Sunteți pe pagina 1din 21

Tema Proiectului Executarea Zidariilor Mixte: Beton si Zid din Caramida

ARGUMENT

Dezvoltarea in ritmuri inalte a economiei national, ridica in fata constructorilor raspunderi deosebite in realizarea programelor de constructie de toate genurile (industriale, civile, social-culturale).

Imbunatatirea activitatii in constructii cere sa se ridice continuu gradul de industrializare a lucrarilor.

Lucrarile de zidarie au pus si pun in continoare problema mecanizarii operatiilor de lucru care se executa manual cerand muncitorilor efort fizic.

Masurile de tehnica securitatii muncii au ca scop sa se previna, sa se inlature sau sa se reduca pericolele de accindentare a muncitorilor pe santiere. Ca urmare, muncitorii si sefii de echipa sau brigada trebuie sa analizeze atent lucrarile si la nevoie sa ceara explicatii maistrilor, tehnicienilor si inginerilor.

Cap. I. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI COMPLEXE, A ZIDARIEI ARMATE SI A ZIDARIEI MIXTE
1. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI COMPLEXE

1.1. ALCATUIREA ZIDARIEI COMPLEXE Zidaria complexa este zidaria intarita, la intervale determinate prin calcul sau constructiv, cu stalpisori de beton armat cu care conlucreaza la preluarea incarcarilor verticale sau orizontale. Stalpisorii de beton armat turnati in zidarie au rolul de a mari capacitatea portanta a zidariei la incarcari verticale si pentru imbunatatirea preluarii de catre zidarie a solicitarilor datorite actiunii sarcinilor orizontale, in special a celor seismice. Acestia maresc, de asemenea, capacitatea de deformatie si de rezistenta a zidariei in cazul actiunii sarcinilor orizontale, influentand favorabil fenomenul de disipare a energiei imprimate de cutremur. Stalpisorii se prevad la spaleti, precum si in peretii portanti cu incarcari mari, a caror grosime nu poate fi marita din motive tehnice, functionale sau economice. Distantele la care trebuie sa fie dispusi stalpisorii se vor stabili prin calucl sau constructiv, in acest din urma caz aceasta trebuie cuprinsa intre limitele l = 20 d...10 d, d fiind latimea stalpisorului, determinata in functie de incarcarea efectiva. La pereti cu goluri de usi, stalpisorul se prevede de regula la marginea golului, legat monolit cu buiandrugul. Stalpisorii de beton armat, care se prevad pentru preluarea solicitarilor datorate actiunii fortelor seismice, se vor amplasa de regula, in urmatoarele pozitii (fig.X.1):

Fig. X.1. Zidarie complexa. Amplasarea si solidarizarea stalpilor din beton armat cu zidaria: a - elevatie; b - sectiune de colt; c - sectiune la ramificatii; d - sectiune la capete de diafragma sau langa goluri; e - sectiune curenta (in camp). la colturile tronsonului si la intranduri (logii) pe intreaga inaltime a cladirilor din zone seismice de grad 7, avand inaltimea de 9 m si mai mare, precum si la cladiri din zone de gradul 8 si 9 avand inaltimea mai mare de 6 m (fig. X. 1, b); la capetele diafragmelor puternic solicitate pe intreaga inaltime a cladirii sau numai la nivelurile la care rezulta din calcul - cladiri din zone seismice de grad 7 sau mai mare, avand de regula inaltimea egala sau mai mare de 9 m (fig. X.1, c);

la incarcarea golurilor de usi in peretii fragmentati la cladiri din zone seismice de grad 7, avand inaltimea egala sau mai mare de 12 m si la cladiri din zone de grad 8 si 9, necesitatea lor verificandu-se prin calcul; la intersectii si ramificatii, in special, la cladirile din zonele seismice de grad 8 si 9 cu inaltimea de 9 m si mai mare (fig. X.1, d);

In plinurile de zidarie mai inguste decat cele minime pentru zidarie simpla (fig. X.1, e). In figurile X.2, a, b se arata exemplificativ pozitionarea stalpisorilor la cladiri curente cu P + 3 - 4 etaje cu compartimentare deasa, situate in zona de grad seismic 7 si respectiv 8. Dimensiunea minima a sectiunii stalpisorilor va fi de 25 cm, iar sectiunea lor maxima nu va depasi 1 000 cm, iar betonul utilizat va fi de marca B 150. Acolo unde grosimea peretilor o permite, este necesar a se realiza izolarea termica a stalpisorilor din peretii de fatada, prin placarea lor spre exterior. Armarea minima constructiva este de 4 12 mm pentru otel OB 37 si 4 10 mm pentru otel PC 52; etrierii care se folosesc in mod curent vor fi de 6/20 cm cu indesire in zona de innadire a barelor. Innadirea pe verticala a barelor, respectiv ancorarea in centura superioara, se face pe o lungime de cel putin 40 diametre, sau prin sudura. Stalpisorii vor fi solidarizati cu zidaria adiacenta prin bare de otel-beton 6 sau cu plase sudate, dispuse in rosturile orizontale ale zidariei la 60 cm, patrunzand in zidarie cu 50 cm, sau pana la marginea golului cand distanta de la stalpisor la gol este mai mica de 50 cm. La nivelul planseelor, stalpisorii vor fi legati monolit cu centurile de beton armat. In caz de necesitate, legatura stalpisorilor cu zidaria poate fi sporita prin prevederea de pene de beton (zidarie in strepi) realizate in conformitate cu figura X.3.

Fig. X.2. Exemplu de amplasare a stalpilor din beton armat la cladiri cu P + 3...4 etaje alcatuite din zidarie complexa. a - cladiri amplasate in zone cu grad de seismicitate 7; b - cladiri amplasate in zone cu grad de seismicitate 8 si 9; c - distante intre stalpisori.

Fig. X.3. Stlapisori legati de zidarie cu bare de otel si pene de beton;

a - elevatie; b - detaliu pentru penele de beton (zidarie in strepi).

Fig. X.4. Legatura stalpisorilor cu infrastructura cladirii:

a, b - la cladiri fara subsol cu centuri la nivelul pardoselii parterului a - stalp solicitat la intindere; b - stalp solicitat numai la compresiune;

Fig. X.4. Legatura stalpisorilor cu infrastructura cladirii:

c - la cladiri fara subsol cu doua niveluri de centuri; d - la cladiri cu subsol cu doua niveluri de centuri. Legatura stalpisorilor cu infrastructura se face ca in figura X.4.

La cladirile de tip sala, pentru rigidizarea peretilor inalti se prevad stalpisori care impreuna cu centurile intermediare formeaza o retea (fig. X.5), astfel incat suprafata de zidarie incadrata sa nu depaseasca urmatoarele valori:

Fig. X.5. Rigidizarea peretilor la cladirile de tip sala.

zone seismice de gradul 6 zone seismice de gradul 7 zone seismice de gradul 8, 9

: 24 m; : 18 m; : 12 m.

In acest caz stalpisorii pot avea dimensiunea perpendiculara pe perete mai mare decat grosimea acestuia.

1.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI COMPLEXE

Zidaria complexa se executa ca si zidaria simpla din caramida cu deosebirea ca in dreptul golurilor lasate in zidarie pentru stalpii de beton se introduc in rosturile zidariei, pe masura ce se zideste, bare de otel-beton (distanta intre bare pe verticala, numarul si diametrul lor sunt indicate in proiectul de executie). Dupa ce s-a executat zidaria de caramida, se procedeaza la armarea stalpisorilor, cofrarea laturilor ramase libere (dupa situatie stalpisorii pot avea 1, 2, 3 sau 4 laturi cofrate cu zidarie) si la turnarea betonului. Pentru o mai buna legatura a betonului din stalpi cu zidaria de caramida, aceasta din urma se executa in strepi pe fetele care vin in contact cu betonul din stalpisori, asa cum s-a aratat la paragraful precedent. De asemenea, pentru a asigura o buna conlucrare intre zidarie si beton rosturile zidariei vor fi lasate neumplute cu mortar pe o adancime de circa 2 cm pe suprafetele de contact cu betonul. Betonul trebuie sa fie de consistenta plastica si sa se toarne dupa udarea prealabila a fetelor verticale ale zidariei care vin in contact cu aceasta. Pentru a evita remanerea unor goluri in betonul de sub strepi se va da o atentie deosebita compactarii betonului in aceste zone.

10

2. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI ARMATE

2.1. ALCATUIREA ZIDARIEI ARMATE

Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora este inglobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la actiunea diferitelor solicitari; zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele, incat sa se asigure conlucrarea lor, la preluarea eforturilor.

Caramida si mortarul folosite la executarea zidariilor armate vor fi cel putin de marca 50 pentru constructii executate in medii cu umiditatea relativa interioara permanenta a aerului pana la 60 %, si cel putin de marca 100 in cele cu umiditate relativa permanenta interioara mai mare de 60 %, in vederea asigurarii protectiei anticorozive a armaturii. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii mortarului, in aceasta se adauga plastifianti.

Armatura sub forma de bare sau plase sudate se dispune in rosturile orizontale, la maximum 5 randuri de caramida.

La cladiri cu inaltimea mai mare de 9 m amplasate in zone seismice de gradul 7, precum si la cele cu inaltime de 6 m si mai mare din zonele de grad 8, 9, in rosturile orizontale ale zidariei se prevad armaturi in urmatoarele pozitii (fig. X.6):

La colturile, ramificatiile si intersectiile zidurilor exterioare si interioare atunci cand nu sunt prevazuti stalpisori de beton armat (fig. X.6, a, f). Distantele intre armaturi pe verticala in aceste cazuri trebuie sa fie de 60 cm;

11

12

13

Fig. X.6. Zidarie armata:

a, b, c, d, e, f - armarea intalnirilor intre ziduri a - armarea colturilor cu bare independente; b - armarea ramificatiilor cu bare independente; c - armarea colturilor cu plase sudate; d - armarea ramificatiilor cu plase sudate; e - armarea intersectiilor cu bare independente; f - armarea intersectiilor cu plase sudate;

g - armarea sub ferestre si intre ferestre;

h, i - pozitia armaturilor in zidarie h - cu bare independente; i - cu plase sudate.

14

sub ferestre, la doua asize dedesubtul golului, armaturi continue pe toata fatada in cazul cladirilor cu compartimentare deasa, sub forma de centura de zidarie armata (fig. X.6, g); la plinurile dintre ferestre, care nu sunt legate cu pereti perpendiculari de rigidizare si in care nu se dispun stalpisori de beton armat; armaturile se dispun distantate pe verticala la 60 cm (fig. X.6, g).

Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face fie cu cate doua bare de otelbeton OB 37 cu diametrul de 6 mm, fie cu plase sudate prin puncte din sarma STNB. Pentru plasele sudate diametrul barelor este de 4 mm, armatura longitudinala este alcatuita din 3 bare, iar pasul barelor transversale este de maximum 40 cm. Lungimea pe orizontala a zonelor de armare se limiteaza la 1 m de fiecare parte a coltului ramificatiei sau intersectiei. Plinurile inguste sub 1 m latime necontravantuite, in care nu se prevad stalpisori de beton armat, se armeaza pe toata latimea lor. Armaturile se dispun in treimile exterioare ale grosimii zidului, cu o acoperire laterala de minimum 4 cm (fig. X.6, h, i). Grosimea rosturilor in care se prevad armaturile transversale, in forma de gratar, va fi egala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza plus 4 mm.

2.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI ARMATE

Zidaria armata se executa ca si zidaria simpla de caramida cu deosebirea ca in rosturile zidariei, pe masura executarii acesteia, se monteaza armatura din otel-beton, fie sub forma de bare independente, fie sub forma de plase sudate, conform prevederilor proiectului si tinand seama de prevederile de la paragraful precedent. Se va acorda o atentie deosebita realizarii grosimii corespunzatoare a rosturilor pentru a asigura protectia, cu mortar a armaturilor, impotriva coroziunii. La intalnirile dintre ziduri, montarea armaturii se face prin alternare, asa cum rezulta din figura X.6 a...f.

15

3. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI MIXTE

Zidaria mixta (fig. X.7) folosita la realizarea peretilor exteriori ai subsolurilor este alcatuita la exterior dintr-un perete de beton, iar la interior din zidarie de caramida asezata in lung, cu rosturile tesute la fiecare rand. Pentru realizarea legaturilor dintre cei doi pereti, la fiecare al patrulea rans se aseaza cate o caramida transversal, la intervale de maximum 1 m in lungul zidului. Caramizile asezate transversal alterneaza pe inaltimea zidului. In plus, tot pentru asigurarea legaturii celor doua materiale diferite, la cel mult 1 m inaltime, se prevede un rand de caramizi asezate transversal.

Fig. X.7. Zidarie mixta din caramida si beton:

1 - caramida; 2 - beton; 3 - cofraj. 16

Betonul se toarna in straturi succesive avand inaltimea a 3 sau 4 randuri de caramida, corespunzatoare randurilor cu caramizi dispuse in curmezis, cealalta fata fiind cofrata cu panouri de cofraj. In cazul in care prin proiect se prevede ca hidroizolatia verticala sa fie protjata la exterior cu un zid de 12,5 cm grosime, se procedeaza mai intai la executarea acestuia si a hidroizolatiilor respective, aceste elemente servind ulterior drept cofraj exterior pentru turnarea betonului (fig. VIII.13).

La turnarea betonului in zidaria mixta se va tine seama de pauza tehnologica necesara pentru intarirea mortarului din zidaria de caramida, in caz contrar existand pericolul prabusirii zidariei datorita impingerii date de beton. La turnarea betonului se va urmari realizarea unei bune compactari a acestuia, prin mijloace manuale (maiuri de mana, sipuri), mai ales datorita faptului ca betonul trebuie sa fie de consistenta plasticvartoasa.

Fig. VIII.13. Peretii exteriori ai subsolului din zidarie mixta cu hidroizolatie verticala din straturi multiple, lipite aplicata pe peretele de rezistenta: 17

1 - trotuar; 2 - rost umplut cu mastic; 3 - protectia hidroizolatiei soclului cu mortar marca 100, armat cu rabit pe retea de otel 4-6 mm cu ochiuri de 250 mm; 4 - hidroizolatie orizontala superioara, din doua straturi de carton bituminat; 5 - planseu peste subsol; 6 - hidroizolatie verticala din straturi multiple bituminoase; 7, 8 - strat suport al hidroizolatiei verticale, din mortar marca 100; 9 - peretii de protectie a hidroizolatiei verticale; 10 - hidroizolatie orizontala la baza peretelui; 10 a - fasie suplimentara a panzei bituminate de 50 cm latime pentru intarirea racordarii hidroizolatiei orizontale cu cea verticala; 11 - mortar de 3-5 mm grosime pentru protectia racordarii; 12 - hidroizolatia orizontala a pardoselii subsolului ; 12 a - portiunea hidroizolatiei pardoselii subsolului, care nu se lipeste pe suport; 13 - strat suport al hidroizolatiei pardoselii subsolului, din mortar marca 100; 14 - strat de mortar M 50, pentru protectia hidroizolatiei pardoselii subsolului, pana la executarea acestei pardoseli; 15 - pardoseala din beton sau alta pardoseala continua cu greutate echivalenta; 16 - armarea locala a betonului de pardoseala deasupra rostului; 17 - strat de beton de egalizare; 18 - pamant cu permeabilitate mare; 19 - umplutura compacta in straturi succesive.

18

Bibliografie

Cartea zidarului - Editura Tehnica

Tehnologia Executarii Constructiilor - Editura Tehnica

Tehnologii Moderne in Constructii Vol I - Editura Tehnica

Tehnologii Moderne in Constructii Vol II - Editura Tehnica

19

Cuprins
Nr. Crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Denumire
TEMA PROIECTULUI ARGUMENT Cap. I. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI COMPLEXE, A ZIDARIEI ARMATE SI A ZIDARIEI MIXTE 1. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI COMPLEXE 1.1. ALCATUIREA ZIDARIEI COMPLEXE 1.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI COMPLEXE 2. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI ARMATE 2.1. ALCATUIREA ZIDARIEI ARMATE 2.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI ARMATE 3. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI MIXTE BIBLIOGRAFIE

Pag.
0 1 2 2 2 10 11 11 15 16 19

20

S-ar putea să vă placă și