P. 1
TESTE GRILA Statistica Afacerilor

TESTE GRILA Statistica Afacerilor

|Views: 52|Likes:
Published by Sonia Georgiana
teste grila
teste grila

More info:

Published by: Sonia Georgiana on Feb 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2013

pdf

text

original

TESTE GRILA 1. Statistica afacerilor este o componenta a: a. statisticii matematice; b. statisticii aplicate; c. economiei politice. 2.

Se poate aprecia ca statistica afacerilor se afla la întrepatrunderea a doua componente importante ale stiintei statisticii: a. statistica matematica si statistica manageriala; b. statistica economica si statistica aplicata; c. statistica economica si statistica manageriala. 3. În categoria rebuturilor sunt cuprinse: a. bunuri rezultate în activitatea de productie care nu îndeplinesc conditiile de calitate pentru a putea fi considerate produse de baza dar care, prin procese de productie suplimentare, pot fi aduse la forma de produse de baza; b. produsele derivate; c. bunuri rezultate în activitatea de productie care nu îndeplinesc conditiile de calitate pentru a putea fi considerate produse de baza si care nu pot fi transformate în produse de baza. 4. O productie individuala are drept caracteristici: a. un nomenclator foarte larg de sortimente, realizate în cantitatii foarte mici; b. un nomenclator restrâns de sortimente, realizate în cantitati foarte mari; c. stabilitatea activitatii; d. instabilitatea semnificativa a activitatii. 5. O productie de masa are drept caracteristici: a. un nomenclator foarte larg de sortimente, realizate în cantitati foarte mici; b. un nomenclator restrâns de sortimente, realizate în cantitati foarte mari; c. stabilitatea activitatii; d. instabilitatea semnificativa a activitatii. 6. Productia de serie mica are drept caracteristici: a. un nomenclator relativ mare de sortimente, produse în cantitati relativ mici; b. un nomenclator mediu de sortimente, realizate de asemenea în cantitati medii; c. un nomenclator relativ redus de sortimente, fabricate în cantitati relativ mari.

b. Volum fizic al productiei reprezinta: a. b. 9. 13. fabricate în cantitati relativ mari. Principalul motiv pentru care este indicat ca analiza dinamica a valorii productiei marfa sa fie realizata în termeni reali consta în: a. rebuturile remaniabile. c. faptul ca unitatile monetare îti pot modifica valoarea în timp. fabricate în cantitati relativ mari. cladirile realizate prin eforturi proprii.7. b. analiza structurii cifrei de afaceri. produse în cantitati relativ mici. c. 10. instalatiile tehnice realizate prin eforturi proprii. b. un nomenclator relativ redus de sortimente. productia destinata comercializarii. b. c. b. b. valoarea transpusa în unitati monetare a productiei. un nomenclator relativ mare de sortimente. Productia pentru nevoi proprii poate include: a. c. transpunerea cantitatilor fabricate din fiecare element al gamei sortimentale în unitati ale unui singur sortiment. 8. . realizate de asemenea în cantitati medii. volumul fizic al productiei pe care o entitate l-ar putea realiza în conditii normale de lucru. un nomenclator relativ mare de sortimente. d. realizate de asemenea în cantitati medii. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile productiei marfa înregistrate în realitate. 12. produse în cantitati relativ mici. analiza structurii productiei. cifra de afaceri în unitati fizice. cifra de afaceri în unitati fizice realizata de o entitate în conditii normale de lucru. valoarea productiei marfa realizata de o entitate în conditii normale de lucru. c. un nomenclator relativ redus de sortimente. un nomenclator mediu de sortimente. 11. c. Tehnica echivalarii în unitati de sortiment etalon a productiei faciliteaza: a. Productia de serie mijlocie are drept caracteristici: a. cantitatea de bunuri materiale si nemateriale realizate într-o perioada data. un nomenclator mediu de sortimente. Capacitatea de productie semnifica: a. Productia de serie mare are drept caracteristici: a.

volumul fizic al productiei pe care o entitate l-ar putea realiza în conditii normale de lucru. Ca forma de reducere a preturilor. pentru platile anticipate. Gradul de utilizare a capacitatii de productie reprezinta: a. venitul care s-ar obtine daca întreaga productie destinata comercializarii ar fi vânduta. Valoarea productiei marfa exprima: a. c. venitul obtinut din comercializarea produselor firmei. impactul unor factori cu actiune oscilanta asupra proceselor de productie. impactul unor factori cu actiune sezoniera asupra proceselor de productie. c. valoarea produselor comercializate. c.c. 14. culegerea de informatii asupra preferintelor potentialilor clienti. b. b. c. Procedeele statistice utilizate pentru fundamentarea deciziilor politicilor de produs potconsta în: a. 16. 17. 20. culegerea de informatii asupra modului în care sunt primite pe pietele de desfacere produsele firmei si produsele firmelor concurente. c. b. b. analiza statistica a eficientei comercializarii sortimentelor de produse. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile nominale ale productiei marfa. Marimile folosite pentru masurarea productivitatii muncii sunt determinate. 18. b. b. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. rezultatele activitatii de productie si numarul de angajati sau de instalatii tehnice. de regula. Volumul fizic al vânzarilor exprima: a. clientilor vechi. raportul dintre volumul fizic al productiei si capacitatea de productie. c. raportul dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie. 15. 19. impactul unor factori cu actiune constanta asupra proceselor de productie. Trendul unei activitati de productie reflecta: a. cantitatea de produse comercializate. volumul fizic al productiei si capacitatea de productie. raportul dintre valoarea productiei marfa si capacitatea de productie. cifra de afaceri si capacitatea de productie. c. b. ca un raport între: a. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. cifra de afaceri în unitati fizice. . remiza este acordata: a. d.

c. Principalul motiv pentru care este indicat ca analiza dinamica a cifrei de afaceri sa fie realizata în termeni reali consta în: a. risturnul este acordat: a. 24. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. c. 26. cantitatea de produse comercializate. pentru platile anticipate. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. c. b. valoarea produselor fabricate. d. Gradul de valorificare a productiei marfa este un indicator ce exprima: a. estimarile asupra volumului fizic al vânzarilor. faptul ca unitatile monetare îsi pot modifica valoarea în timp. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. 23. c. 22. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile vânzarilor înregistrate în realitate. . d. impactul unor factori cu actiune oscilanta asupra proceselor de comercializare. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. impactul unor factori cu actiune constanta asupra proceselor de comercializare.21. masura în care s-a reusit comercializarea productiei. cantitatea de produse comercializate. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile nominale ale cifrei de afaceri. c. 27. Ca forma de reducere a preturilor. În previziunea fluxurilor monetare generate de vânzari sunt luate în calcul: a. pentru platile anticipate. b. b. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. discountul financiar este acordat: a. c. 25. c. impactul unor factori cu actiune sezoniera asupra proceselor de comercializare. b. Ca forma de reducere a preturilor. 28. venitul obtinut din comercializarea produselor firmei. estimarile asupra preturilor. valoarea produselor fabricate. pentru platile anticipate. b. Ca forma de reducere a preturilor. Trendul unei activitati comerciale reflecta: a. clientilor vechi. clientilor vechi. clientilor vechi. b. Cifra de afaceri a unei firme este o marime ce reprezinta: a. b. b. rabatul este acordat: a. d.

d. 33. venituri ale unei firme. cheltuielile care pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. diviziuni organizatorice unde sunt înregistrate cheltuieli încorporabile în costuri. 34. repartizari ale unor cheltuieli preliminate. Sunt considerate cheltuieli variabile: a. cheltuielile care nu pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. c. Centrele de cheltuieli reprezinta: a. c. cheltuielile a caror marime se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. cheltuieli repartizate asupra unor produse. plati facute pentru sustinerea activitatii unei entitati. sume de bani încasate de o firma. cheltuielile ce actioneaza indirect asupra rentabilitatii. Costurile antecalculate reprezinta: a. cheltuielile a caror marime nu se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. repartizari ale unor cheltuieli anticipate. elementele pentru care se determina costuri. efecte ale activitatii unei firme. cheltuielile ce actioneaza direct asupra rentabilitatii. b. b. 31. estimarile asupra esalonarii platilor firmei. estimarile asupra esalonarii încasarilor firmei. c. c. b. cheltuielile a caror marime se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. Sunt considerate cheltuieli indirecte: a. cheltuielile cu actiune variabila asupra rentabilitatii. 32. Cheltuielile semnifica: a. articolele esentiale de cheltuieli. previziuni asupra valorilor efective ale costurilor. Costurile reprezinta: a. b. operatiuni sau entitati organizatorice. 35. Sunt considerate cheltuieli directe: a. b. .c. c. b. cheltuielile care nu pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. 29. c. sume de bani încasate de o firma. b. 30. c.

cheltuielile date de înregistrarea provizioanelor. . cheltuieli ocazionate de plata furnizorilor. estimarile asupra preturilor de achizitie. 37. b. În categoria cheltuielilor neplatibile sunt cuprinse: a. Sunt considerate cheltuieli preliminate: a. 38. cheltuielile care se refera la perioada de calculatie dar care vor fi platite într-o perioada viitoare. b. c. 39. 41. b. cheltuielile care se refera la perioada de calculatie dar care vor fi platite într-o perioada viitoare. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie si care se refera tot la aceasta. cheltuieli ocazionate de plata furnizorilor. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie dar care se refera la o perioada viitoare. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie si care se refera tot la aceasta. Sunt considerate cheltuieli anticipate: a. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie si care se refera tot la aceasta. c. cheltuielile cu actiune constanta asupra rentabilitatii. b. d. c. Sunt considerate cheltuieli conventional constante : a. c. c. cheltuielile care nu pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. În previziunea fluxurilor monetare generate de cheltuielile materiale de achizitii sunt luate în calcul: a. d. b.36. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie dar care se refera la o perioada viitoare. 42. cheltuielile date de înregistrarea amortizarii. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie dar care se refera la o perioada viitoare. b. Sunt considerate cheltuieli curente: a. cheltuieli ocazionate de plata salariilor. cheltuielile date de înregistrarea provizioanelor. cheltuielile date de înregistrarea amortizarii. cheltuielile care se refera la perioada de calculatie dar care vor fi platite într-o perioada viitoare. 40. În categoria cheltuielilor platibile sunt cuprinse: a. estimarile asupra cantitatilor achizitionate. estimarile asupra esalonarii platilor firmei. c. c. cheltuielile a caror marime nu se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. b. cheltuieli ocazionate de plata salariilor.

eforturile implicate de o activitate sunt exprimate primordial prin: a. c. d. b. venitul net dupa impozitare si activele totale. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile nominale ale cheltuielilor. venitul net dupa impozitare si activele totale. b. venitul net dupa impozitare si capitalurile proprii. c. profit. profitul din exploatare si activele totale. 46. estimarile asupra esalonarii încasarilor firmei. timpul prestat pentru un post de munca. b. planurile de rambursare. profitul din exploatare si cifra de afaceri. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile cheltuielilor înregistrate în realitate. d. . c. b. b. În analiza de eficienta. Principalul motiv pentru care este indicat ca analiza dinamica a cifrei de afaceri sa fie realizata în termeni reali consta în: a.d. c. b. 48. În previziunea fluxurilor monetare generate de cheltuielile financiare sunt luate în calcul: a. 47. 44. faptul ca unitatile monetare îsi pot modifica valoarea în timp. venitul net dupa impozitare si cifra de afaceri. 45. venitul net dupa impozitare si capitalurile proprii. venitul net dupa impozitare si cifra de afaceri. c. Rentabilitatea activelor firmei este o marime data de raportul dintre: a. tarifele salariale. venituri. contributiile pentru asigurarile sociale de stat. c. În previziunea fluxurilor monetare generate de cheltuielile salariale sunt luate în calcul: a. Marja profitului asupra cifrei de afaceri este o marime data de raportul dintre: a. sumele datorate. cheltuieli. elementele în raport cu care sunt stabilite ratele dobânzilor. 43.

d. 18. 31. d. c.a. 38. 3.b. b c. c. c. c. d. 33. 1. c. c. cheltuielile platibile. 49. 20. a. b. 50. . c. profitul din exploatare si capitalurile proprii. 17. 34. 10. 37. În cadrul analizei de rentabilitate sunt puse în balanta: a. venitul net dupa impozitare si capitalurile proprii.c. b. c. c. b. a. 50. 43. b. c. 23. a. a. venitul net dupa impozitare si cifra de afaceri. 16.49. 9. 25. c. d. 5. c. b. b. c. b. c. 41. venitul net dupa impozitare si activele totale. 32.c. 27. 12. 39.b. b. b. c. 36. 26. b. 19. 6. 4. b. a. b. b. 2.b. d 29. 14. a.b. Rentabilitatea capitalurilor proprii este o marime data de raportul dintre: a. c. a. 40. prestigiul firmei. 8. 42. 22. 24. c. a.b . 7. 47. 30. 45. 44. c a. a. a. a. b 11. a 21. 15. b. 35. a. 46. 13. c. d. 48. a. b. a. veniturile încasabile. b. b. a. 28. a. b.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->