Referat la disciplina fizică cu tema

Unde seismice. Cutremure. Producere. Caracteristici

Elev : Estera Fățoi Clasa a XI-a A - Seral

Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi” București

depinzând de materialul prin care se deplasează. numite unde seismice. Ele deplasează în afară particule de rocă. Unde de tip longitudinal sau de dilataţie(numite şi unde primare şi notate P) sunt cele mai rapide unde seismice. Tipuri de unde seismice: a). Întrucât direcţia de propagare devine aproape verticală în vecinătatea suprafeţei libere a terenului. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. Amplitudinea acestor unde este direct proporţională cu magnitudinea (energia cutremurului). Pe masura îndepartarii de locul perturbatiei initiale. Particulele materiale oscilează pe direcţia propagării undei. şi se pot clasifica în: 1. deoarece conţine doar aproximativ 20% din energia totală a cutremurului. nu şi prin mediu lichid. undele S(transversale) produc cele mai importante efecte inerţiale . Undele P se pot propaga prin roci şi lichide. Undele S se pot propaga doar prin mediu solid (tip rocă). Unde de adâncime(de volum): se deplasează în partea interioară a Pământului. ele ajungând primele (prima vibraţie simţită în timpul seismelor). 2. Ele comprimă şi întind în mod succesiv materialul străbătut pe direcţia lor de propagare (într-un mod similar celui în care sunetul se propagă prin aer). energia se repartizeaza pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distante mai mari.Undele seismice Energia eliberată brusc de focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma unor unde elastice. Unda P nu este periculoasă pentru clădiri. Astfel rezultă prima perioadă de ondulare asociată cutremurelor.6 până la 8 kilometri/secundă. împingându-le perpendicular pe calea undelor. Unde de tip transversal sau de forfecare(numite unde secundare şi notate S) sunt mai lente ca undele P şi sunt al doilea tip de undă/vibraţie resimţită în timpul seismului. Ele se propagă cu o viteză de aproximativ 1.

asupra construcţiilor. Sunt periculoase. deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului şi determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea cutremurului şi cu durata de oscilatie. .

undele seismice au oferit preţioase informaţii despre structura internă a Pământului. asemănător mişcării valurilor. care cauzează numeroase pagube fundaţiei unui edificiu care nu este o construcţie paraseismică. Unde superficiale (de suprafaţă) se deplasează la suprafaţa pământului. Uneori denumite unde lungi sau mai simplu. 2. utilizându-se metode prin care se încearcă să se facă o comparaţie între diferite cutremure. deoarece cauzează cele mai intense vibraţii. Lord Rayleigh. Acest fapt cauzează de obicei cele mai mari pagube. Deşi au provocat numeroase distrugeri. care a creat modelul lor matematic în 1911). Unde de tip Rayleigh(R): (denumite astfel dupa englezul John William Strutt.E. . Acestea se propagă din undele interioare care ajung la suprafaţă. restul consumându-se în alte procese fizice care au loc în zona focarului. undele superficiale sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Ele se clasifică în: 1. Acestea se propagă cu aprox. Ele sunt cele mai rapide unde de suprafaţă şi mişcă pământul stânga-dreapta faţă de direcţia de propagare. 4 km/s. producând doar o mişcare orizontală. Undele superficiale sunt asemănătoare valurilor apărute într-o suprafaţă de apă – ele mişcă suprafaţa pământului în sus şi în jos. deoarece mişcarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om.H.b). Unde de tip Love(Q) (denumite astfel după matematicianul englez A. care a intuit matematic existenţa acetui tip de unde in 1885) sunt unde care mişcă pământul şi în sus şi în jos şi înainte şi înapoi în sensul de propagare. Love. Doar o mică parte din energia degajată în focarul unui cutremur se transmite sub formă de oscilaţii seismice. unde L. Determinarea precisă a acestei cantităţi este dificilă din acest motiv. Ele sunt resimţite puternic în timpul seismului.

Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în staţii echipate cu aparatură specifică. generează unde elastice care se propagă radial în toate direcţiile. denumită adâncime sau profunzime. Şocul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoarţei care vin în contact într-un plan mai slab. în care s-au acumulat în timp deformaţii elastice extrem de mari. Punctul situat la suprafaţa Pământului. producând modificări ale scoarţei terestre în urma acumulărilor energetice în roci şi a erupţiilor vulcanice. În acest context. pe verticala focarului. nucleul interior central 5000-6320 km. cutremurele se clasifică astfel: . continentele se deplasează continuu şi lent. iar prin procese de reflexie şi refracţie ajung la suprafaţa Pământului. nucleul exterior 2900-5000 km. manta 70-2900 km. se numeşte focar sau epicentru. poartă denumirea de epicentrul cutremurului. posedă o structură internă destul de complicată. datorate unor modificări structurale importante ale scoarţei terestre(90%) (însoţite de fenomene de rupere sau de faliere) Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică.Cutremure: Producere şi Clasificare Pământul. iar energia pe care o eliberează se extinde pe zone întinse la suprafaţa terestră. datorate erupţiilor vulcanice(7%) Cutremure tectonice. dar care schematic poate fi redusă la: suprafaţa liberă(scoarţă). În funcţie de poziţia focarului exprimată prin distanţa H dintre focar şi epicentru. Cu privire la sursa care generează cutremurele puternice se admit două categorii principale de mecanisme posibile de producere şi anume: Cutremure vulcanice. Eliberarea bruscă a energiei de deformaţie. care se află într-o permanentă mişcare. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială(în realitate există o zonă de fracturare). crusta continentelor(litosferă) 0-70 km. Aceste fenomene se manifestă periodic în crusta terestră prin mişcări bruşte şi violente care sunt înregistrate la suprafaţa liberă a terenului sub forma cutremurelor de pământ. transformată instantaneu în energie cinetică.

care se manifestă la contactul dintre plăcile continentale. Durata cutremurelor este moderată. are o durată semnificativă redusă. zonelor din Asia de Sud-Vest. fie datorită fenomenului de subducţie(alunecarea relativă a unei plăci sub cealaltă) Intensitatea cutremurelor Pe baza observaţiilor cu privire la distrugerile provocate de cutremure clădirilor şi modificările aduse reliefului regiunii afectate. Deşi sunt extrem de violente. 2. Putem aminti astfel: Scala Richter. Cutremurele violente generate de fractura rocilor sunt datorate mişcărilor produse în lungul unui plan de rupere. Teoria plăcilor tectonice.1. iar în momentul ruperii instantanee. care exprimă logaritmic energia eliberată la o anumită distanţă epicentrală. Incidenţa acestei categorii de cutremure este mai redusă deoarece perioadele predominante sunt lungi. Perioadele de revenire ale cutremurelor intermediare sunt mult mai mari decât ale celor normale. Mexic şi zona munţilor Vrancei din România. Columbia. asociindu-se un număr(grad) diferiteşor efecte distructive ale cutremurului. se poate defini o scară de intensităţi macroseismice. este o scală logaritmică ce se exprimă în numere zecimale cuprinse între 1-9. Creşterea magnitudinii cu o unitate corespunde creşterii . 4. Aceste planuri de rupere se numesc falii. capacitatea rocii respective a atins valoarea limită peste care nu mai este capabilă să acumuleze deformaţii elastice sau energie elastică de deformare. însoţite de eliberarea bruscă a unei energii imense. fiind situate în: Afganistan. 3. În general cutremurele se produc în lunful aceleaşi falii. susţine că prin comprimare puternică. ceea ce caracterizează fenomenul de persistenţă a genezei mişcărilor seismice. cutremurele crustale afectează zone destul de limitate la suprafaţa Pământului. Cutremurele subcrustale(intermediare) au focarul localizat în limitele 70 ≤ H< 300 km. numite efecte macroseismice. de dată mai recentă. Cutremure de adâncime(de profunzime) s-au semnalat între limitele 300≤H<700 km. se produc deplasări mari fie datorită cedărilor în urma strivirii rocilor. Acest tip de cutremur. În această categorie se înscriu focarele care aparţin centurii circumpacifice. bazinul mediteranean etc. Cutremurele tectonice au ca origine fenomenul de faliere sau cel de subducţie a plăcilor continentale. care reprezintă 90% din cutremurele care se produc în lume. Cutremure crustale( normale) având focarul situat până la o adâncime de 70 km. Focarele intermediare identificate până în prezent sunt destul de reduse ca număr. în timp ce aria de manifestare este mult mai mare.

Magnitudinea dă măsura energiei undelor seismice care provin din focar. Cele mai puternice cutremure care s-au produs în epoca măsurărilor instrumentale sunt cele de pe continentul american: cutremurul din Chile. . valorile fiind în general diferite de la o localitate la alta. ci urmările acestora: avarierea clădirilor. Creşterea magnitudinii cu o unitate corespunde creşterii amplitudinii undei de 10 ori. are la bază gradul de acţiune a oscilaţiilor subterane asupra diferitelor construcţii şi obiecte. Se defineşte astfel încât utilizând înregistrarea oricărei staţii seismice de pe glob. gazoductelor şi liniilor electrice. asupra oamenilor. Scala Rossi-Farel(cu 10 grade) În toate cazurile cutremurele de gradul 1 sunt cele mai slabe. în majoritatea ţărilor se utilizează o scară de 12 grade.amplitudinii maxime a undei de zece ori. Intensitatea macroseismică este accea care se ia în considerare la zonarea seismică şi la elaborarea normelor pentru protecţie antiseismică a construcţiilor. alunecările de teren etc. Magnitudinea cutremurelor Utilizând pentru estimare exclusiv înregistrări instrumentale obiective se poate defini magnitudinea sau. Noţiunea şi metoda de estimae a fost pusă la punct de C. pentru oameni pericolul îl reprezintă nu oscilaţiile seismice.F. 1964 (M = 9. caracterizarea gradelor de intensitate macroseismică fiind preponderent realizată pe baza unor înregistrări instrumentale privind deplasarea. De fapt. însă practic limita ei superioară e determinată de rezistenţa rocilor.2). Denumirea de scară Mercalli este deci improprie deşi este frecvent folosită. iar cele de grad maxim fiind cele mai puternice. deformarea suprafeţei terestre. În comunicatele oficiale intensitatea macroseismicp. viteza sau acceleraţia maximă. cum este numită uzual. exprimată şi ea în grade. 1960 (magnitudinea 9.5) si din Alaska. intensitatea Richter. indicată conform acestei scări. Din punct de vedere matematic.Richter(1923) care a utilizat datele instrumentale provenite de la un grup de staţii seismice cu diferite amplasamente şi care caracterizează o serie de seisme produse în California pe durata lunii ianuarie a anului 1923. Energia seismică ce se degajă în focarul cutremurului diferă de energia seismului de la suprafaţa Pământului. Scala Mercalli modificată(cu 12 grade) care descrie intensitatea cutremurului prin observarea efectelor sale în epicentru. aceşti factori fiind mai mult obiectivi. Energia seismică ce se degajă în focar diferă de amplitudinea seismului de la suprafaţa Pământului. se anunţă pentru un anumit loc de observare. scara magnitudinilor nu are o limită superioară. La ora actuală. valoarea rezultată să fie aceeaşi. intensitatea seismului. Spre deosebire de magnitudine.

0-3.ro 6.9 4.0-2. Colecţia Educaţional 2006 5.0-4. http://inforisx.didactic.9 sub 2 Număr mediu anual 1 18 120 800 6200 49000 1000 zilnic 8000 zilnic Bibliografie 1.scribd. http://referat. Manualul de Fizică. editura LVS crepuscul.ro .ro 7.9 3. http://www.fizica.incerc2004.0-6. http://www.9 2.clopotel.Caracteristica seismelor catastrofal foarte puternic puternic moderat neînsemnat slab foarte slab Magnitudine(grade Richter) mai mult de 8 7.org 2.ro 4.wikipedia. http://ro.0-7. http://www.com 3.0-5.9 6.9 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful