"Presopunctura si micromasajul"

Autori: Gheorghe Neamtu si Aurora Milos

PRESOPUNCTURA SI MICROMASAJUL SUNT LA INDEMANA ORICARUI OM CARE ISI DORESTE UN CORP SANATOS.

Inceputurile medicinei "pozitive" chineze se plaseaza acum 8 milenii. Medicii chinezi considera obiectele si fenomenele in interrelatii nesfarsit de bogate si subtile, considera intrega fire ca un tot organic. Componentele principale ale lumii sunt aceleasi la fiecare nivel al existentei concrete, iar macrocosmosul se reflecta fidel in microcosmos. Astfel a fost structurata o doctrina a celor 5 elemente: lemnul, focul, apa, pamantul, metalul, care sunt privite ca entitati dinamice, capabile sa se transforme intr-o anume ordine, unele in altele. Acesteia i s-a alaturat doctrina despre principiile antagoniste YIN si YANG. Intelesul originar al primului pare a fi fost "cel luminat", iar al celuilalt "cel umbrit". Cele doua principii antagonice se manifesta in corelatii permanent schimbate, dominand cand unul cand altul, alternarea lor determinand ritmurile cosmice, biologice si istorice. In practica vindecatoare chineza se utilizeaza pe scara larga masajul. O varietate foarte apreciata este cea constand in aplicarea ritmica a presiunii pe anumite "puncte vitale". Atat presopunctura cat si acupunctura se practica in puncte bine precizate, conform indicatiei terapeutice dealungul a 14 asa numite "vase" sau "meridiane", unde se presupune ca circula "influxul vital" care trebuie activat sau franat. "Vasele" amintite nu corespund sistemului vascular sau nervos din anatomia clasica. Din lectura lucrrii se degaj o idee de baz, care se rezum ntr-unul din aforismele: "Omul trebuie s caute s previn bolile, ca s nu trebuiasc s le vindece. Cel care asteapt s fie bolnav pentru a se ngriji, seamn cu cel care ncepe s sape fntna, atunci cnd este chinuit de sete." Organismul uman trebuie privit ca o entitate morfo-functional energetic si informational general, ceea ce numim n mod curent VIATA si care se desfsoar n strns dependent de mediul nconjurtor. Diferitele componente ale organismului, nu sunt altceva dect sisteme moleculare si supramoleculare, care se integreaz perfect si alctuiesc sisteme si aparate ce functioneaz cu o nalt specificitate biochimic si biologic. Efectuarea oricrui act fiziologic necesit o cheltuial de energie. n structurile biologice, aceast

cheltuial de energie ncepe cu celula, ea fiind sediul de fabricare, de utilizare si transformare a energiei dup necesitti. Fiecare celul constituie o veritabil "uzin", ale crei functiuni se insumeaz alturi de functiile celorlalte, toate avnd drept scop mentinerea, perfectionarea acestei unitti anti-entropice, ce reprezint organismul viu n permanent lupt cu mediul nconjurtor. Echilibrul interior ct si cel exterior cu mediul ambiant, se realizeaz prin intermediul unor factori de reglare si control, att la nivelul macroorganismului, ca unitate morfofunctional, dar si energetic-informational, ct si la nivelul celular si subcelular. La nivel de macroorganism, factorii de reglare si control sunt sistemele reglatoare binecunoscute de medicina clasic: sistemul nervos (cu componentele sale- central si periferic), sistemul hormonal, la care se adaug sistemul energetic, cunoscut de medicina tradiional chinez si care se constituie din meridiane si punctele acestora. Functia energetic a organismului este furnizat de suma tuturor energiilor din celul si anume de suma energiilor furnizate de mitocondrii. Ele constituie "uzina metabolic" a oricrei celule. Prostaglandinele pot fi considerate receptorii membranelor celulare, rolul lor fiind esential n mecanismul de reglare si control al energiei. Ele sunt n acelasi timp, purttoarele de informatii celulare si dirijeaz comenzile: ct, unde, n ce conditii trebuie cheltuit energia. Energia necesar oricrui organism animal, inclusiv celulei, este MITOCONDRIA. Ea este centrul respirator si energetic celular al crui ritm biologic regeaz, n ultim instant, ritmul vietii. Notiunea de energie (T'chi), inclus n ideea de unitate, baz a filozofiei si a medicinei chineze, energie care guverneaz universul macrocosmos si refluxul su, omul - microcosmos si care se manifest sub dou forme alternative si complementare: energia YANG, cea pozitiv si energia YIN, cea negativ, a crei surs ar fi, probabil, polarizarea original si permanent a principiului TA HI (marea acuitate primitiv, care nu este neantul, dar nglobeaz fiinta si nefiinta, materia si spiritul), principiu care va da nastere lumii si a crei actiune se situeaz n snul unei mari legi fundamentale, regula celor cinci elemente (lege pe care o putem considera astzi ca o conceptie premonitorie a importantei ecologiei si prima tentativ a aplicatiilor sale practice). De altfel, YANG-ul atrage YIN-ul si invers, iar aceast complementaritate binar se regseste peste tot. Ea este vizibil n toate stiintele: n electricitate (poli pozitivi si negativi ai curentului), n biologie (helioterapia pozitiv si negativ a vegetalelor), n chimie (baze si acizi). n Univers, YIN-ul si YANG-ul se aplic anotimpurilor, ciclurilor noptilor si zilelor: la miezul noptii se naste YANG-ul, cnd YIN-ul este n faza de maxim, si creste pn la amiaz cnd atinge maximum. Atunci se naste YIN-ul. Referitor la anotimpuri, YANG-ul creste pn vara, cnd atinge maximum, atunci se naste YIN-ul, care creste pn la maximul su, iarna.

A. Viscerele corpului sunt clasate de chinezi n dou categorii:

Unele cu functii de atelier (fou) sau "mruntaie", cum ar fi: intestinele (gros si subire), vezica biliar si cea urinar. Ele guverneaz absorbtia si triajul alimentelor ca si eliminarea deseurilor. Functia lor este de a produce energie. Ele sunt numite si YANG. Altele cu functie de tezaur (tsang) sau "organe", cum ar fi: plmnii, ficatul, inima, splina, rinichii, au drept functie epurarea si redistributia si se presupune c pstreaz si concentreaz energia. Ele sunt numite YIN.

B. n afar de acestea, se mai adaug la aceast mprtire YANG si YIN:

Sistemul triplu nclzitor care se adaug grupului atelier. Sistemul stpn al inimii, sexualitatea, care se adaug grupului tezaur.

C. Filozofia chinez grupeaz dou cte dou aceste elemente diferite, realiznd formatii functionale YIN-YANG de organe si mruntaie "cuplate". 1. 2. 3. 4. 5. Inima cu intestinul subtire. Plmnul cu intestinul gros. Ficatul cu vezica biliar. Splina cu stomacul. Rinichii cu vezica urinar.

Patologia rspunde la aceast bipolaritate, cci boala este dezechilibrul n acest ritm binar, la fel ca si diagnosticul si terapeutica, care ncearc s pun n evident si s corijeze. O scurt clasificare a bolilor: 1. Boli sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare, de caracter YANG, sunt cauzate de energiile "perverse" cosmice, care au ptruns n organism. Aceste energii nu pot ataca omul dect dac energia vital este deficient. Se clasific dup natura energiei "perverse" cosmice care le-a dat nastere. Se disting bolile vntului, ale cldurii, ale umidittii, ale frigului. Dac aceast energie pervers se localizeaz la suprafat (YANG) n meridianele tendonomusculare, ele sunt relativ benigne, mai usor de tratat, dar dac ea ptrunde n organ (caracter YIN), provocnd o plenitudine de energie pervers, ea d un ansamblu de simptome mai grave si mai rebele fat de terapeutic.

2. Boli de origine intern, de caracter YIN, sunt de origine alimentar sau fizic si creeaz un dezechilibru energetic intre organe si viscere. Toate aceste tentative de explicatii, legea lui YIN si a lui YANG, legea celor 5 elemente, nu sunt posibile si comprehensibile dect dac se presupune existenta a ceea ce chinezii numesc T'CHI, adic ENERGIA. ENERGIA VITAL SI MERIDIANELE V prezint o metod de tareapie natural, care este practicat de multe secole n Asia si nu si-a pierdut nc atractia la europeni: acupunctura, presopunctura si masajul SHIATSU. Principiul acestor terapii este simplu: dup opinia naturalistilor chinezi, omul este sntos cnd energia sa vital circul si cnd exist un echilibru armonios ntre polii energetici, adic YIN si YANG. Boala si indispozitia apar cnd energia nu mai circul, cnd se acumuleaz n anumite zone ale corpului. Stimularea acestor puncte energetice mprstie "dopurile" energetice si permite din nou circulatia energiei, favorizeaz fluxul energetic n corp si produce efecte de reglementare si armonizare. La fel ca si n cazul sngelui, energia circul peste tot pe trasee numite meridiane. Energia YIN circul de jos n sus, iar energia YANG circul de sus n jos. Fiecare meridian YIN este n legtur cu un organ numit receptor (care conine snge), iar fiecare meridian YANG are un organ numit "de lucru". Acestor 12 meridiane li se adaug dou vase, cel de conceptie - pe partea anterioar a corpului, care reuneste ntre ele organele YIN si vasul guvernator - pe partea dorsal a coprului, care coordoneaz toate organele YANG. Pe fiecare meridian se gseste un anumit numr de puncte energetice, n total 361. n cazul n care exist un exces de energie datorat unui organ bolnav, pot aprea dureri ntr-un anumit loc de pe acest meridian, n legtur cu organul respectiv. Durerile sunt semnale de alarm care indic faptul c undeva un corp, o functie organic este deficitar sau c exist o tulburare psihic. Procedeele practicate sunt: 1. Acupunctura, care stimuleaz punctele energetice cu ajutorul unor ace. Aceast terapie este tot mai mult folosit n Europa. Astfel n Germania peste 5000 de medici folosesc acest procedeu si n spitale, pentru a economisi produsele anestezice. O.M.S. a declarat c aplicarea acupuncturii este indicat n peste 40 de maladii. 2. Presopunctura stimuleaz prin apsarea cu degetele punctele energetice. n functie de caz, dac este exces de energie se maseaz prin dispersie, iar dac este vid de energie se maseaz prin tonifiere. Dispersia const n apsarea pe punctul respectiv n sensul invers miscrii aceslor de ceasornic. Tonifierea const n masarea n sensul miscrii acelor de la ceas.

3. Masajul SHIATSU se aplic att n cteva puncte ale corpului ct si n zonele din jurul acestora si const n combinarea unor usoare miscri de presiune, de rotatie, de ntindere. Aici intervine indexul, degetul mare, minile, coatele si chiar labele picioarelor. Acest tip de masaj fortific sistemul de aprare natural si are ca prim obiectiv relaxarea, eliminarea stresului si o bun stare general a organismului. Acest tip de masaj combate simptomele tipice ale tensiunilor interne, a durerilor de cap, de coloan, migrenele etc. Nu este neaprat a fi cunoscute toate cele 361 de puncte ca s poat fi eliminate durerile, ci, sunt suficiente doar 50-60 de puncte unde se aplic masajul. Desigur c nu numai acupunctura sau presopunctura sunt metode de tratament naturist, ci se mai pot aduga si reflexoterapia, reflexologia plantar, neural-terapia, terapia cu ozon, argilo-terapia si altele. De remarcat c toate aceste metode nu produc efecte secundare, ele doar previn maladiile si sprijin terapia. In continuare este prezentat cuprinsul cartii "Presopunctura si micromasajul".

CORPUL VITAL SEMNELE DIAGNOSTICE ALE FETEI DESCRIEREA CORPULUI OMENESC DESPRE PRESOPUNCTURA SI MASAJ SECRETELE MAINII DEGETELE SI SANATATEA OMULUI MERIDIANUL PLAMANULUI MERIDIANUL INTESTINULUI GROS MERIDIANUL STOMACULUI MERIDIANUL SPLINEI MERIDIANUL INIMII MERIDIANUL INTESTINULUI SUBTIRE MERIDIANUL VEZICII URINARE MERIDIANUL RINICHIULUI MERIDIANUL PERICARDULUI MERIDIANUL TRIPLU CALD MERIDIANUL VEZICII BILIARE MERIDIANUL FICATULUI MERIDIANUL VASULUI GUVERNATOR MERIDIANUL VASULUI DE CONCEPTIE MERIDIANUL PUNCTELOR EXTRAORDINARE

Pe CD-ul "Medicina naturista" veti gasi versiunea completa a acestei carti + alte 40 de carti electronice remarcabile despre remedii, retete, tratamente si terapii naturiste; folosirea legumelor, fructelor, cerealelor si plantelor medicinale in tratarea diverselor afectiuni + o multime de BONUSURI. Comandati acest CD exceptional si veti rezolva problemele

de sanatate pe cale naturista. Veti avea la dispozitie mii de pagini cu informatii precise, interesante si utile despre mentinerea si ingrijirea sanatatii. Trimiteti comanda chiar acum, printr-un simplu email in care sa-mi comunicati numele si adresa unde doriti sa primiti coletul.