunda, persoana continua sa auda ceea ce se petrece in jur, dar inceteaza sa mai ia in seama si sa proceseze respectivele informatii.

Rezultat al inductieihipnotice, transa hipnotica este considerata astazi 0 stare modificata de constiinta, Hilgard ;;i Gheorghiu (1977) descriu starea hiprjotica prin urmatoarele caracteristici:

A. educerea [unctiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde initiativa si nu mai manifests dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont propriu.

Aflat ill hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu sugestiile terapeutului. El poate actiona, dar de cele mai multe ori nu simte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite din afara, Acest fenomen este si mai evident atunci cand terapeutul ii sugereaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie incomoda, pe care nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca,

Gillsi Brenman (1959) au intrebat un subiect dupa ce i~i da seama di se afla in hipnoza (autorii au facut diverse experimente cu respeetivul subiect aflat ill hipnoza: daca era relaxat, I-au activat, daca a afirmat ca-si simte bratul insensibil, i-au recomandat revenirea sensibilitatii etc.). Interogat asupra starii sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca rna afl in hipnoza pentru ca fac ceea ce spuneti durnneavoastra".

B. Redistribuil'ea aieniiei. In hipnoza se accentueaza selectivitatea atentiei.aceasta Hind orientata in mod special spre ceea ce spune si face hipnotizatoml. Aflat intr-o hipnoza profunda, subieetul poate inregistra stimulii din mediul inconjurator sau proveniti de la alte persoane, dar nu reactioneaza decat la comenzile date de hipnotizator (este cunoscut faptul ca 0 alta persoana nu poate anula hipnoza indusa de catre terapeut; acX-subiectul es e tasarsffigill, el poate reveni treptat Ia starea ~ala sau poate iiitra in somn natural). Hilgard afirrna ca-i:nterprefarea coiifOfffi careia bipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din starea de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) si Leuba (1960), nu este confirmata de date experimentale.

24

Irina Holdevici

Astfel, Amedeo :;;i Shagass (1963) au demonstrat ca subiectii in stare de hipnoza au fost mai putin capabili sa rezolve probleme de aritmetica decat cei aflati in stare de veghe. Inregistrarea miscarilor oculare, corelate cu performantele cognitive, indica mai curand 0 crestere a activitatii difuze a creierului la subiectii hipnotizati. Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit nicio corelatie intre capacitatea de concentrare si hipnotizabilitate, iar Das (1964) afirma ca subiectii cu atentia mai concentrata sunt rnai putin hipnotizabili. ~nterpref3.nd aceste date experimentale, Hilgard este de parere ca in hipnoza avem de-a face cu 0 scadere a atentiei generale, el denumind fenomenuillneatenp.e selectiva" (subiectul aude doar vocea hipnotizatorului, nu si alte voci).

/. Capacitatea creecutii a . .praduciiei imaginatioe (vivacitatea reprezentarilor memoriei). Din relatarile subiectilor hipnotizati rezulta ca rsprezentarile din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea, ei au adevarate stari halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau situatii care nu exista in realitate. De asemenea, este cunoscuta pregnanta 91 vivacitatea viselor hipnotice.

@ Reducereg._ (QJ1.JJ:olului.xeJllitatii pi toieransa crescuJa jgJii de =r=: nii'rile acesteia. In viata cotidiana, controalele pe care le reahzeaza omul asupra mediului inconiurator sunt foarte frecvent__e: omul priveste in jur, se uita la ceas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei, aceasta reducere a controlului este produsa de sugestiile de relaxare si detasare, ea condurfind, la randul sau, la acceptarea cu mai multa usurinta a distorsiunilor perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schimbari ale personalitatii. distorsionari ale perceptiei timpului (cercetarile au demonstrat ca intervalele scurte sunt percepute ca mai lungi, iar cele lungi ca mai scurte), perceperea de tip halucinatoriu a unor persoane sau obiecte care se afla in incapere.

Aceste £enomene scot in evidenta 0 reducere, sub influent a hipnozei, a capacitatilor discriminatori; si critice ale subiectului. Desi nu trebuie sa intelegem ca toate capacitatile logice sunt suspendate, se observa 0 anumita tendinta necritica de a lua lucrurile ad liueram. Caracterizand acest fenome~, Orne (1959) vorbeste de asa-numita )0- gica a transei", conform careia subiectul accepta ea fiind logice situapi r.e care in mod natural nu le-ar considera ca atare .

. Cresierea gradului de sugestibilitate. In hipnoza, reeeptivitatea subieetului a sugestii cre9te foarte mult comparativ eu starea nor-

Hipnoza - de Ia magie la psihoterapia moderna

mala. Stimulii sau excitatiile subiective, care in afara hipnozei determine reactii de intensitate foarte redusa sau nu pro due nicio reactie, conduc la modificari de amploare daca sunt administrati in urma inductiei hipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele aplicatii ale hipnozei in terapie sau in optimizarea eomportamentului.

® Accentuarea cO.1!!E.ortamentulgLde interpretare e uncrroluri. Subiectill aflat in hipnoza nu efectueaza numai actiuni simple, sugerate de terapeut. El poate intra intr-un rol care presupune desfasurarea unor actiuni complexe eerute de aeesta. Subiectii prezinta in hipnoza 0 rnai mare capacitate de transpunere in rolurile sugerate, comparativ eu starea de veghe. Astfel, un subiect caruia i se sugereaza cit are alta varsta decat eea reala sau ca este 0 alta persoana va tinde sa interpreteze cu multa autenticitate rolul sugerat. Exista chiar 9i 0 teorie care incearca sa explice £enomenul hipnotie prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin si Anderson, 1967).

@Aparifia amneziei posthiE.notice. Amnezia sau uitarea evenimentelor petrecute in timpul hipnozei reprezinta una dintre particularitatile de baza ale starii hipnotice. Aceasta amnezie poate £i sugerata de terapeut, dar ea se poate instala 9i spontan, indeosebi in starile de transa mai profunda.

@S~rea de rdaxare psihcfizica. Majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati si s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pe care au resimtit-o ca fiind caracterizata prin relaxare fizica si psihica, lipsa de interes pentru eeea ce se petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitate instructiunile terapeutului, incapacitate a de a se opune acestora, dorinta de a ramane pasiv vreme indelungata fara a intreprinde ceva. Multi subiecti relateaza si prezenta unor senzatii de greutate si, uneori, de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupa metoda antrenamentului autogen allui Schultz.

Q) Sciiderea acuitiitii perceptive. In starea hipnotica, stimulii ambiantei sunt percepufi mal estompat, cu mai putina claritate si precizie, unii dintre acestia ne£iind perceputi deloc. Multi subiecti au descris starea traita in timpul hipnozei ca fiind una intermediara intre starea de veghe si cea de somn,

Hilgard a apIicat asupra unor subiecti cunoscuta scala de hipnotizabilitate Stanford si Ie-a cerut apoi sa relateze cu privire la e£ectele

25

26

Irina Holdevici

spontane, nesugerate ce aparin timpul hipnozei. Majoritatea subiectilor hipnotizati afirma ca au simtit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se misca si de a gandi, tendinta de a da curs sugestiilor experimentatorului, schimbarea dimensiunii unor parti ale corpului, senzatie de zbor, de vartej, ei descriind starea ca fiind asemanatoare cu somnul.

Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentru hipnoza, asupra starii pe care a trait-o in timpul unei transe profunde. Acesta ~i-a caracterizat starea astfel:

• absenta senzatiei corpuIui propriu;

• absenta senzatiilor sau evenimentelor venite din afara: el con~tientizeaza doar un fel de fluid sau flux de energie care il in-

conjoara:

• nu are constiinta lumii exterioare, cu exceptia vocii depersonaliz ate a hipnotizatorului, ce ii transmite mesaje agreabUe 9i amuzante, care parca vin din imensitatea oceanului cosmic;

• sentimentul ca se afla in afara timpului;

• pierderea identitatii personale.

Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant este cit stari similare cu cele descrise de subiectul investigat de Tart au fost prezentate de cei care au studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1960; Philipe, 1963).

1.3. Man;festarile fiziologice

ale fenomenului hipnotic (Bellet, 2002, pp. 80-81):

1. Manifestari obiective, observabile din exterior: - incetinirea ritmului respirator;

- scaderea Irecventei cardiace:

- modificari ale tonusului muscular:

- hipotonie, relaxare musculara:

_ hipotonie, catalepsie sau rigiditate a unui membru, a unor

portiuni ale corpului sau chiar a corpului in intregime; - miscari automate;

- miscari de deglutitie:

_ literalism in mtelegerea spuselor terapeutului (pacientul in-

telege totul ad litteram).

Hipnoza - de la rnagie la psihoterapia moderna

27

2. Manifestarf subiective percepute numai de cstre pecient: - relaxare generala;

- greutate sau, dimpotriva, senzatie de usor la nivelul mem-

brelor;

- furnicaturi, senzatii de dildura sau frig;

- halucinatii pozitive (subiectul percepe stimuli inexistenti la

nivelul sistemelor senzoriale vizual, auditiv, olfactiv, gu'stativ sau kinestezic);

- halucinatii negative (subiectul nu percepe anumiti stimuli prezenti in ambianta):

- izolare de stimulii din context.

Manifestarile psihologice ale hipnozei:

- activitate ideomotorie (capacitatea de a reactiona automat la o sugestie printr-o rniscare de amplitudine redusa si care este utilizata ca tehnica de comunicare cu pacientul in timpul ~edintei de hipnoza: de pilda ridicarea unui deget);

detasarea de mediul inconjurator:

- modificari subiective ale perceptiei timpului;

- amnezie (parjiala sau totala):

- regresie de varsta eu hiperamnezie.

1.4. Procesarea hipnotica

Bellet (2002) este de parere di hipnoza implica cinci eta e sau trepte care sunt atinse In mod succesiv:

®~~n~entrarea atentiei, care presupune dezinteres pentru stimuIii din mediul inconjurator imediat, si fixarea acesteia asupra afir__ matiilor terapeutului. Aceasta concentrare a atentiei conduce la: (f) sus.penda~ea starii obisnuite de constiinta:

Q2)ca~tarea inconstienta automata a diverselor sensuri pe care le contin sugestiile si care conduce la:

(4) decianEea unor procese inconstiente ce presupun asociatii, co~iunif invIltare, care stau fa baza hipnozei terapeutice ~i de la carese-a9teapta:

® raspuns1!!i care se declanseaza in timpul sedintei de hipnoza sau posthipnotic si care presupun achizitionarea unor noi

28

Irina Holdevici

cunostinte si a unor noi modele de comportament care sa reflecte schimbari pozitive.

Concentrarea atentiei se realizeaza prin fixarea privirii asupra unui punct, urmarirea unei povestiri captivante, sugestii de relaxare.

Suspendarea starii obisnuite de constiinta presupune trecerea de la un moa-de ope-rare la altul (se activeaza emisfera cerebrala dreap~l se realizeaza rin intermediul tehnidlor confuziei, ale surprizei

~i ale disocierii. ---- - _- -

Ya,rko (1995, p. 58) prezinta, la randul sau, principalele caracteristici ale starii hipnotice, asa cum. au fost ele descrise In literatura de specialitate.

1. Concentrarea selectiva a atentiei (Spiegel si Spiegel, 1987).

2. Senzatia de lipsa de efort (Gilligan, 1987).

3. Im.plicare experientiala, nonconceptuala (Erickson, Rossi ?i Rossi, 1976).

4. Dorinta de a experimenta diverse trairi (Gilligan, 1987).

5. Flexibilitatea perceptiilor spatio-temporale (Erickson, Rossi si Rossi, 1976).

6. Modificarea unor aspecte legate de perceptii (Erickson si Rossi,

1979).

7. Fluctuatii ale nivelului de implicare (Gilligan, 1987).

8. Inhibitii verbale 9i/sau motorii (Erickson, Rossi si Rossi, 1976).

9. Logica transei; reducerea nivelului de testare a realitatii (Shor, 1959).

10. Procesare psihica de tip simbolic (Zeig, 1980).

11. Distorsionarea perceptiei timpului (Erickson, Rossi si Rossi, 1976).

12. Amnezie totala sau partiala (Erickson, Rossi si Rossi, 1976; Rossi, 1993).

1.5. Profunzimea hipnozei

Nu roti oamenii pot fi hipnotizati in aceeasi masura. Unii nu reacponeaza defella inductia hipnotica, altii reactioneaza moderat, iar altii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotica reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera In privinta acestei calitati asa cum se deosebesc in ceea ce priveste inteligenta sau aptitudinile sportive. Specialistii au ajuns la coneluzia ca per-


29

formanta hipnotica depinde atat de susceptibilitatea hipnotica a individului, dH si de atitudinea acestuia fata de hipnoza (0 persoana malt hipnotizabila poate rezista la hipnoza, daca 19i propune acest lucru).

Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost alcatuite, inca de la sfarsitul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de profunzime a hipnozei pe care poate sa 0 atinga un individ. Profunzimea hipnozei (dupa Liebeault, 1889) (d. Hilgard, Weitzen-Hoffer, Lande si Moore, 1961):

A. Somnul artificial:

• Ameteala: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a deschide ochii.

• Somnolenta usoara: semnele de mai sus, la care se adauga catalepsie (greutate, inertie musculara), dar cu capacitatea subiectului de a-si modifica pozitia membrelor.

• Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate interveni in desfasurarea miscarilor automate (daca se imprima bratului 0 rniscare rotativa, acesta nu mai este capabil s-o controleze).

• Stare interrnediara: catalepsiei si automatismelor Ii se adauga faptul ca subiectul nu mai reactioneaza la nimic in afara de comenzile date de hipnotizator si nu-si aminteste decat relatiile dintre el si hipnotizator.

B. Stare sotnnsmbulics profunda:

• Somn de tip somnambulic obisnuit: se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire si halucinajii in timpul starii hipnotice, care dispar la trezire, Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului.

• Somn de tip somnambulic profund.

Cotarea susceptibilitatii hipnotice dupa Davis si Husband (1931)
Profunzimea Punctele Manifestari
hipnozei acordaie (scar) obieciioe
N onsusceptibil 0
Stare hipnoida 2 relaxare musculara
3 trem.urul pleoapelor 30

Irina Holdevici

Projunzimea Punctele Manifestari
hipnozei acordaie (scar) obiective
4 inchiderea ochilor
5 relaxare fizica totala
Transa w;;oara 6 catalepsia pleoapelor
7 catalepsia membrelor
10 catalepsia rigida
anestezie in manusa (anularea
11 scnsibilitatii numai in anumite
zone ale mainilor)
Transa medie 13 amnezie (uitare partiaHi)
15 anestezie posthipnotica
17 modificari in sfera pcrsonalitatii
18 reactie la sugestii posthipnotice
simple
Transa profunda distorsiuni perceptive (iluzii:
(de tip somnambu- 20 halucinatii)
lie) capacitate de a deschide ochii
21
fara a afecta transa
23 sugestii posthipnotice bizare
care sunt aeceptate de subieet
25 comportament de tip somnam-
bulle
halucinatii vizuale pozitive"
26 ,
posthipnotiee
27 halucinatii auditive posthipno-
tice
28 amnezie posthipnoticii siste-
matica
29 halucinatii negative vizuale si
auditive
30 hiperestezii (accentuarea sensi-
bilitatii) Hipnoza - de la rnagie la psihoterapia moderna

31

,.

Halucinatiile pozitive se refera 1a perceperea unor obiecte, persoane, situatii inexistente ill realitate, ill timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatia ill care obiectele ori situatiile prezente nu sunt percepute de catre subiect.

La ora actuala, in domeniul hipnozei clinice si experimentale se utilizeaza eel mai freevent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autori Weitzenhoffer ~i Hilgard, 1957, 1959, 1962) si Harvard (autori Shor si Orne, 1962). Redamin tabelul de mai jos itemii (probele) eomparativi ai susceptibilitatii hipnotice dintre scalele Stanford (forma A) ~i Harvard (Hilgard, 1971):

Iternii susceptibilitatii hipnotice 'in (azul scalelor Stanford si Harvard
(dupa Yapko, 1995)
Itemii (probe) Scala Harvard Criieriul de noiare
aplicaii a rezuliaielor dupd scala Harvard
Scala Stanford
(forma A)
1 2 3
oscilatia caderea ca- capul subiectului se apleaca in
eorpului pului urma sugestiilor macar eu 10 em
inchiderea idem ochii subiectului se inchid in urma
ochilor administrarii sugestiei, inainte ca
experimentatorul sa ceara in mod
expres aeest lucru
coborarea idem in urma sugestiilor administrate,
bratului bratul coboara complet
imobilizarea idem subiectului i se dau sugestii ca bra-
bratului tul TIU se poate ridica: el nu ridica
bratul mai mult de 2-3 em
blocarea idem i se sugereaza ca degetele sunt in-
degetelor clestate unele in altele.; nu reuseste
sa desfaca degetele atunei cand i se
cere
rigiditatea idem i se sugereaza ca bratul este rigid;
bratuhn nu reuseste sa indoaie bratul mai
mult de cateva grade 32

Irina Holdevici

liemii (probe) Scala Harvard Criieriul de notare
aplicapi a rezuliaielor dupi: scala Harvard
Scala Stanford
(forma A)
1 2 3
apropierea idem i se sugereaza ca palrnele se apro-
palmelor pie; se coteaza atunci cand palmele
nu sunt mai apropiate de 10 em la
terminarea probei
inhibarea inhibarea co- nu poate misca capul
comunidirii municarii (i
se sugereaza
ca nu poate
sa miste ca-
pul in semn
deNU)
halucinatie idem semne evidente cu privire la efect
pozitiva (face miscari ca si cum ar dori sa
(i se sugereaza alunge rnusca)
di aude bazai-
tul unei muste)
catalepsia idem oehii raman inchisi ehiar cand i se
pleoapelor sugereaza sa incerce sa-I deschida.
sugestia i se sugerea- face macar unele miscari observabi-
posthlpnotica za di atinge le ca si cum ar dori sa atinga glezna
glezna
amnezia idem reproduce eel mult trei probe (sau
posthi pnotica mai putin) de care ~i aminteste di
ar fi fost realizate in timpul hipno-
zei Scalele de testare a gradruui de hipnotizabilitate se utilizeaza, de regula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se multumesc sa testeze receptivitatea la hipnoza a pacientilor lor folosind probe izolate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipul eelor descrise la capitolul consacrat inductiei hipnotice.


33

1.6. Diferentele individuale

in ceea ce priveste susceptibilitatea hipnotica

Una dintre problemele care i-au preocupat mult pe cercetatori si clinicieni se refera la faptul di nu toti oamenii sunt capabili sa intre in hipnoza in aceeasi masura.

Asa cum am mai subliniat, cooperaTea din partea subiectului este absolut necesara pentru obtinerea transei hipnotice. Cu to ate acestea, exista subiecti care coopereaza in totalitate, dar se tern sa fie hipnotizati si, din acest motiv, nu reusesc dedit in midi masura sa intre in aceasta stare, in timp ce altii intra rapid si cu multa usurinta intr-o transa profunda. Marea majoritate a oamenilor sunt moderat hipnotizabili si pot trai aproape toate fenomenele sugerate dad sunt indrumati de catre un hipnoterapeut cu experienta. Hipnoterapeutii contemporani sunt de parere ca intre relaxare si transa hipnotica exista un continuum si, din aceasta perspectiva, relativ putini subiecti pot fi considerati nehipnotizabili. 0 alta Intrebare care se pune se refera la stabilitatea susceptibilitatii, Exista persoane mai hipnotizabile intr-o zi si mai putin hipnotizabile in alta, sau care reactioneaza mai bine la un terapeut si mai putin, sau deloc, la un altul?

Au fost efectuate 0 serie de cercetari experimentale in aceasta problema, concluziile majoritatii autorilor conducand la ideea ca hi notizabilitatea_~ste oyarticruaritate stabila a persoanei, relativ putin influentabilK de imprejurari, Astfel, nu au fast gasite diferente in ceea ce prive$te susceptibilitatea hipnotica ill cazu -in care hipnoferapeutul-era-barbat sau ferneie, tfrnaFsaU varsrnic, 'rertumit sau mai putin experimentat (Hilgard s.a., 1960, 1965). Aceasta stabilitate a hipnotiiabilitatnse explica prin aceea ca fenomenul de inde in foarte mare masura_de capacitatile imaginative ale persoan~i, precum si deabilitatea acesteia de a suspenda pentru un ifilptesfarea fealitatii, speci-

i~ am de eghe. A9a cum arn subliniat rnai sus, cercetarile experimentaIeaucono.us la elaborarea mai multor scale de susceptibilitate hipnotica, Toate aceste scale sunt alcatuite dintr-o serie de subteste (itemi) care mascara comportamentul hipnotic. Unele dintre subteste sunt trecute de majoritatea oamenilor (se cere, de pilda, subiectului sa-$i imagineze ca 0 greutate ii trage bratul in jos), in limp ce altele sunt deosebit de dificile (se sugereaza persoanei ca este atacata de un jantar si se asteapta reactia acesteia).

34

Irina Holdevici

in urma aplicarii LU10r scale de acest tip s-a constatat faptul ca scorul de susceptibilitate se modifica intr-o foarte midi masura, chiar daca subiectii sunt testati in locuri diferite si de catre persoane diferite. Singurele deosebiri se observe la prima testare, cand scorurile sunt ceva mai mici datorita noutatii situatiei: insa, pe masura ce subiectii se obisnuiesc cu proba si devin constienti de faptul ca hipnoza este un fenomen inofensiv si chiar placut, scorurile au tendinta de a se ridica si incep sa reflecte In mod real nivelul hipnotizabilitatii. S-au efectuat si incercari de antrenare a gradului de hipnotizabilitate, dar rezultatele au fost nesemnificative, fapt ce a condus la ideea ca hipnotizabilitatea reflecta anumite particularitati de baza ale personalitatii umane.

As, Hilgard si Weitzenhoffer (1963) au ales un esantion cu scoruri medii la scala de hipnotizabilitate Stanford (forma A) si au incercat prin diverse metode sa mareasca gradul de hipnotizabilitate (discutii menite sa modifice atitudinea subiectilor fata de hipnoza, utilizarea unor tehnici diferite de inductie hipnotica etc.). Rezultatele obtinute fiind slabe, autorii au ajuns la concluzia ca inductia hipnotica, a?a cum este ea masurata cu ajutorul scalelor Stanford, are 0 stabilitate relativa, Incercarile de antrenare a hipnotizabilitatii nu trebuie canfundate cu anumite cercetari de psihologie sociala, care vizeaza mai ales conformismul sau capacitatea subiectilor de a accepta cooperarea. In aceasta categorie se inscriu studiile lui Spanos si ale colaboratorilor sail care au avut la baza definirea hipnozei mai ales in termenii dorintei subiectului de a coopera si mai putin in cei ai unei experiente de natura subiectiva (Gibson si Heap, 1991, p. 36).

Antrenamentul hipnotizabilitatii propus de acesti autori seamana mai mult cu invatarea subiectilor cum sa raspunda la testele de inteligenta, siruatie in care scorul obtinut nu mal este eel real. Aceasta constatare are implicatii pentru terapie, deoarece se poate desprinde concluzia ca pacientii trebuie acceptati ca atare, terapeutul investigand disponibilitatile acestora si construind demersul pornind de la nivelul real al hipnotizabilitatii persoanelor investigate. Mai multi hipnoterapeutii clinicieni au observat ca se pot obtine succese psihoterapeutice si intr-o transa usoara, in autohipnoza sau doar intr-o simpla stare de relaxare.

• Diferente de varsta in ceea ce priveste hipnotizabilitatea Inca din anul1980, Bernheim a constatat faptul di mai mult copiii sunt mai susceptibili la hipnoza comparativ cu adultii, Acesta afirma

Hipnoza - de la magie Ia psihoterapia modernii

35

ca "de indata ce sunt capabili sa inteleaga, copiii pot fi, de regula, foarte.u90r si rapid hipnotizati" (Bernheim, 1986/1973, p. 2). Morgan 91 ~llgard (1973) au investigat 1232 de subiecti intre 5 si 44 de ani si au ajuns la concluzia ca nivelul eel mai inalt al hipnotizabilitiip_i este atins intre 9 9i 12 ani, apoi valorile scad odata cu varsta, Pe masura ce copiii cresc, mai ales in culturile orientate tehnologic, acestia se dezvolta tot mai mult in direcjia testarii realitatii, in detrimentul fanteziei. Hipnotizabilitatea si asa ridicata a copiilor se manifestii si mai evident atunci cand hipnoterapeutul alege 0 tehnica de inductia hipnotica adecvata varstei subiectului.

• Susceptibilitatea hipnotica si diferentele de sex

La 0 trecere in revista a studiilo; referito~e la diferentele de sex in c:e.a ce prive9te hipnotizabilitatea se remarca prezenta u'nor prejudecati ce influenteaza atitudinile si convingerile legate de aceasta problema. Liebault (citat de Bramwell, 1903) a constatat ca femeile sunt semnificativ mai hipnotizabile dedit barbatii, conduzie la care a ajuns si Hull in 1933.

Studiile mai recente au evidentiat faptul ca aceste rezultate sunt artificiale si au la baza stereotipul social conform caruia femeile au fost ?onsiderate mai supuse si mai sugestibile, in sensul negativ al ter~e~l~r respectivi. Acest stereotip negativ legat de femei i9i are origilllie ill experimente1e lui Charcot, psihiatru francez care postula 0 legatura intrehipnotizabilitate si isteria feminina,

Hilgard (1965) nu a constatat diferente intre cele doua sexe in ceea ce prive9te hipnotizabilitatea, iar Gibson' (1977) a ajuns, la randul sau, ~a co~s:atari similars, Gibson (1977) afirma si faptul ca autorii care au identificat astfel de diferente nu au lucrat pe un numar suficient de subiecti, ceea ce a facut ca rezultatele lor sa nu fie semnificative din punct de vedere statistic.

2. Teorii explicative ale hipnozei

~i~ fluidL~lui vi~al. Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei apartins, lui Mesmer, care sustine ca la baza hipnozei se afla IIm~gnetismul animal", un fel d~ fluid care curge din corpul hip~zatorului in eel al s~bi ectului. Medicina din perioada res-

36

Irina Holdevici

pectiva a infirmat aceasta ipoteza, desi a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fenomenului hipnotic. Cercetarilemoderne de laborator, realizate cu ajutorul metodei electronografice, au pus in evidenta existenta unui biocamp ce inconjoara organismele vii si pe care unii speciali?ti il explica printr-o concentrare masiva de mic~Q12articule de ap(!§' nivelul pielii ce modifica, prin prezenta lor, unele earacteristici ale organismului. Nu a putut fi insa evidEmtiat]' panKm prezent vreo legatura directs intre existenta acestui camp 9i produeerea fenomenului hipnotic.

/B) ipnoza ~ [enomen psihopatologic specific iEj.!er~. Cunoscutul psihiatru francez Charcot considera rece tivitatea hipnotica drept o caracteristica proprie doar persoanelor isterice, deci ca pe un fenomen patologie. El presuptmea ca, atunei cand indivizii 19i recapata echilibrul, ei nu mai pot fi hipnotizati, Studiile ulterioare au aratat insa ca subiectii normali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavii psihic.

~pi somnul. Multi autori au sustinut idee a asemanarii dintre hipnoza si somn (ehiar termenul de hipnoza provine de la cuvantul grecese hypnos - somn). Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ea persoana hipnotizata parea ca siadorrnita (relaxata, inactivaj decere mai multe ori eu oc1j.i .inchi9i).

Ctmoscutul fiziolog-:rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul si hipnoza fae parte din aceeasi categorie de fenomene.Dupa opinia sa, in timpul hipnozei, pe scoarta cerebrala aflatain inhibitie se mentin unele foe are de veghe, pebaza carora este posibila legatura dintre subiect si hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenzile date de acesta.

-Dar nici datele elinice, nici cele experimentale nu au eonfirmat ipoteza conform careia hipnoza ar fi totuna cu somnul, Astfel, s-a demonstrat ca un individ aflat in sta!:..~cie llipnoza mai 12mf!l_ndap0C!.te fi activ in functie de contll.!l1:_tulJ;~gestiiIor care i se administreaza (tine ochii deschi9~se misca, executa diferite actiuni complexe).

Nici din punct de vedere fiziologic, reactiile din timpul hipnozei nu seamana eu cele din timpul somnului. Undele cerebrale din hipnoza sunt specifice starii de veghe relaxata unde alfa), in vreme ce somnului Ii sunt specifics unde mai lente. Studiile BEG au demonstrat ea un individ este eu atat mai hipnotizabil cu cat are unde alfa mai bine reprezentate. Pe aeeste date se bazeaza cei care -cons'idei[-

- -

hipnoza 0 relaxare mai profunda.


37

~_teoria ro}ului. Aceasta teorie apartine luiSarbin (d.

Marcuse, 1959), care considera fenomenul hipnotic drept interpretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata), Se accentueaza ideea ca individul hipnotizat se comporta asa cum crede el ca trebuie sa se comporte 0 persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu propriile idei despre hipnoza si cu indicatiile hipnotizatorului, identificandu-se eu rolul. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozei se bazeaza in mare rnasura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie semnificativa intre hipnotizabilitate si aptitudinile actoricesti,

Gheorghiu (1977) arata insi'( ca teoria rolului inlocuieste 0 metafora - cea de If transa hipnotica" - ell 0 alta meta fora - eea de ufol" -, fara ea prin aceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nu pot fi explicate mai ales diferentele interindividuale in ceea ce priveste hipnotizabilitatea, si anume de ee unii subiecti se transpun pana la uitarea de sine In rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reusesc decat foarte putin sau deloe.

Teoria rolului nu poate expliea nici modul in care se efectueaza 0 opera tie de ehirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unor substante anestezice si nici modul in care se realizeaza transpunerea in rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza, De asemenea, eu ajutorul aeestei teorii nu se poate expliea nici faptul ca unii subiecti care doresc din tot sufletul sa fie hipnotizati si cunose foarte bine rolul de persoana hipnotizata nu raspund totusi la hipnoza,

@l-!.Pnoza ~i teoriilr:_!!__1-E/f-larii (Hull, 1953; Weitzenhoffer, 1953).

Aceasta teorie evidentiaza posibilitatea comportamentului hipnotic pe baza in~eon Ifionani unor eprinderi de a intra ill transa). Autorii ei sustin ca deprinderile hipnotice seamana ell cele de tipul cufundarii in lectura sau eu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistand mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportamentului hipnotic. Dupa cum se poate lesne observa, sl aceasta teorie este insuficienta, ea marginindu-se mai curand sa descrie modul in care se structure aza comportamentul hipnotic decaf sa expliee mecanismele profunde ale aeestuia.

f!]JHipnoza pi psihanaliza. Au existat mcercari de a expliea eeea ee se intampia cusulJiectul aflat in hipnoza $i prin intermediul conceptelor specifice psihanalizei. Astfel, multi autori considera transa hi noti£~ un fenomenxegresiv, de intoarcere a subiectu-

38

Irina Holdevici

lui la trairi_.s_pedfke varstelor copjlariei. In stare de transa hipnotica, subiectul poate objine 0 serie de beneficii secundare, care i-ar ramane inaccesibile in stare de veghe (19i permite Iibertati

pe care altfel nu si Ie-ar putea permite). .

Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect si hipnotizator, pe care psihanalistii le aseamana cu cele d~tre parinte ~i copil. Astfel, conform acestei teorii. in ca~rul !lipno~el.p~terne, hipnotizatorul este identificat cu figura autontara a t~talUl, in timp ce in cadrul hipnozei materne hipnotizatorul preia rolul p~ot=cfOT3lIDamei. To i psihanalistii incearca sa stabileasca 0 analogie mtre fenomenul hip no tic ~i dragostea in acceptiune erotica, insistanciu-se pe fenomenele de tip transferential care apar intre subiect 9i hipnotizator. Astfel, Gill si Brenman (1947) explica hipnoz~_pr~n ~ntermedlliI regresiei si transferului. Psihanaliza moderna ~onsldera hipnoza 0 regresie partiala in slujba Eului (Kris, 1952).

Hilgard sustine ca :;;i aceasta explicatie a mar:ifes~~ilor ~i~notic~ este insuficienta, neacoperind toata aria de manifestarl specifice. Dificil de elucidat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi si fenomenele de aurohipnoza. Daca, in ceea ce priveste explicatia tcoretica, psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri ~oi, imbinarea p~actica dintre hipnoza si psihanaliza ~ hipnoanahza ~ s-a doved it 0 metoda utila in terapie.

® Teorii ecl~ctice ale ':!!_pnoz_!i: ~ceste teorii c~m~ina, in explicarea hipnozei, elemente apartinand unor teoru dlVe~se. Astfel,. Shor (cf. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimenslOnale a hipnozei, considera ca hipnoza, ca stare rnodificata de constiinta, trebuie inteleasa tinandu-se seama de trei elemente:

• tendfnta subiectului de a juca rolul de persoana hipnotizata

(conform teoriei rolului):

• profunzimea transei hipnotice;

• actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, im121icate in con-

duita hipnotica.

De~;i-elefnentele apartinand mai multor orientari se completeaza

reciproc, nici in cadrul teoriei tridimensionale nu se poate spune precis cum se explica diferentele individuale in ceea ce priveste profunzimea transei atinse de subject.

H) eoria comportamentala in problema hipnozei. Aceasta teorie, apartin and lui Barber si colaboratonlor sai, pune accentul, in explicare a hipnozei, pe cOIl2_portamenttil subiectului in situatia expe-


rimentala~ insistand asupra rolului factorilor motivatie, atitudine, expectatie in producerea unor reactii concord ante cu cele sugerate. El susjine cl subiec1n traiesc fenomene asemanatoare cu ce ede tip hipnotic 9i in urmiHoai'ele sifuafii:

• c~d au afitudini, motivatii :;;i expectatii f~vorabile fata de situajia-test:

• cand II se spune sa-:;;i imagineze sugestiile experimentatorului. Deci atitudinile pozitive ar fi cele care determina subiectul sa. raspunda Eine la sugestiile hippotizatorului. _.

Barber ~i Hahn (1962) au demonstrat experimental di analgezia sugerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre9- tere a rezistentei la durere (in situatii experimentale), asemanatoare cu cea indusa prin hipnoza, evidentiindu-se aceleasi reactii la rnasuratorile fiziologice concomitente. Experimentatorii sus tin, pe baza unor date de acest tip, ca. notiunile de transa si hipnoza nu mai sunt necesare in explicarea hipersugestibilitatii :;;i a performantelor asa-zisului "comportament hipnotic". Raspunsurile la sugestiile directe si perforrnantele asociate In mod traditional cu termenul de hipnoza pot fi incluse in cadrul unui concept mai general pe care autorii il denumesc "motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber si Calverley, 1962).

Deci ce~a ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu constituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuata a rec~£tivitalli la sugestn. 0 obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul cal dad tara utilizarea unei inductii hipnotice se objin fenomene asemanatoare eu cele hipnotice, aceasta nu inseamna 'in mod obligatoriu ca avem de-a face en situatii identice, motivarea pentru sarcina producand un comportament complezent care 11 mimeaza pe eel hipnotic, dar nu se identifica cu acesta (Gheorghiu, 1977). ~e asemenea, este gren de presupus ca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata fara anestezice, doar creand pacientului motivaEi si atitudini pozitive.

) Teoria di8!!_cierii personaliiiiiii pi teo ria lyncfionarii diferentiate a celor doua emlsfere cerebra1e.In anul1973, Hilgard se referea pentru prima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand ~ele fenomene care se petrec in timpul fiipnozei. Termenul a izvorat din interpretarea unor date experimentale referitoare la controlul durerii prin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca in timpul hipnozei durerea dispare din punct de

39

40

Irina Holdevici

vedere subiectiv, dar componentele ei fiziologice persists: in acelasi timp, subiectul inregistrea~a durerea la nive!~ll d~e ~ responsabil i.observatorul aseuns" (subieetului aflat in hlpnoza ise cere---saintroduca mana in apa eu gheata si sa spuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata surprins ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cu cealalta mana, el serie automat ca 0 simte).

o explicatie posibila pentru acest fen omen ar fi aceea a disocierii psihologice intre diversele substructuri ale personalitatii, Stranslegata de aceasta ipoteza a disocierii psihice ar putea fi si interpretarea care coreleaza fenomenele hipnotiee existente cu cele doua emisfere cerebrale. In ultimii ani, hipnoza a fost definite si ca 0 comutare la nivelul emisferelor cerebrale. ea constand in aetivarea emisferei drepte si dezactivarea celei stangi. Aceasta definire pare sa aiba la baza argumente vahde, deoarece s~a~ifesta prin modificari ale perceptiei spatiului si a timpului, ale proceselor cognitive (10 icil si c~_pacitate detestare a realitatii mai reduse, mai multa sugestibilitate, creativitate, toleranta la runbiguitat;), prezenta alter forme de pi-elU"crare a inforrnatiei (proCesare simultana $i paralela, in loc de procesare liniara), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii prioritare a emisferei cerebrale drepte.

Totusi, deoarecelocalizarea cerebrala exacta a multor functii psihice este inca discutabila, Unestahl (1987) considers ca este inca prematur s~Cdefinim hipnoza ~comutare la nivel emisferie. Autorul citat ropune, in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte de functionare a constiintei: modul dom~ant (D) $i modul alternativ (A), acesta din urma fiind resp_onsabg?e fenomertesi rnanifesfari printre carese pot include $i cele de tip hipnotic ($1 de care pare sa fie mai curand responsabila functionarea emlsferei cerebrale drepte).

·1

Modurile constiintei (dupa Unestahl, 1987)
Modul dominant (D) Modul aliernatio (A)
LOGICA INSIGHT
gandire analitica sinteza
testarea realitatii automatism
,
tactica planificare sugestibilitate Hipnoza - de la magie la psihoterapia moderna

41

Modul dominant (D) Modul altemaiio (A)
strategii sensibilita te
evaluare intuitie
,
simt critic evaluarea libera a informatiei
analiza detaliilor feedback pozitiv
instructiuni verbale apreciere glob ala
controlul voluntar vizualizare
gandirea evenimentelor trecute imagini kinestezice
~i viitoare
linearitate temporala controlulprin autoprogramarea
scopurilor
procese seriale traire in. prezent
determinarea verbala procese cognitive paralele
a comenzilor
incercari intelegere nonverbala
eforturi metafore
modelare
stare norrnala de constiinta stare alternativa de constiinta Se constata faptul ca aceasta int~r retare_plaseaza fenomenele hipnotice alaturi de eele de creatie, intuitie sau meditatie. Yapko (1995) subliniaza faphil ca majoritatea teoriilor asupra hipnozei se refera doar la unele aspecte ale acesteia, Hira a putea explica fenomenul in toata complexitatea sa. Cel mai bine coniuraie teorii sunturmatoarele:

(j)Hipnoza reprezints un fenomen disocietiv.

----- _-

Partizanii acesteia pornesc de la premisa ca in cadrul psihicului uman funcE9n~aza mai multe sisteme cognitive care in mo normal acponeaza. sinergic sub 0 comanda centrala. In tim ul hi nozei, sist~e e integrate se disociaza une1e de altele, intr-o masura mai mare sau mal midi, ~lEot re~ctiona in mod independent furnizand raspuns~n pe mai multe nivele la sugestiile hipnoterapeutului (Hilgard, 1977, 1979: 19'86, 1991; Bowers si Davidson, 1991; Evans, 1991).

muleze hipnoza. Comportamentul subiectilor a fost evaluat de catre experti in hipnoza care, de cele mai multe ori, nu i-au putut depista pe simulanti, Un contra argument impotriva acestei teorii ar putea fi acela ca. este greu d~esupus ca un simulant nu ar reactiona daca ar fi supus unei interventii chirurgicale sub hipnoza,

, 7.'Hipnoza ca stare modificata de con~tiinta \_./(Tart, 1969; Fromm, 1992J.

Din aceasta perspectiva, transa hi notica est,=,,~.onsiderata drept 0 stare de constiinta modificata, diferita de cea de veghe (normala). ~are-a de transa este produsa in mod artificial, prin intermediul procesUIui de inductie hipnotica, ce modifica experiente..!_e subi~ctiv_e ale clientului datoritR focalizarii atentiei produse in urma sugestiei. Aceasfa teorie a mtninit un numar mare de adepti pentru ca este cunoscut faptul ca in hipnoza oamenii pot realiza anumite lucruri pe care nu Ie pot face in stare de veghe.

8 Hipnoza ca proces de reducere_a~ testsrii realitatii".

- __ -._

42

Irina Holdevici


(j) Hipnoza ca fen~men regr~siv.

Aceasta presu une revenirea la modalitati mai primitive de procesare cognitiva primara, concomitent cu accentuarea relatiei transferentiale fata de hipnoterapeut considerat drept 0 figura autoritara de tiy_arhetipal (figura parentala) (Nash, 1987; Fromm, 1992).

3~Hipnoza ca relaxare.

Relaxarea fizica si cea psihica sunt considerate surse din care deriva fenomenecutri ar fi regresia sau disocierea (Edmonston, 1977, 198:[' 1991). Aceasta teorie are la baza 9i faptul ca atat in relaxare, cat si in hipnoza modelul undelor cerebrale este asemanator: unde alfa, de veghe relaxata,

4~Hipnoza ca fenomen sociocogniiiv.

Autorii care sustin aceasta teorie afirma ca hipnoza nu re£rezinta un fenomenspecific, ci depinde de contextul social in care se desfa- 90ara 9i este definita ca atare de catre participanti (Kirsch, 1991; Spanos, 1991a, 1991b; Wagstaff, 1991).

,/'S.Hipnoza ca 0 stare de pasivitate a subiectului.

Potrivit abordarii traditionale cu caracter autoritar, clientul era considerat un subiect Easiv ~ar~ permite clinicianului sa-i g Ideze experientel;'-fara a i s~ opune in niciun fel. Astfel, subiectul devine un fel

e re~_!acul pasiv fentru vsugestiile auto~itare .ale terap~utu~ui. Incapacitatea elientul~.J.asp..l.Ulde..sugeBtiilQr..d.ll~ecte venite.din partea terapeutului este considerate de acesti autori ca fiind un semn de rezisten~a (Weitzenhoffer, 1989).

Prin "testarea realitatii" se intelege fenomenul de obt~ere a unor feedbackuri deIa stimulii exteriori proveniti din mediu. In hipnoza, ~I)f()Ces este mull diminuil_t:_ datorita focalizarii atentiei a8upra uruu anurru 8 ul (intern sau extern); clientul, nemaifiind distras de alTI'Emnta, va putea sa accepte 0 alta realitate subiectiva sugerata care, l~uTSau:va determina reactiile sale emotionale 9i comportamentale (Snar, 1959; Lynn si Rhue, 1991).

9) Hipnoza ca fenomen de conditionete.

Cuvintele _?i_gesturile reprezinta stimuli conditionati, urtato~i ai unci anumite semnificatii atribuite de subiect in functie de expenen-

ere ante rio are dobandite rin invatare. Din acest motiv, in cadrul eomunicarii hipnotiee eficiente, subi~ctii interpreteaza si reactioneaza in modullor personalla sugesilile terapeutului (Bandler si Grinder, 1975; Grinder si Bandler, 1976; Lankton, 1979).

(j§;Hipnoza din perspecti1(a inte@_ctionala.

In abordarile tradiJionale, hipnoza era considerata 0 aetiune pe care hi notera eutul 0 intreprinde asupra pacientului, in timp ee, in a orda:re~permjsi'y_a erieJssoniap.~, respoiisabilitatea fenomenului. hipnotic se imparte intre terapeut si client, amandurora revenindu-le

---

Sarbin si Coe (1972) si Coe 9i Sarbin (1991) abordeaza, la randul lor, hipnoza dintr-o perspectiva sociocognitiva, considerand ca hlpnoza ca realitate distincta nki nu exista, iar fenomenul respectiv se.manifesta doaratunci cancI cineva este dis - us ~& joace rolul de subiect hipnotizat, fara ea aceasta sa pr~puna ea el se a.flcfla alt myel de constiinta, Mai pfea.s, persoana se co~porta a~a cum crede ea ar trebui sa" se comp.or,te un subiect -'pnotizat, raspunzand la sugestiile hipnoterapeutului, -ACeasta teorie are la baza cercetari asupra unor grupuri de subiecti dintre care unii au fost hipnotizati, iar altii au primit indicatia sa si-

43

44

Irina Holdevici

~.enp._9is~12ereze unul eu celalalt, Terapeutul, pentru a avea sueees, tr~e sa fie reeeptiv la nevoile clientului, ag~ptandu-si demersurile ill functie de acestea in asa fel, incat clientul sa

___ ,___ I I .

fie,la randul sau, receptiv fata de posibilitatile de schimbare sugerate de terapeut. Privita ill acest mod, hipnoza devine 0 relatie de interdependenta, in care fiecare dintre cei doi Farteneri se las.i ghidat 9i ghideaza larandul sau (Erickson, Rossi 9i Rossi, 1976; Erickson 9i Rossi, 1979; Zeig, 1991).

Abordarea interactionala pune accent ~ receptivitatea si respectul pe care trebuie sa il acorde terapeutul clientului pentru ca psihot~m:p-i~;Ll?a.£ieJncununata de succes. Desigur, pentru ca fenomenul hipno tic sa se produca, nu este obligatoriu ca aceasta conditie sa fie respectata, a9a cum se intampla ill cazul hipnozei de estrada,

@H_j_p_noza diu {2erspectiva hiologica.

Legatura stransa dintre corp 9i psihic, legatura foarte evidenta ill cazul hipnozei, a condus la formularea teoriei biologice care cauta sa explice receptivitatea la hipnoza. Spiegel si Spiegel (1987) sunt de parere ca la baza fenomenului hipnotic stau relatiile dintre cele doua emisfere cerebrale. Rossi (1982, 1991) se refera la exist;;nta unui ciclu ~gic natural ill cadrul caruia alterneaza concellirare~ atentiei Cl,J. relaxarea acesteia, la fiecare 90 pana la 150 de minute pe 0 perioada dF24 de ore. Acest ritm circadian de alternare a concentrarii cu .rela-

xarea atentiei se afla labaza fenomenului hipnotic. .

-Watzlawick (1978) considera ca. hipnoza reprezinta 0 consecinta a asimetriei cerebrale, ill timpul transei activandu-se emisfera cerebraHCdreapta care este responsabila de procesarea de tip global ce sta la bazaunor manifestari cum ar fi creativitatea, intuitia, empatia, imagin-apa etc. in acela9i timp, activitatea emisferei cerebrale stangi, resp~nsabila d! activitatea rati~nala, este estompata~-

3. Fenomene ce pot fi induse

1n cursul hipnozei (Yapko, 1995)

Aceste fenomene, unele dintre ele cu caracter spectaculos sau eel putin neobisnuit, isi gasesc numeroase aplicatii ill utilizarea terapeutica a hipnozei,

Hipnoza - de la magie la psihoterapia moderns

45

1. R_egresia de varsta

~-

Im lica utilizarea intensiva 9i experienjiala a proceselor memoriei. Tehnica -;;Supune fie sugerarea intoarcerii in timp 9i retrairea unor experiente trecute CuOlntensitate at£ft de mare, incat ar£a ~e iiroduc "aici ~i ac~m'l Lretraite" I ,,imersiune"), fie, pur si sim~lul sugestia administrata subiectului de a-9i reaminti anum!te expenente 1;"Cde a leprezenta dH mai in detaliu (hipermnezie). In c.azulllretrairii", subiectul este profund implicat emotional in experienta respectiva, el simtindu-se ca si cum experienta s-ar produce atunci; in schimb, in cazul hipermneziei, el se afla ancorat in prezent, in timp ce i9i aminteste cu lux de amanunte 0 anumita situatie (Edgette si Edgette, 1995).

Regresia de varsta reprezinta 0 tehnica ce permite clientului sa se intoarca in timp, intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat, pentru a accesa niste amintiri uitate sau reprimate ale unor evenimente semnificative 9i pentru lIa Iucra" terapeutic asupra acestora, ill vederea obtinerii unor noi conc1uzii (Weitzenhoffer, 1989; Spiegel, 1993).

Yapko (1995) afirrna ca regresia de varsta implica doua tipuri de strategii.

Prima strategie presupune utilizarea regresiei de varsta pentru a dezgropa experientele timpurii negative, cu caracter psihotraumatizant. Obiectivul acestei strategii consta in a-l ajuta pe client sa se elibereze de starile emotionale negative asociate en experienjele respective si Sa-9i modifice atitudinea fata de acestea, renuntand Ia modalitatile distructive de reactie care au efecte asupra existentei actuale.

Acest obiectiv poate fi atins atat prin intermediul sretrairii" C,imersiunii"), cat si prin hipermnezie, terapeutul fiind eel care decide cat de adancit in experienta respective sau cat de detasat trebuie sa fie subiectul in cauza.

A doua strategie, care este compatibila cu prima, consta in utilizatea regresiei de varsta pentru a scoate la iveala resursele si disponibilitatile latente ale subiectului, resurse care au fost utilizate in trecut si care nu functioneaza in prezent, si aceasta ill dezavantajul clientului. De cele mai multe ori, oamenii dispun de resurse psihologice si dis ~taJi latente de a caror existenJa nu sunt con9ti~ntl, regresia ~ varsta ajutandu-i sa Ie actualizeze. In felul acest~, chentul ~a ~edescoperi in trecutul sau personal abilitati si expenetq:e care il vor ajuta sa faca fata intr-un mod mai eficient dificultatilor existentei (Lankton si Lankton, 1983; Edelstein, 1986;).

I I

46

Irina Holdevici

Orice model de comunicare care 11 ajuta pe client sa se intoarca in trecut poate fi utilizat pentru obtinerea regresiei de varsta, Clientul va fi ghidat sa-si utilizeze imaginatia pentru a accesa experientels trecute. Se pot utiliza imagini sugestive ale unor .vehicule" ale intoarcerii in timp (tren, avion, vapor, .masina timpului") cu ajutorul 'carora subiectul se va deplasa catre perioada dorita. Aceste "vehicule" reprezinta modalitati artificiale, concrete si contextuale, menite sa restructureze experienta clientului si, pentru ca tehnica sa functioneze, este necesara furnizarea unui numar cat mai mare de detalii Liti imaginezi ca te urci intr-un avion care te intoarce in timp, te intoarce tot mai mult in timp ... pana la varsta de X ani").

Regresia de varsta se poate realiza si indirect, prin intermediul unor intrebari care 11 orienteaza pe client In directia unor experiente trecute ("PoF sa-ji amintesri cat de bine te-ai simtit cand ai reusit la examenul de admitere la Iiceu?"). Astfe!, clientul va declansa niste procese de cautare interioara pentru a-si aminti aeele evenimente care 11 ajuta sa furnizeze raspunsurile asteptate de catre terapeut. 0 astfel de cautare interioara poate incepe prin evocarea in plan cognitiv a unor. amin?ri, dupa care, intrebari formulate cu abilitate 11 vor ghida pe client sa se scufunde in situatia evocata si s-o retraiasca plenar, ca 9i cum ar fi actuala.

Pentru a conferi regresiei de varsta un caracter mai putin amenintater, clinicianul 0 poate facilita descriind experiente personale sau apartinand altor persoane.

Alte tehnici de inducere a regresiei de varsta (Yapko, 1995):

a) prin realizarea unor punti afective sau psihosomatice prin intermediul carora starile emotionals sau cOl19tientizarile actuale sunt conectate cu perioada cand aceste stari afective sau constientizari au aparut pentru prima oara L,Pe masura ce continui sa fii constient de acest sentiment uitat pe care l-ai deseris, te intorci In timp si iF amintesti de perioada cand e1 a aparut pentru prima oara. .. ");

b) prin dezorientarea temporala in cadrul careia se administreaza s~gestii. cu caracter confuz care au menirea de a-I reorienta pe chent dmspre etapa "a cum" catre "ahmci";

c) prin alternarea regresiei cu progresia de varsta, in cadrul careia clientul este la incepur orientat spre viitor, unde 19i va aminti cele petrecute'in trecut. Aceasta tehnica este menita sa creeze clientului 0 mai mare detasaro fata de experienrels trecute tra-

Hipnoza - de la magie la psihoterapia rnoderna

umatizante ("te afli undeva itt viitor si de acolo iti privesti eu alji ochi si iti analizezi trecutul. .. ") (Erickson, 1954; Watkins, 1971; Gilligan, 1987; Hammond, 1990).

2. P_!!!g.resia de varsta

Presupune sugerarea faptului ca subiectul se proiecteaza in viitor unde 19i imagineaza consecintele stKiffibarilor produse, integreaza noile semnJieatii descoperite la niveluri mai profunde, de unde l$i poate reconsideraexistenta dintr-o noua perspectiva,

Progresia de varsta poate fiurilizafa In aoua. moduri:

pentru a verifiea efectele interventiei terapeutiee, respeetiv in ce masura acestea sunt de durata si au produs 0 modificare in stilul de viaja al clientului (Erickson, 1954; Havens, 1986; Philips 9i Frederick, 1992);

ca interventie psihoterapeutica directa (de pilda, un pacient cu fobie de caini l$i poate imagina, dupa aplicarea unei tehnici de desensibilizare, ca se confrunta cu animalul respectiv tara a simti anxietate).

La fel ca si in cazul regresiei de varsta, progresia se poate realiza prin metode directe (sugerarea faptului ea utilizeaza un vehicul spatial pentru a se deplasa in vii tor, ca vizioneaza un film sau citeste 0 carte in care se vorbeste despre ceea ce se petrece in viitor) sau indirecte.

Metodele directe utilizeaza:

• metaforele: "A9 dori sa-Ji povestesc despre 0 clienta care si-a imaginat cum va arata peste trei luni de la sedintele in care am facut exact ee facem noi acum, $i atunci cand s-a proiectat in viitor ea a descoperit ca ... ";

• sugestii intercorelate: "Mi-ar placea sa rna uit in JUT si sa rna intreb ce se va intampla in viitor, atunci cand tu vei fi in stare sa privesti in urma si sa apreciezi schimbarile pozitive pe care le-ai realizat ... ";

• sugestii administrate sub forma W10r supozitii: "Ma intreb unde te vei afla $i cu ce te vei ocupa atunci cand vei constata cu placere ca nu ai mai fumat de mult timp ... ";

• intrebari sugestive intercorelate: "Poti sa-mi spui cum vei descrie prietenilor tai modul in care ti-ai rezolvat problema?"

Aceste abordari demonstreaza modalitatea in care este ghidat clientul pentru a-$i construi un montaj mental care sa contina expectatii

47

48

Irina Holdevici

pozitive pentru viitor (de Shazer, 1978; Lazarus, 1984; Yapko, 1988, 1992; Hammond, 1990; Torem, 1992).

3.~zja.

Presupune sugerarea faptului di subiectul aflat in hipnoza va uita 1a nivel constient anumite instructiuni sau experiente traits. Sugerarea uitarii in plan constient va permite mentalului inconstient sa utilizeze in mod creativ experienta hipnotica~realizand ceea ce aceasta instanta trebuie sa faca. Amnezia poate fi utilizata si pentru a alunga din constiinta amintirile dureroase.

Yapko (1995) este de parere ea in astfel de situatii amnezia nu trebuie sugerata decat dupa ee s-a realizat 0 anumita procesare terapeutid (catharsis) asupra respechvelor arnintiri. Amnezia nu apare in mod automat dupa orice transa hipnotica, asa cum se crede in mod obisnuit: clientul care este motivat sa-9i aminteasca anumite experiente sau sugestii administrate 0 va putea face (Erickson si Rossi, 1974; Zeig, 1985).

Mai mult decat in cazul altor fenomene hipnotice, amnezia poate fi obtinuta mai greu prin intermediu1 unor sugestii directe, pentru ca sugerarea faptului ca subiectul va uita tot ce s-a petrecut in eursul ge- dintei de hipnoza poate "suna" amenintatorIn cazul in care se adopta 0 strategie directa, este indicat ca modul de construire a sugestiilor sa fie mai putin arnenintator.

Abordarile indireete pot imbraca 0 varietate de forme, dintre care amintim sugestiile indirecte ca atare, eomutarea atentiei si confuzia

(Hilgard, 1968; Cooper, 1979; Zeig, 1985; Evans, 1986): '

4. Analgezia sf anestezia

Analgezia si anestezia se situeaza pe un continuum care presupune diminuarea sensibilitatii corporale dureroase. Analgezia presupune sugerarea reducerii durerii in conditiile perpetuarii unor senzatii asociate (temperatura, presiune, senzatii legate de pozitia diverselor parti ale eorpului etc.), fapt ce mentine orientarea subiectului in raport eu corpul propriu, Anestezia presuplme eliminarea completa sau aproape completa a sensibilitarn din tot corpul sau dintr-o zona a acestuia. Capacitatea de a reduce durerea in limite suportabile reprezinta oparticularitate a fiintei umane S1 este considerata una dintre

, r

cele mai importante aplicatii ale hipnozei clinice.

Yapko (1995) este de parers ca pacientii care sufera dureri sunt persoane eu care este in acelasi timp foarte usor de lucrat pentru ca: sunt


49

puternic motivate sa fie ajutate, dar si subiecti foarte dificili, pentru ca durerea le-a afectat toate sectoarele existentei. Terapeutul care abordeaza 0 astfel de cazuistica trebuie sa dea dovada de foarte multa sensibilitate pentru di durerea presupune toJQq!!!a anxietate, depresie, sentimente de neajutorare, dependenta crescuta, precum ~i restrangerea contactelor-sociale. Chiar si durerea care prezinta cauze organice bine precizate are componente psihologice ce tin de modul in care 0 traieste subiectul in cauza ~i de consecintele acesteia.

Hipnoza actioneaza mai ales asupra componentelor psihologice ale durerii (teama, anxietate, sentimente de neajutorare, precum ~i exEe~taliile negative ale subiectului), dar si asupra componentelor fiziologice ale acesteia.

Utilizarea hipnozei in combaterea durerii este importanta din urmatoarele motive:

- hipnoza contribuie la cresterea autocontrolului subiectului, diminuand sentimentelede neajutorare:

- eu ajutorul hipnozel se poate reduce sau chiar elimina medicatia analgezica mecITcatie care are 0 serie de efecte secundare 9i care prod~ce dependenta, Hipnoza n~~ ef~<:_t~ecundare si nici nu creeaza dependenta. Reducerea durerii cu aJutoruI Fiipnozei se realizeaza la diversi subieep_-in grade diferite, dar indiferent de nivelul acestei reduced, ea are loc pe cai naturale;

- hipnoza contribuie la functionarea subiectului la un nivel ~ai subtil, punandin .actlunesi disponibilitatile Iatente de vindecare:

expectatiile de bllI2.astare psihica, senzatia deconfort, precum si reducerea anxietatii reprezinta, la randul Ior; factori care faciIiteaza procesul de vindecare sau macar 'intarzie degradarea fizica si psihica a subiectului (Crasilneck 9i Hall, 1985; Brown si Fromm, 1986, 1987; Chaves, 1989, 1993).

In unele cazuri, analgezia se produce spontan in timpul hipnozei deoarece clientul este profund absorbit de experientele pe care Ie traieste. Asociata cu catalepsia (inhibitia miscarilor voluntare), analgezia caxacterizeaza intr-o oarecare masura persoana hipnotizata care este mai putin constienta de eorpul sau, Se poate spune ca orice metoda care presupune comutarea atentiei de la senzatiile corporale are efecte analgezice indirecte, Clientul oate fi invatat prin exersare sa-9i d~aga atentia de la stimulul dureros si sa se concentreze asupra

50

Irina Holdevici

~g~nduri pozitive, imagini sau amintiri placute, stari afective benefice etc,

Abordarea directa a analgeziei implica sugestii directe de reducere sau disparitie a sensibilitatii intr-o anumita zona a corpului. Una dintre tehnicile frecvent utilizate este cea a anesteziei "In manusa": subiectului i se sugereaza anestezia la nivelul unei maini (de regula cea dominanta), apoi "senzajia" este transferata ill oricare alta parte a corpului. Analgezia se poate realiza si prin sugerarea disocierii illtre corp si psihic, fiecare componenta desfasurandu-si existenta ill alt plan. Alte modalitati de inducere a analgeziei:

- sugerarea amneziei faja de perioadele dureroase. Se utilizeaza mai ales in cazul in care subiectul trebuie sa urmeze proceduri medicale dureroase ~i repetate;

- sugerarea reducerii gradate a durerii, care descreste treptat, la anumite intervale de timp;

- pseudoorientarea in timp, prin care clientul este proiectat in viitor (progresie de varsta), intr-o perioada in care procesul patologic s-a incheiat:

regresia de varsta intr-o perioada anterioara aparitiei durerii (Erickson, 1966; Barber, 1977; Barber si Adrian, 1982; Erickson, 1983; Hammond, 1990; Hilgard ~i Hilgard, 1994).

5. Catalepsia

Catalepsia este definita ca 0 inhibiFe a miscarilor voluntare asociata cu 0 concentrare intensa a atentiei asupra unui stimul specific. Cu cat c1ientUl este mai concentrat asupra sugestiilor administrate de terapeut, cu atat el va manifesta 0 reactie de tip cataleptic mai ampla. Reactia cataleptic a include: fixitatea privirii, imobilitate posturala, iar pentru subiectii aflati in hipnoza profunda, .flexibilitate ceroasa" (se poate imprima membrelor orice pozitie pe care 0 stabileste terapeutul), asociata cu un comportament catatonic (subiectul men tine un timp indelungat pozitii incomode ale membrelor), rigiditate museulara, miscari involuntare, precum si incetinirea unor procese psihofiziologice cum ar fi ritmul respirator, cardiac, reflexele de clipit sau Inghitit,

Simptomele catalepsiei pot constitui indicatori ai prezentei unei transeprofunde, dar pot fi induse si in mod deliberat, din ratiuni terapeutice. Catalepsia reprezinta un fenomen specific pentru hipnoza, fenomen care se asociaza direct sau indirect cu orice manifestare de

Hipnoza - de 1a magie 1a psihoterapia modern a

tip hipnotic. Catalepsia este rezultatul focalizarii atentiei asupra unei realitati diferite care irideparteaza subiectul de realitatea concreta, facand posibila aparitia unor fenomene cum ar fi: regresia de varsta, analgezia, distorsionarile senzoriale etc.

Catalepsia poate fi indusa direct, in scopuri terapeutice (de pilda, pentru persoanele la care este necesara limitarea miscarilor penh'u 0 recuperare motorie mai rapida) sau poate avea ca obiectiv facilitarea demersului hipnoterapeutic general (prin focalizarea accentuata a atentiei asupra unui stimul este stimulata activitatea independenta a instantelor psihice de natura inconstienta). Orice stimul care capteaza puternic atentia clientului poate facilita aparitia unui raspuns ~e tip cataleptic: 0 povestire captivanta, surpriza, 90cu1 sau confuzra (Rossi, 1973; Bloom, 1990).

Sugerarea catalepsiei poate avea loc direct sau indirect, prin sugestii verbale sau nonverbale. Metodele verbale constau In administrarea unor sugestii de relaxare si imobilitate posturala, In timp ce 0 tehnica nonverbala ar putea fi cea a modelarii, prin intermediul careia terapeutul trece treptat de la 0 comunicare animata, bazata pe rutine conversationale, la 0 stare de relaxare si imobilitate, inducandu-i clientului starea de transa (Erickson, 1983, 1985; Gilligan, 1987).

6. Disocferea

Disocierea este definita drept ca acitatea de a_clE§c.ompul:u~ expe~nta ps~ol~ica In a~t!!e_§ale c.Qmpor:el~te, amplific~d c?~~~~~tiz?rea unei experiente concomitent cu dimmuarea con9hentlzarn altei experiente. -Din pacate~ majoritatea clinicienilor nu cunosc decat aspectele patologice ale fenomenelor disociative, ignorandu-le pe cele normale, care au aplicatii In hipnoterapie.

In cadrul disocierii realizate prin intermediul hipnoterapiei, mentalul constient va fi prea ocupat de un stimul anume asupra caruia s-a concentrat atentia subiectului, In timp ce mentalul inconstient va fi liber sa desfasoare activitatile pe care le crede de cuviinta. Cu cat stare a hipnotica este mai profunda, cu atat gradul de disociere este mai mare ~i cu atat subiectul va avea mw_multe pOBibilitap_ siLproceseze la niv:1 inkomJie:lli,_g.engrnnd t~§J2tmsuri aut~mate, s_pontane: se pot actualiza amintiri uitate, se poate produce levitatia ~ui brat, subiectul poate ramane intr-o pozitieimobila (Hilgard, 1986; Cardena si Spiegel, 1991; Spiegel, 1993).

51

52

Irina Holdevici

Sugestiile de disociere propun mentalului constient sa se concentreze asupra unui stimul, in timp ce mentalul inconstient este incurajat sa realizeze altceva si sa acumuleze experiente, fadind abstractie

de constiinta, -

Suge~tiile directe de disociere ii permit clientului sa descopere ca e.!2_te probabil sa traiasca simultan experiente care se desfasoara la mai multe niveluri ~Lca_ace_§te ex~iente au LID caracter spontan si automat. mod indirect, disocierease produce prifi sugerarea oricarui

enomen hipnotic, ea putand fi indus a prin intermediul metaforelor, coruuziei sau prin orice tip de alte sugestii cu caracter indirect.

7. Helucinetiile ~i modiiicerile senzorisle

------ --

Halucinatiile sunt perceptii fara obiect care pot sa apara si la subiecti normali, in urma inductiei hipnotice. Acestea pot sa fie pozitlve, cand subiectul percepe LID obiect sau.o persoana care nu este prezenta, si negative, situatie in care un obiect prezent nu este perceput ca atare.

Prin sugerarea unor halucinatii, terapeutul modifica parametrii con~entizarii senzoriale, situatie in care clientul va percepe lumea intr-un moa diferit, facilitand activarea unor resurse interioare cu car~ adaptativ, In timpul inductiei hipnotice, halucinatiile pot sa apara si spontan. De regula, sugerarea unei halucinatii se realizeaza prin intermediul unor sugestii directe.

In mod indirect, sugerarea faptului ca pacientul este constient de prezenta bratului sau drept poate reprezenta 0 sugestie indirecta ca nu 19i simte piciorul (Erickson, Rossi, si Rossi, 1976; Bandler si Grinder, 1992).

8. Reectiile ideodinamice

Reprezinta raspunsuri automate care se pot declansa la nivel motor, senzorial 9i afectiv (termenul de ideodinamic provine de la transfor~ea unei "idei" intr-o actiune: in mod concret avem de-a face cu reactii ideomotorii, ideosenzoriale 9i ideoafective). Aceste reactii sunt d~clan~ate de instantele de natura.inconstienta, ca f<lspuns Ta stimuli

interni sau externi. -

II

Inductia hipnotica

1. lndicati] pentru realizarea unei comunicari hipnotice eficiente

(Yapko, 1995)

1. Sugestiile terapeutice trebuie sa fie simple ~i usor de inteles.

Cu exceptia celor construite special pentru a produce coniuzie, sugestiile clare ~i simple ii ermit clientului sa ~e l~~e ~_9.us" de hipnoza fara a analiza, a interpreta sau a critic a la nivel constient ceea ce se petrece. u cat sugestiile sunt mal complicate, cu atilt clientul trebuie sa fad. apella mentalul constient pentru a le rntelege si, cu cat ni~elul constient este mai activ, cu atilt e mai limit at accesulla zonele 111.constiente, ceea ce nu este in avantajul hipnozei.

2. Demersul hipnotic este mai eiicient daca se utilizeaza limbajul clientului.

C;:!lvintele reflecta stari psihice eu caracter subiectiv si din acest motiv, chiardadi mai multi oameni utilizeaza aceleasi euvinte, nu in-

, -

seamna ca traiesc acelea9i experiente.

-In cazul in care terapeutul va "traduceJf spusele clientului in limbajul sau propriu si apoi va comuniea prin intermediul acestuia, va genera, aproape sigur, 0 Iipsa de intelegere intre cei irnplicati in demersul terapeutic.

3. Terapeutul trebuie sa solicite clientului sa-?i exprime trairile in termeni expetientinli.

54

Irina Holdevici

Este important ca pacientul sa-si deserie eli lux de amanunte experientele, pentru ca, recurgand la cateva cuvinte simple, nu poate furniza suficiente informatii in legatura cu ceea ce sirnte. Cu cat descrierea acestora este mai detaliata, cu atat terapeutul are mai muIte sanse de a realiza 0 interventie adecvata,

, I

4. Construirea sugestiilor utilizend predominant timpul prezent ?i intr-un mod pozitiv.

In general, sugestiile trebuie sa fie exprimate la timpul prezent 91 sa se refere la ceea ce simte persoana .. In structurarea sugestiilor hipnotice trebuie sa. se realizeze conexiunea dintre ceea ce se petrece "aici si acum" cu ceea ce se asteapta in vii tor, ca in exemplul de mai jos:

"Fe masura ce traiesti starea X, vei incepe sa realizezi comportamentul (sa simti starea Y)".

Terapeutul va cauta sa obtina cat mai multe informatii referitoare la starea actuala a clientului sau, pentru a realiza cat mai bine conexiunile cu stare a care se doreste in viitor. Subliniem, de asemenea, necesitatea de a formula sugestiile in termenii gandirii pozitive, acestea trebuind sa sugereze ce anume poate sa fad persoana, ~i nu ceea ee nu poate (Grinder si Bandler, 1981; Hammond, 1990).

5. Cfientuf trebuie fncurajat si sustinui prin fntariri pozitive.

Aceste feedbackuri ozitive au menirea de a conduce clientul in asa fel, incat acesta sa constientizeze forta si resursele sale interne latente e care le-a ignorat pana atunci (Erickson 9i Rossi, 19'79; Hammond, 1990). Astfel, clientul va trebui sa-si asume responsabilitatea propriilor trairi si sa-si dea seama ca are puterea sa controleze, daca nu evenimentele existentei, macar reactiile sale fafa de acestea.

6. Comunicsres terspeutics trebuie sa utiJizeze modalitatea seruorisls dominente a cfientufui.

A~a cum subliniaza Bandler si Grinder (1979), initiatorii programarii neurolingvistice (PNL), oamenii culeg, stocheaza si proceseaza informatia in acord cu stilullor personal, care presupune operarea intr-o modalitate senzoriala dominanta: vizuala, auditiva sau kinestezica,

In cazul in care terapeutul va identifica modalitatea senzoriala favorita a clientului, acesta va trebui sa adapteze comunicarea si sa uti-

Inductia hipnotica

55

lizeze respectiva modalitate senzoriala, facandu-se astfel mai bine inteles si acceptat de catre pacient.

Informatiile referitoare la modalitatea senzoriala preferata pot fi obtinute prin observarea atenta a modului in care se exprima clientuI, mai ales a predicatelor pe care acesta le foloseste. Astfel, daca terapeutul doreste sa orienteze clientul in directia vizuala, el va trebui sa utiIizeze 0 terminologie in care sa fie prezenti termeni care se refera la experiente vizuale.

,,Imagineaza-ti ca te afli la mare, pe plaja ... cauta sa vezi cat mai dar marea, valurile, linia orizontului, siluetele indepartate ale vapoarelor .. , admiri imaginea razelor de soare care se reflecta in apa rnarii. " vezi nisipul galben, oamenii care se relaxeaza in vacanta ... cerul albastru, cu nori albi .. ."

In cazul in care terapeutul doreste Sa sugereze 0 experienta auditiva, el poate transmite urmatorul mesaj:

.Eu nu stiu ce iti spui atunci cand vorbesti eu tine insuti prin intermediul gandurilor tale.", dar acest dialog interior [oaca un rol insemnat in ghidarea experientelor tale ... si ar fi foarte bine dad te-a9 auzi spunandu-ti in gwd lucruri bune, care sa te faca sa ai mai multa incredere in tine, .. "

Modalitatea kinestezica se refera atat la stari afective, cat si la senzatii kinestezice:

.Atunci cand iti amintesti de 0 experienta placuta, retraiesti sentimentul minunat de a fi iubita ... simti aprecierea din partea prietenului tau. ,. si sentimentul este atat de puternic, incat parca prinde contur, parca il pop atinge ... si aceasta plenara experienta emotionala va fi mereu prezenta in tine si itl va da forta pentruintreaga viata".

Yapko (1995, p. 86) este de parere ca, in rnasura in care terapeutul focalizeaza atentia clientilor asupra unor aspeete pe care acestia nu Ie rernarca in mod obisnuit, demersul psihoterapeutic va fi mai bine apreciat de acestia,

7. Clientului i se vor furniza doar acefe informetii care sunt absofut tiecesare.

Terapeutul va trebuisg informeze clientul in legatura cu ceea ce se va petrece in cursul sedintei de hipnoza, evitand insa sa-i explice in detaliu aspectele referitoare la tehnica pe care 0 va utiliza, pentru a-I impiedica sa dezvolte rezistente pe baza analizarii 9i criticarii tehni-

:._ I I ,.. ... • _

56

Irina Holdevici

cii aplicate. Mai mult, 0 tehnica sugestiva deconspirata nu va mai functiona ca atare.

,

8. Pacientu/ui trebuie sa i se aeorde un timp suiicient pentru a resctiona.

Oamenii sunt in general tentati sa aprecieze desfasurarea evenimente 1 or conform ritmului propriu. In hipnoza, daca terapeutul procedeaza astfel, el va putea sa pericliteze comunicarea cu pacientul. De aceea, el nu trebuie sa-l oblige pe client sa reactioneze atunci cand erede ca ar fi necesar, lasandu-l sa reactioneze in ritmul sau personal.

9. Terapeutu/ trebuie sa solicite permisiunes clientului daca doresie sa-/ atinga.

Atingerea reprezinta un gest de intimitate, 0 intruziune in lumea personals a clientului, si acesta 0 poate percepe ca pe 0 viol are ateritoriului sau, mai ales dad a avut experiente negative de acest gen. Un alt motiv pentru care nu este indicat ca terapeutul sa-l atinga pe pacient fara permisiune 11 constituie faptul ca subiectul aflat in transa are atentia orientata spre interior, iar 0 atingere neasteptata l-ar reorienta spre lumea exterioara,

10. Administrarea unor mesaje anticipatorii.

Acestea reprezinta afirmatii prin intermediul carora terapeutul 11 inforrneaza pe client in legatura cu intentiile sale, pentru ca pacientul sa nu fie luat prin surprindere. Astfel, pacientul se va simti in siguranta si nu va fi nevoit sa acorde atentie tuturor actiunilor terapeutului, 0 asemenea analiza constienta fiind in detrimentul hipnozei.

Mesajele anticipatorii reprezinta formulari simple in legatura cu ceea ce urmeaza sa se petreaca: "curand eu voi. .. ". Aceste mesaje sunt necesare deoarece este foarte dificil pentru un subiect hipnotizat sa fie in acelasi timp in stare de alerta si relaxat.

11. Tonul si ritmu/ vocii terapeutu/ui trebuie sa fie in concordents cu intentiile sale.

o voce tensionata este improprie pentru a sugera 0 stare de relaxare. 0 alta incongruenta ar consta in inducerea hipnozei pe un ton de conversatie. Cele mai bune rezultate se obtin daca vocea hi noterapeutului este calda, blanda, cu modulatii adecvate in functie de sugestiile administrate.

Inductia hipnotica

12. Realizarea un or conexiuni intre sugestii.

Bandler si Grinder (1979) se ref:di la a~tiunile. de,:,pa~ingll (intrarea terapeutului in rezonanta cu chentul) ~1 "leadml? . (g:ty~area acestuia in directia dorita). Erickson si Rossi (1979) subhruaza importanta iccepfarii si 'a utilizarii a tot ceea ce face subiectul in timpul ~pnozei.

Yapko (1995) vorbeste de procedeul de conectare a sugest~or (lanjuri de sugestii), prin intermediul caruia terapeutul va stabili 0 pun: te de legatura intre ceea ce face subiectul ~i ~eea ce.se dor~~te ca el sa faca, dupa modelul: "Pe masura ee realiz:Z1 X, ~el expenment~ ~tarea Y" (IIFaptul ca stai relaxat pe fotoliu ~l asculti v~rbele m~le *~a permite sa-ti simp bratul drept tot mai greu, din e~ 1~ ce n:a1 greu ). Aceste conexiuni asigura eontinuitatea demersului hipnotic. .

Hammond (1990) ~i O'Hanlon (1995) afirma di exprimarea din cadrul procedurilor de inductie hipnotica reprezinta "un co~:n::~r1J ~entru filologi, in timp ce pentm subiectul aflat intr-o stare modificata de

constiinta este foarte u~or de urmarit.

13. Sugestiile eu earacter mai general sunt mai eficiente decst cele foarte precise.

Astfel, este mai probabil ca un subiect sa reziste un~i suge~~ii d~ tipul "bratul tau drept devine tot mai cald" decat unei suge~tll mal vagi, cum ar fi: "Observa ce modificare de temperatura apare intr-unul din bratele tale ... ",

Inductia hipnotica rcprezinta procedeul prin care se rea~ize~za trans a hipnotica. Aceasta presupune coneentrarea asu~ra un~l obiect de dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a corpului (de exemplu punctul dintre spranCene!, asociata ell administrarea de catre terapeut a unor formule sugeshve de calm, relaxa-

re, somnolenta.

Hartland (1971) distinge t~ze ale ~nductiei hipnotice:A a ._aza de pregatire( b ))inductia hipnotica propriu-zisa: c) aza de adancrre a transei.

,-®1if..aza de 12regif1.ire a induetiei hi]2noJife, terapeutyl..tr:bui~ sa ex?lice subiectului in ce con~a hi£l1oza, ce se asteapta de la el ~1 ce efecte poate avea aplicarea acestei tehnici. Se insista mai ales asupra avantaJelor pe care Ie are -lUpnoza in eliminarea unor simp tome de care subiectul vrea sa seape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pacient ea nu are de ce sa-i fie frica 9i ca va trill

57

58

Irina Holdevici

experiente agreabile. Subiectii anxiosi trebuie interogati de catre terapeut asupra fricii lor si incurajati s-o depaseasca, De exemplu, in cazul unui subiect care se teme di ar putea fi manipu1at de terapeut, este necesar sa i se explice ca el nu-si va pierde starea de co~tie~ta ~i ca, daca doreste, va putea iesi oricand din transa hipnotica .. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientului sa fie cat mai pasiv 9i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna terapeutului. Se precizeaza ca este interesullui sa beneficieze de avantajele hipnozei 9i ca, daca nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mu1t mai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectu1ui indicatia de a nu-si analiza starea, de a nu incerca sa afle ce e cu el. EI trebuie doar sa respecte instructiunile terapeutului.

fV Faza de il1ductie .!!:JE.l1oticC£pl!!_p_riu-zisa cuprinde comportamentele impuse de terapeut subiectului, la ~are se aq9-uga ceea cesp-lille 9~e terapeutul. Inductia hipnotica presupune distragerea de la stimulii perturbatori externi, concentrarea asupra unui obiect de dimensiuni mici 9i asupra spuselor terapeutului, sugerarea relaxarii 9i a somnolentei, stimularea jocului liber si a imaginatiei.

Dupa KI312i~_9i Margolin (cit. Hartland, 1971), il1~?cEa ~.!Enotica ar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitatii; 2) fixarea privirii;

3) a~uustrarea de stimuli monotoni. _.

Dupa Gil si Brenman, in astfel de situatii terapeutul:

1) contribuie la saracirea stimularilor senzoriale ale subiectului prin limitarea miscarilor corporale;

2) incearca sa altereze imaginea rezultata ca urmare a constientizarii corporale a subiectului:

3) sugereaza un fel de proces de disociere, focalizand atentia subiectului asupra miscarilor proprii, astfel inc at unele rniscari care, de regula, se produc in mod involuntar devin voluntare;

4) sparge tiparul relatiilor adaptative normale ale subiectului, ereand un fel de atmosfera magica.

In inductia hipnotica, terapeutul are la dispozijie doua strategji s~ale:

1) 0 strategie _9.e rivare senzoriala:

2) 0 strategie care dezvolta un tip de relajie interumana specifics intre terapeut 9i pacient, relatie _cu un profund continut transf~ntial.

Inductia hipnotica

59

2. Seleclia, evaluarea ~i pregatirea clien~ilor pentru hipnoza ~i testa rea gradului de hipnotizabilitate

Linden (2001) subliniaza faptul ca stabilirea relatiei dintre client si terapeut in cadrul hipnoterapiei reprezinta un defiers care cuprinde patru etape:

l.9v~{uarea problemsticii cffentului (interviul clinic)

La ora actuala un numar tot mai mare de clienti se prezinta Ia cabinetele de psihologie solicitand 0 interventie c1,.1 ajutorul hipnozei. Acestia fac parte din mai multe categorii.

Unii clienti prezinta simptome sau probleme care pot fi tratate cu ajutorul hipnozei, cum ar fi tulburarile de stres, aspecte legate de combaterea si controlul durerii sau aducerea la nivelul constiintei a unor conilicte sau continuturi refulate, genera to are de tulburari psihice sau psihosomatice. Marea majoritate a acestor clienti detin suficiente cunostinte de specialitate referitoare la beneficiile hipnozei sau ale altor tehnici inrudite cum ar fi relaxarea, meditatia sau tehnica imaginatiei (imageriei) dirijate, desi exista si clienti ear~ nu sesizeaza asemana~ea dintre acestea din urma ?i hipnoza,

o alta categorie sunt clientii care nu cunosc nimic despre hipnoza 9i avantajele acesteia sau manifesta rezistenta fata de ap1icarea ei. Rezistentele pot proveni din mai multe surse: prejudecati de natura culturala sau religioasa (Mareun, 1994), teama de necunoscut sau de relatia eu terapeutul, despre care cred ca ii va putea controla in totalitate.

Exista si clienti care solicit a hipnoza sub diverse pretexte (sa abandoneze fumatul sau sa slabeasca), evaluarea clinica aprofundata punand in evidenta ell totul alte probleme psihologice. In astfel de eazuri, abilitatile de diagnostician ale hipnoterapeutului sunt poate la fel de importante precum cele de inductie a hipnozei. Atunci cand se pune problema aplicarii hipnozei nu trebuie sa uitam faptul ca pacientul reprezinta un partener de discutie eu care trebuie analizata Oportunitatea aplicarii acestei strategii terapeutice .

. Atat particularitatile clientului, cat 9i cele ale terapeutului reprez~ta variabile importante pentru succesul demersului hipnoterapeu~c (Rhue, LY1ID si Kirsch, 1993), desi acceptarea hipnozei de catre client pare sa joace rolul dominant (Murray-Iobsis, 1993, p. 430).

60

Irina Holdevici

Intr-o prima etapa, terapeutul va culege informatii referitoare la problema prezenta, va intreprinde demersuri pentru stabilirea relatiei terapeutiee, va evalua in ce masura hipnoza reprezinta demersul eel mai potrivit pentru client ~i va evalua motivatia acestuia pentru schimbare. Hipnoterapeutul, mai ales daca nu este medic, va trebui sa se informeze in legatura eu toate investigatiile medicale realizate anterior inceperii hipnoterapiei. Acest lueru este si mai important atunci cand c1ientul solicita inter venti a hipnotica pentru probleme cum ar fi cefaleea, insomnia sau durerile in zona spatelui, care pot avea 0 etiologie de tip organic si pot necesita tratamente medicamentoase sau ehirurgicale (Olness si Libbey, 1987). In astfel de situatii, hipnoza poate conduce la amanarea stabilirii diagnosticului, la masearea simptomelor sau chiar la alterarea conditiei medicale a clientului.

Astfel, de pilda, un subiect cu nivel inalt de hipnotizabilitate poate solicita hipnoza pentru reduce rea durerii la nivelul unui gemmchi. Acesta nu va mai simti durerea, va solicita piciorul, iar dupa cateva zile stare a client.ului se va agrava, radiografia evidentiind 0 fisura sau o ruptura de ligamente. Putem afirma astfel ca nu hipnoza reprezinta un demers periculos, ci evaluarea eronata a terapeutului referitoare la utilitatea aplicariiaccsteia. Terapeutul va trebui sa se informeze si eu privire la eventualele experiente anterioare pe care clientulle-a avut cu hipnoza sau tehnici inrudite (relaxare, meditatie, imaginatie dirijata), Sunt necesare date referitoare la profunzimea transei, la efectul sugestiilor administrate, precum si la succesul sau insuccesul obtinut in urma aplicarii acestor metode. Feedhackurile obtinute de la client VOl' fi utile pentru formarea setului de expectatii pozitive, adaptarea interventiei terapeutice la nevoile clientului, precum si la coreetare a conceptiilor eronate referitoare la astfel de metode, mai ales in cazurile in care clientii au avut experiente negative.

Un alt element important in cadrul evaluarii realizate de hipnoterapeut se refera la obtinerea de informatii privind traumele su£erite de client in antecedente. Studiile clinice au evidentiat faptul ca ~mele $i conflictele reprimate pot iesi la suprafata in urma aplicarii hipnozei, care destrudureaza sau macar slabe9te mecanismele de aparare a eEului (Fromm, 1980). Mai mult, este cunoscut faptul ca unele prol5leme curente pot avea la baza conflicte $i psihotraume neconstientizate, iar legatura dintre aceste simptome 9i vechile traume poate fi activata cu ajutorul hipnozei. Traumele pot fi de natura fizica (ac-

Inductia hipnotica

cidente rutiere, fraeturi, spitalizari de durata mal lunga) sau psihica (pierderea unei persoane apropiate, abandonul sau neglijarea).

Terapeutul clinician trebuie sa fie foarte atent pentru a nu sugera clientului elemente legate de posibile traume, mai ales atunci cand se pune problema unor presupuse abuzuri fizice sau sexuale care au avut loc in copilarie. Terapeutul va trebui sa evalueze atat motivatia constienta, cat si pe cea inconstienta pentru terapie ~i sa tina seama de aceasta atunci cand elaboreaza planul demersului terapeutic. Este util ca pacientul sa fie intrebat ce anume 11 aduce la cabinet sau ce s-ar intampla daca problema sa ar fi deja rezolvata, In cazul in care motivatia este slaba sau lipseste, un plan eficient de terapie va trebui sa includa si strategii de crestere a motivatiei.

Odata cu demersul terapeutic, a inceput si s-a realizat un consens in ceea ce priveste aplicarea hipnozei, aceasta din urma putand f utiIizata atat pentru evaluarea, cat si pentru cresterea motivajiei. Astfel, de pilda, metoda semnului ideomotor poate fi utilizata pentru identificarea faetorilor care saboteazamotivatia, De asemenea, sugestiile de intarire a Eului pot fi utilizate si pentru redarea sperantei clientului. -Hlpnoza poate fi aplicata la 0 gama larga: de probleme din domeniul medicinei, al stomatologiei si al psihoterapiei, fie ca metoda prioritara de tratamen:t, fie ca strategie ajutatoare. Exista si situatii cand hipnoza poate fi aplicata si fara 0 pregatire prealabila a subiectului, cum ar fi in cazurile de urgenta referitoare la traumatisme fizice severe saul si la combaterea durerii, Maniera in care c1ientul i~i prezinta problema este deosebit de importanta pentru hipnoterapeut, deoareee rnetafora-problema poate deveni material pentru construirea metaforei~solutie.

,

@ Educarea clientului

Procesul de educare a clientului va trebui sa tina seama de cunostintele ~i de modul in care aeesta intelege hipnoza si are ca obiectiv con~uirea unor expectatii pozitive (Coe, 1993). Kirsch, pe baza analizei unor ate experimentale, a ajuns la concluzia ca oricine este hipnotizabtl daca are expectatii suficient de puternice (RIme, Lynn ~i Kirsch, 1993, p. 89). In cadrul interviului preliminar, terapeutul va trebui sa abordeze principalele prejudecati si conceptii eronate cu privire la hipnoza. Cele mai importante sunt urrnatoarele (Linden, 2001, pp. 41-42):

a. Hipnoza reprezinta un demers care se realizeaza asupra subiectului, care are un rol pasiv. Terapeutul detine puterea ~i

61

62

Irina Holdevici

controlul total asupra clientului si poate intreprinde orice fel de demers asupra acestuia, ca in cazul chirurgului care realizeaza o interventie chirurgicala. Este important sa se explice faptul ca oriceJ:tipnoza este de fapt 0 autohipnoza, terapeutul si clientul sunt parteneri egali.

b. Hipnoza este sinonima cu somnul si presupune suspendarea constiinjei sau amnezie.

/lNu m-ap hipnotizat, pentru ca am auzit tot ce ati spus", afirma multi clienji care se adreseaza cabinetului de psihoterapie.

Desi termenul de hipnoza provine de la termenul grecesc hipnos care inseamna somn, clientului trebuie sa i se explice ca electroencefalograma demonstreaza ca in timpul hipnozei apar unde al£a, care sunt unde de veghe relaxata si nu unde specifice somnului. Se poate afirma mai curand ca hipnoza reprezinta 0 stare asemanatoare cu cea traita de subiect intre somn si veghe.

c. Transa hipnotica reprezinta un fenomen ireversibil.

Multi clienti se tem de Iaptul ca nu-si vor putea reveni din transa, prejudecata strans legata de prima, 9i anume ca terapeutul define controlul total asupra clientului. Terapeutul va trebui sa explice faptul ca el nu este decat un ghid, clientul fund cel care decide daca sa-l urmeze sau nu.

d. Avand putere deplina asupra clientului, terapeutul ii va putea controla in totalitate comportamentul, gandurile 9i vointa. Unii clienti se tern ca Ie vor fi violate normele morale, ca vor spune sau vor face ceva inacceptabil in transa hipnotica,

Aceste prejudecati isi au originea mai ales in hipnoza de estrada, unde se realizeaza dernonstratii cu rol de spectacol, far a a exisfa preocuparea pentru viata privata sau bunastarea individului, Terapeutul clinician va trebui sa-l informeze pe client asupra existentei codului deontologic al profesiei de hipnoterapeut 9i sa-l ajute sa realizeze distinctia dintre hipnoza clinica si hipnoza de estrada,

Pentru a depasi aceste prejudecati, terapeutul va trebui sa insiste asupra faptului di orice hipnoza reprezinta 0 autohipnoza si sa descrie fenomenul hipnotic prin prisma conceptelor de concentrare, focalizare a atentiei, absorbtie in situatia imaginativa si disociere intrapsihica. Fenomentul de absorbtie, sau asa-numita "transa cotidiana", va fi exemplificat cu ajutorul unor exemple de activitati automatizate cum ar fi, de pilda, sofatul si scrisul.

Inductia hipnotica

63

Focalizarea atentiei 9i concentrarea vor fi comparate cu acele stari pe care le triHe9te persoana in timpul rugaciunii, rneditatiei, creatiei artistice, stiintifice sau in timpul lecturii unui roman pasionant. Starea de soc pe care 0 traieste persoana care a suferit un accident sau traumatism poate servi drept exemplu pentru fenomenele de tip disociativ. Clientului trebuie sa i se explice 9i faptul ca nivelul hipnotizabilitatii variaza de 1a individ la individ, precum 9i faptul cal in anumite limite, aceasta particularitate este antrenabila,

(!)Testarea hipnotizabilitatii

Un aspect important il reprezinta faptul dl exista clienti ell scoruri slabe la scalele de hipnotizabilitate, care pot obtine insa avantaje serioase din punct de vedere clinic in urma insusirii unor tehnici hipnotice, mai ales daca sunt motivati si animati de expectatii pozitive.

(iJinsu?irea tehnicilor de autohipnoza

Linden (2001) este de parere ca succesul demersului terapeutic va fi mult mai mare daca se realizeaza 0 separare intre irrvatarea hipnozei si problema pentru care clientul s-a prezentat la cabinet. Astfel, de pilda, daca un client s-a prezentat la cabinet pentru cefalee, acestuia nu i se vor administra sugestii specifice pentru reducerea simptomului pana rand nu ~i-a insusit principiile de baza ale relaxarii ~i hipnozei, deoarece, altfel, clientul poate considera hipnoza un egec daca durerile de cap nu au disparut de la inceput,

Contraindicatitle hipnoterapiei

Exista foarte putine situatii in care hipnoza nu poate fi aplicata, majoritatea acestora tinand de abilitatile si competentele terapeutului. Atunci cand problema clientului nu intra in sfera de cornpetenta a terapeutului, acesta trebuie dirijat catre un alt specialist. Cu toate aeestea, exista i?i conditii medicale si psihologice care se potrivesc mai pujin unei abordari hipnoterapeutice. Astfel, clientii cu sindroame psihoorganice deteriorative, depresivii cu potential suicidar si schizOIrenicii paranoizi nu se dovedeSc:buni candidati 12entru hipnoza, eel putin la inceputul tratamentului.

De asemenea, atunci cand hipnoza este utilizataintr-un context psihodinamic, terapeutul va trebui sa fie foarte atent la clientii cu Eu

64

Irina Holdevici

~agil, tulb~~ri de gandire, cu tulburare de tip borderline, acestia puta:~~ sufen deco-?,pensihi in urma aplicarii hipnozei. Clientii para~~)1Cl sau paranoizi vor manifesta puternice sentimente de ostilitate la ideea cii ar putea fi controlan de 0 alta persoana, De altfeI, acestia din urma nici nu se adreseaza unor specialisti pentru obtinerea u~ui

ajutor psihologic. r

o problema ~~a~te 0 reprezinta aplicarea hipnozei ill justitie, Hipnoter~p:utul C~1l11Clan va trebui sa respinga orice aplicare a hipnozei atunci cand chentul (martorul) nu este capabil sau refuza sa-9i dea consimtamantul in scris, sau atunci cand sanatatea mintala, emojiona.la sau ~izica a persoanei poate fi periclitata prin utilizarea hipnoZeit sau cand martorul nu are capacitate a de a percepe in mod realist evenimentele la care se face referire (Hammond, Garven, Mutter et al., 1994, p. 39).

Asa nun am mai subliniat, anularea fara discernamant a unei dureri organice poate conduce la complicarii, deoarece boala somatica poate suferi 0 agravare. Clinicianul va fi eel care, pe baza abilitatilor si experientei sale, va decide daca poate fi aplicata hipnoza si c~nd anume trebuie sa i se prezinte clientului principalele notiuni despre aceasta.

Sugestibilitatea ~i comunicarea hipnotidi eficienta

v Specialistii in psi~ologie sociala, dar si practica evidentiaza faptul ca modul de a reactiona al unui individ se modifica datorita influentei altui individ, adesea sistematic si predietabil (Cialdini, 1985; Sherman, 1988) '. Rec1ama utilizeaza multe tehnici bazate pe sugestie pe~tru a ~eternuna pe cineva sa cumpere un anumit produs. Tendinta $1 deprmderea de a cumpara este intarita pentru di in cadrul reclamei se spune cat de inteligen}i, frumosi, masculini, atragiHori etc. sunt cei care uti~eaza produsul X si, in acelasi timp,li se promite clientilor un anumit grad de recunoastsrs si apreciere in plan social.

Y~pko (199~, p. 38) define9te §Qgestibilitatea in sens larg ca repre~~nt~d des:_hlderea de a acceE!a $i_ge a raspunds l? idei si informat~l. O~ata acceptata, noua informajie va _Rutea,_in functie de va~~area sa~ sub~ecti~a, sa rnodifice experientele interioare ale persoanei l1:tr~o masura m~l mare sau mai mica. Pacientul receptiv la psihoterapie este sugestibil pentru ca doreste sa-$i insuseasca inforrnatii $i

Inductia hipnotica

65

experiente noi care sa-l ajute sa se elibereze de problemele sale. Majoritatea indivizilor nu sunt insa total necritici in acceptarea noilor informatii, gradullor de sugestibilitate fiind diferit.

Yapko (1995) realizeaza 0 diferentiere intre sugestibilitate si credulitate, subliniind faptul ca lEflnoza nu ii face pe oameni creduli si lipsiti de simt critic.

r Influenta sugestiva care se manifesta in domeniul psihoterapiei in general, si al hipnozei in mod special, tine si de figura psihoterapeutului care este 0 persoana investita cu autoritate, pregatita sa realizeze diagnoza si interventia psihologica. Forta terapeutului nu tine atat de personalitatea acestuia, cat mai ales de atitudinea pacientului fata de el (Diamond, 1984; Barber, 1991; Strauss, 1993).

Yapko (1995) subliniaza faptul ca exista mai multe forme de putere: coercitrva (rezultata din capacitatea de a administra sanctiuni), bazata pe recom ens~(materiale si psihologice), legih!pa (rezultata din pozitia sociala ocupata). derivata din calitatea de expert (bazata pe detinerea unor cunostinte intr-un domeniu) si carismatica (jinand de particularitati ale personalitatii cum ar fi amabilitatea, caldura afectiva, abilitati empatice etc.). Toate aceste tipuri de putere (poate intr-o masura mai redusa prima) interactioneaza in cadrul demersului psihoterapeutic. Tinand seama de aceste aspects, psihotera eutul va trebui sa-9i utilizeze puterea in mod nuantat si dand dovada de respect pentm Racien~l sau (Aronson, 1992; Frauman, Lynn si Brentar, 1993).

Relatia hipnotica are la bazasi alte trebuinte umane, CJ_1m ar fi cele de acceptare ~ de a12arten~lJJa. Majoritatea pacientilor care solicita ajutor psihologic se intreaba daca, dezvaluindu-si temerile, indoielile si imperfectiunile, ei vor fi acceptati si agreati sau respinsi $i criticati de catre terapeut. Pentru a-si satisface trebuintele de acceptare si apartenenja, pacientii c.ru.ta sa-i faca pe plac terapeutului (comportamentele imbraca. 0 arie foarte larga, de la obtinerea unor bune rezultate in cadrul terapiei pana la oferirea unor mid cadouri) 9i se conformeaza sistemului de valQrL$i stilului acestuia. De aceea, acordarea de r~m~l1§_I;_p£-ihQIQgice~reprez.inta un puternic instrument care spore$te eficie~Ja psihoterapiei.

Un alt element care influenteaza relatia terapeut-c1ient in cadrul rupnoterapiei il reprezinta e~.I2ecti!tiile celor implicati in relatie, Poate ca eel mai sugestiv termen pentru a descrie acest fenomen este cel de lIprofe}ie autoimplinira" care postuleaza faptul di n01 asteptam ca ~_anurnit lucru sa se intample si ceea ce asteptam sa nu se intample

66

Irina Holdevici

nu se va intam la, pentru ca noi arrnonizam in mod inconstient com£orta!!1gntul cu expectatiile noastre. Astfel, ideile, atitucfuuIe si opiniile unei persoane in legatura cu activitatile sale viitoare VOl' conduce experientele prezente in directia respectiva. Cu cat perscana investeste emotional mai mult in acele expectatii, eu atat aceasta va fi mai pujin inclinata sa traiasca experiente subiective care sa Ie contrazica (Zeig si Rennick, 1991; Torem, 1992; Coe, 1993).

Un alt element care trebuie avut in vedere atunci cand vorbim despre sugestibilitatea umana se refera Ia nevoia de consistenta interna ~i de armoni~are_Esihi.£a. Oarnenii au tendinta fie de a omit; inforrnatiile cu caracter eontradietoriu, fie de a Ie reajusta pana cand se potrivese unele cu altele. De asemenea, atunei cand se simt nesiguri din eauza noutatii sau ambiguitajii situatiilor subiectii se VOl' adresa al-

r I, I I

tara pentru a obtine clarificar] si, eu cat explicatiile se potrivesc mai

mult cu propriile lor expectatii, cu atat acestea vor fi acceptate mai u~or si la un nivel mai profund.

Nevoia de a reduce disonanta cognitiva (Festinger, 1957) poate sa determine pe cineva sa- afirme di a beneficiat de pe urma unui serviciu medical sau psihologie pe care I-a platit. Aceia care au investit bani, sperante si timp intr-o anumita activitate doresc cu disperare ca aceasta sa aiba un rezultat cat de mic, pentru a-~i justifica respectiva investitie. Problematica disonantei cognitive si a expectajiilor trebuie avuta in vedere si atunci cand clientulla psihoterapie se considers un cazlipsit de speranta si se IIstraduie~teJl sa demonstreze acest lucru chiar in dezavantajul sau, devenind un pacient permanent al cabinetelor de psihoterapie, care nu poate fi ajutat de nimeni.

Nu exista reguli precise pentru a reaIiza 0 comunicare psihoterapeutica eficienta. Ceea ce se potriveste unui client poate sa nu se potriveasca altuia. Unii pacienti doresc sa Ii se spuna exact ce au de £acut, in timp ce altii prefera sa Ii se dea 0 indicatie cu caracter general ~i sa fie lasati sa se deseurce singuri. De asemenea, la unii pacienti cresc expectatiile dad sunt supusi unor incercari pentru a-9i atinge obiectivele (se afla, de pilda, pe lista de asteptare), in timp ce altii resping confruntarea eu cel mai mic obstacol.

Exista pacienti care au nevoie de dovezi obiective pentru orice demers la care sunt supusi: unii sunt suspiciosi, altii deschisi fara de ideile care li se prezinta.jn timp ce altii prefera sa-9i clarifice singuri confuziile. Pentru a exercita 0 influenta eficienta, tera eutul trebuie sa tina seama de gra~ul de sugestibilitate fiecarui paeient, descope-

Inductia hipnotica

67

rind care sunt nevoile si e_xp_eda!iile-sa1e..~i cautand sa-vina in.intam-

inarea aeestora. 0 variabila semnificativa. care influenteaza eficienta comunicarii de tip hipnotic, tine de modalitatea in care raspunde la mesaje mentalul constient si inconstient. In cursul hi ~ei S_!1gestiile administrate sunt astfel structurate, iilcat sa se adreseze instante or pSlhTceii1COi1~I'iente, in timp ce instantele de natura constienta sunt ocupate eu un alt tip de activitate. Cele doua tipuri de instante au atat functii distincte, cat ~i functii comune, suprapunerile permitandu-le sa lucreze sinergic, in timp ce diferentele conduc la reactii de tip disociativ.

Mentalul constient ne permite sa ne dam seama de ceea ce se petrece, sa fim atenti la ceva, sa analizam, sa [udecam, sa concluzionam si sa luarn decizii. Multe dintre limitarile pe care ni le impunem singud tin de aspectele critice ale procesarii de tip constient. Mentalul inconstient rcprezinta rezervorul tuturor experientelor aehizitionat~ de-a lungul vietii individului. inforrnatii $1 experiente invatate, nevoi, trebuinte, deprinderi, modele de comportament. Spre deosebire de mentalul constient structurile inconstiente nu au un earacter rigid,

, I 'f

analitic si limitativ, aCestea raspunzand la comunicarea experientiala

$i 0 erand cu metafore si simboluri intr-o maniera mai globala (Brown, 1991; Ornstein, 1991). Pentru a utiliza in mod eficient hipnoza este necesara transcenderea instantelor critice de natura constien-

, r

tao Faptul ca. un individ nu-si da seama ca acumuleaza informatii nu inseamna ca nu 0 face, inforrnatiile stocate la nivel inconstient avand aceeasi fort a sau chiar una mai mare comparativ cu cele constiente. Mentalul constient al unui client aflat in hipnoza va treee de la 0 idee la alta sau de'la 0 imagine la alta, in timp ce structurile inconstiente continua sa receptioneze sugestiile administrate de hipnoterapeut si sa reacjioneze la acestea (Crawford, 1990; Dixon, Brunet si Laurence, 1990; Cheek, 1994).

Asa cum arn mai precizat, in timp ee mentalul constient se ocupa de analizarea rationala a conceptelor, eel ~tient este preoeupat de experiente psihologice subiective. AstfeCcomunicarea ~pno!~ca se realizeaza multinivelar, sugestii!e adr~~?d~-se simultan structurilor con$tiente si celor inconstiente, unde se deschid1}oi perspective de intcli ere si ~ctuariZare a unor resurse latente (Bowers $i Okman, 1992; Hilgard, 1992). -

Eaptul ca informatiile pot fi transmise $i procesate fara ca persoana Sa con~tientizeze neaparat aeest lucru alimenteaza multe din

68

Irina Holdevici

\

temerile subiectilor fata de hipnoza, acestia considerand ca terapeutulle-ar putea transmite mesaje noeive. Persoanele care nutrese astfel de temeri nu au cunostinta de existenta meeanismelor inconstiente de aparare ale Eului care actioneaza pentru a conserva stima de sine a subiectului :;;i pentru a-l ajuta sa evite eonfhctele intrapsihice. Multi autori contemporani nu se mai refera la dualitatea constient-inconstient, ci la lateralitatea cerebrala, respectiv la functionarea emisferei cerebrale stangi si a celei drepte, Conform acestei interpretari, hipnoza presupune distragerea :;;i ocuparea emisferei stangi eu anumite continuturi de natura psihica, concomitent cu utilizarea resurselor ce tin de emisfera cerebrala dreapta, la acest nivel operandu-se cu ma!erial senzorial, descriptiv si emotional.

Inainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, terapeutul verifica gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de veghe. Mentionam cateva dintre acestea:

a) testul oscilatiei corpului;

b) testul catalepsiei pleoapelor;

c) iesiul inclesidrii degetelor.

d) testul rigiditafii braiului.

a) Testul oscilatiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spatele la experimentator si sa-9i relaxeze toti muschii (este indicat ca subiectul sa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreaza este urmatorul:

.Doresc s~ stai in picioare eu varfurile apropiate. lnchide ochii si relaxeaza-te, In cateva momente iti voi cere sa-p. imaginezi di vii pe spate. Eu voi pune mainile pe spatele tau ~i vei simti cum mainile mele te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie teama. Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau si te voi prinde ... etc."

Se considera sugestibil acel subiect care are tendinta de a cadea in

directia sugerata, '

b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, asezat intr-o pozitie comodal i se administreaza urmatoarele sugestii:

"Doresc sa inchizi ochii si sa te relaxezi, Nu te teme, deocarndata nu te voi hipnotiza. Fii atent.la vocea mea si relaxeaza-te, Pe masura ce te relaxezi, pleoapele tale devin tot mai grele, din ce in ce mai grele, grele ca de plumb. Curand vei constata ca ti-e foarte greu sa deschizi ocl;ii, deoarece pleoapele tale sunt grele, foarte grele, grele ca de plumb. Iti va fi foarte greu sa deschizi ochii cand ti se va spune s-o facio Pleoapele tale sunt foarte grele. Foarte grele si strans lipite. Ochii

Inductia hipnotica

69

sunt atat de bine inchisi, incat nu-i poti deschide. Incearca sa deschizi ochii".

Daca subiectul are dificultati in deschiderea ochilor, terapeutul 11

poate considera un bun subiect pentru hip~oza. . v' v •

c) Testul indestiirii degetelor. I se cere subiectului sa-si scoata inele-

le 9i i se administreaza urmatorul instructaj: . v

.Doresc sa-ti inclestezi degetele (se demonstreaza). Acum l.uta-:e in ochii mei si strange degetele unele intr-altele. Strange deget~le cat poti de tare. Pe masura ce strangi degetele unel~ in:r-altele velA constata ca degetele devin tot mai inclestate. tot mal stranse unele ill al~ tele, ca si cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai inclestate. t~t ~a: stranse, tot mai inclestate. incat nu PO? sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa le desfaci. Incearca sa-ti desfaci degetele, cu cat incerci mai mult cu

aHU reusesti mai putin ... incearcal Dar nu poti". .

Cu subiectii care nu pot desface degetele sau le desfac doar partial

se poate trece la inductia hipnotica. .

d) Testull'igiditatii braiului. Subiectului asezat pe scaun 1 se dau ur-

matoarele instructiuni:

Jntinde bratul drept inainte, la inaltirnea umarului (se ~e:nonstreaza), Strange pumnul, uita-te in ochii mei 9i imagineaza-t1 ca br__atul tau drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de otel. ~ra}ill ~a~ devine rigid, teapan, parca ar fi 0 bad de ot:,l si stii ca e~te lillpO.Sl~ll sa indoi 0 bad de otel a9a cum este bratul tau. Bratul tau este rigid,

tot mai rigid. Incearca, dar nu pOWI.

Ca si in cazul celorlalte teste de sugestibilitate, daca subiectul nu poateo indoi bratul, terapeutul 11 poate considera potrivit pentru hipnoz~.

lnainte de inductia hipnotica, terapeutul trebuie sa-i spuna s~blec~ tului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentru hipnoza. Mal ales in hipnoza profunda, subiectul poate ramane cu ochii de~ch~9i~ Uneori, subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv special, dar el se afla totusi in transa, iar pentru inchiderea ochilor se da 0 simpla comanda: "Inchide ochii". Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa le traiasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca si cum s-ar petrece chiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident ca subiectul se afla in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera mai autoritara.. .

Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentru insusirca unei tehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui si cum spui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele:

70

Irina Holdevici

• Terapeutul trebuie sa se asigure ca exista 0 concordanta intre cuvinte. si ton~ vocii, De pilda, cand dam sugestii de genul: "te relaxez] tot mal adanc, tot mai adanc mai profund" t ._

. ~ , . . .. e c., vo

~ea trebUle sa reflecte sugestiile verba1e.

• In ~asura Posibilita~ilor, se recomanda evitarea neganilor.

Dac.a spunem '~r:u vel m~i sim]i panica", mai mult ca sigur ca S~bl:ctu1 va trai respecflva stare. 0 sugestie de tipul "te vei simti confortabj], in siguranta ... " are mult mai multe sanse de s~cce~. ~des~a, chiar si cei mai experimentati terapeun par sa u~te c~ ltm?aJul subcon$tientul~li este format din imagini, 10- glca $1 cuvmtele reprezentand modelul de lucru al nivelului con$tient.

• Este ~ai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv, secunz~nt, ca d: pilda "simte-te cat de relaxat dore$ti" sau "poate tl se va parea mteresant sa explorezi starile tale psihice" etc.

• Evitati, pe cat posibil, utilizarea cuvantului »incearca", deoarec: acest ter.m~n sugereaza ca subiectul ar putea sa nu reu$easca; este rnai bine sa folosim termeni ca exploreaza If d _

Uff ~ u" /I . 'ff escope

ra ,,,mvata etc.

• ~mintiti-:a <:a un~.le momente de tacere, plasate din candin c~d du~a aflrmatu securizante de tipul "e maibine asa", sunt bme-vemte.

• O.regula de ~aza 0 constituie a~inea degajata a terapeutu.~~ d~oa.rece ill ~c.est ~az si pacientuI se va siinr in largu] sau.

EXIS!a diferite ~ehnicl de mductie hipnouca, dintre care vom enumera cateva: te~1!Uc~ ~i~~rii cu privirea (este foarte obositoare pentru terapeut); tehnica fIxaru pe un obiect exterior. Astfel pot fi folosi t obiecte straIucitoare de dimensiuni mid de exemplu"o bil~ etalica

• U •• v • '. a me a lca

fixata pe 0 ~lJa, 0 hila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un

capacv de shlou .. De as~menea, se poate utiliza 0 tinta, ca de pilda 0 bucat~ de ~art?n cenu~ilU sau verde pai, pe care se prinde un nasture matalic strilluCltor, argintiu sau auriu. 0 alta tehnica are in vedere concentr~rea pe degete!e tera?eu~ui t~ute in pozitia de V, terapeutul cobo:and de~etele $1 spunandU-I sublectului ca pleoapele acestuia coboara. Se mal folose$te $i concentrarea pe punctul dintre sprancene pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La copii se utilizeaza freeventuconc;ntrarea pe unghia degetului, pe care se deseneaza un cap de papusa.

Inductia 'hipnotica

71

Gibson si Heap (1991) sunt de parere ca atunci can~ se discuta de: spre procesul de inductie a hipnozei, trebuie avute in vedere doua

elemente: .. . U

• in primul rand, subiectul hipnotizat accepta sa reduca uact1V~ta: tile cognitive de procesare a informatiei, lasand aceasta s~~cma in seama terapeutului, situatie in care se produce 0 modificare

a modului de a percepe realitatea inconjuratoare. .

• in al doilea rand, vocea hipnotizatorului devine tot mal mult singurul canal de percepere a informajie~, ~~bi~ctul ~~pnotizat receptionand un numar Iimitat de stimuli si idei care 11 sunt sugerate de cafre terapeut. v v .•••

Succesul hipnozei depinde in mare masura .de ~leger~a h:nba)ulUl adecvat pentru fiecare subiect, limbaj ce trebuie sa c~pn~~a ==: re si termeni simpli, prin intermediul carora se descnu sta~lle $l.CO~portamentele pe care trebuie sa Ie manifeste persoana h~pnohzata. A9a cum am mai subliniat, este bine sa se discute ~u paCl~ntul pentru a afla si pentru a mlatura prejudecatile, conceptiile gre$lte sau expectatiile nerealiste ..

. Hiigard $i Le Baron (1984) consider a ca exista tr~i con:po~er:te de b~e procesului de inductie hipnotica: relaxarea, imaginatia $1 cont~olul comportamentului motor.

lnductia prin intermediul relaxarii

Una dintre modalitatile cele mai raspandite si mai eficiente de inductie hipnotica se bazeaza pe sugerarea relaxarii m~sculare: Aceas: ta tehnica recurge adesea la metafora sornnului, desi este eVl~e~t ca hipnoza si somnul sunt fenomene diferite sub aspect electrvof~zlologic. Terapeutul va sugera subiectului destinderea ~uscu~ara,,$l so~~ nul, desi, in acelasi timp, il impiedica sa adoarma, cont~nuand ~a:l vorbeasca si sa-i ceara sa. fie atent 1a ceea ce se spune. In practica, acest gen de abordare are rezultate bune, deoarece majorita~ea s~biectilor inteleg prin "a adormi" sa inceteze sa mai fie. ~ter:jl ~a. ~hmulti exteriori, pe care nu mai trebuie sa-i evalueze critic ~)l sa-l inte:rpreteze.

Pentru a ilustra acest tip de inductie hipnotica, prezentam.un fr~g: ment de inductie hipnotica din scala de susceptibilitate hipnotica

72

Irina Holdevici

Stanf~rd. (We.itzenho~fer?i Hilgard, 1959, pp. 15-16): "Te simti tot mai toropit 91 mal adormit, dar continui sa asculti vocea mea. Concentreaza-te l~ ceea c: itl VOl spune ... asculta atent ceea ce iti voi spune. Trepta~ vel dev~m tot m.ai toropit, tot mai adormit. Curand vei fi pe deplin adormit, dar vel continua sa auzi vocea mea. Nu te vei trezi dedit atunci cand iti voi cere sa 0 fad ... te vei cufunda tot mai mult, tot mai adanc intr-un somn profund, confortabil, odihnitor. Va fi un somn in care vei fi capabil sa fad tot felul de lucruri pe care ti le voi cere eu ... fii atent numai la cele spuse de mine".

Exista numeroase variante de texte prin care se realizeaza acest tip de inductie, toate avand ca element comun sugerarea somnului simultan, hCU solicitarea ca subiectul sa fie atent la ceea ce spune ter~p~u~l. In felul acesta, subiectul este prins intr-o capcana psihologl~a din care nu poate iesi decat acceptand ca sugestii1e terapeutului sa structureze sl sa interpreteze pentru el realitatea. Propozitia "va f~ un s~mn in care vei fi capabil sa fad tot felu1 de lucruri pe care ti le VOl cere eu ... I, se refera la un tip special de somn care a fost descris de-a hmgul timpului in cadrul fenomenului de somnambulism.

Inductia prin tehnica jmaginatiei ditijate

In cadrul acestui tip de inductie 11.u este nevoie sa se sugereze relaxarea sau so~olent~, ci, prin intermediul imaginatiei dirijate, hipnoterapeutul va mcuraJa deblocarea £anteziei subiectului. Conceritrarea atentiei doar asupra demersului imaginativ, cu excluderea altor stimuli, :ra fadl~tav in:~area in hipnoza, Hipnoterapeutul ii poate suge_:a s~blectulm sa-si imagineze ca se afla intins pe 0 plaja, ca simte mangmerea razelor soarelui, asculta zgomotul valurilor, simte mirosul marii si traieste 0 stare de calm ~i pace interioara,

Demersul imaginativ va fi astfel construit incat subiectul sa se lase ,,iurat" de sugestiile terapeutului, vizualizand pe ecranul mental imaginile ca intr-un film sau, pentru unii subiecti, chiar ca in realitate. Captare~ atentiei subiectului prin descrierea unor imagini cat mai vii ar~ merurea de ~ produce modificari in sistemele perceptive ale acestuia. ~stfel, subiectul hipnotizat se va baza doar pe cuvintele terapeutului care vor reprezenta unicul canal prin intermediul caruia acesta va receptiona realitatea. Tot ceea ce sugereaza hipnotizatorul, cu

Indnctia hipnotidl

73

conditia sa fie acceptabil pentru subiect, se va transforma intr-o rea-

litate ~ubiectiva pentru acesta. , .

Trebuie subliniat faptul ca, desi subiecp_i hipno~zatl percep ? lu~e

iteala, ei stiu ca sunt hipnotizati si atribuie ex~enentele ~eob:~nUlte pe care le traiesc starii de transa ~:' care se afl~. L1.:mea ireala a, fo~~ construita prin intermediul sugest1110~ terape,:uce ~l, la un anumit m _ vel a1 instante10r gandirii subiectulUl, aceasta re~lit~te este perc~pu

ta. ca atare. Acest fenomen nu trebuie sa ne surpnnda, ~e~ar~c~.fleca~ re dintre noi a trait macar 0 data in viata experi:nta ~lzlOnarn W:~l film pasionant, cand emotiile resimtite au fost atat vde ~tense ca ~l m realitate, con~tienti fiind. in acelasi timp. ca ne aflam ,m f~ta ecranului. Desi imaginile sunt e1alzorate de catte. ter,a?eut, vwaCltatea ace~tora lsi are originile in memoria subiectului. Hlpnoter~p~utul ~ebU1e sa-~i ~leagii cu multa grija cuvintele, pentru a ~ute~ fi s~gur ca d::~ liile_sugerate au un corespondent in expe~ient~ mt~noara a ~e:so . _ hipnotizate. Din acest motiv, este necesara 0 discutie prealab~la c~ pa dentul pentru a obtine informatii legate de sce~ele care ar fi .mal potrivite pentru inducerea transei in cazul acesruia. Astfel, ar fi absurd sa ne imaginam ca un individ care nu suportil rnarea ~-ar puteAa relaxa daca i-am sugera ca se afia intins pe ~laja, ~a .soare, In cazul '" care subiectului nu-i este pe plac continutullmaguulor sugerate, hipnoza

nn va putea fi indus a sau se va incheia de la sine.

Inductia ptin intermediul controHirii comportamentului motor Acest gen de inductie presupune influ~~tar~a co~p?rtamentullli motor al subiectuluL Cel mai frecvent utilizata tehmca este a~eea a inductiei prin fixate, in cadrul careia subiectului i se cere sa ~nvea~-

v' " hi ti t A timp ce acesta din urma admi-

ca un punct indicat de pno lZa or, m II , , .. . A

nistreaza sugestii de greutate a pleoapelor, oboseala a pnvull 91, in

cele din urrna de inchidere a ochilor.

Prezentam in cele ce urmeaza un model de inductie prin fixare pre~

luat din cadrul scalei de susceptibilitate Stanford (Weitzenhoffer ~l

Hilgard,1959), . '

hii P· v • v rea tinta pe care

.Relaxeaza-te, nu incorda muse ' ixeaza cu pn 1, .

p.-am indicat-e. Prive9te-o cat poti de fix. Dadi p~ivirea ;a are .tendm~ ta sa fuga, nu este nimic, readu-o la tinta aleasa. Dupa ~ ;lmp ":.e~

1.. d' t v pare caV se rmsca sau lSI

onserva ca tinta se ve e ca pnn ceata sau . '( 1 ,

74

Irina Holdevici

schimba culoarea. E bine asa d v' f

, r ' , , aca tl se ace somn t d

nea, bine, Indiferent ce se intam IV 1 v v AA ' es e, e aseme-

v ' , p a, asa sa se mtample ,,' ti ;_.

sa privesti cu toata atentia tint indi v " '" yJ con mua tai fi A ' , am cata, " va vern un limp cA d 1"

at vor 1 atat de obositi incatiti f , ." an ocnn

, I 1 1 va 1 imposibil v' , .. d

se vor inchide de la sine CA d'· sa-1 mal til eschisi 9i tample .. ." ' an acest lucru se intampla, lasa-l sa se in-

Tehnicile de inductie eel mai frecv f '

trarea pe un obiect d~ dimensi , . ~nt olosite constau in c.oncen-

SlUm ID1Cl (de pref . tV :.:1 '

un stimul monoton (pend 1 enn,a stralucitor), pe

, u, metronom), pe 0 an 'tV v

lU1, asociata cu administrarea d v . ,. urru a zona a corpu-

tive de calm, relaxare, somnole~~:,tre terapeut a unor formule suges-

v Textul utilizat in cadrul ma'o~itatii ' . , ., .

ca este orientat in directia cres{erii ~o~e~~c~lor b~e mdu.ct1e ~pnotimiterea unor informatii in le :"turv vanei su iectului, prm transmele sugestii ad ' " ga A a cu ceea ce se asteapta de la el. Pri-

nurustrate sunt in general u" d v',

la relaxarea corpului inchid hilor si sor e urmant ~l se refera

, erea oc 1 or 91 senz ti d

culara. Treptat sugestiile se v f '.1 a,la e greutate mus-

v " or re en a comporta t .,

ca un myel mai ridicat al abilitatilor d ~~n e ~are ,lmphsubiectului 9i vor fi mai dificil d e concentrare 91 imaginative ale . vie urmat.

Exista mai rnulte modalitati d . d .

dintre ele este mai buna P ti e a n: uce hipnoza ~i nu este dar care

tatea insusirii de catre te rae ica ps~oterapeutica a evidentiat utili-

dovedit, de asemenea c~rm~Pdeuutt~ mlal ~~lto~ tehnici de inductie. S-a

, c ia c aSlca a hipn ' v

necesara pentru a creste rece t: , ,o~el nu este neaparat

Barber 9i Wilson (19771978)P ti1:'I:tateav sublectulml.a sugestii. Astfel,

, U izeaza 0 metoda d ind '

toritara, raspunsurile subiectil fii d v a e~n uctie nonauimaginati.e creatoare conceput~.rdlm, :as~rate cu ajutorul scalei de

, a eel Iehnic til' v ' •

care solicita subiectului sa traiasca in' 1 ,a ~ u:eaz~ instructiuni ~i are menirea de a demonst A ? any imaginativ diverse situatii

ra in ce masura a t A' '

ginatia pentru a trai in plan tid' c:s a 191 poate folosi ima-

, . ' , , men a 1 verse stan prec ' d

atitudini 91 expectatii pozitive f ,'t 1 '. urn 91 e a crea liza acele experiente. r re en oare a capacitatea lui de a rea-

Milton Erickson a elaborat multe t hni i dei " ,

neobisnuite. Una dintre acestea este :ehn~ e illdu~t~e hipnotica mai

dit eficienta mai ales la sub' til" . ----;-.? confuziei, care s-a dove-

A _ lec rezistenti ca A v v

ill mod ex~iv ceea ce se £etr~ce ill tim 'ul.:_,e m~e.ar~a sa analizeze

treaza la ceea ce li se cere v fO v J iriductiei si nu se concertErickson, Rossi si Rossi 19·76) s~ hnia~a C, ale_y, 1967; Erickson, 19.64;

r r ' J.e· ca implica d . ,

de instructiuni dificil de intel A--~--;-! ~lstrarea unui sir

_. __... 0 t es, cesta cuprmde infor +i i - ,

__ _ ma}il nesenuu-

Induc}ia hipnotidi

75

ficative, verbe la tim uri diferite si alte elemente menite sa creeze su-

~_~_ _ - I -~ .-

blectului confuzie pana cand acesta va fi gata sa accepte orice fir 10-

~scyrsului, ceea ceil face Sa-9i modifice expectatiile si sa reac-

tioneze la sugestiile date de terapeut.

Tehnica numita intrarein rezonanta (pacing) (Bandler si Grinder,

1975) este utila atunci ca.nd terapeutul trece de la 0 metoda la alta, pentru ca 1i creeaza subiectului un set anticipativ (expectape) eu privire la faptul di va d\.spunde la sugestiile care ii vor fi date 'in vijtor, Tehnica presuplme administrarea de intariri directe si irnplicite in timpul inductiei hipnotice, 'inHiriri care 11 determina pe subiect sa creada

di raspunde la sugestii,

Un exemplu de intarire deschtsa ar fi urmatorul: "in timp ce stai

pe fotoliu ascultand vocea mea, cu picioarele rclaxate .. .": illtaririle implicite se refera la eomportamentul nonverbal al examinatorului care imira pozitia vocii, ritmul verbal ~i chiar cel respirator al dientului, Un subiect receptiv la sugestii poate fi antrenat sa intre ill hipnoza la un semnal scurt, ceea ce permite renuntarea la tehnicile de in-

ductie care dureaza pre a rnult.

o problema importanta pentru hipnoterapeut consta in gasirea

unor metode de crestere a receptivitatii subiectului la sugestiile hipnotice, Desi majoritatea autorilor sunt de parere ca receptivitatea Ia hipnoza este 0 trasatura stabila a personalitapi (Hilgard, 1965; Bowers, 1976), aceasta poate cre9te in anurnite limite, prin deblocarea subiectului, utilizandu-se alte metode decat cele specifice inductiei hipnotice, Diamond (1977) subliniaza ca factorii care stau 1a baza acestor

metode sunt urmarorii:

1, Factori ce tin de optimizarea fnvatarii:

• focalizarea atentiei asupra hipnoterapeutului si a tehnicii de inductie:

• utilizarea metodei aproximarilor succesive ale raspunsului corn-

portamenta1 a9teptat de la subiect;

• repetarea (exersarea raspunsurilor nou achizitionate);

• oferirea de intariri si feedbackuri pentru dispunsurile pozitive

(in sensul sugestiei).

2. Factori ce tin de forma rea unui set (montaj) atitudinal

Procedeele implica utilizarea unor tehnici de crestere a motivatiei pentru hipnoza si acceptarea hipnozei inca inainte de aplicarea

76

Irina Holdevici

pro~riu-z~:a a acesteia ~ relaxare, reducerea anxietatii, construirea unei relatii bazate pe incredere intre terapeut si client etc.

3. Strategii cognitive

. Au drept obiect~v invatarea subiectului sa se deschida spre intenor pentru a r~ceptlOn.a .~ugestiile hlpnotice: eliminarea grijilor si problem~lor extenoare, dirijarea imaginatiei in acord cu aspectele sugerate ~l concentrarea atentiei si gandirii asupra sugestiilor. Cob (1993) a elaborat 0 tehnica de crestere a receptivitatii hipnotice bazata pe relaxare, concentrare spre interior si pe utilizarea imaginatiei, Tehnica este prezentata subiectilor ca 0 metoda de detensionare in care sug:stiil: pot ~i aplicate mai eficient. Clientilor li se explica 'ea ei pot in:ata sa re~ctto~eze la sugestii, pot sa-si administreze autosugestii prin u::ter:nedml car~ra sa obtina modificari pozitive in sfera personalitat~l, sa scap~ ~e ~lmptome nedorite si sa-~i rezolve problemele de viatao Se s~.lbhma:a f~ptul ca este vorba de 0 deprindere si ca. aceasta se perfectto~eaza prm exersare. Pacientii nu trebuie sa se astepte la rezultate miraculoase: e suficient doar sa. invete sa utilizeze anumite disponibilitati psihice naturale pe care oamenii nu Ie folosesc in mod obi~~uit. Terapeu~ ~a ~ta.r~ expectatia subiectilor in Iegatura cu faptul ca sunt capabili sa-~l utilizeze resursele psihice latente.

Se ~~plica. subiectului modul eel mai eficient in care pot fi folosite sugestiile: .Doresc sa va explic cateva lucruri in legatura cu modul in care functioneaza sugestiile, astfel incat, atunci cand vi le administrati s~guri,. ac~s~ea sa. fie mai eficiente, Sunt cateva Iucruri pe care trebuie s~ ~e evitati. J_n pnmul rand, nu va straduiti din rasp uteri sa indeplirun ceea ce VI se cere, pentru ca sarcina nu implica vointa sau 0 concentrare deosebita a atentiei, Reprimati-va, de asemenea, tendinta de a an:liza ceea ce se petrece, pentru ca atunci sugestiile nu mai actioneaza.

Daca va veti imagina ca mintea dumneavoastra este ca un rau care curge lin, prin locuri frumoase si linistite, sugestiile administrate vor ocupa locul dominant in creierul vostru si vor avea efecte maxime. Este vorba de 0 metoda care presupune destindere si relaxare. In cazul ~ car~ va simtiti distrati, nu se intampla nimic,' reveniti cu calm la gandunle voastre si lasati-le sa se deruleze tot mai mult ca de la sine .. Nu va faceti griji daca atentia fluctueaza, pentru ca acest lucru este normal, mai ales atunci cand incercati sa va obisnuiti cu metoda. Constientizati pur si simplu faptul ca ate~tia v-a fo~t di~trasa si redi-

Inductia hipnotid

77

rectionati-o spre fluxul calm si linistit al sugestiilor pe care le administrati" .

Odata ajuns aici, terapeutul va raspunde .Ia mtre~arile pacien:ului,

repetand cu alte cuvinte ceea ce s-a spus deja. Urmatoarea etvapa presupune introducerea U1;ei sarcini sugestive ~a care ~oate rasp~de aproape arice persoana. h'l felul acesta se.~axlIDl~eaza $~nsele sublectilor de a indeplini cu succes prima sarcma, spormdu-~l astfel expec-

tatiile de a obtine succese in continuare.

r Cob (1993)' propune utilizarea pendulului lui Chevreul. Subiec~

tine cu doua degete capatul sforii de care este atarnata 0 greutate, spnjiniI'ld cotul de 0 masa. Terapeutul ii s~g.erea~a ~a tina.br~}ul relaxat si sa se concentreze asupra pendululUl, lmagmandu-~l ca acesta de~crie diverse n1.i~dlri. lnstructajul suna astfel: flTe rog, tine capatul pendulului intre degete (se demonstreaza). Stai linistit ~i rela:-e~~-te. A~ dori acum sa te concentrezi, astfel mcat pendulul sa devma smgurul lucru important pentru tine. Prive9te-l cu atentie, analize~za-i detaliHe forma culorile. situeaza-l in centru1 atentiei tale. Focahzarea atenti~i devrn'e tot mai ingusta, culorile se estompeaza si, in curand. pen-

dUlul va incepe sa se miste inainte ~i inapoi". . ..

Este util ca terapeutul sa accentueze, prin intermedlUl sug.estnlor,

miscarile pe care le descrie pendulul. Se continua cu ~celea~I sugestii, terapeutul mcercand sa ritmeze sugestiile ~upa ~~~care~ pendu~ lului: IIPendulul se mi~ca mainte si inapoi inamte ~l mapOl~ tot ma~ mult se deplaseaza, tot mai departe, inainte si mapoi se misca tot n:~1 liber, inainte si mapoi. inainte 9i mapoi (odata ce miscarea s-a stabilizat si devine evidenta. se poate trece Ia 0 noua mi~~are). ~cu:n pendulul i~i va schimba directia de miscare, va incepe sa ~e miste ~ c~rhc. Se va misca in cere, va descrie tot mai multe cercurl ... se rrusca m

r

cerc".

Subiectii raspund diferit la aceste sugestii, da~ si ~ reactie ~e mica

amplitudine poate reprezenta 0 experienta convmgatoa~:. hL1 s-a demonstrat astfel ca au capacitate a de a reactiona la sugesti1. ~~r-o etapa urmatoare. li se demonstreaza modul in care i9i pot administra autosugestii, pentru aceasta terapeutul cerfu'ldu-le sa-$i im~gineze~ ca pendulul descrie diferite mi9cari. Putine persoane nu reactlOneaza la acest gen de sugestii, dar este evident ca gandurile lor au ~endinla sa zboare, fapt evidentiat de mi$carile bruste ale pendululUl. Daca observa acest lucru, te'rapeutul trebuie sa-i opreasdi si ~a-i intrebe .I~ ce anume s-au gandit. Li se sugereaza apoi sa contmue eXerCl}ml.

78

Irina Holdevici

Pornindu-ss de Ia exemplul pendululu], se explica subiectului modul in care ~~uri1~.p~t influenta muschi] si alte organe ale corpulul. Se poate trece apoi la mducerea hipnozei. Subiectul este solicitat sa se a?e~e cat mai comod pe un fotoliu, sprijinind capul si membrele supeno~re pe brate!e fotoli~ui.l se cere apoi sa roteasca ochii si sa priveasca punctul dmtre sprancene, explicandu-I-s- ca rotirea ochilor va produce oboseala acestora si astfel ochii vor avea tendinta de a se in-

chide. '

. Instruc:ajul adm~nistr~t .e~te urmatorul: "va rog sa priviri punctul dm~e spranc~ne, sa-l prrviti cu toara atentia, sa simtiti incordarea din ochi, care devme tot mai mare, tot mai mare. Simtiti tot mai multa incordare, tot mai multa incordare si ochii devin tot mai ObOSI'ti tot .

b " r ,f . mal

~ OS1}1, ~ot ~ai ob~si}i". ~~ca terapeutul observa faptul ca pacientul

mcepe sa chpeasca, admmlstreaza sugestii menite sa accentueze rea~tia: "Cli~iti, clipiti tot mai mult, tot rnai mult, iar pleoapele dvs. devm tot mal grele, tot mai grele, grele, obosite de atata incordare obosite de prea multa incordaro. Pleoapele devin tot mai grele t;t mai

grele si au tendinra de a se inchide". '

~ Exista un n~a: redus de subiec}i care continua sa clipeasca, opunandu-se tendmtel naturale a ochilor de a se inchide. in astfel de cazuri, terap~utuI Ie s~une pur si simplu sa inchida ochii si continua astfel: liE bine ~~a. Tme~ochii inchisi si rotests privirea pe dinauntru spr~ puncru: dmtre sprancene. Vei sirnti 0 incordare si 0 greutate in ochi, senzatle care te cuprinde tot mai mulr, tot mai multo Greutatea din. zona ochilor se e~tinde in ~ot corpul care devine tot mai greu, tot ~al ?reu, se confundacu fotohuI, devine tot rnai greu si mai relaxat. Simti cum greutatea d~. zon~ oChilo.r se raspande$te in tot corpul".

Terapeutul va adrninisn-, m contmuare sugestii de relaxare musculara yrina Holdevici, 19:6). "Relaxeaza acum fiecare grupa de muschi III parte ... relaxeaza fnmtea ... fruntea destinsa relaxara lini$~ta ... Relaxeaza o.chii ... pleoapele devin tot mai greIe: tot rnai ~releA $1 relaxate, tot mal relaxate. Relaxeaza obrajii, rnaxilarele, ceafa si gatul. RelaxeazAa ~merii, relaxeaza bratele, de sus, de la umeri spre coate, palme, pana la ~egete. Relaxeaza pieptul, abdomenul, spatele. Corpul devine to.t ~al relaxat, tot mai relaxat. Relaxeaza coapsele, gambele, labele plclOarelorj degetele. Picioarele sunt tot mai relaxate tot ~':,i relaxate. Te. gande$ti acum din nou la bratele tale si iti imagi~ nezi ca brat:le .devm grele, tot rnai grele, grele ca de plumb. Museulatura se lasa dm cauza relaxarii si bratele devin totmai grele, tot mai

Inductia hipnotica

79

grele, grele, foarte grele. Picioarele devin ~i ele grele, foarte grele, gre~ le ca de plumb, Picioarele devin tot mai grele, grele ca de plun:,b ;'11 mai relaxate. lntregul corp este cuprins de 0 stare de relaxare placuta, odihnitoare. 0 greutate si 0 relaxare profunda cuprind tot corpul. Corpul moale, greu, destins, relaxat."

Cob (1993, p. 85) propune pentru adancirea tra~se~ ~r:nato~ul t~x:

"Acum, dupa ce ai relaxat complet corpul, as dor: sa-p Im~gmez~ ca iesi din. corp 9i iti privesti corpul care se relaxeaza pe fo~oh~, avand grija de el insusi si respirand linsi linistit, Cu fiecare explratl~corpu~ se relaxeaza tot mai mult, tot mai mult, se relaxeaza tot mal mult $1 tu incepi sa plutesti, cufundandu-te tot mai adanc ~tr-~ stare d~ reIaxare placuta, profunda, odilinitoare. Cu fiecare expua.fie, cob~n :ot mai adanc, tot mai adanc si acorzi mai multa atentie cuvmtelor 91 gandurilor tale. Corpul tau se ingrijeste singur de sine. Mu?,chii tai .s~t complet relaxati, complet relaxati, Orice incordar:: te~sn~ne a ~lsparut din corpul tau si ip este tot mai usor sa-ti urmaresti gandur~le ascultand vocea mea. Urmarindu-ti gandurile si vocea mea tot mar mult si mai mult, sugestiile pe care ti le voi administra sau pe car~ ti le vei administra singur vor fi mai puternice, vor avea efecte maxrme.

Te relaxezi tot mai mult, tot mai mult, tot rnai mult, profund, tot mai mult te concentrezi tot mai mult asupra gandurilor tale. Eu voi incepe sa' numar de la 1 la 10 $i cu fiecare numar te vei cufunda tot mai mult tot mai adanc in starea de relaxare, iar gandurile tale VOl' deveni tot mai mult centrul atentiei tale, astfel 'incat sugestiile pe care

ti le adrninistrezi VOl' ave a efecte maxime", v •

Terapeutul Ii va sugera apoi subiectului ca poate sa lucreze sll1gur acasa si i~i va reveni din relaxare oricand va dori. Dupa reveni~e~ subiectului din starea sa de transa, acesta trebuie interogat cu pnvue la trairila sale si la dificultatile intampinate. Acestea din urma sunt discutata impreuna cu terapeutul care 11 va ajuta pe client sa Ie depaseasca.

In incheiere, trebuie sa subliniem inca 0 data rolul expectatiilor in inductia hipnotica ~i in psihoterapie, in general, expectatii pe care te-

rapeutul trebuie sa le speculeze in avantajul dientului sau, .

. 0 tehnidi de induciie hipnoticd foarte cunoscuta este metoda de inductis hipnotica prin fixarea privirii, preconizata de Hartlan~ (1~~1). I se Cere subiectului sa se aseze cornod pe un scaun sau fotoliu $11 se dau urmatoarelo instructiuni: .Doresc sa privesti un punct din tavan, sa-p fixezi atentia asupra lui. Orice punet este potrivit. Alege un punet

80

Irina Holdevici

pe care ti-e comod sa-l prives+i. Nu-ti face probleme daca privirea se ab~te Ade lavpunctul respectiv sau dad ai tendinta de a clipi. Daca ji se mtampla acest lucru, readu mcet privirea la punctul fixat. Fixeaza-l cat poti de bine. Stai relaxat. Relaxeaza-te si fii atent doar la vocea mea, la ceea ce iti voi spune. Corpul tau se relaxcaza din ce m ce mai multo A~e~aX:aza labele picioarelor, gleznele, gambele, coapsele, bratele, mainile, mtregul tau corp devine tot mai relaxat si 0 stare de toro~~al;i pl~cuta te cuprinde tot mai mult. Simti 0 greutate placuta care Ip cuprmde tot corpul, Corpul devine greu, tot mai greu, foarte greu. Bratele devin grele foarte grele. tot mai grele. Picioarele devin grele, f~ar~e .grele, din ce in ce mai grele. Esti tot mai relaxat, toropit, ~e parca a~ fi pe f~nchtl de a adormi ... 0 senzatie de caldura placuta, adonrutoare ltl cuprinde intregul corp. Curand te vei cufunda intr-o s~r~ de relaxare adanca, 0 stare care searnana cu un somn pIacut, odihnitor, Pleoapele devin grele, tot mai grele, din ce in ce mai gr~le, foarte grele. Gande~te-te la toropeala si somnolsnp, care te cuprind, Vocea mea te adoarme, te relaxeaza, te face tot mai relaxat. Vocea mea te face sa doresri sate relaxezi. Ti-e imposibil sa mentii ochii ~eschi~i:. ochii ~e.inc~d, ~lipe~ti tot mai des, pentru di nu ~ai poti t~ne oc~~ desch.19~. Clipesn tot mai des ~i in curand nu vei mai putea tine ochii deschisi, pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, ca de plumb (ar fi utila coordonarea acestor sugestii cu miscarile reale de clipire). ~evii to~ .mai toropit, mai relaxat si in curand nu vei mai puteaA des~~de od~. PI~oapele devin tot mai grele, tot mai grele 91 mai strans Iipite (daca sublectul nu inchida ochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm: «A cum include ochii ~1 fii atent in continuare la ceea ce ip voi spune.»). Ochii sunt inchisi acum ~i te relaxezi profund, tot mai profund. Vei fi atent numai la vocea mea. Iti vei reveni doar atunci c~n~ iti voi spune eu sa-ti revii. Te vei simji foarte Iinistit si relaxat. Nimic nu te va tulbura. Te vei relaxa profund, foarte profund. Pe vi~tor, ori de ~ate ori vei pronunta cuvinte de relaxars, toropeala,

te vel relaxa rapid, Dad se va intampla ceva ce-ti poate pune viata sau sanatatea in perkol, te vei trezi imediat, spontan si vei putea face

fata situatiei". r

r ,

I ~e mai po~te ~ugera subiectului ca se va trezi in mod spontan dupa un anumit timp, S-a observat ca unii subiecti mentin ochii intredeschisi 9i au un tremur aI pleoapelor. Aceste fenomens nu trebuie conside!ate rezistenjo, deoarece frecvent subiectii respectivi se afla in transa .. In stare de hipnoza, comportamentuI subiectilor difera de la

Inductia hipnotica

81

un individ la altul. Unii par relaxati, ea adormiti, iar altii par rigizi sub aspect muscular (deci, nici mentinerea ochilor inchisi nu este 0 conditie obligatorie). Pot fi evidentiate 0 serie de trasa~uri a.Ie celor hipnotizati, cu speeificarea ca manifestarile aparente de~md ~~ de .elementele sugerate de inductia hipnotica si de expectatia subiectilor, Trasaturile celor hipnotizati sunt: ~bilitatea posturala,~enta sl!ge§jiilor de misc!!:re, Ii sa dorin ei de a comunica, ~ubie~t!ivtrebuin~ sa fie intrebati de.mai multe ori inainte de a se decide sa raspunda, folosirea unui limbaj sa rae, adesea soptit, lentoare psihomotorie ~i pasivitate, ingustarea campului constiintei, hipersugestibiIitate.

Adancirea transei

Dupa instruetajul mentionat anterior, Hartland (1971) continua eu urrnatorul procedeu de adancire a transei: "Voi inceta sa-ti vor~~sc pentru un timp, iar tu vei continua sa ramai prof~d reIax~t. V:II~tra treptat intr-o stare de relaxare tot mai profunda, tot mal. adanca, tot mai adanca, Cand voi incepe sa-ti vorbesc, vei fi mult mal relaxat, mult mai profund relaxat decat aeum. Te simti foarte bine, .nimie nu te mai tulbura. Te vei relaxa tot mai mult, ~i mai mult, cu fiecare expiratie devii tot mai relaxat". Terapeutul va face 0 pauza ~e 10 secunde; daca intervalul se prelungeste, subieetul poate trece ill somn natural.

Se observa ca, pe masura ce subiectul raspunde mai bine la primele sugestii, el devine tot mai receptiv si transa se adanceste in mo~ spontan, Se pot administra sugestii pentru catalepsi~ pleoa~elor. (vez! cele mentionate la testul catalepsiei pleoapelor). Cand ne indoim ca subiectul' este in trans a, nu trebuie sa-l provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancim starea: "Pleoapele tale sunt grele, atat de greIe, meat, daca vei incerca sa deschizi ochii, nu vei putea. Dar nu vei ineerca sa deschizi ochii nu sirnti dorinta de a deschide ochii, ci doresti sa te relaxezi cat rna; profund". Pentru a verifica in ee masura inductia hipnotica a avut efect se recomanda realizarea testului rigiditatii bratului. Daca subiectul nu-l realizeaza, se recomanda sa fie trezit ~i rehipnotizat dupa 0 alta metoda. Daca subieetul este receptiv, pot fi folosite sugestii de tipul: lIinceardi sa indoi bratul, incearca ... ".

In cazul subiectilor a carer stare de inductie hipnotica a fost confirtnata prin rigiditatea bratului 9i nedeschiderea ochilor, se po ate

82

Irina Holdevici

Inductia hipnotica

hipnoza. La subiectii prea pasivi, cu tendinta de a intra intr-o stare letargica, trebuie avut in vedere ca adancirea transei sa nu accentueze pasivitatea, somnul, ci tendinta subiectului de a coopera cu terapeutul. Adultii au 0 teama inconstierrta de hipnoza, si acest fapt ii impiedica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa furnizeze informatii si explicatii suplimentare, sa acorde 0 mare atentie formulelor sugestive, pentru a evita interpret area lor eronata de catre subiect. De asemenea, nu se recomanda sa foloseasca drept semnal de inducere a hipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spontan in viata cotidiana, Multe efecte secundare ale hipnozei sunt determinate de sugestiile administrate gre~it.

83

trece la adancirea transei dupa urmatorul instructaj realizat tot de Hartland: "E~ti profund relaxat, dar pop intra intr-o stare de relaxare si mai adanca decat cea in care te afli acum. Doresti foarte mult sa atingi 0 stare de relaxare cat mai profunda, pentru col aceasta este 0 experienta agreabila care ip face foarte bine. Te vei relaxa cat mai profund si toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voi numara acum pana la 5 (se poate numara pana la 10, 20 etc.) si, pe masura ce numar, te vei cufunda intr-o stare de relaxare tot mai profunda, tot mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit ca, atunci cand 1ti voi spune sa revii, nu ip vei reaminti nimic din cele spuse sau facute in timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1 - relaxarea devine tot mai profunda, din ce in ce mai profunda; 2 - relaxarea devine ~i mai profunda si mai adanca, cu fiecare cuvant spus de mine; eu fieeare expiratie te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai mult: 3 - relaxare adanca, voeea mea te relaxeaza tot mai mult, tot mai mult, din ce in ee mai mult; te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adanca, foarte profunda, auzi voce a mea care parca vine de undeva, de departe; 4 - continua sa te relaxezi tot mai profund pe masura ce numar. Toate sugestiile pe care ti le dau sau ti le voi da in viitor Val' fi eficiente si in avantajul sanatapl tale. Vei indeplini tot ceea ce ip spun sa indeplinesti, Nu te teme de hipnoza pentru ca iti va face numai bine. Esti convins ca. nu ti se poate intampla nimie rau, Vei raspunde tot mai bine la sugestiile mele, Chiar daca iti vorbesc, esti tot mai relaxat, tot mai profund relaxat. Ori de cate ori ip voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, vei trai experiente vii, ca si cum ar fi reale. Vei auzi, vei vedea si vei simti ca in realitate: ori de cate ori iti voi spune sa simp sau sa fad ceva, ~ei indeplini i~ediat cerintele ~ele pentru ea sunt in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific orice comanda pe care ti-o dau. Continua sa te relaxezi, Cand voi ajunge cu numaratoarea la 5, vei fi foarte profund, foarte profund relaxat, adanc relaxat si toropit; 5 - profund relaxat, adanc relaxat. Nu vei reveni din relax are decat atunci cand iti voi spune sa revii sau daca mi se intampla ceva mie, ori te ameninta ceva. Altfel vei ramane foarte relaxat, adanc relaxat si vei face tot ceea ce iti voi spune eu sa facio Cand ip voi spune sa revii, nu-ti vei mai aminti nimic din faptul ca te-ai relaxa t si te-ai odihnit",

Dupa ad andrea starii de relaxare, hipnotizatorul va incepe sa administreze sugestiile terapeutice spedfiee pentru care a fost indus a

Dehipnotizarea

In cazul unui numar mare de subiecti este suficient sa comandam pe un ton placut. dar ferm: .Revinol Trezeste-te!" sau "Cand voi lovi degetele, vei fi pe deplin treaz, trezeste-te".

Pentru pacientii aflati intr-o transa rnai profunda este indieat ca revenirea sa se fad treptat, ca in instructajul urmator (Hartland, 1971): .Jmediat voi incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 vei £i complet treaz, iti vei reveni complet, te vei simti bine, inviorat, odihnit, ca dupa un somn bun: 5 - vei reveni curand din relaxare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t; 2- cand voi ajunge la 1 vei reveni complet, te vei simti foarte bine: 1 - ai revenit complet, esti pe deplin treaz, ai mintea clara, limpede, esti complet treaz, vioi, alert".

Daca subiectul se simte totusi ametit, nu se tine bine pe picioare, are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta, comandand pe un ton ferm: IIE~ti pe deplin treaz" sau poate rep eta procesul de dehipnotizare. In niciun caz, terapeutul nu trebuie sa lase subiectul Sa plece pana cand nu este sigur ca a revenit complet la starea normala .. Se recomanda ca subiectii care au intrat intr-o transa mai profunda sa fie lasati sa mai astepte putin intr-o camera, inainte de a pleca, terapeutul urmand sa mai verifice 0 data stare a acestora. Exis-

ta cazuri foarte rare rand subiectii pot acuza cefaIee, confuzie, ameteli sau stari de voma la revenirea din hipnoza, Acest fenomen apare mai ales cand pacientii nu sunt de acord sa indeplineasca sarcinile administrate de terapeut (de exemplu, inconstient, ei pot sa nu doreasca

84

Irina Holdevici

sa se lase de fumat). Fenomenul este interpretat ea 0 rezistenta la psihoterapie. Dar in practice pot aparea si alte tipuri de rezistente: starea hipnotica se transforma intr-o fuga sau 0 coma isterica, sau intr-o stare catatonica Ia un pacient psihotic; in aparenta, subiectul se trezeste, dar poate mentine in stare de veghe comportamentul de tip hipnotic, sau subiectul se trezeste, apoi reintra spontan in transa. Toate aceste rezistente la revenire pot fi puse pe seama unor erori de tehnica. atunci cand, fara sa-~i dea seama, terapeutul i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar pot aparea si din alte cauze: existenta unor sentimente de ostilitate fata de terapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectul nu vrea sa Ie urmeze, existenta unor tulburari in sfera personalitatii (nevoia de a fi dominat, de a se supune, de a evita un conflict, de a fugi de realitate).

Williams (cf. Hartland, 1971) afirma ca subiectul poate dori sa testeze capacitatea terapeutului de a-I controla, sau ca aceste rezistente la revenire pot fi expresia unor erori si ambiguita]i de instructaj. De regula, asemenea dificultati de revenire nu apar din prima sedinta de hipnoza, ei atunci cand subiectul afla in ce fel transa poate sa. foloseasca scopurilor sale.

Pot exista diferite metode de redueere a acestor rezistente la revenire. 0 metoda frecvent folosita este interogarea subiectului aflat in hipnoza in legatura cu motivul refuzului sau. Raspunsul subiectului poate sugera terapeutului ce sugestii trebuie administrate in acest caz. Rosen (cit. Hartland, 1971) indica metoda scrisului automat, metoda privirii in bila de cristal sau cea a visului hipnotic ca solutii pentru aeeste situatii. 0 alta metoda este ignorarea pacientului. Subiectului i se dau urmatoarele instructiuni: "Daca. nu doresti sa te trezesti, trebuie sa te las asa cum esti", Apoi, terapeutul ignora subiectul si se ocupa de alte probleme. De cele mai multe ori, subiectul trece in somn natural si se trezeste spontan. Terapeutul trebuie sa-l observe pe subiect si sa-l lase sa pIece din cabinet numai atunci cand aeesta e complet treaz.

Williams (cit. Hartland, 1971) sustine ca terapeutul trebuie sa foloseasca acele metode care, dupa parerea subieetului, il pot trezi, sa corecteze sugestiile ambigue date in inductia hipnotica, sa indue a 0 transa secundara, sa sugereze experiente care sa duca firesc la terminarea transei, sa aceepte unele conditii stabilite de subiect pentru a coopera si sa foloseasca sofismele pentru a preintampina opozitia subiectului. Utilizarea mijloacelor fizice (a palmuirii) nu este indicata dedit

lnductia hipnotica

85

in cazul starilor extreme de tip isterie, stari care nu tin de hipnoza, ci de anumite particularitati ale personalitatii subieetului.

Pe Hinga tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta si o alta tehnica de inductie rapida. Subiectul sta in picioare in fata terapeutului, iar aeesta Ii pLme mainile pe umeri ~i Ii fixeaza eu privirea radacina nasului: IIUita-te in ochiimei ;;i imagineaza-ti cii vei adormi repede. Imediat vei intra intr-un somn adanc, pro fund, odihnitor. Continua sa te uiji in ochii mei si vei simti 0 greutate care cuprinde tot corpul. Corpul devine tot mai greu. Picioarele sunt grele, foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ca de plumb. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Te cuprinde 0 stare de toropeala, de somnolenta. Te simti obosit, eorpul este greu, greu ea de plumb. Simti nevoia sa adormi, Pleoapele sunt atat de grele, ca nu poti tine oehii deschisi. Ochii se inchid, se inchid, nu poti sa-i mai tii deschisi, Adormi, adormi, ochii se inchid, dormi, dormi, somn profund".

In utilizarea tehnicilor de inductie, terapeutul trebuie sa tina searna de urmatoarele recomandari: 1) daca nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de inductie rapida este adesea suficienta. Daca este insa nevoie de 0 transa mai profunda, se recomanda utilizarea unei metode eu durata mai mare, eu mai multe detalii; 2) metodele rapide fae 0 impresie mult mai puternica asupra spectatorului; 3) ori se poate esua cu 0 metoda, dar se poate reusi cu alta. De regula, cu metode mai lungi se reuseste mai bine: 4) scopul terapeutie scontat se objine mai user prin utilizarea metodelor mai lungi, pentru ca. acestea permit exercitarea unui control mai bun asupra pacientului.

Alte tehnici de inductie hipnotica

• Tehnica de inductie elementsrs (Hunter, 1988)

»Asezati-va intr-o pozitie cat mai comoda. E bine asa, Amintiti-va ca va puteti oricand misca, va puteti sehimba pozitia pentru a va simp c~t mai comod. Asigurati-va de faptul ca aveti spatele 9i capul sprijinite (subiectului trebuie sa i se dea asigurari ca el depue controlul asupra situatiei; eonfortul fizic este important). Acum lasati-va oehii sa gaseasca un obieet (punet) agreabil asupra caruia urmeaza sa se concentreze. Continuati sa priviti un anumit timp obieetul respectiv. TreptaHreptat veti constata ea pleoapele au tendinta de a deveni tot mai

86

Irina Holdevici

grele, din ce ill ce mai grele, astfel incat ar fi foarte p.~acut ~~ inc~d~~ ochii pentru cateva secunde. Deschideti din nou ochii, apm inchideti-i iar. Veti constata ca aveti tendinta de a clipi u90r. Acesta este un semnal di veti avea acces la 0 zona placuta a mintii dumneavoastra, 0 zona ill care timpul isi pierde semnificatia, ill care puteti percepe sugestiile directe de inchidere a ochilor, (Acestea sunt maiputin aru_<iogene decat sugestiile directe de inchidere a ochilor. Daca observati cu atentie subiectul, Yeti constata tendinta acestuia de a clipi. Atunci este momentul sa mentionati acest lucru cu voce tare).

Imaginati-va acum ca va aflati mtr-un loc foarte placut, unde toate lucrurile sunt a9a cum ar trebui sa fie. (Introduceti 0 semnificatie personala a imageriei dirijate.) Va plasati cu ochii mintii in locul respectiv si Yeti constata ca va simtiti din ce ill ce mai bine, ~ai relax~t, mai linistit, mai confortabil, incordarea va disparea tot mal mult, din ce in ce mai multo (Constientizati ideea reducerii incordarii mai ales la subiectii care nu au experienta in domeniul hipnozei.)

Imaginati-va toate detaliile reveriei dumneavoastra interioare: ce vedeti cu ochii mintii, ce auziti cu urechile mintii, ce senzatii percepeti in corpul dumneavoastra. D~ca va imaginati ~a sunteti.intins pe plaja marii, simtiti soarele fierbinte, nisipul moale si cald, simtiti mi9~ari~ Ie corpului dumneavoastra, atunci faceti un semn cu capul. (Chidati subiectul, astfel incat sa diferentieze experientele interne de cele externe.) Daca va imaginati ca sunteti ill apa unui lac, simtiti miscarile corpului ill apa, simtiti apa racoroasa care va atinge pielea, face~ semn ca da prin miscarea capului. Cautati sa descoperiti ce anume simte corpul dumneavoastra in aceasta situatie. (Paceti apella toate modalitatile senzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica, tactile, olfactiva, gustativa, la senzatiile de cald 9i de rece.) Poate ca in visul dumneavoastra in stare de veghe sunt lucruri pe care doriti sa le atingeti, sa le vedeti, sa le gustati sau sa le mirositi. Puteti simti arome minunate care se asociaza cu ceea ce vedeti, (D~scope;iti 9i bucurati-va de culori, observati daca este cald sau racoare, daca mai exista si alta prezenta in visul dumneavoastra. Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat de reverii diurne, 9i acesta este un lucru placut si odilmitor.) Observati cu ochii mintii toate detalille, culorile 9i bucurati-va de imaginile pe care le-ati creat. In timp ce va imaginati aceste lucruri frumoase, mintea dumneavoastra va va purta spre 0 stare de hipnoza placuta, odihnitoare, 0 stare care va convine 9i ill care Yeti putea reahza ceea ce v-ati propus." Se subhniaza faptul ca, indiferent ce face subiectul, este bine.

Inductia hipnotica

87

• Tehnica inductiei ptin metoda imegeriei vizusle (Hunter, 1988)

"Stap comod pe Iotoliu, cu ochii inchisi si spatele sprijinit. Imaginati-va un nor alb si pufos care coboara din cer 9i vine atat de aproape de dumneavoastra, incat va puteti urea pe el ca pe 0 saltea moale. (Nu uitati ca unii subiecti nu au capacitatea de imaginare vizuala .. Pentru ei, 0 astfel de tehnica este mai cur and frustranta decat agreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos, Yeti putea trai experiente placute ill mintea dumneavoastra, (Subiectul este invitat sa participe la experienta psihologica.) Simtiti moliciunea si atingerea placuta a norului care va sustine, va invaluie, Simtiti cum incepe]i sa plutiti tot mai sus, din ce in ce mai sus, in timp ce va simtiti protejat, aparat, ill siguranta, (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este irnportanta accentuarea sentimentului de siguranta.) Pe masura ce norul se ridica si pluteste tot mai sus, pe cerul albastru, observati cum o pasare alba aterizeaza langa nor )'i va priveste cu ochi intrebatori. Parca ar vrea sa spuna: «Nu vrei sa te joci cu mine?»,

Apoi, pasarea l$i intinde aripile 9i zboara lin in jurul norului pe care plutiti, lasandu-se in voia curentului placut de aero Ea este libera, complet libera. (Terapeutul trebuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu are fobia pasarilor.) Norul dumneavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarea alba si va intrebati incotro va va purta. Plutiti pe norul alb si pufos, care aluneca lin si linistit, Puteti vedea varfurile copacilor, campiHe verzi, lanurile galbene de grau si panglica argintie a unui rau care curge printre carnpii. Inaintea dumneavoastra se zareste arcul stralucitor al unui curcubeu. $i pasarea alba care va calauzeste l-a vazut si zboara spre el. Pe masura ce va apropiati de curcubeul viu colorat, va minunati tot mai mult de frumusetea lui. Fiecare culoare este stralucitoare 9i bordata cu argintiu. Culorile sunt minunate, stralucitoare, cele mai frumoase culori pe care Ie-at} vazut vreodata. (Exercitiul nu este recornandabil subiectilor care nu pot vizualiza culori.)

Pasarsa alba va va conduce spre 0 culoare roz delicata, Va cufundati in ea 9i aveti impresia ca atingeti un nou nivel de constientizare. (Sugestia «atingeti un nou nivel de constientizare» este utiIa pentru producerea schimbarii.) E culoarea care apare pe cer inainte de rasaritul soarelui. Culoarea aduce cu ea caldura, sanatateo Va cufundati in culoarea galben-portocalie si simtiti cum procesul de vindecareincepe sa se desfasoare in interiorul organismului. (Culoarea galben-portocalie sugereaza promisiunea unui lucru bun care se va intampla. Soarele este adesea considerat simbolul

88

Irina Holdevici

v.indec~rii. «Procesul de. vi~decare va incepe» reprezinta 0 promisiune ~n 0 parte a noului myel de constientizare.) Urmati in continuare pasarea alba care va conduce spre culoarea verde, simbolul cresterii si reinnoirii. (Se utilizeaza metafora cresterii si schimbarii.) Este 0 culoare minunata, 0 culoare a tuturor posibilitatilor culoa-

, J

r~a ~rin:a.verii, a mugurilor care se desfac inainte de inceperea unei vieti not, Verdele este culoarea pe care 0 asteptam in zilele mohorate de iarna, culoare ce ne promite un nou inceput. (Se accentueaza idee a unor noi promisiuni.) Plutiti in continuare spre albastrul ceresc si parca pasarii albe ii place mai mult aceasta culoare, sau ?oar .vi s: p:re. Culo,:_rea alb~stra induce starea de liniste si pace interioara, va aduce racoare 91 confort. (Este simbolul acceptarii.) Treptat, culoarea albastra se preschimba in purpuriul apusului de soare. Este timpul conternplarii, al revederii intregii voastre vieti pentru a d.e~coperi un n?u sens, a atinge un nou nivel de intelegere a propnel pers?ane 91.a Ur:iversului. (Revederea lucrurilor presupune a vedea din 1'lOU, implica 0 noua perspectiva.) Pasarea alba. z~oara lib~er mco~ace 9i ~col? printre culorile curcubeului 91 parca va chea_ma ~punandu-va: «$1 dumneavoastra puteti fi 0 parte a intregului Univers». (Se sugereaza ideea ca subiectul nu este singur. Se pastreaza tacere pentru un timp.)

A:um a sosit timpul sa. va reintoarceti acasa, sa calatoriti pe norul alb 91 pufos spre locul de unde ati plecat. Pasarea alba va urrneaza in calatorie, zburand in jurul norului dumneavoastra 9i invitandu-va sa continuati jocul. $titiinsa ca a venit timpul ca jocul sa se sfarseasca pent:-u .un~ timp. Acum, norul va va purta in deplina siguranta pana acasa 91 v~ va .. agez~ pe ~otoliul preferat. Yeti reintra in corpul dumneavoastra, stiind ca Yeti putea urma din nou pasarea alba intr-o zi.' (Se ofera perspectiva unor noi posibilitati.)

Aceasta tehnica de inductie a fost publicata pentru prima data in manualul Asociatiei de Hipnoza Clinic a, editat de Corydon Hammond in 1988.

Tehnid avansate de inductie hipnotica Metoda levitetiei breiulu!

Metoda a £ost utilizata pentru prima data de Milton Erickson, dar cea mai buna descriere a acesteia ii apartine lui Wolberg. Subiectul

Inductia hipnoticii

89

este asezat in pozitie cat mai comoda pe un scaun si primeste urmatoarele instructiuni:

I1Doresc sa ~tai comod pe scaun si sa te relaxezi. Pune bratele pe

coapse. cu palmele in jos. Observa cu atentie bra~ele. Stai lini~tit si relaxat. Vei constata ca se intampla anumite lucruri cu bratele 91 cu palmele tale. Aceste lucruri se petrec mtotdeamla cand esti relaxat, dar, de regula, nu le dai atentie. Te rog sa te concentrezi asupra palmelor tale, asupra tuturor senzatiilor ce apar la acest niveL Vei simti poa~e greutate in palme sau presi~e, .v~i si~!i mat:rialul ~~ car~ svunt .f~cuti pantalonii (sau fusta) on vel simti caldura sau rruci furmcatun in

~~. ~ .

Indiferent despre ce fel de senzajii este vorba, doresc sa le observi

cu atentie. Atentia ta poate sa fluctueze, sa se abata de la palme, ~ar adu-o cu calm iriapoi. Continua sa te concentrezi asupra palmelor, mtI'ebandu-te cand va incepe miscarea din ele. (Cand terapeutul observa miscarea unuia dintre degetele subiectului, el mentioneaza acest lucru ~i afirrna ca miscarea 5e va intensifica probabil.) E interesant~: vazut care dintre degetele tale se misca mai intai. Poate fi degetul mlJlociu, aratatorul sau inelarul etc. Unul dintre degete incepe sa zvacneasca. sa se miste. Nu stii inca ce deget se va misca mai intai. Continua sa-ti concentrezi intreaga atantie asupra degetelor. Vei constat a o miscare usoara in degetul aratator a1 mainii drepte. De indata ce a

inceput miscarea. vei observa ceva interesant. . .

Foarte incet, degetele se vor indeparta unele de altele, spatiul din-

tre ele va deveni din ce in ce mai mare. Degetele se vor tndeparta tot mai mult unele de altele. Se vor indepi'irta unele de altele tot mai mult. (Aceasta este prima sugestie adevarata la care ne asteptam sa raspunda subiectul.) Pe masura ce degetele se departeaza, vei observa ca ele au tendinta de a se arcui, de a se ridica. O?Serva cum aratato_rul mainii drepte se arcuteste. tinde sa se ridice. In acest moment, 91 celelalte degete tind sa-l urmeze. sa se arcuiasca. sa se ridice, sa se ridice. Fe masura ce degetele tind sa se ridice, devii tot mai con9tient de faptu~ ca palma ar fi trasa in sus de un balon, tot mai sus, din ce in ce mal

sus.

Palma dreapta e usoara ca un fulg si tinde sa se ridice tot mai ~ult.

Pe masura ce palma se ridica, tot bratul se ridica tot mai mul~, ~~ ce in ce mai sus. Pe masura ce privesti palma si bratul care se ridica tot mai mult, observi ca devii tot rnai relaxat, tot mai toropit. Ochii devin tot mai obositi. din ce in ce mai obositi. Pe masura ce bratele se

90

Irina Holdevici

ridica,.devii tot _mai rela~at, tot mai toropit, mai somnolent. Pleoapele devm tot mal grele, din ce in ce mai grele, tind sa se inchida. Voi numara acurn de la 11a 10 si, cu fiecare numar, bratul tau se va ridica mai mult, tu te vei simti tot mai relaxat, tot mai toropit, vei simti nevoia sa inchizi ochii si sa te lasi in voia relaxarii placute, odihnito~reo 1 - bratul se ridica usor, atras ca de a forta. bratul se ridica tot mai mul:, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot mai toropit, pleoapele devm grele, foarte grele. Respiratia devine rara, tot mai rara, regulata. Inspira si expira adanc: 2 - bratul se ridica tot mai mult si se ap!opi: de fata ta. Te sim~ tot mai relax at, tot mai toropit; 3-4 - pe masura ce bratul se aprople de fata ta, intri intr-o relaxare adanca, tot mai adanca, bratul se ridica din ce in ce mai mult, pana cand va atinge fata, iar tu devii tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuie sa adormi inainte ca mana sa atinga obrazul.

5-6 - cand palma va atinge obrazul vei adorrni; 7 - bratul lsi schimba directia si se ridica tot mai mult, tot mai mult, indreptandu-se spre fata tao Pleoapele devin grele, foarte grele. Devii tot mai toropit, tot mai toropit, ochii se inchid, se inchid: 8 - cand palma va atinge fata, vei adormi, vei adormi profund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxa~, ~o~ mai re~axat. Pleoapele sunt grele, grele ca plumbul 9i bratul se ridica tot mal mult, tot mai sus, tot mai sus; 9 - cand bratul va atinge fata.vei ad~rmi adanc (daca palma subiectului atinge fata~; 10 -.dorml, do~ml, dormi, Te simti relaxat si toropit, te gandesti nU~aI la somn ;>1 relaxare. Relaxare profunda, profunda, ca un somn adanc."

Se observa ca este mult mai bine daca tehnica levitatiei bratului se combina cu tehnica numararii, pentru ca levitatia este o metoda dific~la,_la care su~iectii reactioneaza mai putin si, in acelasi timp, reprezm:a 0 mo~ahtate de abordare la care pot recurge doar terapeutii experimentati.

Tennies de inductie indirects a hipnozei (Milton Erickson)

Aceasta tehnica de inductie indirecta se poate aplica fara acordul ~acieI~J?lui. Se dis~uHi cu a persoana care este dispusa sa coopereze ;;1 ~~Ol 1 se cere subiectului sa asiste Ia 0 sedinta de hipnoza a persoan~l mtelese cu terapeutul.vSe dau sugestii pentru persoana respectiva, dar acestea se adreseaza de fapt subiectului. Este indicat ca ambele persoane (pacientul si martorul) sa fie apropiate sub aspectul varstei. pregatirii, sexului si sa aiba a asezare spatiala in pozitii simetrice. Da-

Inductia hipnotica

91

torita acestor aspecte si contagiunii afective exista posibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.

Caracteristicile tehnidlor de mductie hipnotica (Heap, 1993, p. 19)

1. Focalizarea atentiei subiectului asupra unui stimul unic sau asupra unui numar limitat de stimuli:

_ vizuali - un punct luminos sau stralucitor:

_ auditivi _ vocea hipnoterapeutului sau sunetul unui metro-

nom;

_ motorii _ concentrare asupra respiratiei sau ridicarii (levi-

tatiei) bratului: -

_ imaginativi - a scena descrisa de terapeut sau aleasa de su-

biect.

Alegerea stimulului pe care se realizeaza concentrarea are un ca-

racter arbitrar, Hecate hipnoterapeut avand terid.inta sa-~i elaboreze

propria metoda de inductie hipnotica . .

2. Administrarea unor sugestii repetitive de liniste, calm, g~euta-

te musculara. de adancire a relaxarii. pte cum si sugestn care transmit mesajul ca subiectul trebuie sa se lase condus de in-

structiuni.

3. Utilizarea unor mesaje ritmate, dupa modelul1: .

_ "pe masura ce numar, devii tot mai relaxat, tot mal relax at,

tot mai relaxat";

_ "cu fiecare expiratie, corpul devine tot mai relaxat, tot mai

relaxat";

_ "pe masura ce pleoapele devin tot mai grele, trupul tau se

cufundji tot mai mult, tot mai mult in fotoliu";

_ "cu fie care miscare a bratului intri tot mai profund, tot mai

profund in hipnoza". . .

Heap (1993, p. 19) sustine ca pentru reu~ita inductlei hipr:o~c: este utila introducerea a cel putin unei sugestii de disociere psihica. Sugestiile de relaxare ~i greutate a corpului nu cantin in sine ur: astfel de potential, spre deosebire de sugestiile de levitatie a bratulUl, anestezie sau cele cu caracter provocator (ca de exemplu "pleoapele gre~ le, foarte grele ... atat de grele, incat nu poti deschide ochii, r:u ~Jotl deschide ochii; incearca sa deschizi ochii, incearca, dar nu poti. .. ).

92

Irina Holdevici

Tehnica levitatiei bratului s-a dovedit a fi foarte eficienta, ill timp ce sugestiile cu caracter provocatior pot comprornite inductia, Acelasi autor subliniaza faptul ca in terapie este bine sa se utilizeze la inceput trei sau patru tehnici de inductie si de adancire a transei. In felul acesta, pacientul si terapeutul vor alege cea mai buna metoda de inductie hipnotica, In cursul sedintelor viitoare, tehnica de inductie va fi considerabil scurtata.

Exista chiar unii pacienti care, hipnotizati 0 data, vor avea nevoie la inductiile viitoare doar de cateva sugestii verbale cu caracter repetitiv pentru a intra in hipnoza, Hilgard (1986) afirma di inductia hipnotica are drept scop sa pregateasca subiectul pentru experiente psihologice de tip disociativ, perturband continuitatea fluxului memoriei si modificand focalizarea psihica prin intermediul sugestiilor verbale, al atentiei selective sl prin stirnularea imaginatiei.

Metode de reducere a rezistentei la tnductia hipnotica

Hunter (1988) sublinia faptul ca rezistentele reprezinta un fenomen perfect normal care se manifesta la aproape orice subiect care nu a mai practicat hipnoza, dar care pot aparea uneori si la subiectii cu experienta in domeniu, atunci cand acestia sunt confruntati cu expe-

, r

riente psihologice inedite, care pot avea loc in stare de hipnoza, Rezistentele nu sunt altceva decat expresia unor mecanisme de aparare, de natura inconstienta,

Primul pas in directia inlaturarii rezistentelor consta in lamurirea unui subiect lipsit de experienta ca aceste fenomene sunt normale si adesea dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze subiectului sugestii pozitive de tipul: "lmi dau seama ca esti motivat, si acesta este cel mai important lucru pentru ca hipnoza sa reuseasca". Exista subiecti care vor spune terapeutului pe un ton agresiv: "Nu rna voi relaxa ~ciodata!" In astfel de cazuri se comanda rapid: "Te rag sa te relaxezi! Incearca doar sa asculti vocea mea si sa te lasi purtat de ea. Fad parte din acea categorie de persoane care obtin maximum de profit atunci cand asculta cu atenjie si se concentreaza asupra a ceea ce spun".

Trebuie subliniat faptul ca inconstientul interpreteaza invers afirmatiile cu caracter negativ. Astfel, afirmatia "Va rag, NU ... " va fi interpretata sub forma "Va rog sA .. .", In cazul subiectilor care au ten-

Inductia hipnotica

93

dinta de a ramane cu ochii deschisi este bine sa se spuna: ,,0, dumneavoastra faceti parte dintre acei subiecti care prefera sa ramana cu ochii deschisi atunci cand intra in hipnoza". La auzul unei afirmatii

r I

de acest tip, subiectul va inchide imediat ochii.

Terapeutul trebuie sa piarda un anumit timp pentru a afla care sunt preferintele subiectului, spre a conduce corect procesul imaginajiei dirijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu ii place subiectului, eventualele sale fobii, Evident ca un subiect care se teme de apa va rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar.In acelasi timp, este important sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza, mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Subiectului trebuie sa i se dea asigurari ca hipnoza clinica se deosebeste foarte mult de cea de estrada si ca terapeutul i~i cunoaste bine meseria.

Se afirma de mai. multe ori faptul ca, indiferent ce an~~ intalllpIa, este bine ceea ce se iriIampIa~-In acelasi timp este de dorit sa se precrzeze ca majoritatea subiectilor intra la inceput intr-o stare de transa usoara si di acestia vor invata sa intre intr-o hipnoza mai profunda abia atunci cand se vor familiariza cu tehnica. In cazul in care subiectul se dovedeste excesiv de rezistent, este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelu1: "Te rog, fa sa intre in hipnoza doar inconstientul tau ~i mentine constientul treaz".

De retinut ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza este aceea prin care invatam subiectul sa intre in aceasta stare si nu-i ordonam s-o fad. impotriva vointei sale. Aceasta afirmatie se bazeaza pe tendinta fireasca a oamenilor de a se opune oricarei presiuni ~i de a proceda invers decat li se cere. Din acest motiv este bine sa se utilizeze 0 voce blanda ~i calda, chiar daca ea ascunde 0 comanda deghizata sub forma unei invitatii. Este bine sa se recurga la expresii de tipul "lasa sa se intample", "va fi interesant sa observi ca ... ".

Asemenea afirmafii asigura subiecttd ca decizia de a-si explora propriile stari posibile sau de a intra mtr-o stare de hipnoza mai profunda ii aparjine lui insusi. Trebuie lasata impresia ca experimentatorul are doar sarcina de a ghidCl, nu de a face presiuni sau impune ceva. Pentru a obtine 0 experienta satisfacatoare in domeniul hipnozei, sub nicio forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul prin vorbe sau gesturi. Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent:

"E bine ceea ce se intampla si este exact lucrul potrivit care trebuie sa

vi se intample acum'~- - -- - - --

94

Irina Holdevici

3. Deru!area unei ~edinle de hipnoza (dupa Bellet, 2002)

Interviul preliminar

.. Acesta ~oa~e sa se ~esfa~~are pe parcursul mai multor sedinte de p~lhoteraple, m f~nctle de tipul de dificultati pe care Ie intampina clientul, precum ~l de capacitatea terapeutului de a le sesiza si eval~a. In cursul inte~viul~i preliminar, pacientul isi va expune opiniile 91 eventualele prejudecati Iegats de hipnoza, terapeutul acordand 0 a~entie deosebi~a ~xpectatiilor acestuia cu privire la metoda respectiv.a. Co~ec~area Id~Ilor eronate despre hipnoza 11 va determina pe pacient sa-si reconsidere expectatulc. Terapeutul va realiza un interviu in detaliu, notand problema, simptomele, dar si cadrul in care aceasta se desfasoara (mediu social, familial).

Dupa ce terapeutul s-a edificat, padentul este invitat sa se aseze comod intr-un fotoliu. SugestiHe administrate au drept scop facilitarea concentrarii pacientului catre interior; ele pot fi directe sau indirecte 9i 11 conduc pe client sa traiasca experiente agreabile. Pacientului ~ se .da p~sibili:atea. sa. comunice cu terapeutul pe tot parcursul sedintei de hipnoza, prm mtermediul unor mesaje exprimate verbal sau nonverbal. Informatiile objinute 11 vor ajuta pe terapeut sa conduca psihoterapia.

.. Profun~imea hipnozei. este. direct proporjionala cu precizia sugestiilor, cu cat acestea vor fi mal personalizate, cu atat clientul va intra

. intr-o transa mai profunda, iar terapia va fi mai eficienta. Milton E.rickson. s~blinia.n~ces~ate~ <;!e a cunoa~t~ sistemul de valori al pac~entulU1 Sl de ~-l vorbi IIpe limbalui". Trebuie subliniat faptul di pierderea contactului subiectului cu realitatea inconjuratoare nu este necesara pentru succesul terapiei. Profunzimea transei poate varia de la individ la individ sau la acelasi subiect de la ° gedinta la alta sau chiar in cursul aceleiasi sedinte de psihoterapie, de la unmomonr la altul.

Sugestiile directe sau indirecte se utilizeaza in functie de context.

Astfel, sugestiile directe sunt mai usor de aplicat si se administraaza, de regula.Ia inceputul sedinjei de hipnoza, putand imbraca forma urmatoare:

"Cred dt ati remarcat deja faptul ca respiratia dumneavoasrra a devenit tot mai calma, tot mai lenta, tot mai regulata, contribuind astfel la instalareaunei stari de confort, relaxare, destindere ... etc.".

Inductia hipnotica

95

Picioarele dumneavoastra sunt destinse, grele, grele/ atat de gre-

"

le.Tncat va este imposibil sa va miscati ... II •

Terapeutul va observa ceea ce se petrece cu subiectul, se va referi la anumite fenomene, pe care le va obiectivasi va incuraja producerea acestora:

"Observap cum pleoapele dumneavoastra devin gtele/ tot mai gre-

le, grele ca de plumb ... II. •

Sugestiile indirecte se refer~ la obie~tivele :erapiei, precum. 91 la ~ternativele propuse, alternative expnmate In mod metafonc, ca In

exemplul urmator: /I •

Ma intreb cand va yeti schimba punctul de vedere... (predica-

tul; veti schimba" se tra~sforma, datorita tonului vocii, in sugestia

"vep sehimba punctul de vedere!"). ~ .

La ineheierea sedintei, terapeutul va preciza din nou faptu.l ca ~lPnoza reprezinta de fapt un proces de lnvatare, prin intermediul e~ruia trupul ~i mnl:'tea vor redescoperi disponibilitati latente .ale sU~le:tului, disponibilitati pe care le va putea dezvolta 91 folosi "' continuare. Pacientul va fi ghidat apoi sa revina aici si acum, in cabinetul de- psihoterapie. Urmeaza 0 discutie in c~dr~l careia ~~ anal~zeaza impreuna eu clientul experientele traite, tar informatiile obtinute sunt utilizate pentru desfa~;urarea sedintei urmatoare.

Autonomia pacientului creste odata cu progresul psihoterapiei, el putand sa utilizeze elementele invatate pentru aplicarea autohipno~ zei. Interviul realizat dupa sedinta de hipnoza nu are caracterul unui interogatoriu, raman and la latitudinea pacientului sa~ pastreze ,rentru sine acele trairi pe care le considers intime. Este indicat ca pr~a ~~dinta de hipnoza sa inceapa cu un exercitiu de relaxare, care s~ faciliteze accesulla 0 stare modificata de constiinta, permitandu-i terapeutului sa observe modul in care acesta reac~oneaz~.~ .. ~

Prezentiim maijos un exemplu de inductie hipnotica prel~mmara: unde nu se administreaza inca sugestii cu caracter terapeutic (dupa

Beliet, 2002, pp. 75-79). .

Asezati-va confortabil in fotoliu, cu capul sprijinit. bratele intinse de-a l~gul bratelor fotoliului ~i pidoarele relaxate. In timp ce corpul dumneavoastra se destinde, va imaginati di rasfoiti un album cu poze care reprezinta amintiri. Rasfoiti albumulla intarnplare sau poate mai sistema tic. Ritmul rasfoirii filelor se modifica, pentru ca ati vrea sa zaboviti mai mult pe 0 imagine sau pe alta. Mintea d~~eavo.astra apreciaza ceea ce «vede» 9i atunci rand ati descoperit o imagine

96

Irina Holdevici

placuta, cand va aflati pe malul marii, comunicati-rni acest lucru printr-o miscare voluntara sau involuntara a unui deget. Observati ca puteti sa vedeti imagini in plan interior atat cu ochii deschisi, cat si cu ochii inchisi.

Observati imaginile, remarcati bogatia detaliilor care devine mai mare atunci cand pleoapele sunt coborate, Miscarea degetului aratator drept irni va indica faptul di ati gasit locul de pe plaja unde doriti sa va relaxati, Atunci cand mergem la plaja avem, de obicei, un loc preferat unde ne place sa ne instalam.

va intindeti pentru cateva minute pe un cearsaf de plaja rnoale si pufos, simtiti tuseul acestuia si atingerea nisipului fin si cald. Sunteji calm si destins, pielea este protejata de soare de 0 lotiune cu miros placut, cu miros de vacanta care va ajuta sa va simtiji tot mai relaxat. Remarcati caldura agreabila pe care 0 emana cearsaful de plaja, in timp ce razele soarelui va inconjoara placut, accentuand starea de relaxare. Uneori surprindeti mici miscari automate ale mainii drepte sau stangi, care se joaca cu nisipul cald si moale, Iasandu-l sa se scurga printre degete.

Este 0 senzatie placuta de parca v-ati juca cu 0 pudra usoara ~i fina: nu stiu daca ati remarcat deja di ritmul respiratiei dumneavoastra devinemailent.maicalm.mairegulat. se muleaza pe ritmul valurilor: simtiti aerul proaspat, mirosul specific al brizei rnarii: auziti tipetele pescarusilor care se rasucesc in zbor deasupra apei; valurile se lovesc de tarm cu un zgomot ritmic; admirati spuma alba a marii care tiveste crestele valurilor. Dupa ce ati ramas un timp lungit pe plaja, a sosit momentul sa verificati dad apa este suficient de calda pentru a face baie. Talpile picioarelor pasesc pe nisipul cald $i se apropie de tarm, unde nisipul este umed si batatorit. Intrati in apa si savurati racoarea valurilor care va invaluie picioarele. Este 0 senzatie simpla si agreabila. Apa este verzuie si usor transparenta si rna intreb cum va prefera corpul dumneavoastra sa se cufunde in apa marii ... treptat, treptat sau sa spintece valurile ... Revenind la suprafata veti regasi senzatia placuta de plutire. Pluhti intre apa 9i cerul albastru, va sirntiti usor, usor, linistit, destins ...

Simtiti cum valurile prietenoase va imbratiseaza umerii, spatele, brajele, picioarele. Nisipul galben, mare a verzuie si cerul albastru va dau 0 senzatie de liniste, arm on ie, echilibru. Traiti 0 stare placuta de plutire, leganare pe val uri, 0 senzatie 111 care timpul nu mai are im-

Inductia hipnotica

97

portanta, 0 secunda poate dura un minut, un minut, 0 ora, 0 ora, 0 zit iar 0 zi poate dura a saptamana sau chiar mai mult. Va leganati placut, lasandu-va dus in voia valurilor si retraiti un ritm nou in care se imbina sunete, culori, senzatii ... Apa este atat de placuta, atat de placuta, incat va este greu sa precizati daca apa se prelinge pe piele sau pielea aluneca pe apa ...

Nu stiu care dintre senzajii este mai placuta: relaxarea trupului, balansul pe ritmul valurilor, parfumul de vacanta, mirosul apei rnarii, stralucirea de clestar a valurilor, contactul cu nisipul moale 91 fin, caldura placuta a soarelui care va imbratiseaza cu razele sale sau poate 0 -alta senzatie mai speciala in care trupul si mintea descopera impreuna un spatiu interior, personal, care le apartine. Trup~i miuiealr.u,lata-ce:Ra,_r_ed.e.s.cQpera cevC!! nu va este inca limpede. Ele iny-ata sa ~e modifice, sa_inteleaga, pornind de la 0 faza dud intelegerea nu este inca prezenta, odata.cu ele, 11watati sa va dezvoltati supletea spiritului, capacitatea de a descoperi in stare de calm noi solutii, noi alternative pentru problemele durnneavoastra: invatati sa faceti noi conexiuni, sa priviti lucrurile dintr-o noua perspectiva.

Bucurati-va de aceasta plaja de nisip, de aceasta secventa de timp in afara timpului, de aceasta zona miraculoasa a carei cheie de intrat~te senzatia placuta regasita pe malul marii, cheie pe care 0 detineti numai dumneavoastra. Inainte de a reveni in acest cabinet, plasati cheia intr-un loc ascuns, accesibil doar dumneavoastra. Puse la adapost, senzatiile placate de calm, pace si armonie vor continua sa se dezvolte, sa creases pentru dumneavoastra.

Reveniti aici si acum, in acest cabinet, si regasiti senzajiile legate de corpul dumneavoastra care se afla relaxat In. fotoliu. Pentru a va ajuta sa reveniti, voi nurnara de la 5 la 1. 5, reveniti aiei ?i acum, aveti a senzatie de energie care patrunde in brate si picioare; 4, bratele si picioarele revin la normal, revin la normal, sunt active 91 pline de energie; 3, tot corpul revine la normal, revine la normal; 2, inspirati ~i expirati adanc: 1, reveniti la normal, corpul se regase$te pe sine 9i l$i reia activitatea de zi cu zi."

Disocierea realizata la nivelul diverselor instante psihice deschide un camp larg pentru derularea procesarilor terapeutice. Sugestiile deschise, analogiile, ritmul si tonul vocii, metaforele contribuie la declan9area acestor procese de cautare interioara, generatoare de noi asociatii, conexiuni, senzatii, imagini sau stari afective.

98

Irina Holdevici

Raspunsurile hipnotice reprezinta consecinte obiective sau. s~biective ale acestor procesari si sernnaleaza schimbar.ea .ter~pe_Uhhca. St~rea de transa hipnotica presupune realizarea un~l dlso~len mt~e PSlhie si corp, intre diferitele parti ale corpului sau mtre diverse

instante psihice. . .

Terapeutul va administra sugestii men~te sa sep~re dlVer:ele "" stante unele de celelalte: "Respiratia ta devme tot mal regulata ... mal cal~a mai linistita ... bratul tau drept devine tot mai usor ... mentalul ta~ inconsti~nt se relaxeaza ... procesele memoriei se deruleaza: .. etc.". Datorit~ disocierii, pacientul va fi capabil sa abordeze anumite situatii cu 0 incarcatura emotionala mai redusa sau va putea percepe anu~ite senzatii fizice fadi a trai si starile afective ~fer~nte (totul v~ fi perceput cu detasare, de la 0 anumita distanta), ~IS?Cle~ea poate fi considerata un proces de extindere a proceselor p~ihice ~l nu o.ru~tura de tip patologic asemanatoare celor prod use in schizofre~e, ill felul acesta, subiectul capatand 0 libertate mai mare de expresle care ii permite sa elaboreze noi asociatii.

Ascultarea hipnotica

Aceasta reprezinta un mod particular de ascultare. care 11 ajuta pe hipnoterapeut sa culeaga informatii referitoare la ~aClent. ~.cest rno? de ascultare ii permite terapeutului sa evalueze m!ormatllie ~are II parvin mtr-o maniera intuitive (analogica), fapt ce 11 deruteaza ade-

sea pe pacient. ~ v

Terapeutul trebuie sa se afle el insusi intr-o stare aseman~t?~r~ cu

trans a, atitudinea acestuia prezentand urmatoarele caracterisitici: - detasare de stimulii exteriori ai ambiantei:

- curiozitate;

- sa. nu aiba intrebarile pregatite si nici sa nu anticipeze posi-

bile raspunsuri: . h V

- sa nu stabileasca niciun fel de ierarhie sau ordme a mtrebarilor;

- sa acorde 0 atentie egala tuturor raspunsurilor si reactiilor clientului:

- sa fie deschis;

- sa descopere, sa asambleze (sa puna cap la cap) si sa inter-

preteze metaforele.

Inductia hipnotica

99

Relatia dintre pacient $i terapeut trebuie sa fie una de COoperare, terapeutul incurajand atat dialogul dintre el si pacient, cat $i mono-

logul acestuia. .

Observatiile clinice au demonstrat ca nu este posibil sa hipnotizam ? persoana far a consimtamantul sau, un minimum de cooperare fiind ab~o~u~. necesar. Tehnica hipnotica presupune, mai ales la inceputul ':,pl~carn sal.e, 0 etapa IIreceptiva" in cadrul careia terapeutuI asculta $1 r:~~PtlOneaza spusele pacientului in vederea asoderii si reasamblarll unor elemente eterogene, prin intermediul carora aces-

ta l$i prezinta simptomatologia. ..

Terapeutul trebuie sa deseopere in ce rnasura pacientul ~i-a produs starea actuala (simptomele) prin intermediul unui proces de aut~~pnoza negativa si cum poate fi ajutat sa lise apropie" de simptom $1 sa~l rezol:re, transformandu-l in altceva. Metaforic vorbind, putem consldera s~Rtomul ca pe 0 haina de imprLJmJdt pe care pacientul 0 poart~, acesta a,:_and de a.les intre a 0 pastra sau a. oinapoia propriat~UIUl . In ea:ul ill care clientul considsra ca haina ii aparjine, el poate s~o distruga, sa 0 daruiasca, sa 0 Yanda sau sa 0 imprumute, eu alte tuvmte sa 0 modifice (Bellet, 2002, p. 88).

Hipnoza actioneaza la mai muIte nivelun datorita mecanismelor disociative care se dec1an~eaza la nivelul psihicului uman. Disocierea pune in evidenja si relativizeaza entitari care sunt adesea combinate ~i. chiar c~nfundate; miscari voluntare si involuntare, emotu si mecarusme. rvatlOnale, aspecte ce tin de procese con~tiente 9i incon9tiente. Dato~lta acest~r fenomene cu caracter disociativ, se deschid noi perspective ~e actlune terapeutica, tehnica hipnotica putand sa actionsze mec~rusmele memoriei pacientului, respectiv axele spatio-tempor~:e. ~I1p~o~a nu reprezinta 0 tehnica ezoterica, ci 0 tehnica ce poate fi mvatata $1 perfectlOnata prin exersare.

4. Sugestiile de intarire a EuJui

Foarte multi clienji aflati in terapie, dar 9i persoane care nu se a~~eseaza ~eaparat unor cabinete de specialitate, se simt stresari si traIes~ sentl1l~ente de neajutorare, inutilitate sau Iipsa de speranta. AC~9tIa tre~Ule sa gaseasca in interiorullor forta si motivatia necesara de a-91 rezolva problemele. Relaxarea si sugestiile de intarire a

100

Irina Holdevici

Eului sunt tehnici eficiente, verificate in cadrul practicii clinice, care ii pot ajuta sa atinga aceste obiective (Hartland, 1971; Calnan, 1977; Stanton, 1979; Johnson, Walker, Heys: Whiteing si Ermin, 1996; Haw-

kins, 2006).

Hartland (1971) este eel care a subliniat faptul ca pacientii nu

renunta la simptomele lor pana cand nu se simt suficient de puternici sa faca fata existentei in absenta acestora. Din acest motiv, este necesar sa se insiste asupra unor aspecte legate de intar'irea Eului mai ales in etapele initiale ale terapiei, la inceputul :;;i la sfarsitul unei sedinte de procesare terapeutica (Hawkins, 2006,

p.75).

In acelasi timp, 0 stare de bine psihologic vainfluenta in mod po-

zitiv :;;i procesele fiziologice care asigura sanatatea clientului (Steptol, Wardle si Marmot, 2006). Terapeutul va trebui sa mcurajeze clientul sa dszvaluie orice problema, chiar si minora, care Ii poate produce 0 stare de stres, intunecand experientele pozitive. Dupa ce clientul a depa:;;it aceste probleme, pe care va invaja sa le aprecieze ca irelevante, else va putea concentra asupra procesarii terapeutice a unor aspecte mai importante, de profunzime.

Prezentam mai jos un model de sugestii menite sa-l ajute pe client

sa depaseasca situatiile stresante minore (Hawton, 2006, p. 75, adaptat dupa Stanton, 1991):

,In timp ce stai asezat pe fotoliu, observa tensiunile din corpul

tau ... Inspira :;;i expira calm si odata cu fiecare expiratie elimina toatetensiunile, incordarile care ies odata cu aerul expirat. Odata cu fiecare expiratie te relaxezi tot mai mult si te bucuri de experienta relaxarii ... Ai reusit sa fad asta? .. Acum as dori sa devii tot mai constient de starea de relax are care te cuprinde ... Te cuprinde tot mai mult...

E bine asal

Ma intreb acum dad vei reusi sa lasi toate micile tale necazuri sa

se dud .... sa te paraseasca ... ca si cum briza racoroasa a marii le ia pe aripile ei si le duce tot mai departe intr-o zi calduroasa de vara, astfel inc at ele inceteaza sa te mai tulbure ... E bine asa'

Orienteaza-ti atentia spre interior si observa cum inspiri calm, re-

laxat, fara efort simti contactul corpului tau cu fotoliul. .. auzi su-

netul vocii mele senzatia de plutire, de u:;;or patrunde in picioare-

le tale, in corpul tau." in bratele tale ... iti cuprinde capul si fata.v. vindecand fiecare celula in parte ... ajunge la pleoapele tale care se deschid incet ... II

Inductia hipnotica

Phillips si Frederick (1995, p. 83) descriu trei tipuri de strategii de intarire a Eului:

- sugestii directe administrate in heterohipnoza sau autohipnoza:

- tehnici proiectiv-evocatoare:

- tehnici ericksoniene.

4.1. Sugestiile directe (Hawkins, 2006, p. 79)

Dupa inductia hipnotica se administreaza clientului urmatorul instructaj:

"In timp ce stai comod pe fotoliu, cu ochii inchisi, relaxat, atingand acel nivel de transa care te face sa te simti bine, asculti vocea mea. Singurullucru care va conta pentru tine este ceea ce-ti voi spune acum ... Auzi cuvintele mele si le receptionezi atat la nivel constient, cat ~i inconstient ... mai ales la nivelul inconstient, care va prelua comanda in timp ce tu continui sa fii atent la vocea mea ... Ramai relaxat, fara sa fad nimic.i. fad sa te straduiesti sa memorezi nimic ... asculti doar vocea mea ... cuvintele mele ... le dai voie sapatrunda usor, fari efort,

in mintea ta inconstienta Odata cu fiecare respiratie devii tot mai

increzator in Iortele proprii tot mai sigur pe tine ... constient de fap-

tul ca vei putea sa-ti rezolvi problemele in mod eficient ... sa-ti condud existenta mai bine.

,

Asculta-rna cu toata atentia ... Simti cum te cuprinde un puternic sentiment de auto control asupra tuturor zonelor existentei tale care sunt importante pentru tine ... sfera relatiilor interpersonale ... sanatatea ... viata sexuala ... activitatea profesionala ... familia ... simji ctun acest puternic sentiment de autocontrol se amplifica, se amplifies zi dupa zi ... chiar si in timpul somnului ... Vei putea fixa acest sentiment puternic de incredere, valoare personala, autocontrol atingand usor varful degetului mare cu degetul aratator. .. E bine asal Acum voi numara de la lOla 1 si pe masura ce numar te cuprinde 0 stare de activare, vioiciune care patrunde la inceput in picioare, in tot corpul, in brate, ajungand in zona fetei tale, in zona pleoapelor, permitand ochilor tiH sa se deschida. Atunci cand ajung cu numaratoarea la 1 vei fi complet revenit, vioi si alert, orientat in prezent, aid si acum ... stiind exact unde te afli si ceea ce ai de facut in continuare ... stiind precis ea ai ceva important de realizat cu propriile forte ...

101

102

Irina Holdevici

In viitor, cand vei dori sa accesezi din nou acel sentiment de incredere in fortele proprii, vei atinge degetul tau mare cu varful degetului aratator".

4.2. Strategii proiectiv-evocatoare de intarire a Eului (Phillips ~i Frederick, 1995)

Aceste strategii au rolul de a activa resursele interioare ale clientului, pornindu-se de la ideea conform careia clientul, desi are unele probleme de care nu este constient, are si disponibilitati interioare, de asemenea neconstien tiza te.

Clientul aflat in stare de hipnoza va fi dirijat de catre terapeut sa-si focalizeze atentia asupra unor succese din trecut.

Prezentam mai jos cateva tipuri de sugestii care s-au dovedit utile in practica terapeutica: .Albumul eu fotografii pentru intarirea Eului ~i stabilirea unor obieetive" (adaptat dupa Hawkins, 2005).

Dupa inductia hipnotica, terapeutul va administra urmatorul instructaj:

"Stai in fotoliu ~i esti calm, destins, relaxat. Imagineaza-ti acum di tii in mainile tale un album eu fotografii, in care sunt asezate poze care se refera la experientele tale pozitive, la suceesele pe care le-ai avut, la perioade placute de vacanta, aniversari.Ia zilele tale de nastere, la perioadele in care ai luat premiu la scoala, ai trecut bacalaureatul, ai intrat la facultate ... Ti-ai luat eu brio licenta ... Atunci cand

, ,

privesti aeeste fotografii iV amintesti de perioadele fericite din viata ta ?i asta te face sa te simti foarte bine, multumit, implinit, mandru de tine.

Desehide aeum albumul tau la fila care se refera la perioada de acum ... Nu este inca nicio fotografie aid, dar te-a? ruga sa lipesti una care sa reprezinte un eveniment pozitiv din existenta ta actuala ... ceva care sa te faca sa crezi ca viata este frumoasa, ca merita sa fie traita astazi, 15 septembrie 2009 ...

Nu e nevoie sa fie ceva special. .. Poate fi un eveniment placut de viata, poate banal, dar care te face sa te simti bine, poate un cuvant de lauda pe care ti l-a adresat seful sau poate 0 plimbare in pare impreuna cu prietena ta ... Poate fi orice ... Pune fotografia noua in album si pastreaza in sufletul tau starea placuta, binefacatoare ....

Inductia hipnotica

103

Dar de unde stii cand te-ai simtit prima oara astfel? Regaseste acel moment in albumul cu fotografii. .. Priveste imaginea cu toata atentia ... Unde te aflai? .. Ce s-a intamplat atunci? ... Cine a mai fost aco- 10? .. Cum te-ai simtit? .. Pastreaza in mintea ta inconstienta acel sentiment 9i permite-i sa devina tot mai puternic, tot mai putemic ...

Intoarce inca 0 pagina din album ~i gase9te alt eveniment pozitiv, care te-a fa cut sa te simti bine ... ~i aeum intoarce mai muIte pagini pana cand ajungi in viitor si plaseaza acolo 0 fotografie cu 0 experienta pozitiva despre care ai dori sa se intample, sa devina reala, ca 9i cum 1.ID vis frumos s-ar implini ... constient fiind de faptul ea dispui de resursele necesare pentru ca acellueru sa se intample eu adevarat ... si de faptul ca. ai multe lueruri de facut pentru ca visul tau frumos sa devina realitate ... ".

.Descoperirea resurselor interioare" adaptata dupa McNeal si Frederick (1993):

"In timp ce stai comod pe fotoliu si esti foarte relaxat, lasa-ti ochii sa se inchida si fa 0 calatorie in interiorul fiintei tale unde-ti vei descoperi resursele interioare, forta interioara, care se afla ascunse in zona inconstienta a mintii tale si care te-au ajutat de-a lungul vietii atunci cand ai fost speriat, trist, derutat ...

Odata cu fiecare inspiratie, permite acestei forte interioare sa-ti inconjoare tot corpul si sa ia tot stresul, toata tensiunea ?i toata incordarea, 9i sa le duca undeva departe, odata eu fiecare expiratie, in timp ce tu te simti tot mai bine, tot mai relaxat ... tot mai increzator in sine, capabil sa fad fata cu bine tuturor problemelor vietii care te-au tulburat pana aeum ... Si atunci cand te simti cu adevarat puternic, atinge-ti degetul mare C1.1 varful degetului aratator, iar in timp ce faci acest lucru, sentimentele pozitive de forta si incredere devin tot mai puternice ... tot mai puternice 9i itl cuprind toata fiinta ...

In viitor, cand vei simti nevoia sa intri in contact cu resursele tale interioare, atinge degetul mare cu varful degetului aratator 9i odata e1.1 fie care inspiratie lasa-tJ. corpul sa devina tot mai destins, tot mai usor, U90r ca un fulg ... Iasa aceasta senzatie placuta de calm, Iiniste, plutire, zbor sa cuprinda intregul tau corp, de la picioare, abdomen, trunchi, brate ... sa-ti invaluie fata, ochii, pleoapele care se vor desehide U90r, fara efort, .. Treptat vei simti contactul cu fotoliul pe care esti asezat. .. vei simti talpile pe podea ... si, in timp ce esti atent la vocea mea, vei sti

104

Irina Holdevici

di resursele tale, forta ta interioara vor continua sa-ri invadeze tot cor-

, ,

put cand te relaxezi, lucrezi, te odihnesti $i chiar atunci cand dormi".

4.3. Orientarea catre viitar

Aceasta tehnica poate fi inclusa in cadrul strategiei denumite progresia de varsta, care 19i are radacinile In experienta lui Milton Erickson care sugera clientilor aflati in transa profunda sa vizualizeze obiectivele lor de viata ca fiind deja indeplinite, Tehnica progresiei de varsta 11 va ajuta pe client sa depaseasca sentimentele de neajutorare 9i lipsa de speranta,

Metafora muntelui (Hawkins, 2006, p. 83)

.Jmagineaza-ti ca este 0 zi insorita de vara 9i te simp scaldat in razeIe soarelui care iti mangaie obrajii ... te fac sa te simp relaxat, destins, $i in acelasi timp plin de bueurie si entuziasm. Te afli la poalele unui munte si stii ca trebuie sa urci acel munte pentru a descoperi un secret perso-

nal. .. Imagineaza-ti cum urei pe 0 carate, pe 0 panta lina La inceput

urcusul este foarte usor, urci cararea printre tufe si flori Urci tot mai

sus si cararea se ingusteaza, panta devine mai abrupta Te odihnesti

putin $i simp adierea usoara a vantului care Ip ravaseste parul, .. simti mirosul de brad ... Urci tot mai sus $i ti se deschide la picioare 0 priveIiste minunata ... eu dealuri si vai ... paduri. .. izvoare, stand ... Urci mereu $i cararea se ingusteaza ... urei printre stanci ... privesti in zare si vezi varful altuimunte care pare atat de aproape, incat ai impresia ca 11 atingi, dar stii ca este departe ... foarte departe ... Urci tot mai sus si ajungi la un platou eu iarba inalta si flori. .. poate ca sunt bujori de munte ... lti imaginezi acum ea te odihnesti pe platou si admiri intregul peisaj realizand cat de sus at ureat ... Ai parcurs un drum foarte lung, uneori mai usor, alteori mai greu, fara sa te intorci din drum ... vei continua sa urci pana cand iti vei atinge obiectivul ... si poate ca acolo sus vei intalni pe cineva ... 0 persoana semnificativa care.iti va da raspunsul pe care 11 astepti de mult ... "

Stanton (1989, 1991) prezinta 0 tehnica de intarire a Eului in cinci trepte, care implica inductie hipnotica, adancirea transei, sugestii pozitive si imaginatie dirijata, Treptele sunt urmatoarele:

- relaxare fizica prin intermediul concentrarii asupra respiratiei:

- relaxare psihica prin intermediul imaginatiei dirijate;

Inductia hipnotica

105

renuntarea la gandurile, sentimentele si trairile nedorite (la temeri indoieli tristeti sau vinovatii) pe care clientul lsi va

I I T I I

imagina ca le lIarunca la cosul de gunoi";

_ "distrugerea" imaginara a tuturor aspectelor negative din viata clientului ("distrugerea limitelor, barierelor");

- clientul 19i va imagina apoi di se relaxeaza intr-un loc special, unde se simte bine, linistit, multumit, in deplina siguranta, nutrind ganduri de ferieire ~i sueees. Acesta va treee in revista ziua precedenta eu partile ei bune si rele, insistand asupra primelor, care vor fi intarite eu ajutorul unor imagini pozitive,

Hipnoza Clinica 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hipnoza Clinica 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Irina Holdevici

S-ar putea să vă placă și

Hipnoza Clinica 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hipnoza Clinica 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿Irina Holdevici

S-ar putea să vă placă și

Irina Holdevici