P. 1
Referat Unde Seismice

Referat Unde Seismice

|Views: 19|Likes:
Published by nmgaby21
Referat unde seismice școală liceală clasa a IX-a
Referat unde seismice școală liceală clasa a IX-a

More info:

Published by: nmgaby21 on May 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2014

pdf

text

original

Referat la disciplina fizică cu tema

Unde seismice. Cutremure. Producere. Caracteristici

Elev : Estera Fățoi Clasa a XI-a A - Seral

Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi” București

Amplitudinea acestor unde este direct proporţională cu magnitudinea (energia cutremurului). Tipuri de unde seismice: a). Unda P nu este periculoasă pentru clădiri. Particulele materiale oscilează pe direcţia propagării undei. undele S(transversale) produc cele mai importante efecte inerţiale . nu şi prin mediu lichid. Ele deplasează în afară particule de rocă. 2. Undele S se pot propaga doar prin mediu solid (tip rocă). Unde de adâncime(de volum): se deplasează în partea interioară a Pământului. Ele comprimă şi întind în mod succesiv materialul străbătut pe direcţia lor de propagare (într-un mod similar celui în care sunetul se propagă prin aer). deoarece conţine doar aproximativ 20% din energia totală a cutremurului.Undele seismice Energia eliberată brusc de focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma unor unde elastice. Întrucât direcţia de propagare devine aproape verticală în vecinătatea suprafeţei libere a terenului. Ele se propagă cu o viteză de aproximativ 1. Astfel rezultă prima perioadă de ondulare asociată cutremurelor. numite unde seismice. energia se repartizeaza pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distante mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. Unde de tip transversal sau de forfecare(numite unde secundare şi notate S) sunt mai lente ca undele P şi sunt al doilea tip de undă/vibraţie resimţită în timpul seismului. ele ajungând primele (prima vibraţie simţită în timpul seismelor). depinzând de materialul prin care se deplasează. Unde de tip longitudinal sau de dilataţie(numite şi unde primare şi notate P) sunt cele mai rapide unde seismice. Pe masura îndepartarii de locul perturbatiei initiale. şi se pot clasifica în: 1. împingându-le perpendicular pe calea undelor. Undele P se pot propaga prin roci şi lichide.6 până la 8 kilometri/secundă.

deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului şi determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea cutremurului şi cu durata de oscilatie.asupra construcţiilor. . Sunt periculoase.

2. undele superficiale sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Ele sunt resimţite puternic în timpul seismului. Unde superficiale (de suprafaţă) se deplasează la suprafaţa pământului. Love. utilizându-se metode prin care se încearcă să se facă o comparaţie între diferite cutremure. Lord Rayleigh. Determinarea precisă a acestei cantităţi este dificilă din acest motiv. undele seismice au oferit preţioase informaţii despre structura internă a Pământului. deoarece mişcarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Acest fapt cauzează de obicei cele mai mari pagube. care a intuit matematic existenţa acetui tip de unde in 1885) sunt unde care mişcă pământul şi în sus şi în jos şi înainte şi înapoi în sensul de propagare.b). care a creat modelul lor matematic în 1911). Acestea se propagă cu aprox.E.H. deoarece cauzează cele mai intense vibraţii. Doar o mică parte din energia degajată în focarul unui cutremur se transmite sub formă de oscilaţii seismice. 4 km/s. Unde de tip Rayleigh(R): (denumite astfel dupa englezul John William Strutt. Ele sunt cele mai rapide unde de suprafaţă şi mişcă pământul stânga-dreapta faţă de direcţia de propagare. unde L. Deşi au provocat numeroase distrugeri. producând doar o mişcare orizontală. Undele superficiale sunt asemănătoare valurilor apărute într-o suprafaţă de apă – ele mişcă suprafaţa pământului în sus şi în jos. Unde de tip Love(Q) (denumite astfel după matematicianul englez A. . asemănător mişcării valurilor. restul consumându-se în alte procese fizice care au loc în zona focarului. Acestea se propagă din undele interioare care ajung la suprafaţă. Uneori denumite unde lungi sau mai simplu. Ele se clasifică în: 1. care cauzează numeroase pagube fundaţiei unui edificiu care nu este o construcţie paraseismică.

În funcţie de poziţia focarului exprimată prin distanţa H dintre focar şi epicentru. se numeşte focar sau epicentru. Aceste fenomene se manifestă periodic în crusta terestră prin mişcări bruşte şi violente care sunt înregistrate la suprafaţa liberă a terenului sub forma cutremurelor de pământ.Cutremure: Producere şi Clasificare Pământul. Punctul situat la suprafaţa Pământului. posedă o structură internă destul de complicată. nucleul interior central 5000-6320 km. datorate erupţiilor vulcanice(7%) Cutremure tectonice. denumită adâncime sau profunzime. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în staţii echipate cu aparatură specifică. datorate unor modificări structurale importante ale scoarţei terestre(90%) (însoţite de fenomene de rupere sau de faliere) Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică. în care s-au acumulat în timp deformaţii elastice extrem de mari. care se află într-o permanentă mişcare. crusta continentelor(litosferă) 0-70 km. dar care schematic poate fi redusă la: suprafaţa liberă(scoarţă). În acest context. pe verticala focarului. nucleul exterior 2900-5000 km. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială(în realitate există o zonă de fracturare). Şocul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoarţei care vin în contact într-un plan mai slab. poartă denumirea de epicentrul cutremurului. iar prin procese de reflexie şi refracţie ajung la suprafaţa Pământului. producând modificări ale scoarţei terestre în urma acumulărilor energetice în roci şi a erupţiilor vulcanice. Cu privire la sursa care generează cutremurele puternice se admit două categorii principale de mecanisme posibile de producere şi anume: Cutremure vulcanice. generează unde elastice care se propagă radial în toate direcţiile. iar energia pe care o eliberează se extinde pe zone întinse la suprafaţa terestră. Eliberarea bruscă a energiei de deformaţie. transformată instantaneu în energie cinetică. cutremurele se clasifică astfel: . continentele se deplasează continuu şi lent. manta 70-2900 km.

ceea ce caracterizează fenomenul de persistenţă a genezei mişcărilor seismice. care se manifestă la contactul dintre plăcile continentale. asociindu-se un număr(grad) diferiteşor efecte distructive ale cutremurului. cutremurele crustale afectează zone destul de limitate la suprafaţa Pământului. numite efecte macroseismice. Deşi sunt extrem de violente. Durata cutremurelor este moderată. iar în momentul ruperii instantanee. 3. capacitatea rocii respective a atins valoarea limită peste care nu mai este capabilă să acumuleze deformaţii elastice sau energie elastică de deformare. Putem aminti astfel: Scala Richter. bazinul mediteranean etc. Incidenţa acestei categorii de cutremure este mai redusă deoarece perioadele predominante sunt lungi. care reprezintă 90% din cutremurele care se produc în lume. Cutremure crustale( normale) având focarul situat până la o adâncime de 70 km. care exprimă logaritmic energia eliberată la o anumită distanţă epicentrală. În general cutremurele se produc în lunful aceleaşi falii. se produc deplasări mari fie datorită cedărilor în urma strivirii rocilor.1. Cutremure de adâncime(de profunzime) s-au semnalat între limitele 300≤H<700 km. Cutremurele tectonice au ca origine fenomenul de faliere sau cel de subducţie a plăcilor continentale. 2. Aceste planuri de rupere se numesc falii. Teoria plăcilor tectonice. Cutremurele violente generate de fractura rocilor sunt datorate mişcărilor produse în lungul unui plan de rupere. fie datorită fenomenului de subducţie(alunecarea relativă a unei plăci sub cealaltă) Intensitatea cutremurelor Pe baza observaţiilor cu privire la distrugerile provocate de cutremure clădirilor şi modificările aduse reliefului regiunii afectate. susţine că prin comprimare puternică. este o scală logaritmică ce se exprimă în numere zecimale cuprinse între 1-9. în timp ce aria de manifestare este mult mai mare. 4. Mexic şi zona munţilor Vrancei din România. fiind situate în: Afganistan. Columbia. are o durată semnificativă redusă. Acest tip de cutremur. se poate defini o scară de intensităţi macroseismice. însoţite de eliberarea bruscă a unei energii imense. Focarele intermediare identificate până în prezent sunt destul de reduse ca număr. zonelor din Asia de Sud-Vest. Cutremurele subcrustale(intermediare) au focarul localizat în limitele 70 ≤ H< 300 km. În această categorie se înscriu focarele care aparţin centurii circumpacifice. de dată mai recentă. Perioadele de revenire ale cutremurelor intermediare sunt mult mai mari decât ale celor normale. Creşterea magnitudinii cu o unitate corespunde creşterii .

1964 (M = 9. cum este numită uzual. intensitatea Richter. ci urmările acestora: avarierea clădirilor. Energia seismică ce se degajă în focarul cutremurului diferă de energia seismului de la suprafaţa Pământului. deformarea suprafeţei terestre. pentru oameni pericolul îl reprezintă nu oscilaţiile seismice. Intensitatea macroseismică este accea care se ia în considerare la zonarea seismică şi la elaborarea normelor pentru protecţie antiseismică a construcţiilor. în majoritatea ţărilor se utilizează o scară de 12 grade. Spre deosebire de magnitudine. Creşterea magnitudinii cu o unitate corespunde creşterii amplitudinii undei de 10 ori.F. caracterizarea gradelor de intensitate macroseismică fiind preponderent realizată pe baza unor înregistrări instrumentale privind deplasarea. Denumirea de scară Mercalli este deci improprie deşi este frecvent folosită. Energia seismică ce se degajă în focar diferă de amplitudinea seismului de la suprafaţa Pământului. gazoductelor şi liniilor electrice. Scala Rossi-Farel(cu 10 grade) În toate cazurile cutremurele de gradul 1 sunt cele mai slabe. Din punct de vedere matematic. Noţiunea şi metoda de estimae a fost pusă la punct de C. Cele mai puternice cutremure care s-au produs în epoca măsurărilor instrumentale sunt cele de pe continentul american: cutremurul din Chile.Richter(1923) care a utilizat datele instrumentale provenite de la un grup de staţii seismice cu diferite amplasamente şi care caracterizează o serie de seisme produse în California pe durata lunii ianuarie a anului 1923. viteza sau acceleraţia maximă. De fapt.amplitudinii maxime a undei de zece ori. . are la bază gradul de acţiune a oscilaţiilor subterane asupra diferitelor construcţii şi obiecte. se anunţă pentru un anumit loc de observare. iar cele de grad maxim fiind cele mai puternice. Se defineşte astfel încât utilizând înregistrarea oricărei staţii seismice de pe glob. însă practic limita ei superioară e determinată de rezistenţa rocilor.5) si din Alaska. exprimată şi ea în grade. indicată conform acestei scări. La ora actuală. Magnitudinea dă măsura energiei undelor seismice care provin din focar. scara magnitudinilor nu are o limită superioară. Scala Mercalli modificată(cu 12 grade) care descrie intensitatea cutremurului prin observarea efectelor sale în epicentru.2). Magnitudinea cutremurelor Utilizând pentru estimare exclusiv înregistrări instrumentale obiective se poate defini magnitudinea sau. intensitatea seismului. În comunicatele oficiale intensitatea macroseismicp. valorile fiind în general diferite de la o localitate la alta. aceşti factori fiind mai mult obiectivi. alunecările de teren etc. valoarea rezultată să fie aceeaşi. 1960 (magnitudinea 9. asupra oamenilor.

incerc2004.0-6.9 4.0-3. http://www. http://referat.wikipedia.0-5.ro 4.9 3.Caracteristica seismelor catastrofal foarte puternic puternic moderat neînsemnat slab foarte slab Magnitudine(grade Richter) mai mult de 8 7.fizica.scribd.0-7.com 3.didactic. http://www.9 6.org 2. Manualul de Fizică. http://inforisx. http://ro.0-4.9 2. http://www.0-2.clopotel. editura LVS crepuscul. Colecţia Educaţional 2006 5.ro 7.9 5.ro .9 sub 2 Număr mediu anual 1 18 120 800 6200 49000 1000 zilnic 8000 zilnic Bibliografie 1.ro 6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->