Maria Brâncoveanu - O via de credin i jertf

de admin | 26 Septembrie 2008

Istoria românilor este dominat la sfâr itul secolului al XVII-lea i primele decenii ale
deceniului urm tor (1688-1714) de puternica personalitate a domnitorului Constantin
Brâncoveanu.

A fost c s torit cu doamna Maria fiica lui Anton Vod , cu care a avut patru fii –
Constantin, tefan, Radu i Matei – i apte fiice – Stanca, Maria, Safta, Ancu a, Elenca,
B la a i Smaranda.

În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu cultura româneasc a cunoscut o mare

înflorire. So ia domnitorului, Maria Brâncoveanu, i-a sprijinit toate demersurile culturale:
tip rirea de c r i române ti, grece ti, slave i chiar arabe, turce ti i georgiene, crearea
unui stil arhitectural caracteristic epocii, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de
biserici i m n stiri, restaurarea l ca urilor de cult mai vechi i împodobirea lor cu
obiectele liturgice necesare.

Timp de 26 de ani, Constantin i Maria Brâncoveanu au desf surat o intens activitate

pentru a da timpului lor maxima str lucire cultural i artistic :
- au sprijinit Academia Domneasc de la m n stirea Sfântul Sava din Bucure ti;
- s-au îngrijit de activitatea colilor din m n stirile Sfântul Gheorghe Vechi i Coltea
(Bucure ti) i a altor coli din ora ele rii;
- au sprijinit înfiin area unor biblioteci renumite cu lucr ri procurate din mari centre
culturale din Apus (la m n stirile M rgineni i Hurezi);
- au ajutat tip rirea Bibliei de la Bucure ti început din timpul lui erban Cantacuzino;
- s-au înfiin at prin osteneala familiei domnitoare i a mitropolitului Antim Ivireanul noi
tipografii: la Buz u, Snagov, Râmnicu Vâlcea, Târgovi te;
- au ctitorit biserici la Potlogi i Mogosoaia (lâng Bucure ti);
- M n stirea Hurezi, important i valoroas a ezare monahal , cel mai vast ansamblu de
arhitectur medieval p strat în ara Româneasc , pastreaz i în prezent biserica bolni ei
ridicat de doamna Maria în anul 1696. Tabloul votiv din pronaosul bisericii mari
înf i eaz familia Brâncoveanu, în care se distinge chipul doamnei Maria.
- au ajutat înfiin area colii de zugravi de la Hurezi;
- au ref cut m n stirea Mamul (Oltenia) în care erau îngropa i si membri ai familiei
Brâncoveanu;
- au zidit o biserica în satul Doice ti (Dâmbovi a);
- au ridicat m n stirea din Râmnicu S rat i au închinat-o M n stirii Sfânta Ecaterina din
Muntele Sinai;
- au ini iat ac iuni de refacere i îmbun t ire la multe loca uri de cult: Cozia, Arnota,
Bistri a, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un lemn, Curtea de Arge ,, Dealu,
Snagov, bisericile Domneasc i Sfântul Dumitru din Târgovi te.
- în Transilvania au zidit o biseric în F g ra , alta în Ocna Sibiului, precum i
m n stirea Sâmb ta de Sus;
- în Constantinopol au zidit Biserica Sfântul Nicolae din cartierul Galata;
- la Muntele Athos la M n stirea Sfântul Pavel au ref cut un paraclis i o trapez ;
- la Ismail, pe malul stâng al Dunarii, au ridicat o biseric cu hramul Sfântul Gheorghe;
- au acordat ajutoare permanente a ez mintelor biserice ti din Balcani i Orientul
Apropiat c zute sub domina ia turceasc
- au acordat ajutoare materiale celor patru Patriarhii, unor m n stiri de la Muntele Athos,
Muntele Sinai, din Grecia i insulele grece ti;
- au sprijinit activitatea c rturarilor greci stabili i la noi pentru a- i desf ura activitatea
de profesori la Academia Sfântul Sava;
- au purtat o grij deosebit românilor din Transilvania i Bisericii lor.

Acestea sunt numai o parte din ac iunile intreprinse de cei doi so i iubitori de credin i
cultur . Starea de maxim înflorire bisericeasc i cultural artistic din ara Românesc
s-a sfâr it odat cu înl turarea din scaun a lui Constantin Brâncoveanu.

În S pt mâna Patimilor a anului 1714 a sosit la Bucure ti Mustafa Aga ca sa-l prinda pe
domnitor i s -l duc împreun cu toata familia lui la arigrad. A fost citit domnitorului
firmanul în care era declarat hain i obligat s împlineasc porunca sultanului, iar în caz
de nesupunere ara era trecut prin foc i sabie.

Familia Brâncoveanu a fost izolat de boierii i slujitorii Cur ii, a fost deposedat de toate
bunurile, palatele de la Mogo oaia, Potlogi i Obile ti au fost jefuite, precum i casele din
Scheii Bra ovului iar averile lor înc rcate în 40 de care.

Apoi a început urcusul Calvarului. Românii priveau t cu i, înm rmuri i i neputincio i

trecerea convoiului familiei Brâncoveanu, înconjurat de osta i otomani c l ri; în prima
caret se aflau domnitorul i so ia sa, urmau caretele cu cei 4 fii, cu ginerii, cu nora cea
mai mare i nepo elul Constantin.

Ajun i la Constantinopol, dup un drum de trei s pt mâni, membrii familiei domne ti au

fost jefui i de tot ce aveau asupra lor i arunca i în întunecatele subterane de la Fornetta,
din Cele apte turnuri (Edicule) i în Groapa sângelui, de la 15 mai 1714.

Au fost supu i la chinuri îndelungate iar pe data de 15 august au fost condamna i la

moarte. Era ziua de na tere a domnitorului, împlinea 60 de ani, i ziua onomastica a so iei
sale, doamna Maria. Drama execu iei prin decapitare a fost surprins de Anton Maria Del
Chiaro, secretarul florentin.

Dup cumplitul sfâr it, trupurile martirizate au fost tarate pe uli i i apoi aruncate în apele
Bosforului, iar capetele purtate în pr jini i înfipte la poarta seraiului unde au stat trei zile
iar apoi au fost aruncate în mare.

Pe ascuns, la îndemnul Patriarhiei Ecumenice, cre tinii milostivi au cules din valuri
«s rmanele r m i e ale mucenicilor» i le-au dus în tain i le-au îngropat, nu departe de
Constantinopol, în insula Halchi, în biserica m n stirii Maicii Domnului, zidita de
împaratul Ioan Paleologul, ajutat înainte cu multe daruri de domnitorul martir.
Dup uciderea domnitorului i a celor patru fii – spune cronicarul Del Chiaro – doamna
Marica se g sea închis cu nepo elul ei, sc pat ca prin minune de la moarte, cu nora i cu
ginerii ei la Fornetta. Câ iva binevoitori ai familiei s-au str duit s le ob ina
r scump rarea; plata a fost fixat la 50.000 de galbeni i banii au fost împrumuta i cu
dobând uria i i s-au pl tit marelui vizir.

Dar, neîmp ca ii lor du mani din ara Româneasc , n scocind minciuni au dat aceluia i
vizir 40.000 de galbeni pentru a z d rnici actul de ob inere a libert ii membrilor familiei
Brâncoveanu r ma i în via . Astfel, pe nea teptate, ei au fost trimi i în surghiun la
Kutahia, unde au stat trei ani, în cele din urma fiind elibera i i trimi i în ar .

Doamna Maria va face tot posibilul s aduc în ar r m i ele p mânte ti ale so ului ei.
Abia în anul 1720 a reu it acest lucru i le-a înmormântat în Biserica Sfantul Gheorghe
Nou. Deasupra mormântului, prin grija doamnei Maria, s-a a ezat o lespede de marmur
alb , cu chenar floral, specific brâncovenesc, f r nici o inscrip ie. Spre capul câmpului
lespedei, marginita cu chenar, este s pat stema rii Române ti, în centrul c reia se
poate distinge vulturul cu cruce în cioc, un indiciu ca acesta este mormânt domnesc. În
mod discret, evlavioasa doamn , pentru cinstirea memoriei so ului ei, a suspendat pe un
suport, desupra criptei, o candela de argint cu o frumoasa lucratur cizelat tot în stil
brâncovenesc, cu inscrip ia în litere m runte chirilice:

«Aceasta candel , ce s-au dat la s(ve)ti Gheorghie cel Nou, lumineaz unde odihnescu
oasele fericitului Domnu Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod i iaste f cut de
Doamna M rii Sale Mariia, c rea i m ria sa n d jduie te în Domnul iar i aici s i se
odihneasc oasele».

Textul inscrip iei nu men ioneaza i prezen a r m i elor p mânte ti ale copiilor uci i
odat cu tat l lor. Lumina candelei mormântului a acoperit taina inscrip iei timp de dou
veacuri, fiind descoperit abia în iulie 1914.

Astfel, o noua raz de lumin mai dezv luie pu in din sufletul acestei femei deosebite.
Ani în ir a încercat s aduc r ma i ele p mânte ti ale so ului în ar , s le îngroape în
mod discret pentru a feri mormântul de profanare. Poate c a încercat i sperat toata via a
s aduc r m i ele p mânte ti ale copiilor. Via a de dup 1714 a însemnat numai lacrimi
i durere în fa a mormântului so ului i la gândul copiilor mormant e poate marea.

Astfel, putem afirma pe bun dreptate c via a Doamnei Maria Brâncoveanu a fost una de
excep ie, o via de credin i jertf .