88 de exerciţii simple şi dificile – Analiză

matematică

October 5, 2005

Exerciţiu 1. Demonstraţi că pentru o funcţie f : A → B avem

f −1 ( ∪ Bi ) = ∪ f −1 (Bi )
i∈I i∈I

f −1 ( ∩ Bi ) = ∩ f −1 (Bi )
i∈I i∈I
−1
f (C Bi ) = C f −1 (Bi )
pentru orice familie de mulţimi (Bi )i∈I din B.

Exerciţiu 2. (a) Fie (An )n∈N un şir de mulţimi. Definim

lim sup An = ∩ ∪ Am
n∈N n∈N m≥n

lim inf An = ∪ ∩ Am
n∈N n∈N m≥n

Arătaţi că

lim sup An = {x| x aparţine unui număr infinit de mulţimi An }

lim inf An = {x| există nx astfel ı̂ncât pentru n ≥ nx , x ∈ An }

(b) Fie (xn )n∈N un şir de numere reale şi pentru ε > 0 definim
Bn (ε) = {x| |x − xn | ≤ ε} şi B(ε) = limsup Bn (ε). Caracterizaţi mulţimea
B = ∩ B(ε). Acelaşi lucru pentru C(ε) = liminfBn (ε)n şi C = ∩ C(ε).
ε>0 ε>0
Exerciţiu 3. Arătaţi că dacă P(X) este mulţimea părţilor mulţimii X
atunci (P(X), ∆, ∩) este un inel comutativ.

Exerciţiu 3. Arătaţi că corpul numerelor raţionale nu satisface axioma

marginii superioare. Indicaţie: Consideraţi A = {x ∈ Q| 1 ≤ x2 ≤ 2}.

Exerciţiu 4. Demonstraţi că pentru un şir de numere reale strict pozitive

(xn )n∈N avem
xn+1 xn+1
lim inf ≤ lim inf (xn )1/n ≤ lim sup(xn )1/n ≤ lim sup
n→∞ xn n→∞ n→∞ n→∞ xn
xn+1
Deduceţi de aici corolarul teoremei lui Stolz: dacă există lim există
n→∞ xn
1/n
fiind egală cu l atunci şi lim xn există şi e l.
n→∞

Exerciţiu 5. Arătaţi că

1 n 3
0 < e − (1 + ) <
n n
pentru n ≥ 1. Indicaţie: Arătaţi că şirul (1 + n1 )n+1 este descrescător cu
limita e.
1 1
Exerciţiu 6∗ . Fie sn = 1 + 2
+ ··· + n
şi γ constanta lui Euler (γ =
lim sn − ln n). Arătaţi că

γ < sp + sq − spq ≤ 1, pentru p, q ≥ 1

Exerciţiu 7∗ . Pentru un şir de numere strict pozitive (xn )n∈N avem

 
1 + xn+1
lim sup ≥e
n→∞ xn

n h in
n(1+xn+1
Indicaţie: Cum e = lim n+1
n
, relaţia dată se scrie limsup (n+1)xn
≥ e.
Prin reducere la absurd se ajunge la xnn − xn+1
n+1 1
> n+1 pentru n suficient de
mare, ceea ce contrazice divergenţa seriei armonice.

Exerciţiu
 n 8. Fie şirul (xn (a) = xn )n∈N definit prin x1 = a şi xn+1 =
1
1 + xn . Studiaţi numeric comportarea acestui şir pentru diverse valori
a ∈ (0, 2]. Ce observaţi? Puteţi demonstra matematic observaţiile făcute?

2
Exerciţiu 9. Folosiţi unul dintre programele matematice pentru a determina
graficele funcţiilor
sin πx sin 2πx sin nπx
fn (x) = + +···+ , n = 1, 2, · · ·
1 2 n
pentru x ∈ [−1, 1]. Ce concluzie pare plauzibilă?

Exerciţiu 10. Scrieţi un program care pentru un număr real x alege din
şirul 1, 1/2, 1/3, . . . , 1/n, . . . câte un singur termen cu semnul + sau −, fie
acesta ai la pasul i astfel ca a1 + a2 + · · · + aN să fie, pentru un anumit N o
aproximare cu 2 zecimale exacte pentru x.

Exerciţiu 11∗ . Determinaţi cu ajutorul calculatorului 100 de soluţii numere

ı̂ntregi x, y pentru ecuaţia x2 −2y 2 = 1. Indicaţie:√Dacă (x0 , y0 ) este o soluţie
arătaţi cum se pot obţine altele calculând (x0 − 2y0 )n .

Exerciţiu 12. Şirul (xn )n∈N este definit prin x0 = 0 şi xn+1 = axn . Pentru
a ∈ (1, 30) studiaţi comportarea acestui şir. Deduceţi că există trei valori ale
lui a pentru care comportarea şirului se schimbă. Încercaţi să demonstraţi
concluziile deduse numeric. Indicaţie: Studiaţi comportarea funcţiei ax − x
pentru a ∈ (0, 1/ee ), a ∈ (1/ee , 1), a ∈ (1, e1/e ).

Exerciţiu 13. O bancă plaăteşte o dobândă de p procente pe an, dobândă

presupusă calculată continuu cumulat. Arătaţi că o formulă rezonabilă pen-
tru calculul timpului (ı̂n ani) ı̂n care o sumă depusă se dublează este 70/p.
Justificaţi rezultatul şi calculaţi numeric eroarea pe care o astfel de formulă o
dă pentru p = 20, considerănd că banca calculează zilnic dobănda cumulată.
Indicaţie: Tineţi cont că ln 2 e aproximativ 0,7.

Exerciţiu 14. Calculaţi lim sup xn şi lim inf xn pentru şirurile
n sin nπ +1
(a) xn = n+2 6

(b) xn = (−1)n n sin πn

√
(c) xn = n2 + n + 1 + (−1)n n
(d) xn = sin n.

Exerciţiu 15. Fie f : I → I, unde I ⊆ R este interval şi Gf graficul ei

ı̂n planul cartezian. Pentru x1 = a ∈ I considerăm şirul definit recurent
prin xn+1 = f (xn ). Justificaţi următoarea interpretare grafică a termenilor
acestui şir: punctul de pe grafic obţinut prin intersecţia paralelei dusă prin

3
punctul de abscisă xn de pe pe prima bisectoare, are abscisa xn+1 . Studiaţi ı̂n
acest fel şirul xn+1 = axn (1−xn ), pentru diferite valori a ∈ [0, 4] şi x1 ∈ [0, 1].
(Şirul logistic; von Neumann 1940, vezi o vastă literatură după 1980).

Exerciţiu 16. Ce se poate afirma teoretic ı̂n ipotezele de mai sus dacă
f este continuă şi (a): crescştoare, (b): descrescătore. Analizaţi şirul x n =
sin sin
√ · · · sin 1, unde funcţia sin este aplicată de n ori. Deduceţi numeric că
lim nxn şi demonstraţi apoi riguros rezultatul presupus. Indicaţie: Folosiţi
3
x > sin x > x − x6 .
√
Exerciţiu 17∗ . Arătaţi că şirul [n 2] conţine o infinitate de puteri ale lui 2.
(Puteţi folosi calculatorul
√ pentru a deduce numeric o ideie de demonstraţie).
√
Indicaţie: Ştiind că [n 2] = 2k , cum găsiţi n1 > n astfel ca [n1 2] să fie de
asemenea putere a lui 2?

Exerciţiu 18. Care este probabilitatea ca o coardă dusă la ı̂ntâmplare ı̂nr-un

cerc de rază 1 să aibă o lungime mai mare ca 1?

Exerciţiu 19. Stabiliţi natura seriilor:

∞ √ ∞ √ √
X n X n+1− n
√
n=1
n5 + n + 1 n=1 n

∞ ∞
X √
n
X an
a unde an > 0
n=1 n=1
(a1 + a2 + · · · + an )2

Exerciţiu 20. Studuaţi natura următoarelor serii (eventuak calculaţi suma):

∞ ∞ ∞ ∞
X 1 X 1 X ln n X 1 1
ln (1 + α ) arcsin 2
sin α
n=1
n n=1
n n=1 n n=1
n n

∞ ∞ ∞ ∞
X n + 1 X n2 + n + 1 X 1 X 1
n! n! (ln(ln n)) ln n ln (n + 1)!
n=1 n=1 n=3 n=1

∞
P
Exerciţiu 21. Fie an o serie de numere reale pozitive. Arătaţi că (Cri-
n=1
teriul Raabe-Duhamel):

4
  
an
Dacă lim inf n − 1 > 1 atunci seria este convergentă;
an+1 
an
Dacă lim sup n an+1 − 1 < 1 seria este divergentă.
P (2n)!!
Aplicaţie: Studiaţi (2n+1)!!
.

Exerciţiu 22. Fie (an )n∈N un şir strict crescător de numere naturale astfel
că lim a1aan+1
2 ···an
= ∞. Arătaţi că seria
n→∞

∞
X 1
este convergentă
a
n=1 n

iar suma ei este un număr iraţional (Paul Erdös, American Mathematical

Monthly). Indicaţie: Comparaţi cu o serie geometrică. .

Exerciţiu 23∗ . Fie (an )n∈N un şir de numere pozitive descrescător la 0

şi
P astfel ca limnan > 0. Arătaţi că dacă n ∈ {0, 1} este astfel ca seria
n an < ∞ atunci
1
lim (1 + 2 + · · · + n ) = 0
n
Interpretaţi rezultatul. Indicaţie: Arătaţi că dacă, prin absurd,
P există c > 0
astfel ca ε1 + · · · εnk ≥ nk c pentru un şir (nk )k∈N , seria εn an nu satisface
condiţia Cauchy.

Exerciţiu 24. Calculaţi numeric sume parţiale ale seriei

∞ n


X sin 100
n=1
ln n

Care este limita plauzibilă. Demonstraţi convergenţa. Aproximaţi suma cât

mai bine possibil.
∞ ∞
1 π2 1
P P
Exerciţiu 25. Ştiind că n2
= 6
, calculaţi (2n+1)2
şi aflaţi numşrul
n=1 n=1
de termeni din sumele parţiale necesri pentru a calcula π cu două zecimale
exacte.

5
Exerciţiu 26. Următorul raţionament, deocamdată nu riguros, permite
evaluarea sumei unor serii armaonice generalizate: rădăcinile funcţiei sinx x
sunt (kπ)k∈Z , deci
sin x  x  x  x  x
= 1− 1+ 1− 1+ ··· =
x π π 2π 2π
x2 x2 x2
   
1− 2 1− 2 2 1− 2 2 ···
π 2π 3π
Comparaţi diverşi coeficienţi ai lui x.

Exerciţiu 27. Studiaţi convergenţa următoarelor serii

∞ ∞ ∞
X a X sin3 n X
sin cos na α
sin n2 sin n
n=1
n n=1
n n=1

Exerciţiu 28*. Dat fiind şirul pozitiv (an )n∈N , prin definiţie produsul
∞
infinit Π (1 + an ) este convergent dacă şirul produselor parţiale (1 + a1 )(1 +
n=1
∞
P
a2 ) · · · (1 + an ) este convergent. Arătaţi că dacă seria an este convergentă,
n=1
atunci produsul de mai sus este convergent. De aici se poate deduce că seria
X1
p
unde p parcurge toate numerele prime, este divergentă. Indicaţie: Folosiţi
inegalitatea ex > 1 + x.

Exerciţiu 29. Verificaţi grafic formula lui Stirling, anume considereţi şirurile
n! n!
şi √
n
(ne)n 2πn ne

şi reprezentaţi grafic valorile pentru n = 10, 100, 1000, 1000, 100000.

Exerciţiu 30. Precizaţi caracteristicile topologice ale următoarelor mulţimi

din R. Determinaţi ı̂n fiecare caz intA, A, FrA pentru
(a) A = (1, 2] ∪ {3};
(b) A = {1/n | n ∈ N∗ } ∪ {0};

6
 (c) A = C \ Q unde C este mulţimea Cantor;
(d) A = {x | 1 < f (x) < 2} unde f : R → R este o funcţie continuă;
(e) Acelaşi enunţ ca la (d) dar cu inegalităţile ”≤”;
(f) A = Q;

Exerciţiu 31. Precizaţi caracteristicile topologice ale următoarelor mulţimi

din R2 . Determinaţi ı̂n fiecare caz intA, A, FrA pentru
(a) A = [0, 1] × [0, 1];
(b) A = {(x, y) | x2 + 4y 2 ≤ 4} \ {(x, y) | x2 + y 2 ≤ x};
(c) Q2 \ Z2 ;
(d) A = {(x, y) | x + y = 1, x < 1};
(e) A = {(x, y) | sin(xy) < 1}.
(f) f −1 ([0, 1]) unde f : R2 → R este continuă.

Exerciţiu 32. Reprezentaţi ı̂n plan bilele centrate ı̂n zero de rază 1 pentru
metricile d1 , d2 respectiv d∞ din R2 .

Exerciţiu 33. Fie C[0, 1] mulţimea funcţiilor continue definite pe intervalul

[0, 1]. Arătaţi că pentru f, g ∈ C[0, 1] mărimea
Z 1
d(f, g) = |f (x) − g(x)|dx
0

defineşte o distanţă. Demonstraţi că această distanţă nu induce o structură

de spaţiu complet (nu orice şir Cauchy este convergent).

Exerciţiu 34. Fie f : X → Y o funcţie continuă ı̂ntre spaţiile metrice X

şi Y . arătaţi că pentru K ⊂ X compactă rezultă f (K) compactă (,,o funcţie
continuă duce compacţi ı̂n compacţi”).

Exerciţiu 35. Scrieţi un program pentru calculul distanţei Hausdorff-

Pompeiu ı̂ntre orice două cercuri din planul cartezian (cercurile sunt date
prin coordonatele centrelor şi rază).

Exerciţiu 36. Fie K ⊂ X o mulţime compactă ı̂n spaţiul metric X

n
şi D1 , D2 , . . . , Dn mulţimi deschise astfel ca K ⊂ ∪ Di . Arătaţi că există
i=1
ε > 0 astfel ca orice biă de rază ε cu centrul ı̂n K este complet inclusă ı̂ntr-
una dintre mulţimile Di . Indicaţie: Arătaţi mai ı̂ntâi că Di pot fi alese bile

7
deschise şi apoi că există δ > 0 astfel ı̂ncât raza acestora se poate micşora cu
δ cu păstrarea proprietăţii că bilele acoperă K.

Exerciţiu 37. Arătaţi că pe R aplicaţia

 
 x y 
d(x, y) =   − , x, y ∈ R
1 + x 1 + y
defineşte o distanţă ı̂n care şirul (n)n∈N este Cauchy.

Exerciţiu 38. În R2 se consideră metrica dată de


|x2 − y2 | dacă x1 = y1
d(x, y) =
|x1 − y1 | + |x2 | + |y2 | dacă x1 6= y1

oricare ar fi x = (x1 , x2 ), y = (y1 , y2 ) ∈ R2 . Arătaţi că R2 cu această metrică

este complet.

Exerciţiu 39. Fie X = {0, 1}∞ mulţimea şirurilor (xn )n∈N unde xn ∈
{0, 1}. Arătaţi că formula
∞
X |xn − yn |
d(x, y) =
n=0
2n

pentru x = (xn )n∈N , y = (yn )n∈N defineşte o metrică pe X. Arătaţi că acesată
metrică dă aceleaşi şiruri convergente ca metrica definită la curs 1 d1 (x, y) =
1
2k
unde k = max{i| x0 = y0 , . . . , xi = yi }.. În plus, dacă σ : X → X este
funcţia ”shift”, atunci d(σ(x), σ(y)) ≤ 2d(x, y) pentru orice x, y ∈ X.

Exerciţiu 40. Desenaţi bilele unitate pentru spaţiul R3 cu fiecare dintre

normele k · k1 , k · k2 , k · k∞ .

Exerciţiu 41. Reprezentaţi bila de centru f unde f (x) = sin x din spaţiul
C[0, π]. Folosiţi eventual un program pe calculator.

Exerciţiu 42. Arătaţi că pe spaţiul vectorial al funcţiilor integrabile pe

[a, b] mărimea
Z b
kf k = |f (x)|dx
a
1
(1)

8
nu defineşte o normă.

Exerciţiu 43. Arătaţi că pe spaţiul vectorial C[0, 1] mărimea definită prin
Z b
kf k = |f (x)|dx, pentru f ∈ C[0, 1]
a

defineşte o normă dar spaţiul normat obţinut nu este complet.

Exerciţiu 44. Studiaţi continuitatea funcţiilor f : R2 → R definite prin

x2
f (x, y) = pentru (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
şi f (0, 0) = 0.
1
g(x, y) = x sin pentru xy 6= 0
xy
şi 0 ı̂n rest.
x−y
h(x, y) = pentru x 6= y
|x − y|
şi 0 pentru x = y.

Exerciţiu 45. Fie f : V → V o funcţie definită ı̂ntr-un spaţiu normat

pentru care există c > 0 şi α > 0 astfel ca

kf (x) − f (y)k ≤ ckx − ykα

Arătaţi că f este uniform continuă.

Exerciţiu 46. Arătaţi că funcţiile f, g, : (0, ∞) → R definite prin f (x) = √1 ,

x
g(x) = x1 , nu sunt uniform continue.

Exerciţiu 47. Studiaţi convergenţa simplă (punctuală) şi uniformă pentru

şirurile de funcţii:
nxn + 1 nxn + 1
fn : [0, 1] → R, fn (x) = gn : [0, 1] → R, gn (x) = 2 2n
n n x +n+1
enx + nx + 1
hn : [−1, 1] → R, hn (x) = un : R → R, un (x) = f (x + n),
(n + 2)xenx + 2

9
f fiind o funcţie cu limx→∞ f (x) = 0. Ce se poate spune ı̂n acest ultim caz
dacă, ı̂n plus, f este descrescătoare?

Exerciţiu 48. Arătaţi că pentru spaţiul matricilor reale de ordin 2, M2 (R)
mărimea
kAk = (a2 + b2 + c2 + d2 )1/2
 
a b
unde A ∈ M2 (R), A = defineşte o normă ı̂n care spaţiul e complet.
c d
Folosiţi teorema de punct fix pentru a afla numeric soluţia sistemului
−3x + 2y = 6
2x − 3y = 12
cu trei zecimale exacte.

Exerciţiu 49. Să se studieze mulţimile pe care seriile următoare sunt punc-
tual (simplu)
P∞ respectiv uniform convergente:
n
(a) n=1 sin x;
x+1 n
(b) ∞
P

n=1 x−1 ;
P∞ n+1
n 1−x
n
(c) n=1 n 1+2x
;
(−1)n x3
(d) ∞
P
n=1 1+n4 x4 .

Exerciţiu 50. Să se demonstreze că

∞ ∞
X x2 X 1
lim =
n→∞
n=1
1 + n 2 x2 n=1
n2

Exerciţiu 51. Să se demonstreze că următoarele serii sunt convergente şi să
se afle suma lor folosind seriile de puteri (integrabilitatea sau derivabilitatea
acestora)
(−1)n
(a) ∞
P
n=1 3n+1 ;
(−1)n +1
(b) ∞
P
n=1 2n(n+1) ;

(c) ∞ x+2 n
P
n=1 (n+1)(n+2)

Exerciţiu 52. Determinaţi raza de convergenţă 1 următoarelor serii com-

pelxe

10
 P∞ n+1
(a) n=1 n+2 (z − 2)2n
P∞ zn
(b) n=1 nn!

Exerciţiu 53. Dezvoltaţi ı̂n serii de puteri ı̂n jurul punctului indicat:
x2 +1
(a) f (x) = x2 −3x+1
x0 = 1;
(b) f (x) = arctg x, x0 = 0;
1
(c) f (x) = x2 +x+1
, x0 = 1;
z
(d) f (z) = ,z
∈ C, z0 = 1.
z 2 +1
Indicaţie: Pentru (a), (b), (d) folosiţi dezvoltarea ı̂n fracţii simple.

Exerciţiu 54. Folosind formula lui Taylor, calculaţi cu 3 zecimale exacte

(a) sin 310 ;
√
(b) 102;
(c) ln (e5 + 1)
Indicaţie: (a) sin 31o = sin(π/6 + π/180), aplicaţi formula lui Taylor ı̂n
a = π/6.
√ √
8
Exerciţiu 55. Care număr e mai mare 7 sau 8 7 ? Indicaţie: Formula
lui Taylor de ordin 2 pentru f (x) = ln
√x .
x

Exerciţiu 58∗ . Arătaţi că dacă o funcţie definită pe R mărginită este de

două ori derivabilă cu derivata de ordinul al doilea mărginită, atunci şi prima
derivată este mărginită. Indicaţie: Formula lui Taylor cu rest de ordin doi
pe intervale de forma [a − h, a + h].

Exerciţiu 56. Folosiţi unul dintre softurile matematice pentru a reprezenta

pe acelaşi grafic f (x) = ln (x + 1) şi dezvoltarea Taylor a acesteia ı̂n x = 0
de ordin 3.

Exerciţiu 57. Câte zecimale exacte dă seria Taylor pentru sin 2 10 de ordin
π
10? (folosiţi un soft matematic). Atenţie: sin 10 = sin 180 !

Următoarele exerciţii au ca punct final calculul sumei seriei armonice

generalizate de exponent 2. Nu e obligatorie rezolvarea problemelor ı̂n ordinea
dată, deşi e necesară pentru calificativ maxim.

11
 π
R2
Exerciţiu 58. Fie In = sinn xdx. Folosind teorema de transfer de
0
continuitate pentru integrală, arătaţi că lim In = 0.

Exerciţiu 59. Arătaţi prin calcul recurent că

π (2n − 1)!! (2n)!!
I2n = , I2n+1 =
2 (2n)!! (2n + 1)!!

Exerciţiu 60. Folosind exerciţiul 61 şi relaţia de recurenţă pentru In arătaţi

că
In
lim =1
n→∞ In+1

Exerciţiu 61. Deduceţi din 62 şi 63 că

((2n)!!)2
π = lim
n→∞ ((2n − 1)!!)2 n

Exerciţiu 62. Folosind formula lui Mc. Laurin, arătaţi că seria de puteri
1
pentru √1−x 2 este

∞
1 X (2n − 1)!! 2n
√ =1+ x
1 − x2 n=1
(2n)!!

Studiaţi convergenţa.

Exerciţiu 63. Deduceţi că

∞
X 1 · 3 · · · (2n − 1) x2n+1
arcsin x = x + ·
n=1
2 · 4 · · · 2n 2n + 1

Studiaţi convergenţa uniformă pe [−1, 1].

Exerciţiu 64. Arătaţi prin calcul direct că

Z1
arcsin x π2
√ dx =
1 − x2 8
0

12
 Z1
x2n+1 (2n)!!
√ dx =
1 − x2 (2n + 1)!!
0

Pentru ultima formulă se poate folosi exerciţiul 62.

Exerciţiu 65. Folosiţi seria de puteri pentru arcsinx pentru a arăta că
Z1
arcsin x 1 1
√ dx = 1 + 2 + 2 + · · ·
1 − x2 3 5
0

De ce este posibilă integrarea termen cu termen?

P 1 P 1 P 1
Exerciţiu 66. Observaţi că n2
= (2n+1)2
+ (2n)2
deducând din
exerciţiul 67 că
∞
X 1 π2
=
n=1
n2 6

Exerciţiu 67. Deduceţi şi suma seriei

∞  
X 1 1
+
n=1
(4n − 1)2 (4n + 1)2

Exerciţiu 68. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii,

eventual calculându-se valoarea acestora:
R∞
(a) 0 x3x+1 dx;
R3
(b) 1 √−x21+4x−3 dx;
R ∞ ln x
(c) 1 (x+1) 3 dx;
R ∞ ln x
(d) 1 x dx;
Rπ
(e) 02 ln√sinx x dx.
2
Exerciţiu 69. Folosind formula lui Wallis şi inegalitatea (1−x2 )n ≤ e−nx ≤
1
(1+x2 )n
(demonstraţie!), arătaţi că
Z ∞
2 √
e−x dx = π
−∞

13
Exerciţiu 70. Calculaţi, stabilind convergenţa:
Z 1
xn
In = √ dx
0 1 − x2

Exerciţiu 71. Arătaţi că dacă f : [a, ∞) → R este uniform continuă şi
integrabilă pe [a, ∞) atunci lim f (x) = 0.
x→∞

R1
Exerciţiu 72. Dacă 0+
f (x)/x este convergentă şi f este monotonă atunci
lim f (x) = 0.
x→0+

Exerciţiu 73. Studiaţi convergenţa integralelor

R∞ p
(a) 0 sinx x dx p ∈ N;
R ∞ −x ln x
(b) 0 e x+1 dx;
R ∞ ln | cos x|
(c) 0 x2
dx; calculaţi valoarea!
R1
(d) 0 x sin x1 dx
R n+1 sin x 1
(e)Determinaţi cel mai mic număr natural n pentru care n x
≤ 100
folosind calculatorul.

Exerciţiu 74. Studiaţi derivabilitatea integralei cu parametru

Z π
2 arctg(ytg x)
dx
0 tg x
şi calculaţi valoarea acesteia pentru a = e − 1.

Exerciţiu 75. Calculaţi

∞
sin 2x − sin x
Z
dx
0 x

Exerciţiu 76. Folosind integralele euleriene calculaţi

R 1 2 (1−x)
(a) 0 x(x+1) 5 dx;

Rπ
(b) 02 sin5 x cos8 xdx;

14
 R1
(c) √ 1 dx;
0 1−x4
R∞ 4
(d) 0
x5 e−x dx;

Exerciţiu 77. Folosind derivarea integralelor cu parametrii, calculaţi

Z ∞
e−ax x cos xdx
0

Exerciţiu 79. Determinaţi seriile Forier şi stabiliti convergenţa acestora

folosin criteriul lui Dirichlet (se ı̂nţelege că funcţiile respective sunt prelungite
prin periodicitate):
(a) f (x) = −1 pentru x ∈ (−π, 0] şi f (x) = 1 pentru x ∈ (0, π];
(b) f (x) = |x|, x ∈ (−π, π]
(c) f (x) = 2x

Exerciţiu 80. Folosind transformarea x → x/π dezvoltaţi ı̂n serie Forier

funcţia f : (−1, 1] → R, f (x) = [x]

Exerciţiu 81. Folosind seria Fourier a funcţiei π−x

2
pe intervalul (0.2π)
arătaţi că
∞
π − x X sin nx
= , x ∈ (0, 2π)
2 n=1
n

Exerciţiu 82. Din dezvoltarea precedentă (substituiţi x → 2x) deduceţi

∞
X sin(2n − 1)x π
= , x ∈ (0, π)
n=1
2n − 1 4

Exerciţiu 83. Din dezvoltarea funcţiei f (x) = x2 pe (−π, π] deduceţi for-

mulele ∞
π2 X 1
=
6 n=1
n2
∞
π 2 X (−1)n−1
=
12 n=1 n2

15
Exerciţiu 84. Dezvoltaţi ı̂n serie Fourier f (x) = cos ax pe (−π, π) şi
deduceţi
∞
π 1 X (−1)n
= +2 2 − n2
, x ∈ [−π, π]
sin aπ a n=1
a
Aceasta costituie o demonstraţie riguroasă a descompunerii “infinite” ı̂n
fracţii simple a funcţiei sin1 x facută “euristic” la curs. (vezi demonstraţia
formulei Γ(x)Γ(1 − x) = sinππx .

Exerciţiu 85. Combinând seriile Fourier pentru funcţiile x şi x2 deduceţi

formula ∞
3x2 − 6πx − 2π 2 X cos nx
= 2
, x ∈ [0, π]
12 n=1
n
Următoarele consideraţii dezvoltă o metoda de a folosi funcţiile complexe

pentru stabilirea unor sume de serii Fourier.

Exerciţiu 86. Arătaţi că pentru z = |z|(cos x + i sin x), x ∈ (0, 2π) se
poate defini funcţia logaritm complex prin ln z = ln |z| + i(x + 2kπ), k =
0, 1, . . . , n − 1.

Exerciţiu 87. Să presupunem că seriile

∞
a0 X
C= + an cos nx
2 n=1

∞
X
S= an sin nx
n=1

sunt convergente pe [−π, π] mai puţin ı̂ntr-un număr finit de puncte. Notănd
atunci cu zr = r(cos x + i sin x), 0 < r < 1 avem
∞
a0 X
+ an r n einx = f (reix )
2 n=1

Seriile C şi S se obţin atunci conform teoremei lui Abel din

C + iS = lim f (reix )
r→1

16
Exerciţiu 88. (Exemplu) Să considerăm seria
∞
X zn
= − ln(1 − z)
n=1
n

(A se vedea seriile de puteri pentru calculul seriei de mai sus). Notând C =

∞ ∞
cos nx sin nx 1
P P
n
şi S = n
avem atunci C + iS = ln 1−e ix confor consideraţiilor
n=1 n=1
din exerciţiul precedent. Arătaţi că
1 1 h π x π x i
= cos( − ) + i sin( − )
1 − eix 2 sin x2 2 2 2 2

deci conform exerciţiului 88

1  x π−x
ln ix
= − ln 2 sin +i
1−e 2 2
deci  x π−x
C = −2 ln 2 sin , S=
2 2
pentru x ∈ (0, π)

17