Sunteți pe pagina 1din 16

Pr.

Dan Bdulescu
Biserica si francmasoneria
Parlamentul Romniei are 90% din membri masoni (Dan Amadeo Lzrescu). em!lul !ro"izoriu al
masonilor e cldirea Parlamentului#
$u"ernul Romniei d %asoneriei statutul de institutie de utilitate !ublic# La !rimul con"ent al %asoneriei&
!resa si !ublicul bene'iciar n(au a"ut acces#
Presedintele Romniei a!are in !re'ata crtii %isterele tem!lului masonic& artnd meritele %asoneriei
tocmai acum cnd %asoneria isi caut o cldire !entru tem!lu)
*udectoria si Politia il caut !e +i"olaru de la %,-A& !entru . cauze stiute (!ublice) si una nestiut/ editarea
re"istei 0rancmasoneria si a dou crti im!otri"a masonilor)
Patriar1ia 2rtodo3 instaleaz in curtea sa statuia lui ,oan 4uza& masonul care a secularizat a"erile
mnstiresti si de la care incoace& -tatul n(a mai iubit +iserica.
4e urmeaz5#
Istoric.
Dup izgonirea din rai istoria omului continu cu cele dou ramuri: cea a lui Set (fiii lui Dumnezeu) -
binecuvntat si cea a lui Cain revendicat, cu dreptate, de francmasoni a fi protoprintele lor Du!ul magic al
acestuia si al semintiei sale s-a remarcat prin inventarea uneltelor, te!nicii, te!nologiei, artei, instrumentelor
"ason inseamn propriu-zis zidar# omul de tip cainit se vrea si el a fi un $zidar%, un $ziditor%, dar nu mai se
aseamn &iditorului su
'nruttirea progresiv a semintiei magice ($masonice%) cainite a determinat luarea !otrrii radicale de strpire
(eliminare) fizic prin potopul universal 'n urma acestuia supravietuiesc cei opt insi: (oe cu fii si (Sem, )am
si 'afet) si sotiile lor, din semintia setit binecuvntat a dreptilor (religiosii $ortodocsi%)
Dar, contrar ideilor optimiste ale evolutionistilor, situatia se inrutteste din nou, si neamurile postdiluviene:
semitii, iafetitii si !amitii cad in idolatrie si masonerie C asa au stat lucrurile ne dovedeste momentul zidirii
*urnului +abel, unirea neamurilor impotriva lui Dumnezeu:
Facerea Cap XI
Si era tot pmntul un rost si un glas la toti
Si fu dup ce au purces ei de la rsrit, aflar cmpu in locul lui Senaar si lcuir acolo
Si zise om ctr vecinul su: $,eniti s facem crmizi si s le ardem in foc% Si le fu lor crmida in loc de
piatr, si varul le era lutul
Si ziser: $,eniti s ne zidim noao cetate si turnu cruia vrful va fi pn in ceriu, si vom face noao nume mai
nainte dect ne vom rsipi pre fata a tot pmntul%
Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele l-au zidit fiii oamenilor
-
Si zise Domnul: $'at, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face .cum nu va lipsi dentru dnsii
toate cte vor apuca a face
,eniti si, pogornd, s turburm acolo limbile lor, pentru ca s nu auz fiestecarele glasul aproapelui su%
Si-i rsipi pre dnsii Domnul de acolo preste fata a tot pmntul, si potolir a face cetatea si turnul
/entru aceaea s-au c!emat numele ei *urburare, pentru c acolo au turburat Domnul rosturile a tot pmntul si
de acolo au rsipit pre dnsii Domnul preste fata a tot pmntul
'nteresant este faptul c francmasonii nu fac de obicei nici o referire la acest moment crucial al istoriei omenirii
'n loc de aceasta se face o trecere la alt moment important din istoria constructiilor: *emplul 0egelui Solomon
1riginile societtilor francmasonice sunt destul de greu de trasat cu sigurant, cronologia prezentnd fluctuatii
semnificative *otusi, pentru aparitia francmasoneriei moderne speculative se propune ca dat secolul 2,'' si
ca loc Scotia
3rancmasoneria operativ breslele de zidari constructori de catedrale, aveau o organizare in mare parte
secret, bazat pe un $crez% filosofic comun, cum ar fi cel mai timpuriu care s-a pstrat, datat in 4urul anului
-566 numit *!e 1ld C!arges, o scriere ermetico-moralist Doctrina francmasoneriei se bazeaz pe o mitologie
proprie, fiind legat de 7gipt si *emplul lui Solomon
Imprtiei III, Cap. V
Si trimise )iram, impratul *irului, slugile lui ctr Solomon, pentru cci au auzit c pre el au uns intru imprat
in locul lui David, ttne-su, cci iubind era )iram pre David toate zilele
Si au trimis Solomon ctr )iram, zicnd:
$*u stii pre tat-mieu, David, c nu putea ca s zideasc casa numelui Domnului Dumnezului mieu, de ctr
fata rzboaielor ce l-au incun4urat pre el pn i-au dat Domnul pre ei supt urmele picioarelor lui
Si acum au odi!nit Domnul Dumnezul mieu mie, pre impre4ur nu iaste !iclean, nu iaste tmpinare rea
Si iat, eu zic s zidesc cas numelui Dumnezului mieu, in ce c!ip au grit Domnul ctr David, tatl mieu,
zicnd: 83iiul tu, pre carele voiu da in locul tu pre scaunul tu, acesta va zidi casa numelui "ieu8
Si acum porunceaste si s-m taie leamne den 9ivan Si iat, robii miei, impreun cu robii ti, si simbria lucrului
tu da-voiu tie, dup toate cte vei zice# cci tu stii c nu iaste la noi stiind leamne a tia, precum sidoneanii%
Si fu dup ce intelease )iram cuvintele lui Solomon, s bucur foarte si zise: $+lagoslovit Dumnezeu astzi,
Carele au dat lui David fecior intelept preste norodul cel mult acesta%
Si au trimis )iram ctr Solomon, zicnd: $.uzit-am de toate carele ai trimis ctr mine 7u voiu face toat
voia ta la leamne de c!edru si de pefcu
0obii miei le vor pogori pre eale de la 9ivan la mare si eu le voiu pune pre eale plute, den locul carele vei
trimite ctr mine# si le voiu scutura pre eale acolo si tu le vei rdica Si vei face voia mea, ca s dai pine casii
meale%
Si era )iram dnd lui Solomon c!iedri si pini si toat voia lui
Si Solomon au dat lui )iram :6 666 de cori de gru si ma!il casii lui si :6 666 de vet! de untdelemnu pisat#
intr-acesta c!ip da Solomon lui )iram pre an
:
Si Domnul au dat intelepciune lui Solomon, in ce c!ip au grit lui Si era pace intru mi4locul lui )iram si intru
mi4locul lui Solomon, si puser fgduinta intru mi4locul lor
0eproducem in continuare pasa4e din Sfnta Scriptur spre a limpezi aspectele intunecoasei mitologii
francmasonice legate de persona4ul )iram, asimilat intr-un fel lui 1siris Dar nimic de acest fel in Cartea sfnt:
Cap. VII
Si au trimis impratul Solomon la *iros si au luat pre )iram de la *iros,
3ecior unii fmei vduve, si acesta den fealiul lui (eftalim, si tatul lui, om tirian, mester de aram si plin de
mestersug si de priceapere si conostint a face tot lucrul cu aram Si s duse ctr impratul Solomon si au
fcut toate lucrurile
Si au topit pre cei : stlpi la elamul casii, si -; coti inltimea stlpului, si impre4urul -5 coti impre4ura pre el, si
grosimea stlpului, de 5 deagete spturile, si asa stlpul al doilea
Si doao glvnte deasupra au fcut s le dea preste capetele stlpilor, vrstur de aram# de < coti inltimea
unii glvnte si < coti inltimea glvntei a doua
Si au fcut doao mre4i, ca s acopere glvnta stlpilor, si mrea4 la o glvnt si mrea4 la glvnta a doua# si
lucru spnzurat, doao rnduri de rodii de aram mre4ite, lucru spnzurat, rnd preste rnd, si asa au -; fcut la a
doua glvnt
Si glvnte preste capetele stlpilor, lucru de crin, -= dup elam, de 5 coti
Si polimar preste amndoi stlpii, si deasupra coastelor bold, si de rodii :66 de rnduri preste cpeteaua a doua
Si s-au pus stlpii lui elam al besearecii si au pus un stlp si au numit numele lui 'acum si au pus stlpul al
doilea si i-au numit numele lui ,oloz
Si preste capetele stlpilor, lucru de crin# si s svrsi lucrul stlpilor
.r!itectura Sfntului *emplu din 'erusalim a fost preluat de nesfnta masonerie cu simbolistica mintilor
czute ale $fratilor ar!itecti%: $De fiecare parte a usii se afl o coloan goal, din bronz, avnd un capitol
suportnd rodii intredesc!ise /e trunc!iul coloanei din stnga de la intrare, adic coloana aflat la nord, se
gseste litera > (de la >a?in) pe cea a coloanei din dreapta, sau la miaz-zi, se afl litera + (de la +oaz)%
Cu timpul masoneria operativ este inlocuit de masoneria speculativ ai crei membri provin la inceput din
rndurile burg!eziei scotiene si engleze avnd ca reprezentanti pe scotianul @illiam Sc!aA (-<<6--B6:) si pe
astrologul britanic 7lias .s!mole (-B-C--B=:), initiat in anul -B5B
Variante.
3iind rodul intrigilor omenesti, masoneria cunoaste o serie intreag de variante, rituri, $acceptate%, $regulate%
sau tot soiul de dizidente De aceea, socotim suficient in iconomia lucrrii noastre a descrie ca eDemplu
ritualurile de initiere in masoneria suedez:
GRADU I Discipolul !f. Ioan
.cesta este primul grad, care are un ritual de debut, din care fac parte sbii, bastoane si altele ,iitorul discipol
este legat la oc!i si rspunde la unele intrebri .re loc 4urmntul de tcere, iar maestrul de ceremonie spune
c acela care incalc 4urmntul va fi inftisat unui tribunal competent Discipolul trebuie s rspund acum la
intrebarea: E7sti gata s-ti amesteci sngele cu cel al confratilorFG si maestrul care face initierea bate de trei ori
intr-un compas indreptat spre inima neofitului
H
GRADU III "aestrii !f. Ioan
9ocalul va fi o capel mortuar intunecat 'n mi4locul camerei se afl un cosciug iar pe capacul acestuia se afl
un cap de mort /e altar se afl o +iblie, un craniu si dou oase de mort incrucisate .cum are loc o
inmormntare ritual Cel ce va deveni maestru al Sf 'oan se intinde in cosciug si este purtat in sunete de
muzic mortuar Se mai introduce si o alt notiune de ctre maestru: E"ac-+enacG, ceea ce inseamn Ecarnea
se desprinde de pe oaseG, sau cu alte cuvinte Ecorpul a inceput s se descompunG "aestrul spune Ememento
moriG 1 mistrie atrn de o panglic albastr pe sortul maestrului Sf 'oan
GRAD## IV$V Discipolii sau confratii !f. Andrei
Cel care va fi discipol sau confrate in lo4a Sf .ndrei este eDpus acum unei noi incursiuni simbolice pe
trmul mortii 7l merge singur printr-un coridor decorat cu capete de mort si oase 'n final, maestrul indreapt
pumnalul ritual ctre oc!iul drept al neofitului, apoi ctre gura acestuia
GRADU VI "aestrii !f. Andrei
/e altar se afl se afl +iblia, o lamp, trei sfesnice cu trei brate si un craniu de mort pe dou oase incrucisate
'ntr-o camer alturat, pe podea, se afl un cosciug Discipolul devine aici maestru al Sf .ndrei ' se leag o
panglic la gt si maestrul deputat spune: E/e baza anga4amentelor fcute de tine, te leg cu aceast panglic
aurit legmntului, astfel inct, dup terminarea probei s devii o verig din inseparabilul nostru lant
frtescG
GRADU VIII Ca%aler &emplier
/entru acela care este numit cavaler templier se desc!ide o lume mult mai larg, care este necunoscut celor de
grade inferioare 1rdinul are o capel proprie /entru ritualul de grad ,''', in camera de pregtire se afl o mas
cu o +iblie desc!is .colo sade maestrul de ceremonii care detine un formular cu = anga4amente pe care
aspirantul trebuie s le semneze 'n marea sal a capelei, altarul este imbrcat in negru Cosciugul este acoperit
cu o pnz neagr cu margine de aur /e aceasta este cusut o cruce rosie Cel ce va deveni Cavaler *emplier
sau mai complet, E"ult Strlucitor Cavaler al 1rdinului *emplierilor al Domnului nostru 'sus Cristos sfnt si
sracG se va imbrca dinainte in armur de cavaler
GRADU IX Gradul uminii
/entru ritualul de gradul '2 este nevoie de mai multe incperi: camera de pregtire, camera capitoliului, camera
alb si camera de curtire *oti cavalerii ordinului poart !aine albe si pumnale
GRADU X'( si X'). Gradul !ecret
Iradul al zecelea este imprtit in dou: unul desc!is, cunoscut, 2:-, si altul care, pn in prezent este strict
secret, 2::, respectiv 9egmntul intern, care necesit ritualuri de snge Ceremonia pentru 2:-, cuprinde
anga4amente si proceduri simbolice, maestrul de ceremonii bate in altar ti toti cei de fat pornesc in procesiune
ctre capel, iar acolo un preot conduce un ritual cu frngerea pinii 'naintea ceremonialului pentru gradul 2::
se aminteste solicitantului 4urmntul fcut de acesta inc de la gradul ' asupra amestecului de snge, iar apoi
acesta va trebui s-l eDercite Jn preot ia cupa ordinului in care se afl vin 'nainte, cel care voia s fie primit se
tia la degetul mare de la mna dreapt si picura snge in cup .stzi, acest lucru se face doar simbolic
Conform ritualului, preotul ia si aduce o cup de cristal cu snge vec!i, al fratilor de4a primiti, si las doar trei
picturi s se amestece cu vinul cel rosu din cupa 1rdinului /reotul citeste ceva din +iblie si invit pe aspirant
s bea din amestecul de vin cu snge .poi bea si preotul insusi si trimite amestecul de vin cu snge si celorlalti
confrati ce se afl in 4urul altarului
GRADU XI Gradul de maestru &emplier
5
.cest grad este de fapt o functie care decerneaz titlul de ,"ult 'luminat 3rate CavalerK si comandor al Crucii
rosii 'n timpul ceremoniei, cosciugul se afl in mi4locul slii incon4urat de ;- de lumnri aprinse "aestrul cel
mare desc!ide adunarea, un preot conduce rugciunea si cntrile de psalmi Cavalerul care va fi primit in noul
grad este adus in sal imbrcat in mantie alb, iar ceremonialul are multe similitudini cu !irotonirea de preoti
sau clugrirea din biserica romano-catolic%
Repre*entanti
/e reteaua internet se pot accesa mai multe documente legate de prezentarea unor figuri marcante ce au fcut
sau fac parte din masonerie 'at un eDtras de acest gen:
ista Francmasonilor renumiti
/07S7D'(*' SJ.: Ieorge @as!ington, >ames "onroe, .ndreA >ac?son,L *!eodore 0oosevelt,L
3ran?lin D 0oosevelt, )arrM S *ruman, 9Mndon + >o!nson, Ierald 0 3ord
9'D70' /19'*'C': @inston C!urc!ill, Simon +olivar,L +enito >uarez, 7dAard ,'', Ieorge ,',L /andit
(e!ru, 9a4os Nossut!,L Iiuseppe "azzini, 7duard +enes,L 0egele )ussein al 'ordaniei, Oasser .rafat,
3rancois "itterand, )elmut No!l, Ier!ard S!roeder, *onM +lair, Oi?za? 0abbin, Cecil 0!odes,L +en4amin
3ran?lin,L 0ev >esse >ac?son,L 0obert Dole,L .l Iore, /rintul /!illip, &bignieA +rzezins?i, 9ordul /eter
Carrington, .ndreA Carnegie, @ .verell )arriman, )enrM Nissinger,L 0obert "c(amara
.0*'S*': @. "ozart, 9eopold "ozart, 9udAig van +eet!oven, >ean Sibelius, 3ranz 9iszt, >osef )aMdn,L
0ic!ard @agner,L Ieorge Iers!Ain,L Count +asie, 9ouise .rmstrong, (at Ning Cole, Iiacomo "eMerbeer,
L >o!n @aMne,L Clar?e Iable,L 7rnest +orgnine, 1liver )ardM,L @alt DisneM, Du?e 7llington, Douglas
3airban?s, 9eonardo da ,inci,L +ob )ope, )arrM )oudini, .l >olson,L )arold C 9loMd,L 0onald 0eagan,
L /eter Sellers, @illiam S!a?espeare,L Cecil + De"ille
".I(.*' .' 3'9"J9J': >ac? @arner, 9ouise + "aMer ("I"), DarrMl 3 &anuc? (:6t! CenturM 3oD)
'(DJS*0'7, C1"70*, 3'(.(*7: )enrM 3ord,L @alter / C!rMsler,L /e!r I IMllen!ammar (,olvo),
/ercM +arnevi? (.++), .ndrP CitroQn, Samuel Colt (Colt revolver),L familia 0oc?efeller, familia 0ot!sc!ild,
Ning C Iillette (lame de ras), C!arles C )ilton ()ilton !otels), Sir *!omas 9ipton (*ea),L 0ansom 7 1lds
(1ldsmobile), David Sarnoff (printele televiziunii),L 7dgar +ronfman >r (Seagram @!is?eM), 0ic! De,os
(.mAaM), .lan Ireenspan (3ed 0eserve), Iiovanni .gnelli (3'.*), /eter @allenberg (S7-+an? SAeden)
.,7(*J0'70': C!arles . 9indberg!,L 0oald .mundsen, .miralul 0ic!ard +Mrd,L Casanova, @illiam
R+uffalo +illR CodM, DavM Croc?ett,L
3'91S13': >o!ann @olfgang von Ioet!e, Iott!old 7 9essing, ,oltaire
.S*01(.J*': +uzz .ldrin, (eil .rmstrong, 9eroM Iordon Cooper,L 7dgar D "itc!ell,L >o!n Ilenn
SC0''*10': "ar? *Aain, Sir @alter Scott, 0udMard Nipling, 0obert +urns,L )einric! )eine,L .leDander
/us?in, Sir .rt!ur Conan DoMle, >onat!an SAift, 1scar @ilde, >ules ,erne, )I @ells, 0obert +urns, Carlo
Collodi (/inocc!io), 7dAard Iibbon,L 0udMard Nipling,L 9eAis @allace (+en )ur), .leDander /ope
S*''(*S: Carl Sagan, )ans C 1rsted, >> 3r? von +erzelius,L .lbert .bra!am "ic!elson (viteza luminii),L
C3S )a!nemann (!omeopatia),L .leDandre Iustave 7iffel,L >osep! 'gnance Iuillotin (inventatorul
g!ilotinei),L 3ranz .nton "esmer (!ipnotismul), .lbert 7instein, .> SaD (saDop!one)
D',70S': 3rederic . +art!oldi (Statuia 9iberttii), Daniel Carter +eard (fondatorul +oM Scouts),
7DJC.*'7: 9eland Stanford (0ailroads T Stanford JniversitM)
<
9'D70' 079'I'1S': +illM Ira!am, 0ev >esse >ac?son,L >osep! Smit! (fondatorul "ormonilor),L +rig!am
Ooung (al doilea lider "ormon),L .leister CroAleM (Satanist), Ierald + Iardner (@iccan), @Mnn @estcott
(Iolden DaAn)
10I.('&.*'': >ean )enrM Dunant (Crucea 0osie), "elvin >ones (9ions 'nt), Iiuseppe "azzini ('luminati
'taliei), .lbert /i?e (Nu NluD Nlan)
S70,'C'' S7C07*7: 7dgar )oover
9ista de mai sus este desigur greu de verificat in totalitate, iar numele sunt insiruite aleatoric
Crestinul ortodoD nu se va impresiona de rsuntoarele nume de mai sus, stiind bine c in 'mprtia lui
Dumnezeu altele vor fi criteriile si 4udectile Sale 'ar ceea ce pare a fi realizare si slav intru propsirea si
fericirea omenirii va fi gsit ca trgnd usor la cntarL
Po*itia Bisericii. +otr,rile -isericii ortodo.e pri%itoare la masonerie' Cipru, Grecia. Rom,nia
7ste binecunoscut conflictul dintre francmasonerie si ,atican /apii au emis mai multe bule:
Papi Acte pontificale Datele promul/rilor
Clement al 2''-lea Constitutia 'n 7minenti 5 mai -CH;
+enedict al 2',-lea Constitutia /rovidas -; mai -C<-
/ius al ,''-lea Constitutia 7cclesiam a >esu C!risto -H sept -;:-
9eon al 2''-lea Constitutia Uuo graviora -H martie -;:<
/ius al ,'''-lea 7nciclica *raditi :5 mai -;:=
Irigore al 2,'-lea 7nciclica "irari vos -< august -;H:
/ius al '2-lea 7nciclica Uui pluribus = nov -;5B
/ius al '2-lea 7nciclica Uuantacura ; dec -;B5
/ius al '2-lea SMllabus ;dec -;B5
/ius al '2-lea .locutiunea consistorial "ultiplices inter :< sept -;B<
/ius al '2-lea Constitutia .postolicae Sedis -: oct -;B=
9eon al 2'''-lea 7nciclica )umanum Ienus :6 apr -;;5
Declaratia Con/re/atiei pentru doctrina credintei din )0 noiem-rie (123
6Am 'ost intrebati dac a!recierea +isericii asu!ra asociatiilor masonice s(a sc1imbat& dat 'iind 'a!tul c in
noul 4od al dre!tului canonic nu s(a 'cut o mentiune s!ecial& ca in codul anterior.
Aceast -'. 4on7re7atie este in msur s rs!und c aceast im!re8urare se datoreaz criteriului ado!tat in
redactare& care a 'ost utilizat si !entru alte asociatii& trecute si ele sub tcere& deoarece sunt incluse in niste
cate7orii mai lar7i. Prerea ne7ati" a +isericii asu!ra asociatiilor masonice rmne deci nesc1imbat
intruct !rinci!iile lor au 'ost intotdeauna considerate incom!atibile cu doctrina +isericii& iar inscrierea in
B
aceste asociatii rmne interzis de +iseric. 4redinciosii care a!artin asociatiilor masonice sunt czuti intr(
un !cat 7ra" si nu !ot accede la s'nta im!rtsanie.
Autorittile ecleziastice locale nu au com!etenta s se !ronunte asu!ra naturii asociatiilor masonice !rintr(o
1otrre care ar im!lica dero7are de la ceea ce s(a a'irmat mai sus& !e linia declaratiei acestei -'.
4on7re7atii& din 9: 'ebruarie 99;9.
.ceste interdictii au fost totusi ignorate in ultima vreme, datorit intereselor de putere lumesti ale ,aticanului:
$0elatiile catolicilor cu francmasoneria au fcut multe valuri si sunt binecunoscute in 1ccident .stfel, "arM
+all "artinez a scris in cartea Subminarea +isericii Catolice c in acest secol multi papi au fost masoni
>urnalista "arM +all "artinez a fost -< ani reporter al ,aticanului pentru o seam de reviste faimoase (R*!e
@ondererR) sau la alte reviste (ca R*!e (ational 0evieAR) "arM +all afirm c papa 'oan al 22'''-lea era
initiat in francmasonerie si c a participat la intrunirile 9o4ei "arelui 1rient de la /aris din -=56
Carlos ,asVuez, mare Comandor al 3rancmasoneriei "eDicane, a declarat c papa 'oan 22''' si de asemenea
/aul al ,'-lea erau masoni# episcopul Sergio "endez din Cuernabaca (care a introdus la Conciliul ,atican ''
initiativa de a anula interdictia credinciosilor catolici de a putea fi si masoni) a fost in aceeasi lo4 cu Carlos
,asVuez, dup cum declar c!iar acesta din urm 'n RCD9 0eportR din mai -==< gsim urmtoarea mentiune:
R/e = strzi ale ,aticanului sunt 5 lo4e masonice Jnii din cei mai inalti reprezentanti ai staff-ului ,aticanului
sunt membri ai masoneriei si apartin 0itului ScotianR%
(u trebuie s uitm c fenomenul masonic a ptruns si in spatiul ortodoD 'n secolul al 2'2-lea +iserica
1rtodoD a reactionat cu asprime, osndind francmasoneria intr-o seam de documente, dintre care amintim:
Afurisania impotri%a francmasoneriei dat de ctre Ciprian, Ar4iepiscopul Ciprului 5(2(67
6Prin urmare& s!unem c& oricine 'iind imbrcat in s'intele "esminte cu e!itra1il si omo'or& si un ast'el de om
" "a bine "esti "ou o alt <"an71elie a'ar de ceea ce am bine "estit "ou& mcar de ar 'i si ,n7er din cer&
anatema s 'ie. ($alateni& ,& ;(9) Deci& oricti se altur cu 7rbire acestei slu8be drcesti si nele7iuite a
'rancmasoneriei& si toti cei ce ii urmeaz in mndria si rtcirea lor& s 'ie a'urisiti si dati anatemei de ctre
atl& 0iul si -'ntul Du1. Du! moarte& ei nu "or a"ea !arte de iertare si dezle7are. -us!innd si tremurnd&
!recum 4ain& "or 'i ei asu!ra !mntului. (0acere ,=& 9>). Pmntul se "a desc1ide si ii "a in71iti ca !e
Dat1an si A"iron (.umeri ?=,& @9(@A). Br7ia lui Dumnezeu "a 'i asu!ra ca!etelor lor& si !artea lor cu ,uda
"nztorul. ,n7erul Domnului ii "a iz7oni cu sabia de 'oc& si& !n la s'rsitul "ietii lor& nimic nu "or dobndi.
0ie ca lucrrile si mestesu7urile lor s 'ie blestemate si s se inece intr(un nor de !ra'& ca o arie de treierat in
miezul "erii. -i toti cei ce "or strui in rutatea lor "or a"ea !arte de o atare rs!lat. Dar toti cei ce "or iesi
din mi8locul lor si se "or deosebi& si "or scui!a urcioasa lor erezie& si se "or le!da de blestemata lor
mndrie& unii ca acestia "or !rimi !lata zelotului 0ineas) adic "or 'i binecu"ntati si iertati de ctre atl&
0iul si -'ntul Du1& reimea cea sin7ur neamestecat si nedes!rtit& Bnul Dumnezeu in 'iint& si de ctre
noi& smeritii -i slu8itori.
(Declaratia lui 4i!rian& Ar1ie!isco!ul 4i!rului. 4i!ru& A 'ebruarie& 9;9C)
3rancmasonii nu s-au cutremurat de aceast afurisanie si au continuat lucrarea lor de aducere a du!ului cainit in
spatiul rsritean ortodoD, incepnd cu anul masonic -;5; Se cunosc actiunile lor de modernizare a statelor din
aceast zon, printre care si 0omnia .re loc o slbire tot mai accentuat a du!ului traditional ortodoD, si
inlocuirea lui cu cel secularizat, importat din lo4ile apusene franceze
Ceea ce este cel mai grav, este faptul c masonii au ptruns in +iseric, si nu numai in compartimentul laic:
$'at aici, in cartea fratelui Dan . 9zrescu, 0omnii in francmasoneria universal, pe care a editat-o Centrul
(ational de Studii 3rancmasonice - da, eDist si asa ceva - aveti o list de ierar!i ai +isericii 1rtodoDe 0omne:
ar!imandritul I!erasim de la "itropolia "oldovei, cel care traduce *aina francmasonilor la -C;C#
C
episcopul "elc!isedec Stefnescu, al crui rol in lupta pentru Jnire la -;<= este ar!icunoscut, ministru in
guvernul Noglniceanu, aprtor al autocefaliei +isericii 0omne fat de /atriar!ia de la Constantinopol#
ar!iereul 3ilaret Scriban, profesor de teologie la Jniversitatea din 'asi, lupttor pentru Jnire, deputat si senator
in /arlamentul trii#
episcopul-crturar I!erasim Clipa, care la cumpna dintre veacurile 2,''' si 2'2, strnge in 4urul lui o
adevrat scoal de clugri crturari-francmasoni#
episcopul .mfilo!ie )otineanul, autor de manuale scolare#
mitropolitii 9eon I!euca,
Dionisie 9upu,
.tanasie Stoianescu sau, mai aproape de zilele noastre,
'rineu "i!lcescu
S nu-l uitm si pe traductorul +ibliei, printele-scriitor Iala Ialaction
Se spune acelasi lucru c!iar si despre primul /atriar! al +isericii 1rtodoDe 0omne, "iron Cristea, fost regent
in timpul minoratului regelui "i!ai%
Dac pentru francmasoni cei de mai sus reprezint o legimitate onorabil, nu acelasi lucru se intmpl in cadrul
+isericii
Secolul 22 a dus la o confruntare de mari proportii si o crestere a activittii masoneriei internationale +iserica
1rtodoD continu s sufere de pe urma acestei mari incercri
'n -=6= "eletie ', ("etaDa?is), viitorul patriar! al Constantinopolului, devine francmason in 9o4a "arelui
1rient al Ireciei# in -=-6, a4unge la gradul HH
'n -=:< episcopul si tovarsul de lo4e masonic al lui Nemal .tatWr?, ,asile ''', este instalat ca patriar! al
Constantinopolului
'n -=:= episcopul si tovarsul de lo4e masonic al lui .tatWr?, 3otie al ''-lea, este instalat ca patriar! al
Constantinopolului
ConteDtul interbelic se manifest prin afirmarea unor forte politice $de dreapta% ce se opun cu putere
masoneriei ($democratiile occidentale%) .ceste forte permit +isericii s se pronunte mai ferm impotriva
masoneriei
9a -< august -=H: "itropolitul .ntonie ()rapovit?i) (01C.) anunt intr-o enciclic pastoral afurisirea
francmasonilor
.nul urmtor, a fost rndul +isericii Ireciei s se pronunte asupra masoneriei
Declaratie 8ficial a Bisericii Greciei pri%ind masoneria 5(1337

7piscopii +isericii 1rtodoDe a Ireciei in sedinta din -: octombrie -=HH, s-au ocupat de studierea si eDaminarea
societtii secrete internationale - 3rancmasoneria .u ascultat cu atentie eDpunerea introductiv a Comisiei
celor patru episcopi ce au alctuit-o din insrcinarea primit de la Sfntul Sinod in precedenta sa sedint# de
;
asemenea pozitia 3aculttii de *eologie a Jniversittii din .tena si in mod special prerea in aceasta problem
a profesorului /anag +ratsiotis De asemenea au luat in considerare informatiile asupra acestei c!estiuni aprute
in Irecia sau in strintate
R3rancmasoneria nu este o societate filantropic sau o scoal filosofic, ci constituie un sistem mistagogic ce
aminteste de vec!ile credinte pgne din care provine si a cror continuare si rod este .cest lucru nu este
numai recunoscut de membrii proeminenti ai lo4elor, ba ei c!iar declar acest lucru cu mndrie, afirmnd literal:
R3rancmasoneria reprezint supravietuirea credintelor antice si poate fi numit pstrtoarea lorR#
R3rancmasoneria izvorste din misterele egipteneR# Rumilul atelier al 9o4ei "asonice nu reprezint altceva dect
pesterile si intunericul cedrilor 'ndiei, necunoscutele adncuri ale /iramidelor, criptele mretelor temple ale lui
'sis# in misterele grecesti ale "asoneriei, mergnd pe strlucitoarele drumuri ale intelepciunii desc!ise de marii
initiati /rometeu, Dionisos si 1rfeu, se afl formularea eternelor legi ale universuluiXR .ceast legtur intre
"asonerie si vec!ile credinte idolatre este mrturisit de toate ritualurile ce sunt interpretate in timpul
initierilor Ca si in ritualurile vec!ilor credinte idolatre unde viata si moartea zeului erau imitate, in aceast
repetare imitativ a zeului, initiatul murind o dat cu moartea patronului cultului, care intotdeauna era o
persoan mitologic personificnd Soarele sau natura care moare iarna si invie primvara, tot astfel se intmpl
si in cea de-a treia treapt a initierii in "asonerie, cnd este repetat moartea lui )iram patronul "asoneriei,
repetare in care initiatul este supus acelorasi lovituri, cu aceleasi instrumente si in aceleasi zone ale corpului ca
si )iram Dup cum mrturiseste un important francmason, )iram este Rca si 1siris, ca si "it!ra, ca si +ac!us
una din personificrile Soarelui R .stfel "asoneria este, cum s-a si recunoscut, o religie foarte diferit,
separat si strin de credinta crestin .cest lucru este artat fr nici o indoial de faptul c ea are propriile-i
temple cu altare pe care slu4itorii lor le numesc Rateliere ce nu pot avea mai putin istorie si sfintenie dect
+isericaR si le caracterizeaz ca fiind temple ale virtutii si intelepciunii unde 3iinta Suprem este adorat si
unde este invtat adevrul 'si are propriile ceremonii religioase, ca ceremonia adoptrii - botezul masonic,
ceremonia recunoasterii con4ugale - cstoria masonic, ritualul mortii, consacrarea templului masonic si altele
'si are propriile initieri, propriul ceremonial ritual, are ordine ierar!ic proprie si o disciplin bine intemeiat
Din eDistenta agapelor masonice, a srbtoririi solstitiilor de var si de iarn se poate concluziona c "asoneria
este o religie fiziolatr (adorarea naturii) 7ste adevrat c la prima vedere 3rancmasoneria se impac cu oricare
alt religie pentru c nu d nici o important religiei creia initiatul ii apartine .cest lucru se eDplic prin
caracterul sincretic pe care il posed, c!iar acest caracter dovedind c ea isi are rdcinile in vec!ile credinte
idolatre care acceptau spre initiere pe adoratorii oricror alti zei Dar ca si credintele idolatre, in ciuda
aparentului caracter de tolerant si acceptare a zeilor strini, prin acest caracter sincretic submineaz si treptat
zdruncin increderea in celelalte religii astfel inct 3rancmasoneria, care incearc s inglobeze treptat intreaga
omenire si care promite perfectiunea moral si cunoasterea adevrului, astzi vrea s se ridice in pozitia unei
super-religii, privind la celelalte religii (neeDceptnd crestinismul) ca fiindu-i inferioare .stfel induce adeptilor
si ideea c numai in lo4ele masonice se taie si se slefuieste piatra cea necuprins si neinteleas Si faptul c
numai 3rancmasoneria creeaz o fraternitate eDcluznd orice alte legturi (ce sunt considerate de "asonerie ca
fiind inferioare, c!iar cnd e vorba de +iserica crestin) dovedind fr tgad pretentiile sale de supra-religie
.ceasta inseamn c, prin initierea masonic, crestinul a4unge frate cu musulmanul sau cu budistul, in timp ce
crestinul neinitiat in "asonerie devine pentru el un strin /e de alt parte, 3rancmasoneria prin continua
eDaltare a cunoasterii si prin incura4area liberei cugetri Rnepunnd nici o stavil cutrii adevruluiR (dup cum
afirm in Constitutia si riturile sale), si c!iar mai mult, prin adoptarea asa-zisei etici naturale se arat a fi in
opozitie total cu religia crestin Crestinismul propovduieste credinta inainte de toate, ingrdind ratiunea
omeneasc cu granitele trasate de revelatia dumnezeiasc, conducnd la sfintenie prin mi4locirea !arului
dumnezeiesc Cu alte cuvinte, Crestinismul fiind o religie a revelatiei, cu dogmele si adevrul su, cere mai
inainte de toate credint si isi intemeiaz morala pe !arul dumnezeiesc# francmasoneria accept numai adevrul
natural si aduce adeptilor si libera cugetare si investigarea realittii numai cu a4utorul ratiunii 'si bazeaz
morala numai pe fortele naturale ale omului si are numai scopuri omenesti 'ncompatibilele contradictii dintre
Crestinism si 3rancmasonerie sunt clare 7ste firesc faptul c diferite denominatiuni crestine au luat pozitie
impotriva 3rancmasoneriei (u numai +iserica Catolic, pentru propriile-i motive, a infierat prin numeroase
enciclice papale miscarea masonic, ci si comunittile luterane, metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca
fiind incompatibil cu crestinismul "ai mult ca oricare, +iserica 1rtodoD, pstrnd in integralitatea sa
tezaurul credintei crestine, i s-a impotrivit de fiecare dat cnd c!estiunea 3rancmasoneriei a fost ridicat De
curnd, Comisia 'nter-1rtodoD, intrunit la muntele .t!os si la care au luat parte reprezentantii tuturor
bisericilor autocefale ortodoDe, au caracterizat "asoneria ca fiind Run sistem anticrestin, subversivR .dunarea
=
7piscopilor greci in sedinta mai sus mentionat a ascultat si a acceptat urmtoarele concluzii care au fost
formulate pe baza cercetrilor si a discutiilor de ctre /rea Sfintia Sa .r!iepiscopul )risostomos al .tenei:
0rancmasoneria nu !oate 'i com!atibil cu crestinismul atta tim! ct ea rmne o or7anizatie secret
actionnd si !ro!o"duind in ascuns& 7lori'icnd rationalismul. 0rancmasoneria acce!t in rndurile
membrilor si nu numai crestini ci si iudei si musulmani. 4a urmare& clerului nu(i !oate 'i !ermis s 'ac !arte
din aceast or7anizatie. 2rice cleric care o "a 'ace trebuie de!us. <ste absolut necesar s 'ie atras atentia
acelora care au intrat in %asonerie 'r 7nduri ascunse si 'r s se 'i lmurit ce este intr(ade"r %asoneria&
s ru! orice le7tur cu ea& crestinismul 'iind sin7ura reli7ie care in"at ade"rul absolut si care satis'ace
intru totul ne"oile morale si reli7ioase ale omului. ,n unanimitate si intr(un sin7ur 7las e!isco!ii +isericii
$reciei au a!robat cele s!use si declar c toti 'iii credinciosi ai +isericii trebuie s se 'ereasc de
0rancmasonerie. 4u nestrmutat credint in Domnul nostru ,isus Dristos intru care a"em rscum!rarea&
!rin sn7ele Lui si iertarea !catelor du!re bo7tia darului Lui& !re care l(a !risosit intru noi& intru toat
intele!ciunea si !rice!erea (<'eseni ,& :(;) intru ade"rul re"elat de <l si !ro!o"duit de A!ostoli& nu !rin
cu"inte intele!te ci im!rtsindu(ne din -'intele aine !rin care suntem curtati si mntuiti s!re "iat "esnic&
nu trebuie s decdem din 1arul lui Dristos de"enind !rtasi la inc1inarea !7neasc. <ste im!otri"a 'irii s
a!artii lui Dristos si in acelasi tim! s cauti usurare si !er'ectiune moral in a'ara Lui. Acestea 'iind s!use&
toti cei care au luat !arte la initierile masonice& de acum trebuie s ru! orice le7tur cu lo8ele si acti"ittile
masonice& asi7urndu(se ast'el de reinnoirea le7turilor& slbite de i7norant& cu Dumnezeul si %ntuitorul
nostru. Adunarea <!isco!ilor +isericii $reciei astea!t cu dra7oste acest lucru de la cei initiati in lo8e& 'iind
incredintat c multi dintre ei au !rimit initierea masonic nestiind c !rin aceasta ei au trecut la alt reli7ie&
ci au 'cut(o din i7norant creznd c nu au 'cut nimic !otri"nic credintei !rintilor lor. ,ncredintndu(i
dra7ostei& si in nici un caz ostilittii sau ad"ersittii 'iilor credinciosi ai +isericii& Adunarea <!isco!ilor ii
indeamn s i se alture in ru7ciune ca Domnul ,isus Dristos 4alea& Ade"rul si =iata s(i lumineze si s(i
intoarc la ade"rul de care !rin i7norant s(au de!rtat.
-timulati de acest conte3t& dar si de ctre ade"rul de credint& sinodalii nostri au iesit in 'ata natiunii cu o
declaratie de condamnare a masoneriei& si aceasta desi ca!ii statului si +isericii din acel tim!& re7ele 4arol al
,,(lea si !atriar1ul %iron 4ristea a"eau mari a'initti cu institutia in cauz.
8s,ndirea francmasoneriei de ctre Biserica 8rtodo. Rom,n
*emei (r C;<Y-=HC '/S "itropolit (icolae al .rdealului, d citire referatului cu studiul asupra
francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf Sinod inc din anul -=H5
Sf Sinod insusindu-si concluziile din referat !otrste:
I. Biserica os,ndeste Francmasoneria ca doctrin, ca or/ani*atie si ca metod de lucru ocult si in special
pentru urmtoarele moti%e'
9. 0rancmasoneria in"at !e ade!tii ei s renunte la orice credint si ade"r re"elat de Dumnezeu&
indemnndu(i s admit numai ceea ce desco!er cu ratiunea lor. <a !ro!a7 ast'el necredinta si lu!ta
im!otri"a crestinismului ale crui in"tturi sunt re"elate de Dumnezeu. =nnd !e ct mai multi intelectuali
s si(i 'ac membri si obisnuindu(i !e acestia s renunte la credinta crestin& 0rancmasoneria ii ru!e de la
+iseric& si a"nd in "edere in'luenta insemnat ce o au intelectualii asu!ra !o!orului& e de aste!tat ca
necredinta s se intind asu!ra unor cercuri tot mai lar7i. ,n 'ata !ro!a7andei anticrestine a acestei
or7anizatii& +iserica trebuie s rs!und cu o contra!ro!a7and.
A. 0rancmasoneria !ro!a7 o conce!tie des!re lume !anteist(naturalist& re!robnd ideea unui Dumnezeu
!ersonal deosebit de lume si ideea omului ca !ersoan& deosebit& destinat nemuririi.
@. Din rationalismul si naturalismul su& 0rancmasoneria deduce in mod consec"ent o morala !ur laic& un
in"tmnt laic& re!robnd orice !rinci!iu moral 61eteronom si orice educatie ce rezult din credinta
reli7ioas si din destinatia omului la o "iat s!iritual etern. %aterialismul si o!ortunismul cel cras in toate
actiunile omului& este concluzia necesar din !remisele 0rancmasoneriei.
-6
>. ,n lo8ile 'rancmasone se adun la un loc e"reii si crestinii si 0rancmasoneria sustine c numai cei ce se
adun in lo8ile ei cunosc ade"rul si se inalt deasu!ra celorlalti oameni. Aceasta insemneaz c crestinismul
nu d nici un a"anta8 in ce !ri"este cunoasterea ade"rului si dobndirea mntuirii membrilor si. +iserica nu
!oate !ri"i im!asibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Dristos s 'ie considerati intr(o situatie
su!erioar crestinilor din !unct de "edere al cunoasterii ade"rurilor celor mai inalte si al mntuirii.
C. 0rancmasoneria !ractic un cult asemntor celui al misterelor !recrestine. 41iar dac unii ade!ti nu dau
nici o insemntate acestui cult se "or 7si multe s!irite mai nai"e asu!ra crora acest cult s e3ercite o
oarecare 'ort Euasi(reli7ioas. ,n orice caz !rin acest cult 0rancmasoneria "rea s se substitue oricrei alte
reli7ii& deci si crestinismului.
,n a'ar de moti"ele acestea de ordin reli7ios +iserica mai are in considerare si moti"e de ordin social cnd
intre!rinde actiunea sa contra 0rancmasoneriei.
F. 0rancmasoneria este un 'erment de continu si sub"ersi" subminare a ordinei sociale !rin aceea c isi 'ace
din 'unctionarii -tatului& din o'iteri& unelte subordonate altei autoritti !mntesti dect aceleia care
re!rezint ordinea stabilit "izibil. ,i 'ace unelte in mna unor 'actori nestiuti inc nici de ei& a"nd s lu!te
!entru idei si sco!uri !olitice ce nu le cunosc. < o lu!t nesincer& !e la s!ate) niciodat nu e3ist si7urant in
"iata -tatului si in ordinea stabilit. < o lu!t ce ia in s!ri8inul ei minciuna si intunerecul. ,m!otri"a
8urmntului crestinesc !e care acei 'unctionari l(au !restat -tatului& ei dau un 8urmnt !7nesc.
:. 0rancmasoneria lu!t im!otri"a le7ii naturale& "oite de Dumnezeu& con'orm creia omenirea e com!us din
natiuni. +iserica 2rtodo3 care a culti"at totdeauna s!eci'icul s!iritual al natiunilor si le(a a8utat s(si
dobndeasc libertatea si s(si mentin 'iinta !rime8duit de asu!ritori& nu admite aceast lu!t !entru
e3terminarea "ariettii s!irituale din snul omenirii.
%surile cele mai e'icace ce are s le ia +iserica im!otri"a acestui dusman al lui Dumnezeu& al ordinei social(
morale si al natiunei& sunt urmtoarele/
9. 2 actiune !ersistenta !ublicistic si oral de demascare a sco!urilor si a acti"ittii ne'aste a acestei
or7anizatii)
A. ,ndemnarea intelectualilor romni& care se do"edesc a 'ace !arte din lo8i& s le !rseasc. ,n caz contrar&
G0rtia 2rtodo3 RomnH e3tins !e toat tara "a 'i indemnat s izoleze !e cei ce !re'er s rmn in lo8i.
+iserica le "a re'uza la moarte slu8ba inmormntrii& in caz c !n atunci nu se ciesc.
De asemenea& le "a re'uza !rezenta ca membri in cor!oratiile bisericesti.
@. Preotimea "a in"ta !o!orul ce sco!uri urmreste acela care e 'rancmason si(9 "a s'tui s se 'ereasc si s
nu dea "otul candidatilor ce a!artin lo8ilor.
>. -'. -inod acom!aniat de toate cor!oratiunile bisericesti si asociatiile reli7ioase se "a strdui s con"in7
$u"ernul si 4or!urile le7iuitoare s aduc o le7e !entru des'iintarea acestei or7anizatii oculte. ,n caz c
$u"ernul nu o "a 'ace& -'ntul -inod se "a in7ri8i s 'ie adusa o ast'el de le7e din initiati"a !arlamentar.H
II. Intre/ referatul impreun cu conclu*iile se %a tipri in -rosur prin Consiliul Central
Bisericesc si se %a intre-uinta ca mi9loc de propa/and impotri%a francmasoneriei.
'/S /atriar! prezint declaratia fcut in fata Sa, a delegatilor lo4ei francmasone nationale in frunte cu d-l
/angal, prin care aduc la cunostint c aceste lo4i se autodizolv, spre a nu fi confundate cu 9o4a "arelui 1rient
si spre a nu se crede c este impotriva culturii sentimentelor monar!ice, nationale si crestine 7l Z d /angal Z
in numele delegatilor declar c toti membrii lo4elor francmasone nationale sunt buni fii ai +isericii 1rtodoDe
--
Sf Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui 'on /angal si a celorlalti conductori ai masoneriei nationale
romne, cetit in ziua de :< 3ebruarie ac in fata '/S /atriar! "iron, prin care anunt c aceasta organizatie
se autodizolv 7ste prin urmare de sine inteles c !otrrea Sf Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi
la lo4ile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai eDist
9a orele -H '/S /atriar!, ridic sedinta, prorognd Sf Sinod pentru data de := "artie ac, orele -6 dimineata
/07S7D'(*7,
(ss) "'01(
Secretar,
(ss) [ I.9.C*'1( C0.'1,7.(J
'n -=5; .tenagora ' (nscut .risto?lis SpMrou), fost ar!iepiscop al .mericilor de (ord si de Sud, initiat in
masonerie la .tena, a4uns la gradul HH, devine patriar! ecumenic al Constantinopolului
'n iulie -=C: patriar!ul ecumenic .tenagora moare si este inmormntat# o inmormntare cu sicriul inc!is 7ste
urmat de ctre Dimitrie (mason de gradul HH, in lo4a mam a *urciei, membru al lo4ilor grecofone \)oulous% si
\)a?i?at%)
Reluarea os,ndirii masoneriei de ctre Biserica Ciprului 5(1137
$Sf Sinod, in sedinta sa din -- febr -==H, studiind documentul semnat si depus la acesta de ctre mai mult de
-- 666 de credinciosi ortodocsi membri ai pliromei (plenului) Sfintei noastre +iserici a Ciprului, prin care se
cerea fiDarea pozitiei oficiale a +isericii 1rtodoDe fat de masonerie si condamnarea acesteia spre luarea la
cunostint si ferire a credinciosilor, comunic cele de mai 4os:
"asoneria este o organizatie in afara +isericii noastre 1rtodoDe, cu o conceptie despre lume care nu duce ctre
principiile credintei noastre ortodoDe /rin ceremoniile secrete oficiate in intuneric si prin modurile de initiere a
adeptilor ei, cu initiatori in cele sfinte (tainele) $preoti si ar!ierei% si initiati, se autopropune ca un fel de alt
religie Se prezint c!iar ca o suprareligie si cultiv sincretismul, adic egalizarea si amestecarea tuturor
religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat si de condamnat pentru adevrul credintei in )ristos
/entru toate acestea masoneria nu a fost niciodat aprobat de +iseric .ceasta a condamnat in mod repetat si
condamn organizatiile secrete de orice natur, mai ales cnd acestea sunt intretesute cu ceremonii care au
coloratur religioas
)ristos este 9umin, .devr, ,iat, si adeptul adevrat al lui )ristos trebuie s triasc si s lucreze in cadrul
acestei lumini si s evite cte se svrsesc in intuneric /entru aceea, crestinul adevrat, si nu numai dup nume,
nu poate s fie membru sau adept al masoneriei
/rincipiile intr-a4utorrii, care sunt prezentate a fi profesate de masoni, eDist din belsug si in crestinism /rin
urmare, crestinul care doreste s practice aceste principii, poate s o fac in cadrul +isericii si prin +iseric (u
este nevoie s se incadreze in organizatii secrete si de provenient dubioas
De altfel, dup cum ne spune .postolul /avel $ce impreunare are lumina cu intunericulF% (: Corinteni ,', -5)
Domnul nostru 'isus )ristos ne invat c $tot cela ce face rele, urste 9umina# si nu vine la 9umin, ca s nu se
vdeasc lucrurile lui 'ar cela ce face adevrul, vine la 9umin# ca s se arate lucrurile lui, c intru Dumnezeu
sunt lucrate% ('oan ''', :6-:-)
/entru aceea, sfatul +isericii ctre membrii pliromei sale, in ceea ce priveste situarea lor fat de masonerie, este
aceea pe care o arat .postolul /avel in 7pistola ctre 7feseni: $nu v amestecati cu faptele cele fr de road
ale intunericului, ci mai vrtos si mustratiL iar toate vdindu-se de lumin se arat# c tot ce se arat lumin
-:
este% (7feseni, ,, --, -H) 0mneti deci, atasati in mod statornic la lumina vesnic a lui )ristos si in cadrul
acesteia alctuiti-v viata si croiti-v caleaX%
Dac vom compara cele patru pozitii oficiale si normative ale 1rtodoDiei privitoare la francmasonerie, si
anume, Cipru -;-<, Irecia -=HH, 0omnia -=HC si din nou Cipru -==H, constatm, ca un numitor comun,
osndirea acestei miscri
*otusi, se poate observa un fel de diminuare a consistentei si triei declaratiilor respective, si c!iar o tendint de
treptat secularizare *onul du!ovnicesc si bisericesc al primei afurisanii se diminueaz pe parcurs, lucru ce
trdeaz un fel de slbire si de deplasare a perspectivei ctre lumea aceasta, lucru ce micsoreaz eficienta
acestor actiuniL
Bi-lio/rafie
] ] ] +iblia -B;;, +ucuresti, -==C
] ] ] )ronograf, 1radea, -==:
] ] ] *eDte care au zguduit lumea, 'asi, -==<
] ] ] Scara, treptele : si 5
+dulescu Dan, 'mprtia rului (eA age, 7d C!ristiana, :66-
Comnescu 0adu, 'storia francmasoneriei, +ucuresti, -==:
David /etru, 'nvazia sectelor, Constanta, -===
Dem "arc, BBB .nti!rist, 7d Domino, -==C
Dobridor 'lariu, Decderea dogmelor
"i!lcescu 'rineu, *eologia lupttoare, 7d 7p 0omanului si )usilor, -==5
"ironescu 'oan (or, "oldova crestin si 4udaismul talmudic, -=:C
"onaste Serge, /rotocoalele de la *oronto, 7d Samizdat, -==<
"ota 'oan ', /rotocoalele inteleptilor Sionului (traducere si comentarii), -=:H
(efontaine 9uc, 3rancmasoneria, 7d Diogene, -==6
(estorescu-+lcesti, ), "asoneria o stare de spirit, o ai sau nu o ai, Centrul (ational de Studii
3rancmasonice, +ucuresti, :66H
(icolae al .rdealului, Studiu asupra 3rancmasoneriei, (aprobat de Sf Sinod, -=HC) +ibl 'nst +iblic al +10
/aulescu (icolae, Spitalul, Coranul, *almudul, Ca!alul, 3rancmasoneria, +uc, -=-H
/opescu 'oan St, 9ectiuni duminicale 3rancmasoneria, -=H5
/opescu "liesti, (, 'udeii si romnii, -=H=
/opovici >ustin, +iserica 1rtodoD si 7cumenismul, /etru ,od, :66:
-H
0anc, /aul, 3rancmasoneria in lumina +ibliei, .gape, :666
Serafim (.leDeiev), 1rtodoDia si ecumenismul, "n Sltioara, -==C
Stefnescu /aul, 0itualul lo4ilor francmasonice albastre, +ucuresti, -==;
] ] ] intreaga oper apologetic si seria de brosuri populare +iserica si Sinagoga#
] ] ] Crestinismul si 3rancmasoneria Ce este 3rancmasoneria pentru poporul crestin
"i4loacele popoarelor crestine de a o combate, 7d Sfintei 7piscopii a .rgesului# -=H5
.ici cred c autorul face o gre^eal: din propriile informatii (neverificate _ns) ^tiu c aceast statuie s-a instalat
de puterea laic, trecndu-se peste voin`a patriar!ului *eoctist (n n)
3acerea ',, -C: $Si cunoscu Cain pre femeia lui, si zmislind nscu pre 7no! Si era zidind cetate, si numi
cetatea pre numele fiului lui, 7no!% 3rancmaaon fr, freemason engl b zidar liber
+abel, +abilon
''' 0egi
de ctre fata: din cauza +iblia -B;;, not, p =<=
/efcu, s m: c!iparos, 'dem, Ilosar, p =5H
Cori, s m pl: msur de capacitate, 'dem, Ilosar, p =HB
"a!il, s n: !ran, provizie, 'dem, Ilosar, p =5-
,et!, s m: msur de capacitate, 'dem, Ilosar, p =5;
7lam, s n: partea din fat a unui templu, pridvor# pronaos, 'dem, Ilosar, p =HC
Ilvnt, s f: capt, margine# capitel, 'dem, Ilosar, p =H;
/olimar, s n: intritur de scnduri la o cetate, plimar, 'dem, Ilosar, p =55
Coast, s f: latur, margine, 'dem, Ilosar, p =HB
+old, s n: bt ascutit cu care se impung vitele pentru a le indemna# capt (ascutit) pus in vrful cldirilor,
'dem, Ilosar, p =H5
0odie, ornament metalic in form de rodie mic, 'dem, Ilosar, p =55
Cpetea, s f: margine, 'dem, Ilosar, p =HB
>a?in
+oaz
/ Stefnescu, 0itualul lo4ilor francmasonice albastre, +ucuresti, -==;, p <=
*raducere din cotidianul suedez 7Dpressen (r din --6--==C p -:
-5
'nformatii internet neverificate Sursa:!ttp:YYusanedstatnetYcgibinYvieAstatFnamebCountermason (Constructed
:B 3ebruarM -===)
Cf 9uc (efontaine, 3rancmasoneria, 7d Diogene, -==6, p ;;
Cf 'bidem, p =C
Sub care a inceput Conciliul ,atican '' (-=B:--=B<) . murit in timpul Conciliului, fiind urmat de ctre /aul al
,'-lea, cel care alturi de $tovarsul si fratele% su de breasl, /atriar!ul .tenagora au ridicat anatemele in
-=B<
Cf $Distrugerea bisericii romano-catolice%, in rev 3rancmasoneria, pp 5=-<-, nr -, -===
Dan . 9zrescu, 0omnii in 3rancmasoneria universal (ote si bibliografie de )oria (estorescu-+lcesti
+ucuresti, Centrul (ational de Studii 3rancmasonice, -==C p -C5
Despre acesta, vezi ( . Jrsu, .r!idiaconul (apoi ar!imandritul) I!erasim de la "itropolia din lasi,
traductorul *ainei francmasonilor, in anul -C;C, in $'norogul Caiete masonice% (+ucuresti), -, :66-, p :=-<:
Iabriel 9ouis Calabre /erau, 9 81rdre des 3rancs-"aaons tra!i, et le Secret des "opses rPvPlP .msterdam,
-CC; *itlul manuscrisului romnesc reproduce pe cel al primei prti a crtii, 9es Secret des 3rancs- "aaons
"aaons
"elc!isedec Stefnescu (-;::--;=:), episcop si crturar, ministru
3ilaret Scriban (-;----;CH), profesor si episcop $in partibus% de Stavropoleos
I!erasim Clipa ( F - -;:B), episcop de )usi (-C=B--;6H) si de 0oman ( -;6H--;:B)
.mfilo!ie )otineanul ( F - -;66), episcop si crturar
) (estorescu-+lcesti, "asoneria o stare de spirit, o ai sau nu o ai, Centrul (ational de Studii
3rancmasonice, +ucuresti, :66H, p 5;;
9eon I!euca (c -CH< - c -C;=), crturar, diplomat, om politic# episcop de 0oman (-CB=--C;<) si mitropolit al
"oldovei (-C;B--C;;)
Dionisie 9upu (-CB=--;H-), mitropolit al Jngrovla!iei (-;-=--;:-), spri4initor al lui I!eorg!e 9azr si al
invtmntului romnesc
.tanasie Stoianescu (-;-<--;;6), episcop de 0mnic (-;CH--;;6) 9a -;CC binecuvnteaz trupele romne la
trecerea Dunrii
'rineu "i!lcescu (-;C5 - -=5;), preot-profesor, decan al 3aculttii de teologie din Cernuti, mitropolit al
"oldovei si Sucevei (-=H=- -=5C) *rebuie totusi precizat faptul c "itropolitul 'rineu a iesit din masonerie, si
c!iar a alctuit un studiu temeinic de osndire a acestei organizatii diavolesti, aprut in *eologia lupttoare
.cest studiu a contribuit decisiv la condamnarea masoneriei de ctre Sf Sinod al +10 in anul -=HC Ca
urmare a fost a4utat s moarL
Iala Ialaction cIrigore /iscupescud (-C;=--=B-), preot, scriitor, academician
"iron Cristea (-;B;--=H=), primul patriar! a- +isericii 1rtodoDe 0omne (-=:<--=H=), membru al 0egentei in
timpul minoratului regelui "i!ai ' (-=:B--=H6)
) (estorescu-+lcesti, "asoneriaL, pp 5;=-5=6
-<
Surs: Sc!itul .dormirii "aicii Domnului, +uena ,ista, Colorado, SJ., o mnstire a +isericii 1rtodoDe
.utonome 0use reluat de pe internet la adresa
!ttp:YYAAArussianort!odoDautonomousc!urc!inamericacomYpdfdocumentsY*imelineneA3eb-;:66:
'dem Surs: Sc!itul .dormirii "aicii Domnului, +uena ,ista, Colorado, SJ., o mnstire a +isericii
1rtodoDe .utonome 0use reluat de pe internet la adresa !ttp:YYAAAgooglecomYsearc!F
Vbcac!e:0*v4Aa&oO@5>:AAArussianort!odoDautonomousc!urc!inamericacomYpdfdocumentsY*imelineneA
3eb-;:66:
/reluat din revista Scara, treapta a ',-a !ttp:YYAAAscararoY
Cf Sc!itul .dormirii "aicii Domnului, aceeasi adres
.prut in ,estitorul 1rtodoDiei, anul ',, nr =CYH6 iun -==H, p -, preluat din .devrul bisericesc, in nr HB5
din -B iunie -==H, p -,
!ttp:YYAAAdoDologroYAebYapologeticaY/reDane+adulescu-
+isericaesiefrancmasoneriaY+isericaesiefrancmasoneria!tm
-B