Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT DE LECTIE

DATA CLASA LOCUL DE DESFASURARE DISCIPLINA DURATA UNITATEA DE INVATARE TEMA TIPUL LECTIEI COMPETENTE GENERALE COMPETENTE SPECIFICE a XII-a D Sala de clasa LEGISLATIE IN ADMINISTRATIE 50 min. Generalitati privind administratia publica din Romania Generalitati privind administratia Comunicare/asimilare noi cunostinte

Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica.;

Identificarea rolului institutiilor administratiei publice. Prezentarea obiectului administratiei publice; Descrierea tipurilor de activitati; Definirea dreptului administrativ; Identificarea clasificarii administratiei publice.

METODE SI PROCEDEE DIDACTICE

Prelegerea, explicatia, discutia dirijata, conversatia euristica, invatarea prin descoperire, metode ciorchine, frisco, eseul de cinci minute.

MIJLOACELE DE Fise de lucru, extrase legislatie, videoproiector, markere, tabla, INV. creta, caiete de notite. FORME DE ORGANIZARE MATERIAL BIBLIOGRAFIC Colectiv, frontal, minigrupuri de elevi.

Lucica Matei, Ion Popescu, Dragos Dinca Institutiile administratiei publice, manual clasa a XII-a, Edit. Economica Preuniversitaria, 2002; http://www.referat.ro/referate/Administratia_publica_483 7.html http://www.referatele.com/referate/drept/online5/Referatadministratia-publica---Elemente-de-drept--referatelecom.php

Nr. Momentele lectiei Crt .


1. Momentul organizatoric 2 min. 2. Verificarea si reactualizarea continutului predate anterior in vederea stabilirii unei legaturi intre cunostintele asimilate si tema nou prezentata. 8 min.

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Strategia didactica Metode/ Mijl. de Forme procede inv. org. e


conversatia colectiv

Evaluare

3.

Captarea atentiei prin prezentarea temei si a competentelor specifice acesteia. 3 min.

-stabileste prezenta elevilor la orele de curs; -verifica existenta bazei materiale. -adreseaza cateva intrebari generale cu privire la institutiile publice care compun statul: Care sunt institutiile publice din fiecare judet? Ce roluri au? -noteaza elevii si face observatii daca este cazul. -atrage atentia elevilor asupra faptului ca predarea noului continut se va face cu ajutorul lor, prin implicare si realizare de activitati. -scrie la tabla titlul si schema lectiei: Generalitati privind administratia Notiune; Obiect;

-prezinta absentii; Se pregatesc pentru lectie -elevii evaluati raspund la intrebarile adresate de profesor;

Conversati a euristica

frontal

individual

-ceilalti elevi intervin cu completari, daca este cazul; -sunt organizati in patru grupe;

Dialog

Discutia dirijata

colectiv

4.

Dezbaterea propriu-zisa a temei anuntate 25 min.

-sunt atenti la profesor. -noteaza in caiet titlul lectiei si schema prezentata la tabla de profesor;

Conversati a euristica

Tabla Creta

Colectiv

Grup mic de elevi

Tipuri de activitati; Definirea dreptului administrativ; Clasificare.

Invatarea prin descoperire -consulta Constitutia si informatiile din fisa de lucru, acestea continand informatii specifice fiecarui punct al lectiei; -se implica in dezbatere; Ciorchine -raspund si noteaza explicatiile date de profesor; -in functie de tema subtema studiata, acestia vor nota cuvintele cheie; Prelegere -elevii realizeaza la tabla un ciorchine prin Explicatii care se va prezenta sintetic tabloul general al Administratiei; -noteaza pe fisa de lucru notiunile si explicatiile prezentate de profesor; -adreseaza intrebari, daca este cazul, cu privire la lectia predata.

Extras Constitutie

-solicita elevilor sa consulte prevederile constitutionale referitoare la administratie. -distribuie fise de lucru pe care fiecare grupa trebuie sa le studieze si sa raspunda cerintelor. Metoda ciorchine -explica elevilor procedura de lucru: vor realiza un ciorchine car sa contina cuvinte cheie despre cele patru puncte ale lectiei, astfel incat sa prezinte un tablou complet al Administratiei; -expune lectia, respectiv notiuni si elemente referitoare la cele patru puncte prezentate la tabla, cu ajutorul videoproiectorului; -ajuta elevii, face observatii, completeaza cu alte informatii si cunostinte.

Fise de lucru

Colectiv

Tabla Creta

Frontal

Grup de elevi

Videoproie ctor

5.

Operationalizarea cunostintelor 10 min.

-adreseaza intrebari referitoare la tema discutata; -face completari, da explicatii suplimentare; Metoda frisco -fiecare grupa din cele formate deja va primi cate un rol: pesimisti, optimisti, conservatori si exuberanti; -adreseaza elevilor, in scris o intrebare la care elevii trebuie sa raspunda in functie de rolul pe care il au: Cum vedeti Administratia Romaniei peste 4 ani?

-raspund la intrebarile preofesorului;

Dialog

-noteaza in caiete explicatiile suplimentare.

Frisco Colectiv

Colectiv

-raspund,ipotetic, in scris, la intrebarea adresata de profesor; Eseul de cinci minute -prezinta o masura ipotetica si se fac comentarii asupra raspunsurilor date; Fise de lucru

Metoda eseului de cinci minunte -adreseaza o alta intrebare, fara a se mai tine cont de rolul echipelor: Imaginati-va ca sunteti numit prim-ministru pentru o zi. Ce masuri ati lua tinand cont de atributiile acestuia?

6.

Tema pentru acasa 2 min.

-prezinta elevilor tema pe care o au de rezolvat pentru urmatoarea ora; -explica modul de realizarea temei.

-noteaza in caiete cerintele temei pentru acasa.

discutie

Caiete de notite

Colectiv

Consilii locale

Consilii comunale

Consilii orasenesti

Primarii

Adm. publica Locala


Institutii publice Banca Centrala

Administratia publica Guvern Adm. publica centrala Politia

Administratii Financiare

Generalitati privind administratia 1. Notiune 2. Obiect 3. Tipuri de activitati 4. Definirea dreptului administrativ 5. Clasificare. 1. Notiune
Statul, termen care sugereaza un nucleu central, in realitate este o retea de organizatii si institutii centrale si locale diverse, care se ocupa cu asigurarea ordinii si securitatii sociale, politice si economice a unei comunitati nationale date. Administratia este una din institutiile publice care compun statul si este formata, la randul ei, din alte institutii si organisme permanente, cum ar fi: Banca Centrala, Politia, Administratiile Financiare, etc., adica totalitatea puterilor de guvernamant asupra unui teritoriu, fara dreptul de a dispune de acesta. Astfel ca, notiunea de administratie publica se poate intelege facand conexiunea intre cele mentionate anterior cu adjectivul public, -a care arata apartenenta unei colectivitati sau provenienta de la o colectivitate.

2. Obiect
Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localitati, s.a. sunt organe de stat competente sa ia masuri si sa emita dispozitii cu caracter obligatoriu; ele sunt autoritati ale administratiei publice, insa difera prin competenta teritoriala care poate fi extinsa pe intreg teritoriu national sau pe teritoriul unitatii administrative unde au fost alese. Trebuie mentionat faptul ca atributia este prerogativa recunoscuta unui organ, compartiment sau persoana iar ansamblul lor compune competeta unui organ, compatriment functional sau persoane. Competenta teritoriala este unul din cele doua criterii clasificatoare ale organelor executive, a caror totalitate formeaza un sistem constand in organizarea executarii si executarea in concret a actelor normative numit activitatea executiva. In unele state sistemul de organe compus din guvern si din intregul aparat administrativ, in frunte cu seful statului formeaza puterea executiva care coexista alaturi de celelalte puteri organizate in stat, si anume legiuitoare si judecatoreasca. Fiecare organ executiv are o competenta determinata de totalitatea atributiilor autoritatilor administratiei publice, ale unor compartimente din structura acestora sau persoane si limitele exercitarii lor. Dupa criteriul competentei materiale, organele executive se clasifica in organe cu competenta generala si organe de specialitate, iar din punct de vedere al competentei teritoriale distingem intre organele centrale si cele locale.

3. Tipuri de activitati
Ca sistem de organizare administratia publica cuprinde o multitudine de parti componente cu denumiri, cu servicii, atributii si activitati diferite. Legatura sistemului administratiei publice cu puterea executiva se face prin guvern, ministere si celelalte organe ale administratiei publice centrale. La randul sau administratia publica centrala are in teritoriu diferite organe deconcentrate care organizeaza executarea legii in unitatile administrativ teritoriale sau in unitati administrative speciale (cai ferate, armata) in legatura cu domeniul specific de activitate.

Sistemul administratiei publice mai cuprinde si organele administratiei publice locale, respectiv consiliile comunale, consiliile orasenesti si consiliile judetene, care sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale. Consiliile constituite astfel organizeaza serviciile publice ale comunei, orasului sau a judetului printr-un aparat propriu, format din functionari publici de conducere si de executie. Aceste organe ale administratiei publice locale sunt descentralizate pe baza principiului autonomiei locale. Acest principiu ocupa un loc prioritar intre celelalte principii pe care se bazeaza administratia publica locala in unitatile administrativ teritoriale, respectiv in judete, orase si comune. Prin aceste dispozitii legale Statul roman recunoaste ca in interiorul sau colectivitatile locale se administreaza prin alesii sai si prin fortele proprii, dar sub controlul jurisdictional al legalitatii din partea autoritatilor statale.

4. Definirea dreptului administrativ


Distinctia dintre administratia publica centrala si cea locala are la baza utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au in vedere competenta teritoriala si materiala a organelor ce compun administratia publica si natura interesului pe care il promoveaza. Prin urmare, administratia publica centrala isi exercita competenta teritoriala la nivelul intregului teritoriu national, iar cea locala doar la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale in care au fost alese autoritatile respective. Insa daca privim dintr-o alta perspectiva, organele ce compun administratia publica centrala dispun fie de o competenta materiala generala, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe cand autoritatiile locale au o competenta materiala ce se circumscrie in jurul realizarii interesului local. Desigur mai e si promovarea interesului, care poate fi general-national, evident de catre administratia centrala, sau al localitatii respective, de catre administratia publica locala.

5. Clasificare
Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile legii. In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile locale. Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. In asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale. Consiliul local are urmatoarele atributii principale:

alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu; aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului; avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economicosociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;

aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii; aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local; administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului; instituie normele orientative pentru regiile autonome sau societatiile comerciale pe care le infiinteaza; asigura buna functionare a serviciilor de gospodarie comunala, transport local, retele edilitare; organizeaza activitatea serviciilor publice in conditii de operativitate si eficienta; participa la realizarea masurilor de protectie sociala; asigura libertatea comertului si a concurentei loiale, incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii; infinteaza noi institutii de binefacere de interes local; organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii;

Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege. O autoritate deliberativa a administratiei publice locale - consiliul judetean - este constituita, evident, la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Aceasta caracteristica determina ca la nivelul judetean consiliul sa aiba o competenta restransa, referitoare la exercitiul urmatoarelor atributii principale:

coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor de interes judetean; organizeaza si conduce serviciile judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora; adopta bugetul judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, precum si amenajarea teritoriului; administreaza domeniul public si privat al judetului; asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de interes judetean, precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine; alege, dintre consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia permanenta a consiliului judetean; adopta regulamentul consiliului; aproba statutul personalului din serviciile publice judetene, organigramele si numarul de personal; stabileste impozite si taxe judetene, precum si taxe judetene pe timp limitat; asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatiilor stiintifice, culturalartistice, sportive si de tineret;

Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un prefect. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice. Controlul legalitatii actelor administrative ale autoritatilor publice locale si judetene, sub controlul jurisdictional al legalitatii din partea autoritatilor statale este realizat de catre reprezentantul Guvernului in judete, respectiv prin prefect. Astfel prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Aceasta este singura cale pe care o poate urma

prefectul in exercitarea controlului de legalitate, dar acest control nu este un control ierarhic, ci unul intern deoarece (Legea nr. 69/1991) intre prefecti, pe de o parte si consiliile locale, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Nu exista raporturi de subordonare nici intre administratia judeteana si cea locala, respectiv dintre consiliile judetene si consiliile din orase si comune. Controlul de legalitate exercitat de catre prefect este precedat de catre controlul de legalitate efectuat de personalul de specialitate din cadrul autoritatilor administratiei publice locale, control care se efectueaza din oficiu si inainte de a se emite actul administrativ, iar in cazul in care se constata ca actul contine unele prevederi care contravin legii, ele sunt inlaturate. Exigenta in efectuarea acestui control are drept consecinta emiterea unor acte legale si evitarea unor sesizari, reclamatii sau contestatii care pot conduce la nasterea unor litigii. Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri. Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii Primarul indeplineste o functie de autoritate publica, este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza, raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii, si mai ales reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie. Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:

asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean; asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect; poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii; prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local; intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; exercita functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate; ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre; asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica; controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu; asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local; asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii; exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora; conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social; indeplineste functia de ofiter de stare civila; emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege; propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local; raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului; organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente; ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local. In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna sau in orasul in care a fost ales. In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, in conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.