6.

3 Psihopatologia gandirii si limbajului; proces central al vieii psihice, ce asigur distincia ntre esenial i

Gndirea fenomenal n ordinea ideilor i lucrurilor, dar i edificarea relaiilor dintre ele, intercondiionarea lor

operaiile gndirii: - analiza: separarea mental a prilor componente ale -sinteza: reunirea mental ntr-un ansamblu unitar a

obiectelor i fenomenelor ; prilor componente ; - comparaia: distingerea asemnrilor i a deosebirilor dintre obiecte i fenomene ; - abstractizarea: extragerea unei nsuiri eseniale a obiectului, fcnd abstracie de restul trsturilor sale ; - concretizarea: conceperea obiectului n toat varietatea trsturilor sale ; -generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte, pe baza unor elemente comune i eseniale ; -cuvntul: elementul esenial n toate operaiile gndirii; achiziioneaz, pstreaz, vehiculeaz informaia ; - noiunile se exprim printr-o varietate de cuvinte ; - judecile oglindesc raportul dintre obiecte i fenomene ; -raionamentul: alctuit din judeci; are o structur i o funcie logic Tulburrile gndirii A)Tulburrile ritmului

Accelerarea ritmului ideativ Se descriu: 1. fuga de idei= curgerea rapida a ideilor, trcerea rapida de la o ide la alta, cu tendinta acestora de a se asocial superficial - apare in manie, intoxicatii usoare cu alcool, amphetamine, schizofrenie, tulburare schizoafectiva, surmenaj, oboseala 2. tahipsihie -viteza perturbat de nlnuire a ideilor asociatiile se fac la intamplare dupa aspecte superficiale, dupa rima, apare la --oamenii antrenai, cu elan creator. Gndirea este ingenioas i cu -- patologie (nlnuirea tumultoas, creterea numrului asociaiilor i evocrilor, scderea profunzimii ideilor, discurs mental sincopat, digresiuni ce ntrerup firul logic)*hipomanie (se accelereaz progresiv, asociaiile se fac tot mai superficial) *stari de excitatie psihomotorie din:- schizofrenie - paralizia generala progresiva - starile de ebrietata - intoxicatiile usoare* starile nevrotice * starile de oboseala marcata si surmenaj 3. Mentismul depanare rapida si incoercibila a reprezentarilor si ideilor ; bolnavii au atitudine critica, fac efort sa-si stapaneasca gandurile dar nu reusesc ; provoaca anxietate, ii impiedica pe bolnavi sa se odihneasca apare n -surmenaj, intoxicaii cu cofein, alcool, tutun, cu medicamente

localizare in timp si spatiu sau dupa contraste facile un bun randament.

psihotone si psihodislepticde ; schizofrenie( in cadrul sindromului de automatism mintal) ( tahipsihie= accelerarea cvasiglobala a vietii psihice)

4.Incoerenta gandirii- legaturile dintre idei isi pierd complet aspectul logic, se desfasoara la voia intamplarii, iar exprimarea verbala devine lipsita de continut si neinteligibila salata de cuvinte= forma extrema a incoerentei gandirii- se caracterizeaza prin aceea ca bolnavul exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec liipsit total de continut logic verbigeratie- repetarea stereotipa a acelorasi propozitii, fraze sau cuvinte, se intalneste in:- schizofrenie, - stari dementiale avansate, - tuburari de frcvent lipsite de inteles constiinta ncetinirea ritmului ideativ a)

exprimare lenta, raspunsuri intarziate lentorea ideativa- exprimare in ritm lent(bradilalie), cu voce de intensitate -- bradipsihie= slabirea fortei reprezentative si imaginative, deci scaderea

scazuta cvasiglobala a functiilor psihice --apare in: stari de epuizare, convalescenta, dupa boli somatice, toxice, infectioase

apare n afectiuni neurologice cu interesare extrapiramidala, ca boala

Parkinson, parkinsonismul postencefalic, encefalite ; intoxicatii cu oxid de carbon ; stari de obnubilare a constiintei ; boli psihice:- melancholia - schizophreniaoligofrenia Vscozitatea psihic

forma speciala de lentoare ; apare n epilepsie, presupune alaturi de lentoare

o incapacitate de desprindere de subiect

Fadingul mintal scderea progresiv a gndirii pana la oprirea fluxului ideativ(are loc

stingerea unei fraze ncepute) ; apare n schizofrenie i depresie Barajul ideativ

oprirea ritmului ideativ, brusc, pentru cateva secunde ideea ntrerupt poate

fi reluat dup o pauz ; poate urma o nou tcere i o nou idee rupt din context, dup o eclips ideativ ; n pauzele ideative, pacientul are un gol ideativ sau este perturbat de halucinaii ; apare in schizofrenie Scaderea productivitatii ideilor= saracirea ideativa; ideile sunt din ce in ce mai concentrice, cu un sistem de referinta tot mai redus, deseori monotematice apare in :- strari de surmenaj - tulburari ale constiintei- stari depressive schizofrenie Anideaia=dispariia fluxului ideativ, nu trebuie confundata cu barajul ideativ( in care exista un continut ideativ dar care ramane necunoscut celor din jur) apare n -stri comatoase, idiotie, dementa, epilepsie

Tulburri de continut ale gndirii

Idea dominanta- polarizeaza in mod tranzitoriu tematica ideativa si are o anumita tema;apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fie prin ineditul ei, fie prin alte conditii susceptibile de a-I acorda o valoare intensiva apare in psihotraume, stari pasionale b) Ideile obsesive - sunt idei care acapareaza si constrang intreaga gandire,
a)

sunt recunoscute de bolnav ca neconforme cu gandirea proprie, face eforturi pentru a scapa de ele dar nu reuseste.

Clinic , obsesiile se prezinta sub urmatoarele forme:

1.

obsesiile ideative- idee ce asediaza gandireampune constiintei; subiectul

este in dubiu aspra activitatilor sale ; majoritatea ideilor au caracter bifazic, ele fiind imediat si spontan urmate de altele opuse
2.

amintirile(perseverarea penibila a rememorarii unor evenimente cu continut

neplacut, jenante) si reprezentarile obsesive-(aparitia unor idei care contrazic realitatea si determina reprezentarea figurativa senzorial-plastica, reprezentarea care ia uneori aspectul unei proiectii eidetice) obsesiile fobice-constau in teama fata de anumite obiecte, lucruri, fiinte,

3.

teama nejustificata(si apreciata ca atare ), dar pe care pacientul nu o poate alunga in ciuda faptului ca evita situatia respectiva, apar pe fondul unei anxietati difuze fobia = starea de frica, cu obiect bine precizat, bolnavul recunoaste caracterul irational al fricii sale, o apreciaza in mod critic, lupta pentru a o inlatura, dar nu reuseste se caracterizeaza, ca si obsesiile prin intensitate, adezivitate, ilogism si clasificare:-- frica de locuri(- agorafobia-hipsofobia- frica de locuri inalte rezistenta de neinvins
-

claustrofobia) -- frica de obiecte (aimofobia-de obiecte ascutite ;oxifobia - ace, foarfece - hidrofobia- de tren de cale ferata, de vapor, de apa) -- frica de oameni-- frica de boala -- frica de moarte -- frica de animale -- antropofobie- frica de multime, de aglomerari de oameni 4. Obsesiile impulsive - indeamna bolnavul la acte particulare, lipsite de ratiune, inacceotabile sau ridicole. Teama ca ar putea executa aceste acte se numeste compulsiune. - Compulsiuni sunt legate de obicei de anumite idei obsesive, contrastante cu convingerile bolnavului(teama mamei de obsesia sugrumarii propriului copil), ele

persistand atata timp cat bolnavul se afla in situatia de a putea comite actele impulsive. In acest tip de obsesii impulsive si de contrast, bolnavul isi iau masuri de aparare pentru ca aceste lucruri sa nu se intample. - In alte tipuri de obsesii si de fobii, bolnavul va executa o serie de actiuni menite sa elibereze tensiunea sau sa temporizeze impulsiunea obsedanta, ei indeplinind astfel adevarate ritualuri. Ritualurile sunt acte surogat care substituie actiunea avand efect anxiolitic. Ideile obsedante - se intalnesc in nevroza obsesivo-fobica, si in psihopatia psihastenica, in surmenaj, astenie, psihoze, in debutul schizofreniei. Ideea prevalenta- se caracterizeza prin pozitia dominanta in campul

c)

constiintei si semnificatii aberante. Intamplarile din realitate sunt luare drept argumente si puncte de sprijin. Desi este neconcordanta cu realitatea ea este concordante cu personalitatea individului Caracteristici:neconcordanta cu realitatea ; locul prevalent in psihismul individului ; concordanta cu sistemul ideativ individual( nu-i recunosc caracterul patologic) ; sprijinul ideilor adiacente ; tendinta la dezvoltare si inglobare a evenimentelor si persoanelor din jur ; potential psihopatologic delirant Apar in epilepsie, alcoolism, sdr. predelirant Ideile delirante= pasul ultim in patologia gandirii determinand transformarea calitativa a acesteia, detasare de normalitate; judecata sau rationament care reflecta in mod eronat realitatea, modificand conceptia despre lume si comportamentul bolnavului Caracteristicile ideilor delirante idei cu coninut fals (premise false), neconform cu realitatea

antreneaz convingerea ferm a pacientului n veridicitatea lor sunt impenetrabile la contraargumente logice i dovezi delirul este cea mai elocvent expresie a activitii mintale morbide modific comportamentul pacientului Particularitati: a) este o judecata eronata care domina constiinta

bolnavului si-I modifica in sens patologic comportamentul

b)

este de obicei impenatrabila la contraargumente si inabordabila prin este incompatibila cu actiunea atitudinii critice, bolnavul

confruntare, in ciuda contradictiilor cu realitatea c) fiind lipsit de capacitatea de a-I sesiza in mod constient esenta patologica Caracteristicile delirului

1. anastrofa: debut brusc, ca o revelaie sau pregtirea apariiei printr-o faz

predelirant aceast perioad este marcat de cutri, nencredere, retragerea persoanei

2. coninut: la limita posibilului, ca n delirul expansiv din episodul maniacal 3. tematica: monotematic vs. politematic 4. unitate sau articulare n sisteme delirante 5.sistematizare: delir sistematizat, monotematic, argumentat aparent logic i credibil, chiar delir nesistematizat, n care temele delirante sunt disparate, greu de urmrit

dac coninutul este neverosimil

-

i de neles prin natura discursului dezlnat (se pot ntlni ambele forme n schizofrenie, n funcie de tipul i de debutul acesteia)

6. rsunetul afectiv: delir congruent, n conformitate cu starea afectiv (mai ales n tulburarea

afectiv major)

delir incongruent: starea afectiv este contrar coninutului delirant (mai ales delirul indus (folie deux): inductorul are o putere persuasiv asupra unei

n schizofrenie)

persoane puternic implicate afectiv indusul, care preia delirul Temele delirante Deliruri paranoide

persoana n cauz are convingerea c face obiectul unui prejudiciu se simte persecutat i nedreptit interpreteaz orice gest sau comentariu ca reprezentnd aluzii personale delirul de interpretare: toate evenimentele i replicile sunt interpretate ca delirul de relaie: se dezvolt concentric, pe fundalul unei personaliti persoana este marcat de suspiciune, nencredere, fiind convins c toat delirul de urmrire: convingerea c este urmrit i hruit prin metode delirul de persecuie: individul este subiectul unor comploturi; i dezvolt se transform din persecutat n persecutor (de aceea, constituie o urgen delirul de influen: pacientul este persecutat de la distan, prin mijloace

material, moral etc.

rutcioase personale

vulnerabile, cu eventuale infirmiti

lumea i cunoate slbiciunile, eecurile i i bate joc de ea sofisticate

un sistem de aprare, de anihilare, apoi preia ofensiva i recurge la reclamaii

psihiatric) tehnice sofisticate: unde electromagnetice, raze X, telepatie etc.

acest delir asociaz pseudohalucinaii i face parte din sindromul de individul are impresia c i se ptrunde n intimitatea gndurilor, c i se citesc delirul de otrvire: convingerea pacientului c va fi suprimat prin substane pornete de cele mai multe ori de la un gust ciudat, interpretat ulterior pe

automatism mental gndurile i i se difuzeaz n afar nocive, puse intenionat n mncare, butur, haine model delirant (apare n schizofrenie, dar i n patologia vrstnicului)

Deliruri expansive (apar n special n tulburrile afective severe, n tulburarea schizofrenic afectiv, n demen, n sindromul moriatic)

apar pe un fundal de mulumire, satisfacie (sunt n principal congruente) se refer la origine, situaie social, capaciti intelectuale, statut etc. delirul de grandoare: delir de bogie; principala tem delirant sunt averile delirul megalomanic: caliti personale, fizice i intelectuale, excepionale delirul de invenie: individul se crede antrenat n aciuni de descoperire a delirul de filiaie: individul se crede descendent al unei familii nobile, caut delir de reforma: - elaborarea unor planuri filantropice delir erotomanic- este iubit de o persoana cu nivel social mult superior delir mistic:- se cred purtatorii unor misiuni de ordin spiritual

fabuloase de care dispune

unor sisteme revoluionare, inedite

dovezi n vederea legitimrii

Deliruri micromanice (depresive)

evolueaz pe fundalul afectiv depresiv i prezint un mare risc de suicid subaprecierea propriei persoane delirul de autoacuzare: analizeaz foarte atent aciunile din trecut, i atribuie

vinovii inexistente, solicit pedeaps, se poate autodenuna; prezint un risc foarte mare de omor altruist, urmat de suicid

delirul de ruin: are convingerea c este condamnat la un trai nedemn, delirul de negaie: propria persoan i lumea exterioar sunt ca i inexistente; delirul hipocondriac: organele interne sunt mcinate de boli, putrezesc; delir de transformare si posesiune: au suferit o metamorfoza fizica sau ca au delir hipocondriac: - convingerea ca sunt amenintati sau afectati de o boala delir de autoacuzare, de vinovatie: - isi atribuie vini inexistente sindromul Cotard: cuprinde delir de enormitate (se refer la ansamblul

srccios, de mizerie

apare mai ales n patologia vrstnicului

apare, de asemenea, mai ales n patologia vrstnicului

fost transformati in animale

grava

simptomatologiei pe care o descrie bolnavul), delir de negaie (nuntrul lui nu se afl nimic, nu mnnc, nu respir), delir de imortalitate. Alte teme delirante

delirul de posedare: corpul i este locuit de diferite fiine delirul zooantropic: posesiunea se refer la ntregul organism: bolnavul delirul de gelozie: convingerea de infidelitatea partenerului; sunt cutate

crede c s-a transformat n animal

probe ale adulterului

erotomania: impresia c este iubit de persoane deosebite (staruri, persoane anumite coincidene sunt interpretate ca probe evidente de dragoste delirantul investete afectiv n idealul su, i caut compania, devine n cazul refuzului explicit, apare ura n principiu, face parte din sindromul de automatism mental

publice etc) insistent

Idei delirante mixte ele sunt caracterizate de ambiguitate si tonalitate afectiva pe care evolueaza
a)

delirul de interpretare- tendinta de a analiza, descifra, explica toate persoana- cuprinde idei

aspectele lumii inconjuratoare prin referire la propria

deinfluenta( sunt persecutati prin diferite mijloace sophisticate), idei de relatie

b)

delirul residual ide care ramane dup ace au trecut toate celelalte

aspecte psihopatice. Deoarece modalitatile de aparitie si de formare nu sunt inca elucidate, se considera ca delirul de imaginatie apare ca urmare a unei simple fabulatii iar delirul de interpretare ca o consecinta a unor greseli de judecata a fenomenelor reale. Comunicarea i tulburrile ei Tulburri de comunicare Tulburrile expresiei verbale Limbajul= activitatea de comunicare intre oameni si de realizare a gandirii verbale, notionale, specific umane.

1) dislogii- tulburari mentale de limbaj, sunt consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii evoluand fara modificari ale functiei limbajului si ale aparatului logomotor a) tulburari de forma sau ale activitatii verbale (de intensitate, inaltime, timbru) * hiperactivitate verbala bavardajul- creste debitul cuvintelor apare in deteriorarile involutive, senile, isterie, stari anxioase - tahifemia- creste ritmului si debitului verbal prin accelerare ideativa - logoreea- bavardaj si tahifemie, este usor sesizabila si apare i contextul unei stari de agitatie mai mult sau mai putin accentuata, consta in cresterea ritmului verbal si a fluentei vorbirii pana la pierderea sensului discursului bolnavului care devine incoerent * hipoactivitate verbala mutism- scaderea pana la disparitie a activitatii verbale; poate fi absolut, relativ ( compensat prin mimica), discontinuu, electiv - mutacism mutism deliberat, voluntar - blocajul verbal datorita incoerentei ideative consta in intreruperea brusca a fluxului verbal, urmata de o perioada variabila de absenta a emisiunii ideative si verbale -negativism verbal in schizofrenia catatonica - bradifemie sau vorbirea laconica sau saracirea vorbirii= diminuarea vorbirii spontane, cu raspunsuri scurte, neelaborate, care evita sa aduca informatii suplimentare, limitand comunicarea, apare in stari afective negative din depresii, schizofrenie - solilocvia- vb singur, fara intentia comunicarii, in schizofrenii -vb stereotipa- repetarea nejustificata a unor portiuni de fraze, expresii care nu contribuie la precizia comunicarii

-tangentialitatea-vb digresiva care reduce comunicarea sau o face irelevanta pt ca oculteaza ideea principala - ecolalia repetarea cuvintelor auzite in schizofrenia catatonica, demente - psitacism vorbire incoerenta in idiotie, demente avansate b) tuburari de continut ( ale functiei lingvistice,, semantice) al limbajului si se caracterizeaza prin alterarea sensului cuvintelor, care pot fi modificate, fuzionate, trunchiate. Are loc la nivelul cuvintelor si sau sau frazelor. 1. la nivelul cuvintelor ( apar in schizofrenie si psihastenie) - paralogismul schimbarea sensului unui cuvant uzual - neologismul cuvinte imaginate de bolnav - jargonofazia crearea unui limbaj nou, ca si cand ar folosi o limba noua 2. la nivelul frazei ( apare in intoxicatii, confuzii mentale, manie) - agramatism utilizarea unui limbaj in stil telegrafic - embololalia insertia unor cuvinte straine de sensul obisnuit - schizofazia reuniunea intamplatoare a cuvintelor 2) disfaziile constau in ansamblul comprehensiunii si exprimarii limbajului oral si scris, datorate tulburarilor functiei limbajului ( provocata e o leziune cerebrala ), sunt sinonime afaziilor. Ele cuprind tulburari ca : - surditate verbala- incomprehensiunea vorbirii - intoxicatia prin cuvant repeta raspunsul de la prima intrebare si la celelalte intrebari - amnezia verbala uitarea unor cuvinte sau a vorbitului 3) dislaliile- tulburari de pronuntare, determinate de modificari de intensitate patologica ale functiilor aparatului logomotor - dislalia pe R( rotacism) imposibilitatea pronuntarii literei R

- sigmatismul- sasaiala - rinolalia vorbirea pe nas - balbismul balbaiala ( tonic, clonic, tonico- clonic) Tulburarile limbajului scris 1. tulburarile psihografice ( corespuzatoare dislogiilor) a) tulburarile activitatii grafice - hipoactivitate grafica scaderea activitatii grafice chiar pana la refuz - negativism grafic - hiperactivitate grafica- de diferita intensitati- in forma maxima= graforee- tendinta patologica de a scrie - grafomania- predilectia pentru exprimarea grafica, manifestata in exces - incoerenta grafica- cuvinte sau fraze lipsite de sens - stereotipii grafice repetarea unui cuvant sau fraza b) tulburarile morfologiei grafice ( aspectul scrisului)- litere mari, mici, randuri ascendente, descendente - scrisul seismic litere inegale, randuri suprapuse - grifonajul aspectul unei mazgalituri - scrisul in oglinda- de la dreapta la stanga - scrisul in ghirlanda c) tulburarile semanticii grafice - paragrafismele- omisiuni, transpozitii ale literelor - neografismele- corespunzatoare neologismelor