Dreptul constituional este ramura de drept care este format din normele juridice care reglementeaz relaiile sociale

fundamentale care apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii statale a puterii . Noiunea de drept constituional nu se confund cu aceea de constituie. Aceasta este cea mai important component a dreptului constituional, dar nu reprezint ntregul; mai mult, n unele state exist drept constituional chiar i n cazul n care nu exist o constituie. Dreptul constituional stabilete principiile fundamentale ale structurii social-economice i ale organizrii puterii de stat, reglementeaz relaiile dintre diferitele componente ale statului, precum i cele dintre stat i ceteni, relaii materializate n drepturile i ndatoririle fundamentale ale acestora. Izvoarele dreptului constituional includ urmtoarele tipuri de acte normative: Constituia; Legea, ca act juridic al Parlamentului; Regulamentele parlamentare; Ordonanele Guvernului; Tratatele internaionale.
[1]

Clasificarea normelor de drept constitutional: 1. Norme cu aplicatie mijlocita Norme care dau reglemantari de principiu si care pt a putea fii puse in aplicare sunt urmate de reglementari suplimentare prin alte ramuri de drept. (ex. Norma cuprinsa in const. prin care statul ocroteste casatoria si familia este urmata de reglementari suplimentare cuprinse in codul familiei). 2. Norme cu aplicare nemijlocita directa Reglementeaza direct relatiile sociale fundamentale si nu nu sunt urmate de alte reglementari suplimentare in alte ramuri de drept (norma reglementata in const privind egalitatea in drepturi a cetatenilor)
Coninutul normativ al constituiei Republicii Moldova Din punct de vedere juridic constituia este structurat n 143 articole, 7 titluri unele avnd capitole i seciuni. Titlul I. Principii generale.

Statul este subiectul al raportului de drept constitutional 1.doarece el este reprezentantul juridic al societatii, aflandu-se in raportul de drept constitutional cu organele de conducere ale unitatilor administrative teritoriale precum si cu unele peroane fizice atunci cand trebuie sa le acorde cetatenia romana. 2.deoarece apare prin organul reprezentativ-parlament Organele statului sunt subiecte ale raportului de drept juridic constitutional atunci cand participa la realizarea prerogativelor constitutionale ( parlamentul adopta legile incluzand cele constitutioanle, legi privind sistemul electoral, priviind organizarea si desfasurarea referendului).Cele 2 camere parlamentare sunt si ele insele subiecte al raportului de drept constitutional. Curtea consitutionala, avocatul poporului sunt deasemenea subiecte de drept constitutional. Avocatul poporulu protejeaza drepturile fundamentale ale poporului ( cetatenii) Partidele si formele politice = forme de asocere prin care cetatenii participa la guverbare tarii. Acestea pot devenii subiecte de drept constitutional odata cu desemnarea canditaturii la alegeri. Partidele politice au printre altele misiunea de a contribuii la definirea si exprimarea vointeii politice a cetatenilor respectand valorile supreme.

Cetatenii priviti ca persoane fizice pot aparea ca subiecte in raportul de cetatenie pt realizarea drepturilor lor fundamentala Cetatenii organizati in circumscriptie electoralesunt subiecte de drept constitutional in cadrul raportului de reprezentae ce apar odata cu organizarea alegerilor pt deputatii si senatori cat si atunci cand populatia este chemata la referendum. Cetatenii straini si apatrizii pot fi subiecte de drept constitutional atunci cand solicita cetatenia romana, azil politic si acestia au fost extradati sau expulzati.