P. 1
intemeierea moldovei

intemeierea moldovei

|Views: 18|Likes:
istorie
istorie

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Universitatea Dimitrie Cantemir on Jun 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2013

pdf

text

original

Întemeierea Moldovei.

Caracterul şi data întemeierii statului moldovean
Caracterul şi data întemeierii statului moldovean. Între întemeierea Munteniei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local, anume voievodul de la Câmpulung şi Argeş: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un conducător venit de peste munţi. În Moldova a fost într-adevăr o descălecare, întâi a lui Dragoş, apoi a lui Bogdan, coborâţi amândoi din Maramureş, în timp ce, în Muntenia, întemeierea a plecat din însuşi cuprinsul viitorului stat. Deosebirea există şi în ce priveşte data: Moldova a luat fiinţă aproximativ cu o jumătate de secol mai târziu decât Ţara Românească. Data pe care o dau cronicile – toate cronicile noastre – este 1359. În acest an, povestesc ele, a ieşit Dragoş Vodă din Maramureş la vânat. Şi întâlnind un bour, l-a gonit cu câinii până pe malurile Moldovei, unde l-a ucis, sub o răchită. A făcut acolo Dragoş ospăţ cu boierii săi şi plăcându-i ţara şi locurile «desfătate», s-a hotărât să se aşeze aici. Şi aşa s-a întemeiat Moldova, Dragoş stând primul ei domn. În amintirea vânătorii, a hotărât el ca pecetea noului stat să fie un cap de bour; locul unde a căzut fiara s-a numit de atunci Boureni, iar apa pe malurile căreia s-a întâmplat această faptă a căpătat numele de Moldova după Molda, căţeaua cea iute care gonise fiara până aici şi murise apoi de oboseală. Aceasta-i legenda. Ea cuprinde totuşi un fond de adevăr: venirea lui Dragoş din Maramureş. Că întemeierea s-a făcut însă în urma unei vânători, că numele Moldovei – de origine slavă – s-ar trage din acela al legendarei Molda, precum şi explicarea pecetei statului, acestea nu le putem primi. Ele sunt explicaţii mai târzii ale unor fapte existente, au deci caracterul unor mituri etiologice. Mulţumită documentelor contemporane, cunoaştem mult mai bine procesul întemeierii Moldovei decât pe acela al Munteniei. Avem informaţii sigure atât asupra lui Bogdan, voievodul din Maramureş, cât şi asupra felului în care a reuşit acesta să constituie statul independent moldovean, izgonind pe urmaşii lui Dragoş, primul descălecător. Iată cum s-au petrecut faptele: de la retragerea lor din 1242 şi până pe la jumătatea veacului al XIV-lea, tătarii au făcut numeroase incursiuni în Ardeal şi Ungaria; drumul lor obişnuit era prin trecătorile Carpaţilor moldoveni. Regii ungari, pentru a împiedica asemenea năvăliri, întreprinseră o serie de expediţii împotriva lor. Îndată după suirea sa pe tron, Ludovic hotărî să curme aceste prădăciuni periodice ale tătarilor şi întreprinse în 1343 -după alţi cercetători în 1345 – o mare expediţie împotriva lor. La ea participară şi românii din Maramureş, sub comanda voievodului lor Dragoş, şi secuii, peste care era mai mare Andrei, fiul lui Laţco. Expediţia avu succes deplin; tătarii fură goniţi din ţinuturile de la răsărit de Carpaţi şi se retraseră spre şesurile din nordul Mării Negre. Experienţa arătase însă că Ardealul nu putea fi apărat eficace decât de pe versantul oriental al Carpaţilor. De aceea, regele ungar luă în stăpânirea sa ţinutul dintre Şiret şi munţi, cu văile Sucevei, Moldovei, Bistriţei şi Trotuşului şi făcu aici – se pare în 1352 sau 1353 – o «marcă» de apărare a regatului. Cu ocărmuirea ei fu însărcinat Dragoş, voievodul românilor din Maramureş. Moldova este întemeiată, dar nu ca stat independent, ci depinzând, în această primă fază, de regele Ungariei.

Sursa: Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, volumul II, Editura ALL, Bucuresti, 2010

http://enciclopediauniversala.wordpress.com/2013/01/19/intemeierea-moldoveicaracterul-si-data-intemeierii-statului-moldovean/

regele Ungariei. slavii. După ce Imperiul Roman s-a retras din nordul Dunării în 271 d. capitala lor. în timp ce Balc s-a întors în Maramureș lângă vărul său Drag. trece îi invinge pe tătari la răsărit de Carpați (dupa Pavel Parasca si alti istorici [5] bătălia cu tătarii a avut loc în 1285 în timpul lui Vladislav al IV-lea zis Cumanul. În secolul XIV. Nistru. și declară independența Moldovei. În 1347. Dunăre și mare. Perioada de ocupație romană a Daciei și a litoralului pontic până la Olbia (în zilele noastre Transilvania. Dobrogea șiBugeacul) a creat o nouă cultură prin romanizarea de către coloni știi romani a popula ției locale. [modificare]Istoria medievală . o mul țime de popoare migratoare au trecut prin această regiune : hunii. hazarii. Urmașii lui Bogdan de la Dolha au unificat sub stăpânirea lor tot teritoriul dintre Carpați. goții.[6]. stabilind în calea tătarilor tabere de osta și secui. un alt cneaz din Maramureș. Tiverții și Ulicii ) și Iranici (dintre care cei mai cunoscuți sunt Iașii ) pe care i-a asimilat. Populația băștinașă a Moldovei se trage din triburile daco-getice romanizate. Valea Nistrului și Bugeacul erau stăpânite de tătari. îl alungă pe nepotul lui Drago ș. azi Ciobruci). trece în Moldova. Ungaria și-a extins influen ța în această zonă și me șterii săi sa și au creat ni ște fortificații în apropierea râului Trotuș (în România de azi) și în zona Neamțului (Baia sau Mulda) din cauza deselor invazii tătare. fiind împăr țită în mici cnezatelocale ca cel de la Onutu (lîngă Hotin). maghiarii. refugiată în ținuturile muntoase sau păduroase cum ar fi Carpații. sau cel al Bârladnicilor (cu capitala la Bârlad). s-a amestecat cu migratorii Slavi (dintre care cei mai cunoscuți suntAnții. Vàrhély (Orhei). de la care au rămas denumirile de Mikloshély (Miclăușeni).Hr. ca voievod a unei mărci împotriva tătarilor : Moldova (în maghiară Moldva). Dragoș de la Bedeu. în 1359. Balc de Bedeu.. cel al cetății Hansca (în ținutul Lăpușnei).Istoria timpurie Machetă a aşezării întărite slavo-române timpurie de la Echimăuţi (sec XII). În secolul XIII. iașii. cumanii și tătarii. Codrulsau Măcinul. care a domnit între 1272-1290). Ludovic I. Dar popula ția romanizată. Bogdan de la Dolha. cneaz în Maramureș. pe măsură ce invaziile se răreau. Iașii (popor iranic înrudit cu actualii Oseți din Caucaz) stăpâneau centrul țării. Moldova se găsea în zona de influen ță a regatului Gali ției și Volîniei. în timp ce statele sedentare creștinești se consolidau. Kis-Jenö (Chișinău) și Csupor (Ciubărciu. Oltenia. Bogdan de la Dolha a domnit până la 1363. si îl lasă pe unul dintre participan ții la campanie. Astfel. Aski. Mai târziu. avarii. pecinegii. a revenit treptat spre șesuri. fiind numită în cronici Civitas iassiorum (azi Iași)[4]. bulgarii.

partea de nord-vest a Moldovei (ce avea sa fie cunoscută sub numele de Bucovina) a fost cedată Imperiului Habsburgic. prin Tratatul de la București din 1812 Imperiul Rus anexă trei noi teritorii: ținuturile turcești Hotin și Bugeac. Cetatea Albă (principalele porturi ale Moldovei) și Insula Șerpilor. râurile Ceremuș și Siret. Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. și pleca în pribegie. hotar cu Transilvania. La sfâr șitul domniei sale. De altfel. tătăre ști și ruse ști. prin Tratatul de la Iași. Moldova nu depășea ținutul dintre Carpați. maghiare și poloneze. a părții de dincolo de Trotuș și a ținutului Putnei. anume : Ștefan cel Mare. pe măsură ce șerbia deposeda țăranii și-i lega de glie. ținutul Hotinului în1713 și n 1775. Ștefan a fost nevoit să le cedeze turcilor Chilia. Lungăi și Tighinei între 1534 și 1538 (de atunci încoace numite Bugeac. Imperiul Otoman cedează partea de nord-vest a Moldovei (ce avea sa fie cunoscută sub numele de Bucovina). iar la sud o linie legând Carpații de Marea Neagră. devenind un stat tributar al Imperiului Otoman pentru următorii 300 de ani. Moldova era cuprinsă între: la nord și est Nistrul. Tighina fiind numită Bender). Ștefan a rămas pe tron în timp ce adversarii au părăsit țara cu pierderi foarte mari. Ștefan. Moldova a mai pierdut și teritorii: ținuturile Țintului. După războiul ruso-turc din 1806. cât și împotriva celor tătare. teritoriul Bugeacului figura sub numele de Basarabia (după numele . a fost treptat înlocuită prin trupe de mercenari albanezi sau maghiari. Moldova a ajuns atunci la întinderea și puterea ei maximă. cel mai vestit domnitor moldovean. de o parte și de alta a râului Moldova. Urmașii săi și-au întins stăpânirea mai ales spre sud și est. atunci când un domnitor pierdea o luptă în propria țară. ori era alungat peste hotare. împreună cu armata sa de boieri și răzeși a luptat cu succes atât împotriva invaziilor turcești. în evul mediu. s-au evidențiat pozitiv doar patru: Petru Rareș. ce s-au aflat mai mult sau mai pu țin sub tutela boierimii. Pentru a poteja independența țării. Astfel. independen ța Moldovei era nesigură. Urmându-i domni mai slabi. Ștefan cel Mare. inițial compusă din moșneni și răze și capabili să lupte îndârjit pentru pământul lor. dar în schimb Țara Românească îi cedă Moldovei ținutul de la Dunăre la mare. din cauza pericolului turcesc. a luptat în 36 de bătălii majore. astfel că la înscăunarea lui Bogdan I din Dolha.Ştefan cel Mare Pe vremea lui Dragoș din Bedeu. în 1775. iar armata. transportând persoane și mărfuri) [7]. hotar cu Polonia. [modificare]Expansiunea rusească Monumentul din Iași (1875) dedicat domnitorului Grigore al III-lea Ghica care a plătit cu viața pentru opoziția sa față de cedarea Bucovinei După ce. Sub domnia lui Alexandru cel Bun Pocuția îi reveni Poloniei. către Imperiul Rus. intervenția în alegerea conducătorilor Moldovei a autorită ților otomane a redus treptat independen ța voievodatului. care a trebuit să sufere și numeroase invazii turcești. biruind de 34 de ori și terminând doar două nedecis. în 1792. Imperiul Rus a ajuns să aibă o frontieră comună cu Moldova. Moldova se extinse spre nord (Pocuția) și peste Nistru (Dubăsari. precum și în toate hărțile europene. Imperiul Otoman a fost forțat să cedeze și teritoriile deținute în regiunea care acum se nume ște Transnistria. Alexandru Lăpușneanu. comerțul era periclitat. Bugeac era un nume turcesc: în românește. și ținutul moldovenesc dintre Prut și Nistru. Pe lângă plata tributului către Imperiul Otoman. la vest Mun ții Carpa ți. care se intitula „Domn de la munte până la mare”. cu Lituania și cu tătarii. Moldova a căzut sub influența puterii otomane în 1512. Dintre domnii care i-au urmat lui Ștefan cel Mare. pe care le va lua un nepot al lui Alexandru cel Bun dar și văr al lui Vlad Țepeș. Moldova a decăzut și a sărăcit: nu mai avea flotă. În aceste condi ții. Sub domnia lui Roman I. trecând mai jos de Bacău. de la "dubasele" rotunde cu care barcagii treceau fluviul. Bârlad. Pe deasupra. Sărata și Codăești (la sud de Cetatea-Albă): hotar cu Țara Românească. Gotești. ori era ucis. cu excep ția Chiliei.

Tighina. Existenţa unei ierarhii în Moldova. Sau dacă aveau vre-un preot. mulțumită acțiunii deputaților moldoveni [11]. Aşa s-au pus bazele Princiatului independent Moldova (Voievodatul Moldovei sau Ţara Moldovei). prin alegerea unui singur domn pentru ambele principate. Prin Tratatul de la Berlin din 1878. iar românii moldoveni spre România. cum ar fi reforma agrară sau dreptul de vot pentru femei. Urmaşii săi. Statul medieval Moldova s-a înfiinţat prin descălecatul voievozilor maramureşeni. sub acelaşi sceptru a lui Ludovic cel Mare al Ungariei (1342-1382). Consiliul național al Bucovinei și cel al Românilor din Transilvania. cu nem ți veni ți din Șvabia și din Würtemberg.întemeierea (1381 . în timp ce localități ca Frumoasa. a fost cu totul altul decît în Muntenia. Nicolae din Rădăuţi. este confirmată şi de faptul că fiica şi soţia lui Laţcu. 110 mii de români basarabeni. guvernul român a fost nevoit să cedeze din nou sudul Basarabiei către Imperiul Rus. cu Elve țieni din Valais (la Șaba). organizat într-o nouă gubernie. care bineînţeles dorea să-şi păstreze influenţa în zonă. și Moldova și-a recăpătat unitatea. acesta fusese hirotonit de un ierarh local. Nu se putea să nu fi fost sfătuite de un ierarh de la curte. Obluci ța. a crescut în acel an prin unirea celor două state vecine. În cadrul "marii Uniri" a României. la curte. rămase compact moldovene. adică a ocolurilor Cahul. pentru prima oară de la 1484 încoace. Prin anul 1352. unde se organizase o marcă de apărare a Transilvaniei şi Ungariei. care măreşte hotarele ţării şi are bune raporturi cu Polonia. în fruntea acestei unităţi administrative era voievodul român. care a dominat în Europa la sfârșitul primului război mondial. Ciobruci. a fost rezultatul acțiunii românilor în conjunctura favorabilă datorată primului război mondial. iar numirile au fost rusificate. în Sf. Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat. Crișana și Maramureș au decis unirea cu România. În Bugeac. ceea ce va duce la înfiinţarea unei episcopii catolice la Siret (1370). Akkerman sau Katorga. la ierarhi. Cetatea Albă sau Codăe ști erau desemnate de preferință prin numirile lor turcești. În 1365. Bogdan este succedat la domnia Moldovei de fiul său Laţcu (1365-1375).wikipedia. cu o organizare politică şi bisericească independentă.domnitorului muntean Basarab I care îi biruise acolo pe tătari în 1328 și 1331). prin unirea Basarabiei. deşi credem că va fi avut vreun ierarh la curtea sa. struguri. El a reuşit să preia conducerea mărcii şi a respins atacurile regelui maghiar.9 mai 1945 se compun din circa 50-80 de mii de evrei deceda ți ca urmare a holocaustului[12]. În anul 1359. în anul 1372. deceda ți pe frontul de vest antihitlerist mai ales în anii 1944-1945[13] și 5 mii de basarabeni (din circa 10000 de participan ți). cu ruși și ucraineni desigur. punând astfel baza statului modernRomânia. ctitorie a lui Bogdan I. domnind cîţiva implicit sub suzeranitate ungară. a trecut din Cuhea Maramureşului. Sas şi Balc sau Baliţă. Puterile europene au acceptat-o în contextul afirmării interna ționale a principiului autodeterminării na ționalită ților. dar existenţa unei ierarhii nu poate fi pusă la îndoială. în faţa tătarilor. rudele şi apropiaţii săi. la est de Carpaţi. [modificare]Marea Unire Realizarea Marii Uniri. În 1859 Principatul Moldovei s-a unit cu Țara Românească. în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. a construit căi ferate care duceau aceste produc ții la Odesa. de vreme ce biserica Sf. Anastasia şi Ana. Chi șinăului și Tighinei. Unirea acestor teritorii a fost posibilă mul țumită afirmării treptate a sentimentului românesc atât în împărățiile Austro-Ungariei și a Rusiei.org/wiki/Istoria_Moldovei Mitropolia Moldovei . El nu a avut timpul necesar să se ocupe de problema bisericească. au fost extinse ulterior (în 1923) la toată România. El şi-a stabilit reşedinţa la Baia. Orheiului. erau bune ortodoxe. Expansiunea catolică. însoţit de fiii. voievodul Bogdan. alungând turcii și tătarii spre Imperiul otoman. în care s-a înfiinţat mitropolia Moldovei. Meletie. înlocuindu-i cu găgăuți și bulgari veni ți din sudul Dunării. dar nu schimbate (Orgheiov și Kișiniov pentru Orhei și Chi șinău) [9]. Bender. nu au reuşit să coaguleze forţele locale împotriva regelui maghiar. Nici Laţcu nu a avut condiţiile necesare abordării oficiale a înfiinţării unei mitropolii a Moldovei. cât și în "principatele dunărene" (cum se spunea atunci) ale Moldovei și Țării Române ști. mai ales la orașe. . pentru a sublinia unitatea vechiului voievodat) [10]. Lavrentie şi alţii. fusese un mic târg din ținutul Lăpușna)[8]. de la Hotin la mare. Ungaria şi Polonia. mai ales în jumatătatea a doua a anului 1941. altar şi pomelnicul începe cu Bogdan. mai ales în anii 1941-1944. Ştefan.1401) Contextul istoric. ceea ce irita pe papa Urban V. WIKIPEDIA http://ro. Mai la nord. avea loc special pentru scaunul arhieresc. După înfrângerea rușilor din Războiul Crimeii (1853-1856). Iosif. Bogdan a reunit toate formaţiunile politice preexistente pe acest teritoriu. Ciubărciu. în această perioadă. din Maramureş. Trebuie să mai menţionăm faptul că pînă în secolele XIII-XIV exista o numeroasă populaţie românească în părţile Haliciului. Acesta a considerat gubernia Basarabiei ca un ținut agricol producător de cereale. deceda ți ca osta și ai armatei române pe frontul de est. Bolgrad și Ismail. prin alipirea Moldovei dintre Carpați și Prut cu Bucovina și cu Moldova dintre Prut și Nistru (proclamând independen ța fa ța de Rusia. la ctitori şi Nicolae. când Sfatul Țării din Basarabia. Tratatul de la Paris stipula ca Moldova (și Țara Românească) să fie puse sub garan ția colectivă a celor șapte puteri străine care au semnat tratatul de retrocedare a Sudului Basarabiei către Moldova. Pierderile umane suportate de basarabeni în intervalul 22 iunie 1941 . cu capitala la Chi șinău (care. Imperiul Rus a preluat numele de Basarabia pentru a desemna întreg teritoriul anexat în 1812. Rusia a procedat la schimbări de popula ții și de denumiri. Banat. Zoreni. colonizarea rusească. tutun. în Moldova. De notat că anumite legi democratice. și a clădit orașe rusești (populate și de mul ți Evrei și Armeni) pe lângă vechile târguri moldovenești ale Băl ților. Izmail. tătăre ști sau ruse ști de Kagul. Staroselie. vite și cai. Dragoş. până atunci. votate încă din 1918 în Basarabia și Bucovina. de care depindea. Sfatul Țării alesese numele de Moldova în locul celui de Basarabia. nu a afectat prea mult satele.

Credem că el a cerut patriarhiei ecumenice două lucruri. prietenia faţă de rege şi totodată se menţinea în limitele strictei canonicităţi faţă de Patriarhia ecumenică. Prima etapă a întemeierii Moldovei. în anul 1969 . Prin trimiterea candidaţilor la Halici. numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol care vroia să impună un mitropolit grec. scris în vremea lui Ştefan cel Mare. înainte de septembrie 1386. Dar cel care avea să se ocupe oficial de problema înfiinţării unei mitropolii autohtone a fost domnitorul Petru I Muşat (1375-1391). evenimentele petrecute în Moldova au loc la mijlocul sec. cu puţin timp înainte de moartea sa. Aceste tendinţe se împletesc cu cele de emancipare de sub regalitatea maghiară.se organizează de către regalitatea maghiară o marcă de apărare împotriva tătarilor. Dată fiind situaţia Bisericii Ortodoxe din Polonia învecinată. exploatînd această descoperire. de unde făcea parte şi Haliciul şi. politcă şi militară condusă de Dragoş. Aici se găsesc două ştiri care privesc biserica românească: prima. Procesul istoric al întemeiereii statului moldovean a fost favorizat de unii factori externi printre care slăbirea dominaţiei tătare. prof. nu putea fi înainte de 1386 şi nici mai tîrziu de iulie 1391. de Patriarhia ecumenică. mai ales după 1371. Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac. se crease o stăpânire care poate fi considerată Moldova mică. atunci cînd aproba înfiinţarea unei unităţi ecleziale. arhiepiscopale şi episcopale în fiinţă. ridicându-se la . din eparhiile învecinate. cu siguranţă. cînd mitropolitul Antonie trecea la cele veşnice. El făcea parte din feudalitatea românească maramureşeană. trebuie să admitem că primii ierarhi moldoveni. în acest sens. care va dura mai bine de un deceniu. La est de Carpaţi. Informaţiile istorice ne îngăduie să distingem o primă etapă a procesului de întemeiere a Moldovei. în lumina izvoarelor documentare. cînd este atestată documentar pentru prima oară într-un Manual de cancelarie bizantin. Ţara Românească. ca urmare a luptei desfăşurate de Ungaria. Menţionăm faptul că Manualul trebuia să ofere celor ce alcătuiau actele şi scrisorile patriarhale modele de adresare şi avea înşirate scaunele patriarhale. Petru I Muşat a trimis la Halici. intitulat Ectesis nea –Εκθεσις νεα. Nu se cunoaşte exact anul hirotoniei celor doi. A doua etapă începe cu 1359. http://istoria. ca zălog.unde datele istorice aşează o formaţiune prestatlă românească . consideră pe Dragoş întemeietorul moldovean. tocmai de aceea. în anul 1370. de descălecarea lui Bogdan. deci în 1388. pe un şes întins cu multe sate. Aici. ea fusese ridicată la această treaptă. fără însă să lipsească şi alte caracteristici ale viitorului stat. Mitropolia Moldovei a luat fiinţă. Precizăm mai întâi că problema începuturilor mitropoliei Moldovei a frământat mulţi istorici şi certitudinea a venit abia în urma descoperirii unui Manual de cancelarie bizantin. de care depindea mitropolia Haliciului. Baia drept capitală. rudă cu familia domnitoare şi Meletie. în eparhiile nou înfiinţate. Aceştia erau Iosif. compus din 22 de state şi având reşedinţă fortificată la Cuhea. deci în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391) şi a patriarhului ecumenic Nil (1379-1388) ”. trecuţi în pomelnicul bisericii Sf.În 1353 întîlnim un episcop cu numele Chiril Românul în oraşul Przemyzl. despre recenta înfiinţare a două mitropolii în Muntenia şi a doua cu următorul text: „ Εγενετο εφ’ ημον και μητροπολιτης Βιδυνης και Μαυροβλαχιας ετερος ”. A doua etapă a întemeierii Moldovei. dar şi ctitor de biserici şi mănăstiri. în valea râului Moldova . Mircea Păcurariu. Petru I Muşat dovedea şi ataşamentul său faţă de Polonia. Cazimir dorise ca toţi ortodocşii din regatul său să fie obligaţi se supune unui mitropolit din lăuntrul şi nu mitropolitului de Kiev sau Moscova. amplificate în perioada următoare. Ea îndedeplinea funcţia de apărare. intitulat Εκθεσις νεα – Expunere nouă. ca hirotonia lui Iosif şi Meletie să fi avut loc după intrarea acestor teritorii. o unitate teritorială. Ultimul manual de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române. petrecută mai cu seamă în anii 1352-1353. Bogdan a fost stăpânul unui cnezat situat pe Valea Vişeului. Slăbirea puterii tătarilor a însemnat şi înlăturarea unor piedici din calea comerţului răsăritean care putea străbate de acum nestingherit Moldova. care. dintre care amintim numai mănăstirea Neamţ. prevedea ca pe viitor să nu se mai numească ierarhi locali. consemnează: „ potrivit ultimelor cercetări. în condiţii asemănătoare cu ceele petrecute în Ţara Românească. Ea oglindedşte tendinţele locale de organizare statală. mitropolitul Antonie se simţea dator să dea curs favorabil cererii potenţialului său suveran. Nu mai înainte de 1386. doi călugări moldoveni pentru a fi hirotoniţi arhierei. către Constantinopol. ca unitate eclezială canonică. a izbucnit o schizmă. În ceea ce priveşte mitropolia Haliciului. ale regelui Cazimir. adică „a fost făcut în timpul nostru un mitropolit la Vidin şi altul la Moldovlahia”. 1389 sau 1390”. ci această cinste să fie rezervată exclusiv pentru clerul ridicat şi binecuvântat de Dumnezeu din slăvita cetate a Constantinopolului. dar cea de a doua contravenea uzanţelor patriarhiei ecumenice. Un act patriarhal. cu statut canonic recunoscut de Patriarhia ecumenică. Istoricii au vorbit. din anul 1355. care nu era un stat organizat deplin. Se presupune că acest eveniment s-a petrecut prin anii 1381-1386. Pînă la Alexandru cel Bun Voievod. Polonia. reuşind să-i ridice puterea şi prestigiul. fapt ce a creat o nouă schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului). pentru că este anul cel mai tîrziu cînd a fost recunoscută mitropolia Moldovei. în cei 16 ani de domnie. a pr. în acelaşi timp: aprobarea înfiinţării unei mitropolii şi recunoaşterea unui mitropolit autohton. au fost hirotoniţi de episcopul de Halici. în urma insistentelor cereri. care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.md/articol/68 Întemeierea Moldovei Întemeierea Moldovei este asemănătoare în mare parte cu cea a Ţării Româneşti. în partea de nord est. Organizarea Moldovei în timpul lui Dragoş a pornit şi de la formaţiunile politice anterioare. dar. Cea dintîi cerere a fost satisfăcută. al XIV-lea. şi nu mai tîrziu de iulie 1391. Cum domnitorul Petru I Muşat nu a renunţat la dorinţa sa. El îi trimitea la Halici şi pentru faptul că era de facto deţinătorul ca zălog al Pocuţiei. probabil Nicolae şi Ştefan. Cu acest prilej. Sub aspect cronologic. în stăpânirea Moldovei. „ Nu este exclus. care. în procesul de întemeiere deosebim trei etape. îşi trimitea propriul ierarh. aflaţi în afară. Dovadă că Letopiseţul de când s-a întemeiat Ţara Moldovei. Dar iată cum s-au petrecut lucrurile: Profitînd de raporturile de bună vecinătate cu Polonia. voievodul românilor din Maramureş pe care l-au socotit întemeietorul statului feudal Moldova. mitropolitane. asistat de unul sau doi ierarhi. voievodul românilor maramureşeni. Nicolae de la Rădăuţi. în timpul luptelor împotriva tătarilor. cu aşezări orăşeneşti. unde păstorea mitropolitul Antonie. originar din Tîrnova în Bulgaria. între Moldova şi Patriarhia ecumenică. devenit în anul 1371 mitropolit. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat. De aici deducem că cererea pentru înfiinţarea noii mitropolii nu putea să vină decît din partea lui Petru I Muşat. Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401.

În timpul lui. totuşi crescând numărul valahilor ce locuiau în această ţară. se opun ofensivei regalităţii maghiare. Ţara Românească şi Moldova. Documentele regale îl pomenesc cu calificativul de necredinciosul nostru. urmaşul lui Laţcu. mai ferite de inixtiunile politicii regatului ungar. care şi+au unit forţele cu cele din Moldova. creşte prosperitatea ţării. statul moldovean îşi consolidează poziţia politică în raport cu Ungaria şi Polonia. Înlăturând pe urmaşii lui Dragoş. ea s-a mărit. reacţionează prin campanii militare. Ca atare. cu ajutorul valahilor dee acolo a trecut în taină în Ţara Moldovei. La ea participă şi Bogdan. fără ca ele să fie încununate de succes.În vremea lui Petru Muşat (1374-1391). cecl de-al doilea stat românesc câştigă o legitimitate pe plan internaţional. supusă coroanei ungureşti. aspirând la dominaţia Moldovei. desăvârşind începuturile de organizare statală a Moldovei. Editura Didactică şi pedagogică. vasalii voievodului. în a doua jumătate a veacului. În aceste împrejurări. Surse: Istoria romnânilor din cele mai vechi timpuri până la revoluţia din 1821. voievodul Maramureşului. ale continuei presiuni politice şi religioase a regalităţii maghiare asupra românilor din interiorul arcului carpatic şi din exteriorul lu. prin unificarea teritorială şi consolidarea ei politică internă şi externă. ceea ce nu s-a putut împlini în Maramureş se realizează în afara arcului. o cronică scrisă ded Ioan de Târnave. sincronizându-şi eforturile. cu ajutorul boierimii lcoale moldovene răsculate împotriva dominaţiei maghiare.funcţia de voievod în rândul numeroşilor cnezi români. dispărând ultimele rămăşiţe ale stăpânirii tătare din Moldova. Astfel. Bogdan a întemeiat o nouă stăpânire. prin eliminarea pretenţiilor de dominaţie ale statului ungar. Statul întemeiat în partea de nord nu încorpora toate teritoriile Moldovei şi nici nu-şi desăvârşise organizarea statatlă. sub conducerea lui Bogdan.. se spune: "Bogdan. Formarea statului feudal Moldova nu se încjeiase o dată cu Bogdan. Ascensiunea Dragoşeştilor şi atribuirea mărcii moldovene acestora împiedicau libertatea de mişcare şi comunicare cu teritoriile din afara Carpaţilor. Se manifestă preocupări pentru organizarea economică şi administrativă. politice şi religioase. instituţie ce va contribui la întărirea puterii centrale. Într-unul din izvoarele narative. Roman se intitulează "voievod moldovean şi moştenitor a toată Ţara Românească de la munţi până la ţărmul mării". având să facă faţă presiunii polono-maghiare. Moldova. Moldova se afirmă ca stat de sine stătător. partea de sud a Moldovei. voievodul valahilor (românilor) din Maramueş. se înfiinţează Mitropolia. în 1359. Regalitatea maghiară. este încorporată Ţara de jos. În timpul lui Roman voievod (1391-1394) . O fac urmaşii. ca şi în cazul Ţării româneşti. Creatorului statului moldovean independent îi urmează Laţcu (1365-1374) care. semn al rezistenţei româneşti la politica de anulare a vechilor libertăţi. al XIV-lea. în anii 1374-1375. se bat primele monede moldoveneşti. La întemeiere au participat cetele de vieji maramureşeni. prin urmare.. stabileşte raporturi cu papalitatea. Spre mijlocul sec. consolidându-şi independenţa. Deşi a fost atacat în mai multe rânduri chiar de oştile regelui. Astfel. făcându-se o domnie " . care a dat statului o nouă orientare politică independentă. care pleacă spre Moldova. Bogdan se opune încercărilor de organizare a comitatului de către regalitatea maghiară şi înlăturării voievodatului maramureşan autohton românesc. încecrcând s-o scoată de sub controlul coroanei maghiare. Unificarea teritorială deplină. devine o nouă ţară românească. fiind recunoscut ca ded sine stătător.Bucureşti-1994 Legenda formării Moldovei Harta Moldovei la 1483 . Întemeierea Mitropoliei a însemnat şi reccunoaşterea de către Polonia a autonomiei politice şi bisericeşti. are loc o răscoală împotriva Dragoşeştilor.

sau de la 'Mollior Davia'. Domnul era ajutat în cârmuirea ţării de dregători. şi după modul în care era percepută de stăini. Astfel în actele cancelariei domneşti ţara era denumită Moldova. Este posibil ca numele să fi provenit de la o cetate dacică Moldava. administrative. Istoricii Giurescu & Giurescu. Denumirea ţării în documente s-a făcut în funcţie de cum îşi spuneau locuitorii înşişi. adică ţara lui Bogdan sau Cara-Bogdan însemnând Bogdania neagră (cu aceeaşi referire la pădurile de nepătruns). scobitură”. adică partea cea mai plăcută din vechea Dacie. pe valea căruia a fost întemeiat noul voievodat. adică Vlahia de lângă Rusia. adică Vlahia dinspre Ungaria. El era cel care conducea ţara îndeplinind şi funcţiile de cel mai înalt judecător şi de comandant suprem al armatei. Există mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova. dintre Prut şi Nistru. groapă. Numele Denumirea de Moldova. foloseau denumirea Ungrovlahia. în timp ce pentru Muntenia. Există teoria care spune că numele este de origine dacică. Se poate ca o parte a Daciei să se fi numit 'Molisdavia'. Astfel că Bogdan Petriceicu Hasdeu dar şi A. Turcii foloseau denumirile: Bogdanili. sau Maurovlahia adică Vlahia neagră (de la pădurile de nepătruns). În 1775 Austria ia nordul Moldovei pe care îl numeşte Bucovina în timp ce Rusia în 1812 ia partea de est a Moldovei.După cum ne spune Dimitrie Cantemir. cuvânt care vine din latinescul dominus. Iar potrivit lingvistului şi cercetătorului Ion Pachia Tatomirescu numele derivă de la cuvintele: 'moldă'=„albie/vale fortificată“ plus '-dava'=„cetate sacră“. Sub atacurile imperiilor vecine i-au fost luate pentru anumite perioade unele teritorii pe care agresorii le-au redenumit în interes propriu. vine de la râul cu acelaşi nume. 'Mulde' tradus „albie. după starea de înălţare sau de cădere a ţării”. cea de sus şi Basarabia. Grecii o denumeau Rusovlahia. Şi există mai multe variante. Dacă întemeierea Moldovei s-a făcut în perimetrul râurilor Moldova-Siret. termen care vine de asemenea din latină de ladirigo care înseamnă “a conduce”. Dregătorii erau de trei categorii: dregători mari. Sursă: http://ro.. iar uneori apare şi numele de Moldovlahia. Mai există unele teorii în care se presupune originea numelui Moldova. O altă teorie a lui Emil Vîrtosu considera că numele ar veni de la germanul 'Molde'. luate la un loc 23 de ţinuturi mai mici”. funcţie ce ar corespunde azi celei de ministru. Moldova se întindea de la munţi şi până la mare. în perioada care a urmat şi-a extins hotarele astfel încât în timpul lui Roman I. adică Vlahia Moldovenească. "Moldova n-a avut aceleaşi hotare în toate vremurile. căci întinderea ei este când mai mare.metapedia. Tot Dimitrie Cantemir ne mai spune că “în vremurile de demult Moldova era împărţită în trei părţi: cea de jos. a doua categorie era aceea de pârcălabi care conduceau judeţele. fiscale şi militare. când mai mică. pe care tot ruşii o numesc Basarabia. adică Davia moale. Potrivit “Enciclopediei Cugetarea” numele se poate să fi rămas de la bastarni sau goţi. D.org/wiki/Moldova 23 martie 2011 4:29 Iacoban Ancuţa Gabriela . În fruntea ţării se afla domnul. dar şi Iorgu Iordan susţin că numele de Moldova ar veni de la molid. după râul cu acelaşi nume. În “Descrierea Moldovei” se spune că numele râului ar veni de la Molda căţeluşa voievodului Dragoş. şi dregătorii mici care îndeplineau funcţii judecătoreşti. în care se numărau. adîncitură” şi de la cumanul 'uwe' = „vale. Xenopol susţin că denumirea ar provine din termenul de origine gotică “Mulda” care înseamnă „praf”.

http://istoriauniversala.wikispaces.com/formarea+statelor+medievale+romanesti+moldova++4 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->