APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE

Aria unei suprafete plane

Vom defini conceptul de arie pentru o suprafata plana in general,dupa care vom arata cum se calculeaza aria in anumite situatii, utilizand conceptul de integrala. In geometria elementara am vazut cum se calculeaza aria pentru unele suprafete plane asociate unor poligoane convexe: triunghi,paralelogram, trapez.In general,putem calcula aria unei suprafete asociate unui poligon convex ca suma a ariilor unor triunghiuri in care se descompune acel poligon. Aceasta idee se extinde imediat prin urmatoarea:

Definitie
1. Numim suprafata poligonala regiunea din plan cuprinsa intre laturile

unui poligon oarecare (inclusiv linia poligonala) sau o reuniune finita de asemenea regiuni.
2. Daca P este o suprafata poligonala,aria sa A(P) este suma ariilor

triunghiurilor in care se descompune suprafata poligonala P (care nu depinde de descompunerea aleasa). Observatie Daca P si Q sunt suprafete poligonale astfel incat P Q ,atunci A(P) A(Q). Acest lucru rezulta din aceea ca exista o descompunere in triunghiuri a suprefetei Q care contine toate triunghiurile din descompunerea suprafetei P (si pe langa aceasta, mai poate contine eventual si altele). Sa fixam acum o suprafata plana arbitrara S, care este marginita, adica poate fi inclusa intr-un anumit patrat. Consideram multimea tuturor suprafetelor poligonale incluse in S, adica: P={P | P=suprafata poligonala, P S}

precum si multimea tuturor suprafetelor poligonale incluse in S,adica: Q={Q / Q=suprafata poligonala, QS}. Evident pentru orice suprafata poligonala P P si oricare suprafata poligonala QQ avem P Q , deci A(P) A(Q). Rezulta ca multimea {A (P) / PP} este marginita superior,caci orice A(Q) cu Q Q este un majorant pentru aceasta multime. Analog, multimea {A(Q) / Q Q} este marginita inferior,caci orice A(P) cu PP este un minorant pentru aceasta multime. Putem atunci considera numerele reale: A * (S)=sup{A(P)/ PP}; A*(S)=inf{A(Q)/ QQ }

numite arie interioara,respectiv arie exterioara ale suprafetei S.

Propozitie Cu notatiile anterioare ,avem: A*(S) A* (S). Demonstratie. Fie PP.Deoarece A(P) A(Q),QD,rezulta ca A(P) este un minorant pentru multimea { A(Q) | QD};insa A*(S) este cel mai mare minorant pentru aceasta multime,prin urmare A(P)A*(S).Cum PP a fost arbitrar,deducem ca A*(S) este un majorant pentru multimea {A(P)|PP}; insa A*(S) este cel mai mic majorant pentru aceasta multime prin urmare A*(S)A*(S). Introducem acum conceptul general de arie prin urmatoarea: Definitie Spunem ca o suprafata plana marginita S are arie daca aria interioara si aria exterioara ale suprafetei S sunt egale,iar in acest caz aria lui S este prin definitie valoarea comuna a celor doua arii,adica: A(S)=A*(S)=A*(S). Urmatorul rezultat stabileste o caracterizare a multimilor care au arie si totodata un mod de ac calcula aria ca limita a unui sir de arii de suprafete poligonale. Teorema

Fie S o suprafata plana marginita.Urmatoarele afirmatii sunt echivalente: 1.Suprafata S are arie. 2.Exista un sir (Pn )n1 de suprafete poligoanele incluse in S si un sir (Qn)n1 de suprafete poligonale care include pe S incat: lim A(Pn)=lim A(Qn). Valoarea comuna a acestor limite este tocmai aria suprafetei S. Teorema Fie f :[a,b]R o functie continua si pozitiva.Trapezul curbiliniu S delimitat de graficul functiei f ,axa OX si dreptele de ecuatii x=a, x=b, are arie si aceasta este data de formula : A(S)= .

Demonstratie. Pentru fiecare n N* consideram diviziunea a intervalului [a,b] care imparte acest interval in n interval de lungimi egale, prin punctele de diviziune.

=a+ Notam cu [ ,

, i= , ], i= .

. minimul ,respectiv maximul functiei f pe intervalul de diviziune

Reuniunea dreptunghiurilor de baze segmantale [ suprafata poligonala A( )= inclusa in S,care are aria: ( )= s(f , ),

] si inaltimi

;i=

este o

Adica suma Draboux inferioara corespunzatoare functiei f si diviziunii

Reuniunea dreptunghiurilor de baze segmentele [ o suprafata poligonala A( )= ( care include S si are aria: )=S(f ,

] si inaltimi

, i=

este

), adica suma Darboux superioara .

corespunzatoare functiei f si diviziunii Dar =

0 si cum sumele Darboux sunt niste sume Riemann (caci functia f

este continua) rezulta : ( )= = f )= )= ;

Conform teoremei precedente,rezulta ca suprafata S are arie si acesta este : A(S)= )= )=

Observatie (interpretarea geometrica a teoremei de medie) Din teorema anterioara si teorema de medie, care afirma egalitatea pentru un c [a,b], deducem ca aria trapezului curbiliniu considerat este egala cu aria unui dreptunghi cu baza intervalul [a,b] si inaltime f(c). Consecinta Fie f,g:[a,b] doua functii continue cu proprietatea ca f(x)g(x) pentru orice

x [a,b].Suprafata plana S delimitata de graficele celor doua functii si dreptele de ecuatii x=a, x=b , are arie si aceasta este data de formula: A(S)=

Demonstrarie .Tratam doua cazuri,complementare logic.

I.

g(x) 0, x [a,b].Atunci functiile f si g sunt pozitive,mai precis f(x) g(x) 0, x [a,b].Rezulta ca aria suprafetei S este diferenta dintre ariile a doua trapeze curbilinii: cel corespunzator graficului lui f si cel corespunzator graficului g (am folosit aditivitatea ariei). Aplicand teorema, rezulta:

A(S)=

II.

[a,b] cu g(

) <0.Functia g fiind continua pe intervalul

compact

[a,b],este marginita.Deci exista

astfel incat g(x) , x [a,b].

Consideram atunci funciile f1,g1 :[a,b] , f1(x)= f(x)- ,g1(x)=g(x)- si avem f1(x) g1(x)0, x [a,b].Deoarece graficele f1 si g1 se obtin din cele ale lui f ,respectiv g printr-o translatie de directi OY,rezulta ca suprafata S1 delimitata de graficele lui f1,g1 si dreptele x=a, x=b este echivalenta (are aceeasi arie) cu suprafata S. Dar aria lui S1 se calculeaza conform cazului I).Asadar:
A(S)= A(S1)=

Volumul unui corp de rotatie

Fundamentarea noiunii de volum este aproape paralel cu aceea a noiuni de arie. Din geometria elementar tim s calculm volumele unor poliedre: prisma, piramida, triunghiul de piramid. n general, pentru a calcula volumul unui poliedru oarecare, l descompunem n tetraedre (piramide triunghiulare) i facem suma volumelor acestor tetraedre. Extindem ideea prin urmtoarea: Definiie
1) Numim corp poliedral o reuniune finit de poliedre, care este acelai lucru cu o

reuniune finit de tetraedre.

2) Daca P este un corp polidral, volumul su V(P) este suma volumelor tetraedrelor

n care se descompune corpul P (care nu depinde de descompunerea aleas). Observaie Dac P,Q sunt corpuri poliedrale i PQ, atunci V(P) V(Q). S fixm acum un corp geometric C, care este mrginit ,adic poate fi inclus ntr-un anumit cub. Considerm mulimea tuturor corpurilor poliedrale incluse n C, adic: P={P|=corp poliedral, PC} i mulimea tuturor corpurilor poliedrale care includ pe C, adic D={Q|Q=corp poliedral, QC}. Ca i n consideratiunile similare pe care le-am fcut cnd am vorbit despre arii, putem considera numerele reale: V(C)=sup{V(P)|P P} V*(C)=inf{V(P)|P P} numite volumul interior , respectiv, volumul exterior ale corpului C. Rezult uor c V (C) V*(C). Conceptul general de volum se introduce prin urmtoare: Definiie

Spunem c un corp geometric mrginit C are volum dac volumul su interior este egal cu volumul su exterior, iar n acest caz volumul lui C este definiie valoarea comun a celor dou volume, adic: V(C) =V(C) =V*(C). Ca i n geometria plan, putem demonstra urmtoarea teorem de caracterizare a corpurilor care au volum: Teorem Fie C un corp geometric mrginit.Urmtoarele afirmaii sunt echivalente : 1.Corpul C are volum. 2.Exist un ir (Pn)n1 de corpuri poliedrale incluse n C i un ir (Qn)n1 de corpuri poliedrale care includ pe C,astfel nct : limV(Pn)=limV(Qn) n n

Valoarea comun a acestor limite este tocmai volumul corpului C. Demonstraia este aceeai cu a teoremei corespunztoare de la arii,doar c n acel loc de aria A se consider volumul V. Cu axact aceeai tehnic de demonstraie, utilizat n teorema precedent pentru implicaia 2=>1,putem stabili urmtorul rezultat mai general: Teorema Fie f : [a, b] > R o funcie continu i pozitiv. Rotim n jurul axei OX trapezul curbiliniu delimitat de grafic , axa OX i dreptele x = a, x = b. Corpul de rotaie obinut C are volumul i acesta este dat de formula: V(C)=