Preventie si depistare in cancer

localizari frecvente: san (F), prostata si plaman (B), colon si rect la ambele sexe cancerul pulmonar cea mai ridicata mortalitate Europa: rata supravietuirii la 5 ani a pacientilor cu cancer: 30-60%. lupta impotriva cancerului se desfasoara la doua nivele: - impotriva dobandirii cancerului (preventie) - impotriva decesului prin cancer PREVENTIA - nivelurile de preventie in cancer preventia primara = controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti) scop: incidentei cancerelor * recomandarile grupurilor de experti cancerologi (WCRF: the world cancer reseaech fund + AICR: american institute for cancer research) food, nutrition and the prevention of cancer: a global perspective: - descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului - consum moderat de alcool. - evitarea expunerii excesive la soare. - respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala. - recomandari legate de dieta si stil de viata: - alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale (regim alimentar anticanceros ) - mentinerea greutatii normale - activitate fizica preventia secundara = tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce. preventia tertiara = preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati - depistarea diagnostic precoce depistarea = descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii; anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala. diagnosticul precoce = identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical

Fumatul
- 35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cu varste intre 35-69 ani in tarile dezvoltate - 16% din bolnavii diagnosticati anual cu cancer si 30% din cei care mor prin cancer sunt fumatori - 2020: unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat sa fi fost produs de fumat. - asociat cu decesele prin cancer de: cavitate bucala, esofag, faringe, laringe, plaman, pancreas, vezica biliara FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control Mai 2003: 192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii, 40 tari au ratificat tratatul Tratatul a devenit, formal, o lege internationala; el doar moduleaza relatiile dintre tarile care l-au ratificat.

Alimentatia
- substante carcinogene din alimente: - hidrocarburi aromatice policiclice (alimentele afumate sau arse) - aflatoxine (alune) - nitrozamine formate din nitriti (carne si legume) - acetaldehida (bauturile alcoolice) - acrilamida (alimentele bogate in carbohidrati prajite sau coapte) - in realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente, dar sarace in fructe si legume cancerul poate fi prevenit - cauzele principale ale cancerului: fumatul si dieta inadecvata. - 30-40% din cazuri pot fi prevenite printr-o dieta adecvata, activitate fizica si mentinerea unei greutati corporale optime. - raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer - regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer - modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de viata promovate de ESMO, ASCO si UICC: - legume si fructe: 400-800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului. - mentinerea greutatii corporeale: se evita sub / supraponderalitatea; cresterea in greutate la maturitate < 5 kg.

- activitate fizica zilnica moderata: 30 min 5 zile/saptamana pt adulti, 60 min 5 zile /sapt pentru copii si adolescenti) - rezumatul recomandarilor dietetice: - alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe portii/zi - prelucrare termica minima a alimentelor - limitarea consumului de zahar rafinat - bauturile alcoolice: nu se rec; maxim 2 bauturi/zi (B) si 1/zi (F) (o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare) - sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit se vor folosi plante aromate si mirodenii - conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor perisabile. - aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora in alimente si bauturi nu este periculoasa; in exces pot dauna sanatati (mai ales in tarile in curs de dezvoltare). - prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea; carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne conservata si afumata consum ocazional

Alcoolul
- legatura demonstrata: consumul de alcool cancerele tractului digestiv superior (cavitate bucala, faringe, laringe, esofag) - exista dovezi: consumul de alcool cancerul hapatic - legatura probabila: consumul de alcool cancerul mamar si rectal - nu exista dovezi convingatoare:consumul de alcool cancerul vezicii urinare - nu a fost demenstrata nici o legatura cu cancerul gastric, pancreatic, prostatic si renal

Expunerea excesiva la soare

- de evitat expunerea la soare in intervalul de maxima nocivitate (12-16) - utilizarea cremelor cu factor de protectie cel putin 12 imperativ la persoanele cu ten deschis, blonde, roscate, satene.

Respectarea masurilor de protectia muncii

- cunosterea factorilor de risc profesionali, identificarea substantelor cancerigene - persoanele care au lucrat in medii cu substante cunoscute a fi carcinogene urmarire dupa pensionare (manifestarile bolii apar dupa intervale mari de/de la expunere)

DEPISTARE
- depistare = screening = triaj identificarea unui cancer inaintea aparitiei semnelor clinice ale bolii - tipuri: depistare in masa = act de sanatate publica aplicat populatiei dintr-o anumita arie geografica - scop: mpartirea populatiei n 2 grupe: - grupa cu testul (-) - grupa cu testul (+) alte investigatii pt afirmarea / infirmarea dg de cancer depistare individuala (oportunista) - orientata de factori de risc - se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv, este recomandata de medicul specialist - criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare: - boala - grava dar curabila - prevalenta inalta in stadiu preclinic - istoria naturala a bolii este cunoscuta - perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata - testul de diagnostic: - sensibilitate (nr mic de rezultate fals - la bolnavi) si specific (nr mic de rezultate fals pozitive) - simplu si ieftin - lipsit de risc - sigur (fiabil) clasificarea corecta a populatiei investigate n persoane cu / fr boal - diagnostic si tratament: - sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri - tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii - metode de depistare - clinice: autoexamen, examenul clinic medical (+ dg precoce) Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate - radiologice: mamografia - metode endoscopice: eficacitate mare; acceptabilitate mica - metodele biologice: interes public mare; interes medical redus markerii biologici nu au nivele dp cu std evolutiv al bolii

- examenele citologice: - cel mai fiabil test de depistare: ex citologic cervico-vaginal depistarea cancerului de col uterin - citologia exfoliativa: cancer bronsic, vezical - evaluarea (economica) a actiunii de depistare dificil de facut un raport cost / eficienta - mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar - citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

Atitudini practice de preventie si depistare in principalele localizari ale cancerelor

- eficienta screening-ului pentru cancerul mamar, de col uterin si colo-rectal este bine documentata - nu exista nicio dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce numarul deceselor produse prin cancere cu aceste localizari. - nu exista dovezi ca screening-ul pt c pulmonar este eficient; preventia primara (a nu fuma) poate incidenta cu pana la 90%

CANCERUL

MAMAR - incidenta: locul 2; mortalitate: locul 3, procent de vindecari: 65%- 70% - nu este clara posibilitatea preventiei primare: - recomandari dietetice: alimentatie bazata pe vegetale, limitarea grasimilor, dulciurilor, alcoolului, fumatului, mentinerea greutatii normale - chemopreventie ? Progesteron? Tamoxifen? - diagnostic precoce (screening) = recunoasterea semnelor clinice de catre bolnava (autoexamen) sau medic (ex clinic al sanului) autoexamenul sanului (autoinspectie, autopalpare) - reducerea mortalitatii cu 10% -15% - femeia tb sa anunte medicul in legatura cu oice modificare aparuta la nivelul sanilor - nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 de ani) examenul clinic al sanului: - reducere mortalitatea cu 20%- 25% - face parte din ex medical de rutina - nu inlocuieste mamografia periodica dupa 40 de ani, recomandat intre mamografii (de 2-3 ori/an) - caracteristicile anatomice ale glandei mamare se schimba in fct de: varsta, ciclu menstrual, sarcini, alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionale, alti hh) mamografia la femei fara simptomatologie de cancer mamar - cel mai important rol in depistarea cancerului mamar scaderea mortalitatii cu 30%- 55% - tb efectuata numai de specialisti pregatiti corespunzator - se observa: - tumora mamara inainte de a fi simptomatica sau palpabila - mici depozite de Ca la nivelul sanului - indicatii: femei > 40 ani la 1-2 ani

CANCERUL

DE COL UTERIN - cauze si preventia primara - activitate sexuala precoce - parteneri sexuali multipli riscul de infectie cu virusi cu transmitere sexuala: HPV, virusul herpetic genital (pot cauza cresterea anormala a celulelor din endocervix; actioneaza impreuna cu alti factori) - in prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenire a cancerului de col - depistarea: citologie exfoliativa cervico-vaginala = Test Babes-Papanicolaou (Pap smear) - test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul colului si endocolului uterin - cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor de sac se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru detectarea modificarilor celulare - senzitivitate: 51%, specificitate: 98% - reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90% daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic genital cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate conservator; - examenul trebuie efectuat o data la 3 ani, in intervalul de viata sexuala activa (limita superioara: preferabil nu <60 de ani) - rezultate: 5 clase de gravitate (original): 1- normal; 2 benign, citologie atipica; 3- suspect, sugestiv, neconcludent; 4- cel maligne izolate sugestiv; 5- cel maligne in placard concludent *modern: displazie usoara, moderata, severa, cancere in situ

CANCERUL

COLORECTAL - preventia primara: cancerul colo-rectal este cancerul care poate fi prevenit in cea mai mare masura (66-75%) prin dieta si stil de viata: recomandari dietetice si stil de viata: alimentatie bogata n fibre,

cereale, fructe si legume, scaderea grasimilor saturate, consum moderat de alcool, evitarea prajelii si frigerii, greutate normala, activitate fizica - depistarea: testul sangerarilor oculte n scaun - screening in masa bine organizat la fiecare 2 ani in populatia asimptomatica peste 50 de ani, fara risc familial - indepartarea polipilor identificati cu ocazia screeningului previne cancerul colorectal - factori de risc pentru cancer colo-rectal: - varsta > 50 ani - polipi colonici - colita ulcerativa - dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume si fructe, fibre - fumatul - istoric familial de cancer colo-rectal