Studiu asupra francmasoneriei ntocmit de IPS Mitropolit Dr.

Nicolae al Ardealului si aprobat de Sfntul Sinod n sedinta din 11 martie 1937 Ce este Francmasoneria? Francmasoneria este o societate secret, rspndit azi n lumea ntreag, pretinznd a avea un scop filosofic si umanitar.[i] Nu vom ncepe prin a da o definitie complet a Francmasoneriei, ci vom arta pe rnd originile, organizatia si diferitele ei aspecte, rezumndu-le la sfrsit ntr-o definitie. 1. nceputurile Francmasoneriei nceputurile Francmasoneriei formeaz un subiect de interminabile discutii. n forma de astzi ea exist din 1717, cnd 4 loji engleze sau ntrunit la Londra si au format Marea Loj a Angliei.[ii] n 1723 Andersen ntocmi Constitutiile acestei

organizatii pe baza Constitutiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de zidari rmseser cu timpul numai cu numele de zidari, n ele intrau orice fel de oameni.) Constitutiile lui Andersen sunt legea fundamental a Francmasoneriei.[iii] 2. Organizarea Francmasoneriei Membrii Francmasoneriei sunt mprtiti n grade oculte. Membrii dintr-un grad nu stiu nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelasi grad cu ei. Stiu numai cine face parte din gradele inferioare. Din punct de vedere al numrului gradelor, precum si al altor caracteristici rituale, Francmasoneria se mparte n diferite rituri. Astfel exist Francmasonerie ioanit sau albastr. Membrii acesteia sunt mprtiti numai n trei grade: ucenic, calf si maestru.[iv] Apoi este ritul scotian sau rosu si cuprinde asa zisele grade nalte, 30 la numr, iar si mai sus de acestea sunt gradele invizibile. De obicei ns Francmasoneria ioanit nu exist dect ca

treapt inferioar, supus celei scotiene. Gradele nalte si cele invizibile sunt cele care conduc din umbr toat vasta organizatie a Francmasoneriei, n mod unitar, pe tot globul pmntesc. n vrful piramidei st Patriarhul, sau mpratul nencoronat al lumii.[v] Ridicarea ntr-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selectie de sus; cei din gradele superioare ridic pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior. Intrarea n orice grad se face printr-un jurmnt nfricostor si printr-o initiere. Prin jurmnt, cel ce intr n gradul nou se oblig s pstreze secretul fat de tot ce va vedea si va cunoaste n acest grad. Prin initiere i se comunic taine din nvttura si misiunea Francmasoneriei, necunoscut de gradele inferioare. Secretele comunicate gradelor inferioare sunt anodine, dar cele comunicate gradelor superioare sunt grozave.[vi] Iat jurmntul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite: Jur naintea Marelui Arhitect al pmntului c nu voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate descoperi si indica ceva ce nu trebuie

descoperit. n caz de clcare a jurmntului primesc s mi se taie beregata, s mi se scoat ochii, s mi se gureasc pieptul, s mi se smulg inima, s mi se scoat mruntaiele din trup, s se ard, s se prefac n cenus si s se arunce n fundul mrii sau s se mprstie n cele patru vnturi pe fata pmntului.[vii] Alturi de aceast organizatie, ocult chiar pentru membri, exist una administrativ, secret pentru profani. Francmasoneria lucreaz n ateliere. Atelierele n care lucreaz primele grade se numesc loji simbolice, formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor superioare au alte numiri. n fruntea fiecrei loji se afl un venerabil cu rol de presedinte ajutat de mai multi demnitari. Toti sunt alesi pe un an de ctre membrii lojii. 3. Francmasoneria si evreii Evreii au un rol preponderent, chiar dominant n Francmasonerie. Toate gradele nalte si invizibile au fost create si sunt ocupate de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin,

Francken, Moise Cohen, Isaac Long, ntemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Franta si America au fost toti evrei.[viii] n Ungaria majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv n mna lor. Biserica israelit e aliatul nostru firesc, ea ne sprijin si o multime de iudei sunt n rndurile noastre, se spunea n revista Francmasonilor din Ungaria, Acacia, 1908, nr. 62.[ix] n Germania lojile dependente de Marea Loj din Hamburg erau la fel ocupate de o mare majoritate de evrei. n Turcia conductorii Francmasoneriei erau pe la 1909, evrei. Tot asa n Italia, seful Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar al Romei. Francmasoneria francez a fost condus n trecut de evreii Cremieux si Gambetta. n Anglia, dintre cei vreo 300.000 Francmasoni, peste 43.000 sunt evrei.[x] Masoneria nu este numai o simpl reuniune filantropic sau scoal filosofic, ci alctuieste un sistem mistagogic, care reaminteste de

vechile religii sau culte misteriaco-pgne, din care si trage obrsia, alctuind o urmare si o renviere a lor... Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel si din cele ce au loc si se svrsesc n timpul initierilor. Cci, dup cum n cele ce au loc n misterele idolatre vechi se relua drama luptelor si a mortii zeului misteriac si prin reluarea aceasta mimic a dramei acesteia, cel ce se initia murea dimpreun cu patronul religiei misteriace care ntotdeauna era o persoan mitic simboliznd soarele sau natura, care murea iarna si renvia primvara - , tot asa si n initierea celui de al treilea grad al Francmasoneriei. ntr-adevr treapta aceasta a initierii alctuieste o expunere dramatic a mortii protectorului masoneriei, Hiram, si un fel de reluare dramatic a mortii acestuia n care, cel ce urmeaz a fi initiat sufer dimpreun cu el, fiind rnit n aceleasi organe si n aceleasi locuri ale corpului ca si Hiram... Astfel Francmasoneria, n chip clar, este o religie misteriac cu totul diferit, separat si strin de religia crestin... Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia nvierii n chip de lup, sau botezul masonic, ceremonia

recunoasterii cstoriei sau cstoria francmason, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic etc.[xi] 5. Francmasoneria si crestinismul Francmasoneria se prezint asadar ca o cvasireligie cu zeul ei propriu: Hiram. n realitate ea nu admite o fiint personal la conducerea lumii, precum nu admite un principiu personal n oameni. Ea preconizeaz un panteism naturalist: Hiram simbolizeaz forta universal care si ia temporal msti individuale, prezentndu-se sub form de persoane trectoare. Masonul stie c personalitatea sa nu e nimic si se dezintereseaz de ea. El urc pn la principiul interior al initiativei, pe care-l bnuieste, fr a-l putea cunoaste exact, Dumnezeu necunoscut n realitatea sa misterioas: acesta e eul transcendent, identic poate n toate existentele cari cuget. Asa zisele persoane omenesti sunt rolurile pe care le joac trector unul si acelasi actor. Un actor misterios detine rolul personalittii

noastre. Cine este artistul care nu se arat n scen, ci rmne travestit si mascat?... E o energie consacrat Marii Opere, fort indestructibil ca orice alt fort. Aceast energie este independent de instrumentul prin care se manifest printre noi. Ea se transform fr a se stinge... Cine lucreaz deci n noi, dac nu forta care anim pe predecesorii nostri? Hiram, care nvie, este o realitate. S stim s meditm si s ntelegem. C indivizii dispar, putin import, dac energia care lucra n ei subzist. S ne dezinteresm deci de o nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individual. Personalitatea noastr se va stinge si dac mai trziu evocatorii nostri si-ar nchipui c intr n relatie cu noi, ei n-ar constitui o fantom dect adunnd notiunile ce si le-ar putea face despre noi.[xii] Individul este produsul tranzitoriu si repetat al unei cauze permanent constructive. n ce priveste pe Marele Arhitect al Universului, trebuie s notm c aceast expresie nu intentioneaz s impun o credint. S ne pzim deci a ceda acelei leni a spiritului care confund

pe Marele Arhitect al initierilor cu Dumnezeul credinciosilor.[xiii] Francmasoneria este rationalist. Ea ndeamn pe membrii si s supun totul cugetrii rationale ca filtru suprem pentru tot ce au s admit. [xiv] Iat ce zice un alt francmason: Nici forta statului, nici cerinta nu sunt eterne... Atunci ce poate regenera poporul czut n dezordine? Nimic altceva dect stpnirea msurat a ratiunii... Idealul FM const n a construi pe nesimtite o republic universal si democrat a crei regin va fi ratiunea, iar consiliul suprem, adunarea nteleptilor. n virtutea principiului care a prezidat la nasterea Francmasoneriei, ea va putea, bazndu-se nu pe voia unui Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele Ratiunii, s dea o viat moralei crestine[xv] Din acestea rezult si raportul francmasoneriei fat de crestinism. Mai putem aduce cteva citate pentru a arta atitudinea direct a FM fat de crestinism. Tot autorul din care am citat mai sus declar: Mai vedeti mntuirea oamenilor

ntr-o renastere religioas? O! visul imposibil! Boltile sanctuarelor ale cror ruine voiti s le reparati, nu vor mai vedea niciodat dect un ecou slab al rugciunilor de odinioar. Nu mai exist Dumnezeu pentru a mai nvia mortii si Acela (Hristos) ale crui accente magice deschideau mormintele, nu mai poate spera c un miracol asemntor va opri coborrea lui lent n groapa uitrii. Mai mult ca totdeauna o credint laic se substituie unei credinte supranaturale.[xvi] Fr. O. Wirth n lucrarea citat compar pe Hiram cu Hristos, ambele nume exprimnd doar acelasi simbol al trecerii energiei cosmice dintr-o persoan ce dispare definitiv n alta ce apare (moartea si nvierea lui Hiram). E acelasi mit, doar numele e altul.[xvii] O libertate a vointei nu admite FM Totul n lume, chiar si viata sufleteasc, decurge dup o lege necesar neschimbabil. Simbolismul masonic mpinge mai departe analogia sugernd c microcosmul sau lumea mic, se construieste ca si macrocosmul, lumea mare.[xviii] Dar Francmasoneria nu reprezint o conceptie statistic, ci se multumeste s existe si ea alturi

de crestinism. Francmasoneria e prin excelent dinamic. Ceea ce cere mai mult adeptilor e actiunea, recldirea lumii, conform principiilor ei. Astfel FM lupt cu ndrjire s elimine din omenire conceptia opus ei, crestinismul, si institutia care-l sustine, Biserica. Devizele ei sunt: Separarea Bisericii de Stat, scoala laic, cstoria civil, difuzarea principiilor anticrestine n masele largi. n unele state cum sunt Franta[xix], Spania[xx], Rusia[xxi], devizele acestea au fost realizate. n alte tri se merge cu pasi repezi spre aceast stare. Biserica st n fata ofensivei puternice a unui dusman necruttor. 6. Scopul Francmasoneriei Francmasoneria si tine ultimele ei scopuri n secret. Dar fr voia ei se strevd adeseori aceste scopuri, din mrturisiri masonice mai mult sau mai putin nvluite. Regulat, francmasoneria spune c scopul ei este cercetarea adevrului si actiunea caritabil. Dar de o actiune caritabil francmasonic nu s-a

mpiedicat nimeni pn acum. Si apoi de ce ar fi lips de o asociatie clandestin si de secrete, pentru desfsurarea unei actiuni caritabile? n realitate cnd masonii explic mai larg sensul actiunii lor caritabile, vezi c e vorba de o fericire a lumii prin scparea de ideile ei de acum, prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste masone. Binefacerea pentru mason nu se confund cu ceea ce s-a convenit s se numeasc caritate. Cedarea ctorva bucti de pine, din prisos, nu-l achit de datoria sfnt ce o contracteaz initiatul fat de umanitate. A face bine comport un ntreg program de viat. ntro form eufemist, Fr. O. Wirth[xxii] arat asadar c nu caritatea este scopul Francmasoneriei. Iar cercetarea adevrului de care vorbeste FM trebuie nteleas ca o lansare a tuturor ideilor de destrmare a Statului si a Societtii. Toate ideile de extrem stng ale comunismului au fost pregtite n Loji si aplicate de francmasoni. La fel, toate ideile anticrestine, de total emancipare a instinctelor omenesti inferioare de sub

prestigiul virtutilor crestine. De la Marx pn la Lenin si Trotzki, toti sefii mai de seam ai comunismului au fost evrei si francmasoni, sau cel putin francmasoni. Ziarul francmason Latomia scrie (Iulie 1849, p. 237): Nu putem dect s salutm socialismul ca pe un excelent aliat al FM n munca de nnobilare a omenirii, n strduinta de a promova binele omenirii. Socialismul si masoneria mpreun cu comunismul au tsnit din acelasi izvor[xxiii]. Scopul Francmasoneriei st n legtur cu soarta ntregii omeniri. FM lupt pentru o anumit directionare, pentru o anumit tint a ntregii vieti omenesti colective si individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime de mrturisiri masonice si din descifrarea sensului ce se desprinde din toat activitatea de pn acum a FM, rezult c acest scop este: ntemeierea unei republici mondiale, condus de francmasoni, adic de evrei. O republic cu desvrsire laic, cu o omenire ndobitocit de mizerie si de patimile inferioare dezlntuite.

Iat ce spune acelasi Fr. O. Wirth, n manualul maestrului: S avem curajul s ne zicem religiosi si s ne afirmm apostoli ai unei religii mai sfinte dect toate celelalte. S propagm Religia Republicii, care va forma inima cettenilor si va cultiva virtutile republicane. [xxiv] Tema ntemeierii republicii mondiale sub stpnirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al FM, din 1900, tinut la Paris.[xxv] Cnd vorbesc metaforic, francmasonii se prezint ca zidarii care au s rezideasc, sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta nseamn, fr metafore, restabilirea dominatiei lui Israil asupra lumii ntregi.[xxvi] Numai din tendinta FM, dup republica laic, international si extrem de democratic se explic de ce toate revolutiile de la cea din 1789 ncoace, toate loviturile date crestinismului, principiului monarhic si national, principiului autorittii, sunt opera francmasonilor. Din aceste

motive, toate statele care recunosc valoarea principiului national si a factorului crestin au desfiintat Francmasoneria. Asa a fcut si Italia prin Mussolini n 1925[xxvii], si Germania prin Hitler. n Ungaria a fost desfiintat dup prbusirea comunismului lui Bela Kuhn, dovedindu-se c acest comunism a fost creatia lojilor[xxviii]. 7. Francmasoneria n Romnia Nu vom face un istoric al Francmasoneriei n Romnia. Pn la rzboi nu s-a bucurat de dezvoltare remarcabil. Abia de la rzboi ncoace si mai ales n ultimii vreo 10 ani, a luat un avnt ce d de gndit. Din cele sase grupe francmasonice romne, una e pur evreiasc: Bnai Brith, alta Federatia lojilor simbolice de rit ioanit din Romnia e evreo-ungureasc (n Ardeal) si n 1933 s-a unit cu Marea Loj National Romn, iar o a treia e evreonemteasc: Marea loj german din Romnia. Romnii se gsesc numai n celelalte trei: Marea Loj American din Romnia (afiliat la Marea Loj American din New York), Marele Orient

din Romnia afiliat la Marele Orient din Franta, si care cuprinde 90% evrei si, n sfrsit, Marea Loj National din Romnia, care afiseaz tricolorul, afecteaz lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe motiv c e jidovit, dar aceasta e numai o masc cu scopul de a vna ct mai multi ofiteri si alti buni romni.[xxix] Marea Loj National condus pn n 1933 de dl. Pangal, n acel an s-a rupt n dou, o parte lojile ei cele provinciale si cinci din cele zece bucurestene constituindu-se separat n frunte cu dl. M. Sadoveanu. Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare au rmas cu dl. Pangal. Si cum masonii primelor trei grade sunt condusi de cei din gradele superioare se pare c schisma din Marea Loj National e tot numai o curs pentru romnii naivi pe care prestigiul unui Sadoveanu i atrage mai mult dect dl. I. Pangal. De altfel, gruparea d-lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient.[xxx] Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citm doar urmtoarele rnduri din

cuvntarea rostit la adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji Nationale. Sub un vl eufemist se ntrezreste toat adversitatea masonic fat de credinta crestin si ideea national: Liber cu adevrat e numai acel maestru care izbndeste asi domina pasiunile si a se elibera de prejudecti. Cel care pstreaz ura de ras, obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav ca si cel care nu-si poate domina pasiunile degradante.[xxxi] Foarte sistematic zeflemiseste dl. M. Sadoveanu credinta crestin ortodox pe care o socoteste o credint pentru naivi, mult inferioar stiintei egiptene a Magului superior n romanul Creanga de aur. Numrul masonilor din Romnia era nc n 1932 ntristtor de urcat. Astzi se pare c sunt si mai multi. n 1932 aveam 3300 masoni. Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va recunoaste c Romnia fat de aceste tri vecine are enorm de multi. Influenta masonilor n viata mai nou a Statului

nostru se resimte dureros, dictnd din toate locurile de conducere. De altfel si n Marea Loj National se afl evrei. 8. Asa-zisa Masonerie National Romn Dar asupra Masoneriei Nationale Romne trebuie s insistm ceva mai mult. Despre ateismul Marelui Orient din Romnia si al Marii Loji Nationale a d-lui Sadoveanu nu poate fi nici o ndoial, odat ce el este n strns comuniune cu Marele Orient din Franta, despre care nssi ntmpinarea Masoneriei Nationale Romne ctre Sfntul Sinod spune: Prima mare organizatie dizident a fost asa numitul Mare Orient din Franta, care nc din secolul al VIIIlea s-a ndeprtat ncetul cu ncetul de masoneria traditional, suprimnd obligativitatea credintei n Dumnezeu si n nemurirea sufletului, precum si aceea a contractrii jurmntului pe Sf. Scriptur, dintr-un asa zis spirit de liber cugetare, si ajungnd n anul 1878, la nssi primirea ateilor n Ordin. Aceasta a provocat,

dup cum era si firesc, o imediat ruptur a relatiilor ntre marile loji masonice regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci ncoace att Marele Orient din Franta ct si toate organizatiile afiliate lui, din lumea ntreag, sunt socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise ntre masonii regulati si membrii acestor organizatii. Noi vom arta n primul rnd, c exist relatii ntre organizatiile masonice cu care este afiliat Masoneria National Romn si ntre cele ce stau n legtur cu Marele Orient din Franta, iar n al doilea rnd vom pune n adevrata lumin atitudinea fat de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversar Marelui Orient din Franta. a) Marele Orient din Franta si Marea Loj din Franta stau n asa strnse legturi, nct n fiecare an se adun delegatii lor ntr-un convent comun[xxxii]. Marea Loj din Franta ns face parte din Asociatia Masonic International (A.M.I.) cu sediul n Geneva, mpreun cu Marile Loji din Belgia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia,

Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Viena si Iugoslavia, dintre care multe au legturi cu Masoneria National Romn. (Vezi ntmpinarea amintit mai sus.) De altfel A.M.I. lupt pentru ca ntr-un viitor mai apropiat sau mai deprtat, lantul mondial s se ncheie n sensul ca diferitele dialecte masonice ale umanittii s se uneasc ntr-o limb comun[xxxiii]. Deci si acum sunt numai deosebiri dialectale. Cu Marele Orient din Franta are legturi Marea Loj din Viena[xxxiv]. Ori Marea Loj din Viena st n relatii oficiale cu Marea Loj din Anglia[xxxv] si deci si cu Masoneria National Romn. Ct de neserioase si de trectoare sunt suspendrile de relatii ntre diferitele organizatii francmasonice se vede si din pilda ce au dat-o n anii recenti francmasoneriei germane. Att cele trei Mari Loji prusiene vechi care se socotesc foarte nationale, ct si alte patru din cele umanitariste: Marea Loj din Hamburg, cea din Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main si cea din

Darmstadt, au rupt relatiile cu Marea Loj din Viena, socotit internationalist. ns n acelasi timp Marile Loji din Hamburg, Bayreuth si Frankfurt pe Main au reluat relatiile cu Marea Loj din Anglia, care are la rndul ei relatii cu Marea Loj din Viena[xxxvi]. Cu drept cuvnt observ Fr. Hasselbacher n opera sa monumental Entlarvte Freimaurerei 1936, vol. I, p.71: Ori-ce scolar care cunoaste regulile elementare de matematic stie c: dou mrimi egale cu o a treia, sunt egale si ntre ele. Dac a=b si b=c, atunci si a=c. Dac Masoneria National Romn are legturi cu cea din Austria, iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident c prin masoneria austriac exist legturi si ntre Masoneria National Romn si Marele Orient Francez. Ce nsemneaz acum c dou organizatii masonice au legtur si ce nsemneaz c legturile acestea sunt suspendate? Cnd dou organizatii masonice stau n legturi atunci ele comunic oficial prin organele lor

conductoare. Astfel n Regulamentul de organizare si functionare al Marii Loji Nationale Romne art.45 lit. i, se spune despre Consiliul Marii Loji Nationale, care este puterea ei executiv, c reprezint mpreun cu Marele Maestru, Mare Loj National din Romnia pe lng conducerea suprem a fiecrui Rit de pe lng Marile Puteri Masonice Strine[xxxvii]. Legturile acestea primesc un caracter si mai permanent si mai concret prin aceea c cele dou organizatii masonice n legtur si desemneaz cte un delegat, care e numit membru regulat cu un rang superior n Marea Loj prieten. Iat ce spune citatul Regulament n aceast privint la art. 6: Marele Maestru poate s numeasc pe orice frate ca s-l reprezinte ntr-o Mare Loj sor din strintate, de asemenea el poate numi ca membru al Marii Loji Nationale din Romnia, cu rangul pe care-l crede potrivit, pe orice frate desemnat ca reprezentant al Marelui Maestru al unei Mari Loji sor din strintate[xxxviii]. n felul acesta n fiecare organizatie francmasonic sunt prezente organizatiile strine masonice. n afar de aceste legturi membrii

din lojile unei organizatii pot vizita oricnd lojile de grad egal sau inferior ale unei organizatii strine, iau parte la festivittile lor si pot fi numiti membri de onoare ai acelei organizatii strine[xxxix]. Fr. Hasselbacher dovedeste n opera citat, pe baza unui vast material din arhivele lojilor germane desfiintate, c suspendarea legturilor ntre dou organizatii masonice las mai departe putinta membrilor din lojile unei organizatii de a vizita lojile celeilalte organizatii, numai ct aceste vizite n-au un caracter oficial, ci numai unul oficios[xl]. Masonii individuali sunt frati pe tot globul pmntesc, oricrei organizatii ar apartine. Oricrui rit ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob[xli]. De altfel, aceste suspendri de relatii sunt accidentale, ele nu sfrm unitatea si simpatia fundamental, care leag ntreaga Francmasonerie universal. Si se depun totdeauna cele mai mari strduinte ca aceste suspendri s nceteze ct mai repede si unitatea s devin tot mai strns. Ba mai mult, aceste suspendri de relatii au loc numai ntre

organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai un stadiu de trecere spre cea superioar si e condus de aceea. Deci suprrile ntre organizatiile masonice subalterne sunt numai niste iluzii, niste concesii fcute spiritului neprogresat n masonerie al membrilor inferiori, crora le place s cread c sunt n ceart cu masoneriile strine. Dm cteva citate n acest sens din cartea masonilor vienezi, Das Blaubuch der Freimaurerei (Viena, 1933): Organizarea ritului scotian este foarte potrivit pentru urmrirea si ajungerea scopului su deprtat. Existenta faptic a unui lant mondial francmason, cel putin n cadrele ritului, este n opozitie cu organizatiile, din nefericire nc asa de nenchegate, ale francmasoneriei ioanite, care se lupt ntre ele din motive dogmatice avantajul fundamental al lucrrii sale. Ritul scotian cu ale sale 36 de Supreme consilii constituie pentru toate teritoriile francmasone cu

o aceeasi doctrin, un acelasi mod de a lucra, asadar unul si acelasi front unitar francmasonic. Ritul scotian este afar de aceea un pasaport ctre toate atelierele corespunztoare ale masoneriei si ofer asadar raza cea mai mare de actiune[xlii]. S observm c Marea Loj National Romn, care are sub administratia sa gradele 1-3, este sub autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic si Acceptat[xliii]. ntre cele 36 supreme Consilii numite n cartea citat, se afl si cel din Romnia si cel din Franta, autoritatea suprem a masoneriei franceze[xliv]. Pentru ntrirea unittii ntre organizatiile gradelor inferioare lucreaz afar de amintita Association Maonique Internationale cu sediul la Geneva, care ntruneste Marile Loji Simbolice (ale primelor trei grade), Die Allgemeine Freimaurerei Liga (Afeme) cu sediul n Basel, care ntruneste pe masoni individuali pentru a realiza lantul mondial al masoneriei[xlv]. Aceste organizatii tin des congrese n diferite centre europene. In Fr. Hasselbacher op. cit. vol. I, p. 53-80 se gsesc multe citate de ale

francmasonilor c Masoneria este una. Lum pe Marele Maestru al Marei Loji din Bayreuth, prof. Blunschli care a scris n Freimaurerei Zeitung din 11.IV.1874 : De ctiva zeci de ani lojile se adun si iau un caracter tot mai national, desi misiunea lor este international. De ce aceasta? Ce sens are? Cci dac francmasoneria nu are nimic cu patria, de ce se mbrac n forme nationale? Smburele cel bun al acestei miscri este trebuinta dup o mai mare consolidare, pentru a valorifica mai bine puterea confederatiei masonice. nsemntatea international a masoneriei nu e slbit prin aceasta, dimpotriv puterea ei de actiune, eficacitatea ei devine si mai urcat[xlvi]. b) S lmurim acum atitudinea n chestiune religioas a Masoneriei ce se pretinde suprat cu Marele Orient Ateu din Franta. Mai nti cte ceva din Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale Romne. Observm ns c n aceast Constitutie si Regulament nu sunt fixate dect chestiuni formale de procedur, idealurile

organizatiei, principiile ei; cuprinsul discutiilor din ateliere nu este fcut cunoscut. Constitutia si Regulamentul ndrum de cte ori e vorba de o chestiune mai important la Marile Constitutii, Traditiile si Reperele Ritului. Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale nu e document pe baza cruia s se poat spune ceva definitiv referitor la scopurile si actiunea ei, cu att mai mult cu ct acest document nsusi vorbeste de secretele masonice a cror divulgare este socotit ntre infractiunile cele mai grave[xlvii]. Ba ntr-un loc spune acest document: n Loji se primesc cunostintele care nu se public nicieri si pe care nu le putem nvta dect n Loj[xlviii]. Dar chiar si din putinele expresii ale acestui document se poate trage o concluzie care arat suficient conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. E adevrat c n art. 3 al Constitutiei, Statutelor etc. se prevede c nimeni nu poate fi primit n francmasonerie dac nu crede n Dumnezeu si n nemurirea sufletului. Legmintele si jurmintele masonilor fat de Ordin sunt contractate pe Sf. Scriptur (p. 4).

Dar n alt parte[xlix] se spune: Oricare ar fi religia sau cultul cuiva, el nu poate fi exclus din Ordin, dac crede n Marele Arhitect al Universului si practic nvtturile sfinte ale moralei. Pn aici n-ar fi nimic grav. S-ar putea spune: sunt attea alte Societti n care nu se cere nici acest minim de credint religioas. Numai ct celelalte Societti au altfel de obiective economice, culturale, ct vreme Francmasoneria se socoteste dac nu un adversar al Bisericii, n orice caz un concurent al ei, cu o credint proprie a ei. Cci iat ce se spune n pasajul citat putin mai la vale: masonii, cele mai virtuoase elemente ale tuturor credintelor... caut s demonstreze superioritatea credintei pe care o profeseaz. Asadar un francmason evreu, fr a-si nsusi, prin intrarea n Francmasonerie, credinta crestin, e socotit si de francmasonii crestini ca avnd o credint superioar aceleia pe care a revelat-o nsusi Fiul lui Dumnezeu cel ntrupat. n mndria francmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului[l], se afl implicat negarea Divinittii crestinismului, cea

mai grav dintre erezii. Aceeasi concluzie se deduce si din alte datorii impuse masonului. Dup ce se spune la p. 74 c printre noi sunt Frati de toate religiile si rasele, la p. 75 se cere: trebuie s preferi pe un Francmason oricrui alt om, cnd solicit, n conditii egale, aceeasi situatie. Purtarea aceasta trebuie s-o aib un mason nu numai fat de alt mason din tar, ci si fat de cei din strintate, cci art. 5 al Constitutiei, Statutelor etc., p. 4 spune: Oricrui rit i-ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob. Prin urmare masoneria formeaz o cofraternitate mai presus de religie, de neam si de familie. Un mason consider mai apropiat siesi pe un evreu mason dect pe un romn crestin. Prin aceasta se rupe legtura bisericeasc dintre cei care formeaz, dup Apostolul Pavel, Trupul tainic al Domnului. Se poate spune c masonul iese din Biseric, precum iese din comunitatea national. Familia, prietenii se spune mai departe la p. 75 sau vecinii s nu afle chestiuni n legtur cu activitatea francmasonic, att personal, ct si cea colectiv.

Putem pune de pe acum ntrebarea: ce rost mai are jurmntul pe Sf. Scriptur cnd l rosteste si un evreu care nu crede n ea, sau cnd se respinge originea divin a ei? Dar poate c cel putin nu se cuprinde n Marea Loj National dect Romnia, asa c acea cofraternitate cu masonii din alte tri rmne o legtur destul de platonic. Chiar asa de ar fi si totusi ar fi grav: se afirm n principiul care pune mai presus de legturile bisericesti si nationale pe cele masonice. n realitate Masoneria National Romn cuprinde multi strini si nu exist nici o piedic pentru a cuprinde si mai multi. E adevrat c Supremul Consiliu gr. 33 nu admite n snul su ca membri activi dect o ptrime de membri neortodocsi[li]. Dar numrul membrilor ar fi al Supremului Consiliu care se limiteaz ntre 9-33. Destul este dac o ptrime din ei pot fi neortodocsi. Dar Supremul Consiliu are si membri emeriti. ntre acestia numrul strinilor nu este limitat. Dar ceea ce-i mai important e c grosul Masoneriei

Nationale l formeaz membrii din celelalte grade, de la 1-32, si mai ales cei din primele 3 grade. ntre acestia numrul strinilor iarsi nu e limitat. Fat de toti acesti strini masonul romn e obligat s le dea sprijin n toate mprejurrile cnd se cere n anumite cazuri cu riscul vietii[lii]. Refuzul sprijinului cerut aduce una din cele mai mari pedepse[liii]. Dar acum s luminm si mai bine atitudinea fat de crestinism a Masoneriei Romne, confruntnd-o cu cteva citate din amintita Blaubuch a Masoneriei austriece, care este n legtur si cu cea din Anglia si cu cea romn. Francmasonul vienez dr. Oscar Trebitsch spune n articolul Freimaurerei u. Radikalismus: Caracteristica permanent a Masoneriei este accentuarea necesar imanent a caracterului autonom al eticei sale si prin aceasta n mod necesar si negarea oricrei posibilitti a vreunei etici, heteronome, fie ea crescut metafizic pe terenul speculatiei filosofice, fie pe cel al speculatiei teologice (p. 65). n aceast carte francmasonul Dr. Kurt Reichl

scrie: Francmasoneria este n fiinta ei adnc ptruns de ideea c, pe terenul credintei, nu poate fi dogmatizat o anumit convingere privitor la ceva imposibil de cunoscut. Ea st pe punctul de vedere cel cu adevrat tolerat, c fiecare are s-si fac socoteala cu infinitul dup trebuintele sale religioase. Felul credintei, de semnul ce-l d fiecare notiunii sale despre Dumnezeu, nu e pentru Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etic a vietii care rezult din conceptia despre lume a respectivului ins (p. 31). ntlnim asadar acelasi indiferentism fat de revelatia crestin, pus n rnd cu oricare alt credint. Nici o grij pentru unificarea sufletelor n aceeasi credint crestin, ci insul e justificat n tendinta de a avea o atitudine cu totul individual n chestiunea religioas. Nu sustine nici Biserica impunerea cu sila a credintei crestine, dar propovduieste sus si tare c aceast credint e revelat de Dumnezeu, deci singura adevrat n plenitudinea ei, si dezaprob frmitarea societtii omenesti n tot attea credinte cti indivizi sunt. Francmasoneria

afirm c n-are nici o dogm. Dar are si ea pe cea a individualismului, socoteste ca valoare suprem judecata individual. Cel putin pentru ochii lumii, cci n realitate impune adeptilor ei destule convingeri si secrete de al cror rost si sens nu au s se ntrebe masonii gradelor inferioare. Acelasi lucru l afirm Dr. K. Reichl si n alt loc al numitei crti, ntr-o controvers cu iezuitul Fr. Muckermann despre ncrederea n umanitatea pur, pe care francmasoneria o are, pe cnd crestinismul nu: S recunoastem clar si fr echivoc deosebirea fundamental. D-v v exprimati hotrt bnuiala n posibilitatea unei umanitti care nu e n legtur cu un Dumnezeu personal, care nu e strbtut de credinta n Dumnezeul personal al Bisericii. Francmasonul, asa cum l nteleg eu (!!) nu e ateu, conceptia despre lume a Francmasoneriei are principiul unei fiinte supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei. Dar cu deosebirea fericit (heilsarmee), antidogmatic fat de dogma Bisericii infailibile si singur mntuitoare, c ea las continutul, culoarea notiunii de Dumnezeu

subiectivismului fiecruia. Ea socoteste c exist o credint, dar aceasta nu trebuie dogmatizat drept o cunoastere care trebuie s fie singur adevrat, asadar imposibil. Nu e linia d-v., prea venerate, s admiteti umanitatea laic a francmasonului care nu e hrnit de o credint precis ntr-un Dumnezeu personal, ca ntemeiat, adevrat si variabil. V ndoiti de garantiile interne ale acestei umanitti. Socotiti c numai ideea de umanitate a credintei crestine posed putere ndatoritoare (p. 25-26). Iar n alt loc: Sigur ideea masonic despre umanitate nu e determinat religios, n sensul c nu cere nrdcinarea ei ntr-o religie anumit, respectiv n cea catolic (p. 20). n spiritul acesta liber cugettor vorbesc masonii despre religie atunci cnd vor s-si prezinte n trsturi simpatice organizatia lor. Adevratele lor sentimente sunt ns direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc adesea n expresii nemascate, n felul acelora pe care le-am inserat n refrenul acesta la alt loc. Dup ce am artat c si masoneria zis national

face parte din organizatia mondial a masoneriei, fiind angajat n urmrirea scopurilor comune ale masoneriei, si dup ce am artat c masoneria ntreag e cel putin liber cugettoare pe teren religios, s mai revenim putin asupra scopului masoneriei n care e ncadrat masoneria national. Am mai spus c scopul masoneriei nu e cercetarea filosofic a adevrului si nici filantropia. Acestea n-ar trebui tinute ntr-un secret att de sever. Scopul ei este unul politic. Si este unul si acelasi pentru toat masoneria. De aceea se strduieste s formeze un front ct mai strns, cum am vzut din paginile anterioare. C scopul ei este unul politic, nu de politic de partid, ci de conceptie, ceea ce-i si mai grav, neo mrturiseste masonul Dr. K. Reichl n opera amintit, p. 35, aprobnd urmtoarele cuvinte ale unui membru al Marelui Orient Francez: Dac politica nsemneaz a te aprinde de suferinta oamenilor pentru aprarea drepturilor omului, pentru realizarea unor cerinte culturale de mare valoare din punct de vedere etic si estetic, atunci, da, masoneria face politic, atunci

masoneria este politic. Mai precis ne arat orientarea politic a masoneriei mrturisirile aceluiasi mason, c organizatia din care face parte lupt pentru libertatea personal si democratie, care nu trebuie lsat s fie sfrmat de dictatura barbar de dreapta sau de stnga (p. 24). n acelasi sens se exprim pe larg masonul Dr. Oskar Trebitsch n amintita carte, dezvoltnd c masoneria e contrar oricrui radicalism, oricrei conduceri autoritare si pentru larga democratie (p. 64). Pe linia aceasta masoneria e contra monarhiei desi ntmpinarea Masoneriei Romne spune altfel. Dr. Reichl mrturiseste c Masoneria a vzut n instaurarea republicii n Spania ndeplinindu-se o aprins dorint a ei. Nimeni n-a negat din latura Masoneriei c ntre ntemeierea republicii si masoneria spaniol exist strnse legturi. Nici n-a rmas nimnui c fratilor din Marele Orient li s-au mplinit prin noua organizare de stat o aprins dorint (p. 17). Astfel nu e de mirare dac Francmasoneria declar acum c st n rzboi din Spania, cu totul n ajutorul Frontului Popular. n ziarul ABC din

Madrid, din 20.X.1936, foaie redactat ca toate foile de pe teritoriul Spaniei comuniste de sovietele muncitoresti, gsim urmtoarea declaratie din partea Masoneriei: Situatia actual este asa de extraordinar si de tragic, nct suntem nevoiti s rupem tcerea noastr obisnuit. Masoneria spaniol este deplin, total si absolut de partea Frontului Popular, de partea guvernului legal si mpotriva fascismului. n ziarul El Dia Grafico din 15.X din Barcelona se spune: Multumit nteleptei prevederi a masonilor o mare parte din comand n Guardia civil si Guardia de asalt (trupe politienesti create n mod special de republic) era nc nainte de 18 august n mna republicanilor de ncredere. Masonii au fost aceia care au fcut ca cea mai mare parte din flota de rzboi s se pun n serviciul Frontului Popular si ofiterii rsculati s fie nchisi. Masonii au fost aviatori care s-au asezat n fruntea flotei noastre aviatice. Comandantii celor mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt n majoritate aceia care, n pres, pe tribune, la microfon au sustinut focul n suflete. Masoni sunt si aceia care pregtesc victoria n etape.

Masoni n sfrsit, aceia care lucreaz n strintate ca neutralitatea s fie prsit[liv]. Din cele de mai sus se strvede destul de bine c nu sunt deosebiri reale si serioase ntre masoneria mondial creia i apartine Masoneria National Romn si Masoneria afiliat Marelui Orient Francez. Astfel, avnd n vedere ceea ce am dezvoltat n toate capitolele acestui referat, putem formula urmtoarele: Concluzii: Francmasoneria este o organizatie mondial, secret n care evreii au un nsemnat rol, avnd un rit cvasi-religios, luptnd mpotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, mpotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republic international laic (tendinta din urm a se vedea n Blaubuch der Freimaurerei, Wien 1933, p. 82, n art. Paneuropa als Minoritatenfrage. Se recunoaste c Masoneria urmreste planul unei Europe unite). Ea este un ferment de stricciune moral, de dezordine social. Biserica osndeste

francmasoneria ca doctrin, ca organizatie si ca metod de lucru ocult si n special pentru urmtoarele motive: 1. Francmasoneria nvat pe adeptii ei s renunte la orice credint si adevr revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce descopere ratiunea lor. Ea propag astfel necredinta si lupta mpotriva crestinismului ale crui nvtturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali s si-i fac membri si obisnuindu-i pe acestia s renunte la credinta crestin, francmasoneria i rupe de la Biseric, si avnd n vedere influenta nsemnat ce o au intelectualii asupra poporului e de asteptat ca necredinta s se ntind asupra unor cercuri tot mai largi. n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie s rspund cu o contra propagand. 2. Francmasoneria propag o conceptie despre lume panteist-naturalist, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoan, deosebit, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul su, francmasoneria deduce n mod consecvent o moral pur laic, un nvtmnt laic reprobnd orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezult din credinta religioas si din destinatia omului la o viat spiritual etern. Materialismul si oportunismul cel mai cras n toate actiunile omului, este concluzia necesar din premisele francmasoneriei. 4. n lojile francmasoneriei se adun la un loc evreii si crestinii si francmasoneria sustine c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc adevrul si se nalt deasupra celorlalti oameni. Aceasta nseamn c crestinismul nu d nici un avantaj n ce priveste cunoasterea adevrului si dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos s fie considerati ntr-o situatie superioar crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevrurilor celor mai nalte si al mntuirii.

5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor pre-crestine. Chiar dac unii adepti ai ei nu dau nici o nsemntate acestui cult, se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult s exercite o oarecare fort cvasi-religioas. n orice caz prin acest cult francmasoneria vrea s se substituie oricrei alte religii, deci si crestinismului. n afar de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are n considerare si motive de ordin social, cnd ntreprinde actiunea sa contra francmasoneriei. 6. Francmasoneria este un ferment de continu si subversiv subminare a ordinii sociale prin aceea c si face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritti pmntesti dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. i face unelte n mna unor factori nestiuti nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupt nesincer, pe la spate, niciodat nu exist o sigurant n viata statului si ordinea stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei minciuna si

ntunericul. mpotriva jurmntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un jurmnt pgnesc. 7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale, voit de Dumnezeu, conform creia omenirea e compus din natiuni. Biserica ortodox, care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor, si le-a ajutat s-si dobndeasc libertatea si s-si mentin fiinta primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru exterminarea variettii spirituale din snul omenirii. Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmtoarele: 1. O actiune persistent publicistic si oral de demasca-re a scopurilor si a activittii nefaste a acestei organizatii. 2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, s le prseasc.

n caz contrar Frtia Ortodox Romn, extins pe toat tara, va fi ndemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn n loji. Biserica le va refuza la moarte slujba nmormntrii, n caz c pn atunci nu se ciesc. De asemenea le va refuza prezenta ca membri n corporatiile bisericesti. 3. Preotimea va nvta poporul ce scopuri urmreste acela care e francmason si-l va sftui s se fereasc si s nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor. 4. Sfntul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile bisericesti si Asociatiile religioase se va strdui s conving guvernul si Corpurile Legiuitoare s aduc o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. n caz c guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji s fie adus o astfel de lege din initiativ parlamentar. Tem. Nr. 785/937. IPS Mitropolit Nicolae al Ardealului, d citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod nc din anul 1934.

Sf. Sinod, nsusindu-si concluziile din referat, hotrste: I. Biserica osndeste Francmasoneria ca doctrin, ca organizatie si ca metod de lucru ocult si n special pentru urmtoarele motive: 1. Francmasoneria nvat pe adeptii ei s renunte la orice credint si adevr revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce descoper cu ratiunea lor. Ea propag astfel necredinta si lupta mpotriva crestinismului ale crui nvtturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali s si-i fac membri si obisnuindu-i pe acestia s renunte la credinta crestin, Francmasoneria i rupe de la Biseric, si avnd n vedere influenta nsemnat ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta s se ntind asupra unor cercuri tot mai largi. n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie s rspund cu o contra-propagand. 2. Francmasoneria propag o conceptie despre

lume panteist-naturalist, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoan, deosebit, destinat nemuririi. 3. Din rationalismul si naturalismul su, Francmasoneria deduce n mod consecvent o moral pur laic, un nvtmnt laic, reprobnd orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezult din credinta religioas si din destinatia omului la o viat spiritual etern. Materialismul si oportunismul cel mai cras n toate actiunile omului, este concluzia necesar din premisele Francmasoneriei. 4. n lojile francmasone se adun la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc adevrul si se nalt deasupra celorlalti oameni. Aceasta nsemneaz c crestinismul nu d nici un avantaj n ce priveste cunoasterea adevrului si dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos s fie considerati ntr-o situatie superioar crestinilor din punct de

vedere al cunoasterii adevrurilor celor mai nalte si al mntuirii. 5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor precrestine. Chiar dac unii adepti ai ei nu dau nici o nsemntate acestui cult, se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult s exercite o oarecare fort cvasi-religioas. n orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea s se substitue oricrei alte religii, deci si crestinismului. n afar de motivele acestea de ordin religios biserica mai are n considerare si motive de ordin social cnd ntreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei. 6. Francmasoneria este un ferment de continu si subversiv subminare a ordinii sociale prin aceea c si face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritti pmntesti dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. i face unelte n mna unor factori nestiuti nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E

o lupt nesincer, pe la spate; niciodat nu exist o sigurant n viata Statului si n ordinea stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei minciuna si ntunericul. mpotriva jurmntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un jurmnt pgnesc. 7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform creia omenirea e compus din natiuni. Biserica ortodox care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat s-si dobndeasc libertatea si s-si mentin fiinta primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru exterminarea variettii spirituale din snul omenirii. Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmtoarele:

1. O actiune persistent publicistic si oral de

demascare a scopurilor si activittii nefaste a acestei organizatii. 2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, s le prseasc. n caz contrar, Frtia Ortodox Romn extins pe toat tara va fi ndemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn n loji. Biserica le va refuza la moarte slujba nmormntrii, n caz c pn atunci nu se ciesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri n corporatiile bisericesti. 3. Preotimea va nvta poporul ce scopuri urmreste acela care e francmason si-l va sftui s se fereasc si s nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor. 4. Sf. Sinod, nsotit de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase, se va strdui s conving Guvernul si Corpurile legiuitoare s aduc o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. n caz c Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji s fie adus o astfel de lege din initiativa parlamentar.

II. ntreg referatul mpreun cu concluziile se va tipri n brosur prin Consiliul Central Bisericesc si se va ntrebuinta ca mijloc de propagand mpotriva francmasoneriei. IPS Patriarh prezint declaratia fcut n fata Sa, a delegatilor lojii francmasone nationale n frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunostint c aceste loji se autodizolv, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede c este mpotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El dl. Pangal n numele delegatilor declar c toti membrii lojilor francmasone nationale sunt buni fii ai bisericii ortodoxe. Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Pangal si a celorlalti conductori ai masoneriei nationale romne, citit n ziua de 25 Februarie a.c., n fata IPS Patriarh Miron, prin care anunt c aceast organizatie se autodizolv. Este prin urmare de sine nteles c hotrrea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai

exist. La orele 13 IPS Patriarh, ridic sedinta, prorognd Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata. Presedinte, (ss) Miron Secretar, (ss) Galaction Craioveanu Cronic intern B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, martie-aprilie Note [i] Leon de Poncins, La dictature des Puissances Occultes: La FM, Paris, 1934, p. 5. [ii] Ibidem, p. 64. [iii] Engelbert Huber, Freimaurerei, p. 56-58. [iv] Huber, op. cit., p. 63.

[v] Ibidem, p. 95. [vi] Dr. N.C. Paulescu, Ce este Francmasoneria?, Buletinul Anti-IudeoMasonic, 1930, p. 67-71. [vii] Huber, op. cit., p. 64. [viii] Ibidem, p.. [ix] Cf. Dr. Pr. Wichtl, Weltfreimaurerei, Weltrevolution, Weltrepublic, Ed. II, Munchen, 1928, p. 54. [x] Ibidem, p. 53, sq. [xi] Revista Apostolul din 1 aprilie 1934. O descriere pe larg a ceremoniei de initiere a gradului de maestru face francmasonul Oswald Wirth, Le livre du Matre, Paris, ed. V, p. 67-84. [xii] Oswald Wirth, op. cit., p. 106, 108, 112, 116. [xiii] Ibidem, p. 120-122.

[xiv] Francmasoneria nu se fleste c detine un adevr dumnezeiesc revelat, ci invit pe adeptii si s se degajeze de eroare prin propriile lor eforturi pentru a se orienta ei nsisi, cu toat independenta, ctre acea lumin a spiritului spre care aspir inteligentele (Oswald Wirth, op. cit., p. 21). [xv] Albert Lantoine, dup Leon de Poncins, op. cit., p. 297-298. [xvi] Ibidem, p. 299. [xvii] O. Wirth, op. cit., p. 85. [xviii] Ibidem, p. 120. [xix] Huber, op. cit., p. 176-180. [xx] L. de Poncins, op. cit., p. 151-152. [xxi] Huber, op. cit., p. 211-216. [xxii] Op. cit., p. 35.

[xxiii] Dup Huber, op. cit., p. 152-156. [xxiv] O. Wirth, op. cit., p. 22. [xxv] Dr. Fr. Wichtl, op. cit., p. 208-209. [xxvi] Dr. V. Trifu, Interpelarea din Parlament la 5.II. 1932. [xxvii] Dr. Fr. Wichtl, op. cit., p. 99. [xxviii] Ibidem, p. 280. [xxix] n Buletinul Anti-Iudeo-Masonic, 1930, de unde lum aceste informatii, reproduse n facsimil documente care demasc alianta strns dintre cele trei grupuri masonice n care se gsesc romni (p.91 si 131-132). [xxx] Adevrul literar din 9.VII.1933. A se vedea n acelasi loc si sprijinul ce-l dau evreii dlui Sadoveanu. Dl. M. Sevastos, redactor la Adevrul literar, scrie un articol de laud pentru actiunea masonic a d-lui Sadoveanu. La

miscarea aceasta, spune M. Sevastos, s-a raliat deunzi si Marele Orient. [xxxi] Adevrul literar din 9.VII.1933. [xxxii] Das Blaubuch des Weltmaurerei, Viena, 1933, p. 57, publ. francm. [xxxiii] Ibidem, p. 104. [xxxiv] Op. cit., p. 35. [xxxv] Masonic Year Book 1936, p. 797. [xxxvi] Das Blaubuch etc., p. 61-62. [xxxvii] Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale Romne, p. 33. [xxxviii] Ibidem, p. 21. [xxxix] Constitutia, Statutele si Regulamentele Ritului scotian antic si acceptat din Romnia, art. 29, p. 12.

[xl] Entlarvte Freimaurerei, 1936, vol. I, p. 67. [xli] Constitutia, Statutele etc., art. 5, p. 4. [xlii] Din art. francm. vienez, dr. Hermann Anton, Die Rotte Maurerei, op. cit., p. 99-100. [xliii] Const. si regul., p. 9-10. [xliv] Das Blaubuch, p. 102. [xlv] Das Blaubuch, p. 105. [xlvi] Fr. Hasselbacher, op. cit., p. 75. [xlvii] Art. 517 6, p. 148. [xlviii] Ibidem, p. 72. [xlix] Obligatiile unui Francmason, p. 71. [l] A se vedea n acest sens romanul d-lui M. Sadoveanu, Creanga de aur. [li] Constitutia, Statutele etc., art. 13, p. 7.

[lii] Ibidem, art. 611, p. 161. [liii] Ibidem, art. 613, p. 161. [liv] Ziarul german din Sibiu Sud-Ost, din 31.XII.1936.