„Ambi ia oamenilor a rupt unitatea Bisericii”

de Ionu HOROBA | Iulie 4, 2008

Interviu cu PS Justinian Chira, episcop ortodox al Maramure ului i S tmarului

Cu o existen ce se întinde pe parcursul a sa e secole, Episcopia Maramure ului a avut o

istorie extrem de zbuciumat . Din 1739, cu ultimul episcop ortodox amintit cu numele i
pân în 1937, Maramure ului nu i-a fost îng duit s aib episcop ortodox din cauza
unia iei, care a fost o ac iune politic impus . În 1937, se înfiin eaz prin Hotãrârea
Consiliului de Ministri din 23 iulie, Episcopia Ortodox a Maramure ului, iar printr-un
decret al regelui Carol al II-lea, noua Episcopie este înzestrat cu mai multe cl diri în
Sighetu Marma iei, unde i s-a fixat i re edin a. Îns , între anii 1940-1944 Episcopia a
fost desfiin at din cauza ocupa iei Ardealului de c tre unguri. Eliberarea din 1944 a
redeschis posibilitatea relu rii activit ii Episcopiei, îns norii iernii comuniste î i f ceau
apari ia, a a c în 1948, Episcopia Maramuresului, al turi de alte episcopii din ar , a fost
desfiin at de c tre noul regim comunist instalat la putere. În anul 1990, dup eliberarea
de sub dictatura comunist , Sinodul BOR a hot rât reactivarea Episcopiei
Maramure ului, cu sediul în Baia Mare, care urma s cuprind judetele Maramure i
Satu Mare. Loc iitor al noii Eparhii a fost desemnat P.S. Justinian Chira – fiu al
Maramure ului, episcop vicar al Clujului din 1973, care în 26 septembrie 1990 a fost ales
cu majoritate de voturi, titular al Episcopiei Maramure ului i S tmarului i instalat în 11
noiembrie 1990 de c tre un sobor de 11 arhierei, în frunte cu mitropolitul Antonie
Pl m deal al Ardealului. P.S. Justinian a acceptat s vorbeasc despre ceea ce înseamn
s fii cu adev rat un ierarh i despre rolul i provoc rile Bisericii în epoca actual .

- Care este activitatea Episcopiei Maramure ului i S tmarului, la nivel social, în cei 18
ani de când o p stori i?

- Acum 18 ani, când am venit în Baia Mare ca episcop, autorit ile locale nu mi-au pus la
dispozi ie un spa iu pentru episcopie. Timp de un an, Episcopia Maramure ului i
S tmarului a func ionat în casa parohial a unui preot. Iar Consiliul Eparhial al
Episcopiei, care era compus din sapte b rba i, s-a inut în antreul acelei case. Dup un an,
am primit acest sediu în care func ion m acum, unde, ca o ironie a sor ii, a slujit înainte
de 1989 drept cl dire pentru „G rzile Patriotice” ale regimului comunist. Încet, încet am
reamenajat acest spa iu i am pus temelia unei episcopii care s inspire încredere
comunit ii. Pe urm , în cei 18 ani, am înfiin at un Seminar Teologic, care al turi de alte
activit i culturale a imprimat ora ului Baia Mare un aer intelectual. Am înfiin at o sec ie
de teologie la Universitatea de Nord, am scos de sub lumina tiparului câteva reviste.
Toate aceste lucruri sunt de o importan vital pentru comunitatea social a
Maramure ului i a Episcopiei.

- Cum sim i i evolu ia spiritual a comunit ii pe care o p stori i i a lumii în general?

- Marele cronicar Miron Costin spunea într-o scriere de-a lui c : „poporul român se aflã
în calea tuturor r ut ilor”. Pornind de la aceste mari cuvinte, pot spune c starea actual
de tulburare în care se afl în special ara noastr este cauzat de numeroasele secole de
p timire i durere. Caracterul mileniului în care am intrat nici m car cei mai mari savan i
înc nu îl pot deslu i. Pân la începutul acestui mileniu, toate domeniile au cunoscut
descoperiri care merg pân la a fi aproape unice. Îns via a nu st pe loc i schimb rile
vor continua s apar la toate nivelurile, chiar i religios, îns cum anume vor evolua
lucrurile nu tim, numai Dumnezeu ne poate oferi acest r spuns. Înc nu este a ezat
nimic, nici în societatea româneasc i nici la nivel mondial. Toate lucrurile stau a a ca
pe un vulcan în fierbere. A fost o lume în cele dou milenii care au trecut. Mileniul acesta
va fi cu totul altceva.
Îns un lucru este cert: Biserica va duce mai departe nealterat înv tura lui Hristos.

- Se confrunt Biserica actual cu o provocare a Occidentului care poate s -i afecteze

adev rata misiune?

- Pentru mine este o durere teribil faptul c s-a rupt la un moment dat unitatea Bisericii
din cauza ambi iilor oamenilor. Aceast ruptur a dus la favorizarea devia iilor aberante
la adev ratul mesaj pe care Biserica l-a primit de la Hristos. Una dintre cele mai
periculoase provoc ri ale Occidentul este ecumenismul. Sub masca armoniei accept
hirotonirea femeilor, accept homosexualitatea, lucru care degradeaz moral societatea.
Aceste provoc ri sunt periculoase, dar nu pentru Biseric , ci pentru membrii Bisericii.
Institu ia Bisericii este etern , prin principiile mo tenite i l sate în ve nicie de c tre
Iisus. Toate inova iile Occidentului sunt omene ti, iar caracteristica lor principal este
perisabilitatea. Timpul va dovedi acest lucru. De aceea nu m sperie, pentru c Biserica
adev rat caut calitatea i nu cantitatea, nucleul acela pe care îl guverneaz adev rul
m rturisit de Hristos.

- Preasfintia Voastr , care ar fi cele mai importante lucruri pe care ar trebui s le tie
tinerii care îmbr i eazã Taina Preo iei?

- În primul i-n primul rând, s tie s iubeasc pe cei pe care îi va p stori suflete te.
Dac nu ai iubire, po i face cele mai negre posturi i cele mai aprige rug ciuni, totul este
gol i lipsit de orice sens. Apoi trebuie s se raporteze mereu la cuvintele Mântuitorului
pentru a rezolva orice problem ar avea. Dar lucrul cel mai important pentru misiunea
unui preot se reg se te tot în cuvintele lui Hristos care zice: „Mergând înv a i toate
neamurile, botezându-le în numele Tat lui, al Fiului i al Duhului Sfânt”. i s nu uite
niciodat c preo ia este o tain , nu o meserie.

Topice: Interviuri | Edit |