DIABETUL ZAHARAT Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica - determinata genetic sau castigata, - caracterizata prin

perturbarea metabolismului glucidic, lipidic, protidic, mineral - datorata insuficientei absolute sau relative de insulina in organism Diabetul zaharat = hiperglicemie cronic determinat de 2 factori: scderea secreiei de insulin insulinorezisten =scaderea sensibilitii la insulin => este necesara o cantitate mai mare de insulina pentru a produce un efect biologic normal EPIDEMIOLOGIE: Romnia: Lume: frecven este n cretere 285 milioane n 2010 3% din populaia adult 500.000 pacieni in tratament tot atia necunoscui

IMPORTANTA DIABETULUI ZAHARAT: Diabetul zaharat este prima cauz de insuficien renal, cazuri noi de orbire i amputaii netraumatice. Este a 5-a cauz de deces (dup infecii, BCV, cancere, accidente) - este o boal cronic nevindecabil, in unele cazuri cu caracter ereditar (35 - 45 %) - morbiditatea sa este in continu cretere ( datorit prelungirii mediei de via a acestor bolnavi, medicaiei administrate, depistrii precoce i ingrijirilor corecte) - coma diabetic a sczut de la 83 % in epoca preinsulinic, la 1,2 % in 1972, fiind mai mult datorit indisciplinei bolnavului, decat posibilitilor medicale - complicaiile degenerative cronice, au devenit principalele manifestri evolutive: - macroangiopatia => ateroscleroza => complicatii cerebrale, cardiace, ale membrelor inferioare - microangiopatiei (glomeruloscleroza, retinopatia) - aspectul social al bolii este dat de faptul c diabetul zaharat, apare la vrste social active (40-60 ani) Probleme fundamentale in diabetul zaharat: - poate exista fr ca bolnavul s acuze vreo tulburare - diagnosticul nu poate fi infirmat, atunci cand glicemia este normal dimineaa inainte de a mnca - este foarte important ca diabeticul s fie descoperit ntr-un stadiu cat mai incipient => s-au format grupe de risc: obezi, femeile care au nscut copii de 4 kg sau peste, bolnavii care au avut un accident ischemic, vascular, cerebral, sau cardiac, sau care prezint litiaz biliar - tratamentul este eficient numai atunci cand bolnavul coopereaza si il respecta => pacientul trebuie s fie instruit i s aib cunotine solide despre boala sa - medicamentele antidiabetice nu au nici o valoare fr respectarea regimului - diabeticul este bine tratat (echilibrat) cand: - are o stare general bun - are o glicemie pe nemancate = 120-130 mg/dl, - are o glicemie in orice moment al zilei- maxim 160170 mg/dl - nu are glicozurie i cetonurie - greutatea este apropiat de cea ideal

ETIOLOGIE - ereditatea (transmiterea defectului genetic): - deine un rol important - 35 - 45 % din bolnavi avnd aceast etiologie - nu se cunoate precis modul de transmitere - adeseori antecedente heredo-colaterale de DZ (prini, unchi, bunici, frai, etc). - alimentaia: - factorul supraalimentatie (=obezitatea), indiferent de natura alimentelor - consumului exagerat de zahr i dulciuri concentrate => frecvent la cofetari => ri cu consum de zahr(Anglia, Cuba) - profesia i mediul: - profesii: buctar, cofetar, osptar etc. - ocupaii sedentare i cu solicitri nervoase exagerate (intelectuali, manageri) => diabetul este mai frecvent intalnit in mediul urban i la brbai - vrsta: in 80 % din cazuri, boala apare dup 40 - 45 ani, iar la copii la varsta pubertii - patologii ale pancreasului: -> inflamaiile pancreasului (pancreatita ac. hemoragic, pancreatite cr.) -> interveniile chirurgicale pe pancreas -> ateroscleroza pancreasului (rol foarte important in diabetul senil) - infeciile - in special virozele (Picornovirusuri, Virus Coxsakaie 4) prin mecanism autoimun - sunt mai frecvente la copii - dar si hepatita epidemic i parotidita urlian au mai fost incriminate - leziuni ale sistemului nervos, unele traume psihice puternice - medicamente: - diureticele tiazidice (Hidroclorotiazida, Metolazona, Nefrix) - anticoncepionalele - alcoolismul, fumatul PATOGENIE: - exista un circuit continuu al glucozei intre ficat si tesuturi prin sange ficat marele depozitar si distribuitor de glucoza ------sange-------- glicemie = 70 120 mg/dl - este mentinuta prin mecanisme de glicoreglare: -> glicogenogeneza -> glicogenoliza tes. muscular marele consumator de glucoza

- cand insulina este: - insuficienta cantitativ sau ineficienta calitativ => scade preluarea tisulara de glucoza (glucoza nu mai ajunge la celule) => creste glucoza sanguina => hiperglicemie - cand exista modificari ale receptorilor tisulari de insulina => scade preluarea de glucoza => hiperglicemie - cand glicemia > 180 mg/dl => glicozurie ETIOPATOGENIE: Etiopatogenia DZ tip 1 : - autoimun : tip A (>90%) : distrugerea celulelor beta pancreatice datorita: -> predispozitiei genetice: - boli cu caracter sigur genetic: pancreatita recidivanta ereditara, fibroza chistica a pancreasului - ereditatea: 1 2% la copii cu mame diabetice 5% la copii cu tata diabetic -> factorii de mediu: - infectii virale: v. rubeolei congenitale, Coxackie B4, urlian - alimentatia: - laptele de vaca introdus in alimentatia

sugarului inainte de varsta de 4 luni B3) sunt imun ) Basedow, - carenta de vit. D - carenta de nicotinamida (vit. -> autoimunitatea: - insulita boala autoimuna ( insulele pancreatice infiltrate cu celule ale sistemului - alte boli autoimune: tiroidita Hashimoto, boala vitiligo, boala celiaca, etc - neimun (idiopatic) : tip B de etiologie necunoscuta, s-a observat cresterea insulinopenie si o predispozitie la cetoacidoza, dar fara semne de boala autoimuna - o mica parte din diabeticii de tip 1 prezinta acest tip B Etiopatogenia DZ tip 2 : - factori de risc nemodificabili : predispoziia genetic, vrsta, etnia - factori de risc modificabili : greutatea , sedentarismul - mecanisme : 1. alterarea secreiei de insulin (, ntrziere) 2. insulinorezistena (sensibilitii celulare la insulin): ficat, esut muscular, adipos 3. creterea produciei hepatice de glucoz (gluconeogenez, glicogenoliz) CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT - Diabetul zaharat ereditar primar: - apare spontan, - se transmite ereditar - are evoluie stadial - Diabetul zaharat secundar pancreatic, datorit unor afeciuni pancreatice; - Diabetul zaharat secundar extrapancreatic: - cauz endocrin (Acromegalie, boala Cushing, boala Basedow, Feocromocitom) - cauz iatrogen (tiazidice, corticoterapie, anticoncepionale etc) -Sindroame hiperglicemice tranzitorii: care pot apare dup un traumatism cranian, meningit, criz comifial, dup accidente cardiovasculare acute si in unele sarcini EVOLUTIA STADIALA A DIABETULUI ZAHARAT. - stadiul I = prediabetul = diabetul potenial : - cnd ambii prini sunt diabetici - cnd un printe i dou rude apropiate sunt diabetice - cnd un printe i o rud apropiat sunt diabetici - mamele care nasc copii cu o greutate > 4 - 4,5 kg care nasc fei mori, sau care mor la ceva zile dup natere - femeile care au prezentat la una sau mai multe sarcini, glicozurie sau toxemie gravidic - persoanele obeze - stadiul II = diabetul latent : nu exist semne de boal, dar proba hiperglicemiei provocate, dup ce s-a adugat o cantitate de cortizon, este patologic. - stadiul III = diabetul chimic (biochimic): proba hiperglicemiei provocate patologic => DZ - stadiul IV = diabetul zaharat clinic manifest - este forma clasic - prezint simptomele patognomonice: hiperglicemie i glicozurie, poliurie, polidipsie, poIifagie i slbire greutate Proba hiperglicemiei provocate: - se face prin 2 metode:

1. - recoltare glicemie a-jeun - administrare oral a unei solutii: 450 g/m2 suprafa corporal de glucoz dizolvat n 300 ml ap -> -> recoltare glicemie la 1 ore si la 2 ore 2. dupa ali autori: - 3 zile nainte pacientul consum alimente la discreie -> timp de 12 ore se ine post (20.00 -> 08.00) -> se recolteaz glicemia la ora 8 dimineaa - pacientul bea o soluie de 100 g glucoz + 400 ml apa - se recolteaz glicemia la 1 or si la 2 ore Diagnostic de DZ (varsta de max. 45 ani): - glicemie pe nemncate > 120 mg/dl + glicemia la 1 or > 160 mg/dl + glicemia la 2 ore > 130 mg/dl >45 ani valorile glicemiei sunt mai ridicate SIMPTOMATOLOGIE DIABETUL ZAHARAT DE TIP I (INSULINO DEPENDENT) - se echilibreaz numai cu insulina - apare la 15 - 20 % dintre diabetici, mai ales < 40 de ani, slabi (poate aprea i > 40 de ani) - debutul este de obicei brutal - poate aprea i la copil (diabet juvenil) la adolescent la vrstnici peste 60 - 65 de ani, (diabet senil) - cauzele mai frecvente sunt ereditatea i infeciile virale - debuteaz uneori prin com alteori prin slbire progresiv (5-6kg -> 20-30kg), apetit exagerat, sete intens cu ingestie exagerat de lichide i eliminare de urin mult crescut (pn la 15 - 20 l/zi) - se asociaz astenia fizic i psihic, anxietatea etc. - bioumoral: hiperglicemia i glicozuria cetonemie i cetonurie Forme clinice : - diabetul tranzitoriu al nou nscututului, - diabetul permanent al nou nscu-tutului - diabetul copilului mic (1 - 10 ani) - diabetul adolescentului - diabetul juvenil propriu-zis: - apare 16 - 20 ani - clinic este mai stabil - complicaiile sunt mai rare - diabetul femeii nsrcinate - diabetul poate s dispar odat cu sarcina, sau poate deveni definitiv - femeia diabetic (tip 1) nsarcinata: - la nceput scade nevoia de insulina - ulterior crete (sarcina agraveaz diabetul) DIABETUL ZAHARAT DE TIP II, (INSULINO INDEPENDENT) - este forma cea mai frecvent (60 - 70 %) - apare > 40 de ani, mai ales la persoane obeze - debutul este insinuos i evoluia este progresiv - tabloul clinic nu este zgomotos - uneori este imposibil de stabilit precoce diagnosticul - adeseori diagnosticul este revelat de complicaii grave (arterit cu sau fr gangrena, afeciuni coronariene, accidente vasculare cerebrale, afeciuni oculare, renale etc) - complicaiile datorit aciunii ndelungate a hiperglicemiei asupra vaselor i organelor - testele de laborator: hiperglicemie glicozurie - semne generale: astenie, apetit capricios, sete mare, slbire nemotivat - diabetul iatrogen este DZ tip 2

- apare dup tratament prelungit cu cortizon, sau dup diuretice tiazidice (Nefrix) => obligativitatea efecturii probei hiperglicemiei provocate n orice suspiciune de diabet zaharat Diferenierea dintre DZ tip 1i 2 Caracteristici 1. Vrsta la debut 2. Tendin la cetoz 3. Tablou clinic 4. Greutate corporal 5. Asociere cu boli autoimune 6. Insulinemie hiperinsulinemie) 7. Anticorpi 8. Tratament cu insulin insulinonecesitant) DIAGNOSTICUL DIFERENIAL 1. Diabetul insipid - datorat afectrii hipofizei posterioare - poliurie foarte mare (20-30l/zi), polidipsie i slbire greutate - glicemia este normal - glicozuria absent 2. Diabetul renal: - glicozuria este prezent, dar glicemia i hiperglicemia provocat sunt normale COMPLICAIILE DIABETULUI ZAHARAT - Acute : Coma acido cetozic Coma hiperosmolar Hipoglicemia i coma hipoglicemic - Cronice: vasculare, infecioase, vasculare, renale, nervoase, altele COMPLICAIILE ACUTE: I. Coma acido-cetozic : trei faze evolutive: 1. Acido cetoza incipient: - mecanismele de compensare sunt eficiente - semne si simptome: oboseal, apetit sczut, uneori sete, poliurie, astenie fizic, uscciunea buzelor - teste de laborator: hiperglicemie, cetonemie, glicozurie etc. 2. Stadiu de precom diabetic: - semne si simptome: - anorexia este total - greuri i vrsturi - greutate n epigastru dureri epigastrice - astenie pronunat - lentoare psihic, torpoare da (prezeni) indispensabil nu (abseni) doar uneori (diabet DZ tip 1 de obicei <30 de ani mare semne evidente, frecvente dezechilibre normo sau subponderal da deficit absolut, sever DZ tip 2 de obicei >40 de ani rar, dar posibil variabil, rareori semne severe frecvent obez nu variat (hipo-, normo-,

- respiraie ampl, profund i zgomotoas (de tip Kssmaul) - mirosul respiraiei este acetonic (de mere putrede) - deshidratarea pronunat (limba, mucoasele, pielea uscate) - pierderea apreciabil n greutate - poliuria este abundent - hipotermia este prezent - teste de laborator: - urina: glicozurie i cetonurie - snge: hiperglicemia i cetonemia - valori mari 3. Stadiu de com diabetic: - toate simptomele din stadiul precedent sunt prezente, mult accentuate - clinic: - bolnavul este palid, hipotermic, cu tulburari de deglutiie, deshidratare, emaciere, ochi nfundai in orbite, cu hipotensiune arteriala - respiraia Kiissmaul evident - diureza este pronunat - apare somnolena i n final coma - teste de laborator: - glicemia > 400 mg/dl - glicozuria este abundent - cetonemia i cetonuria prezente, crescute II. Coma hiperosmolar: - form rar, dar foarte grav - bolnavul nu are respiraie zgomotoas (Kssmaul) i nu are cetonurie - glicemia i glicozuria sunt foarte crescute - sodiul sanguin crete mult i apar severe modificri hidro electrolitice III. Hipoglicemia i coma hipoglicemic: - sunt complicaii secundare tratamentului cu insulina de obicei - datorita: - supradozaj insulinic - consum insuficient de glucide - efort exagerat - clinic: transpiraii pro-fuze, ameeli, astenie, foame exagerat - simptomatologia cedeaz dup - ingestia de glucide - administrare de glucoza - dac nu se intervine sau dac tulburarea este sever => bolnavul devine: - incontient, agitat - prezint tulburri neurologice (ireversibile in cazurile grave) - contracturi - modificri de reflexe - uneori com profund - n formele uoare bolnavul poate interveni singur, ingernd zahr - n formele severe, cnd nu mai poate nghii => spitalizare + administrare de glucoza i.v. COMPLICAIILE CRONICE: - sunt foarte numeroase - apar datorita - scderii rezistenei organismului - numeroaselor modificri de la nivelul vaselor 1. Complicaiile vasculare: - pot interesa: - vasele mici -> microangiopatie (complicaii severe) - vasele mari -> macroangiopatie Microangiopatia diabetic include: - glomeruloscleroza diabetic - retinopatia diabetic - unele manifestri cutanate - o parte din manifestrile neuropatiei diabetice - apare n primii 10 ani de evoluie a bolii Glomeruloscleroza: - una din complicaiile cele mai grave. - este caracteristic diabetului netratat - de obicei duce la insuficiena renal

- se caracterizeaz prin: proteinurie (albumin n urin), edeme, creterea tensiunii arteriale i uremie

Retinopatia: - este de asemenea o complicaie foarte sever - duce inevitabil la orbire - poate fi prevenit prin tratament corect i la timp - apare precoce - diabetul dezechilibrat - depistat n primele stadii => poate fi oprita n evoluie

Macroangiopatia diabetic - intereseaz vasele mari - vasele coronare => cardiopatia ischemic i infarctul miocardic - arterele cerebrale => ateroscleroza cerebral => accidente ischemice (tromboza cerebral) - vasele membrelor inferioare => arteriopatia membrelor inferioare Localizrile menionate se pot asocia. ntotdeauna diabetul este un factor de risc pentru ateroscleroza. - DZ este un factor de risc major pentru: - accidentele vasculare cerebrale - infarctul miocardic - insuficiena cardiac - scleroza cerebral - arteriopatia membrelor inferioare. - evoluia complicaiilor este sever: - gangrena uscata diabetic este mai frecvent, mai ntins i mai rezistenta n arteriopatii - evoluia gangrenei uscate se face de obicei ctre gangrena umed, cu riscul amputaiei 2. Complicaii infecioase: -furuncule, abcese - tuberculoza pulmonare - infecii genitale i renale (la femei vulvovaginita, la brbai balanita) - aceste complicaii sunt frecvente - adeseori este ignorat cauza - ntotdeauna sunt rezistente la tratament 3. Complicaii oculare: - retinopatia (a fost prezentat) - principala complicaie este cataracta: - este frecvent - de obicei bilateral - evoluia este rapid - tratament - chirurgical 4. Complicaii renale: - sunt frecvente - infeciile urinare apar deoarece urina diabeticului este un mediu de cultura - aproape jumtate dintre diabetici au o infecie urinar - germenii frecveni ntlnii : colibaciul, stafilococul, proteus, etc - migrarea ascendent a germenilor => infectii ale rinichiului si anexelor - nefropatia diabetic datorata aterosclerozei renale 5. Complicaiile nervoase: - sunt cunoscute sub numele de neuropatie diabetic - tulburri motorii (pareze), tulburri senzoriale localizate la nivelul membrelor inferioare - tulburri viscerale se manifest prin: - modificri ale tensiuni arteriale - tulburri de tranzit intestinal - impoten sexual - transpiraii, etc. - gangrena membrelor inferioare poate fi generat i de neuropatia diabetic - apariia hipertensiunea arteriale poate fi consecina: - neuropatiei diabetice - aterosclerozei - altor factori

Diabetul rmne un factor de risc n apariia i agravarea hipertensiunii arteriale. 6. Alte complicaii: Litiaza biliar, paradentoza etc. 7. Obezitatea i Hiperlipoproteinemia : nu sunt complicaii ale DZ - obezitatea = una dintre cele mai importante cauze ale DZ (80% dintre diabetici au fost sau sunt obezi) - hiperlipoproteinemia - crete riscul aterosclerozei + DZ => crete riscul pentru accidente ischemice n special coronariene IGIENA DIABETICULUI - regulile de igiena trebuie sa fie bine cunoscute de diabetic - se recomanda: - curatenie corporala generala frecvenat, schimbarea zilnica a lenjeriei de corp, - mare atentie la ingrijirea danturii - perfecta igiena a organelor genitale frecvent infectiile genitale sunt punctul de plecare a unor infectii cu germeni rezistenti - igiena membrelor inferioare i se acorda o atentie deosebita - picioarele se vor spala zilnic - se vor ferii picioarele de sursele de caldura - se evita folosirea incaltaminelor stramte, a ciorapilor cu elastic,a jartierelor - se evita pozitia picior peste picior, loviturile la picioare - taiatul unghiilor este corect facut - nu se vor taia bataturile de catre bolnav - in pat este necesara schimbarea frecventa a pozitiei - micozele vor fi tratate de dermatolog - se va folosi pudra de talc in caz de transpiratie - se face tratamentul escoratiilor si a plagilor, chiar daca par nesemnificative TRATAMENTUL DIETETIC - alaturi de tratamentul medicamentos reprezint condiia esenial o meninerii vieii diabeticului ct mai aproape de normal Principii generale: - bolnavul trebuie s-i cunoasc bine regimul, coninutul n glucide pentru fiecare aliment n parte i s-l respecte : -> alimente care pot fi consumate fr restricie (legume care contin < 5% glucide): carnea, petele, unca, branzeturile fermentate, oule, grsimile vegetale i animale, legumele cu coninut mic in glucide (castravei, ridichi, varz acr, spanac, conopic, ciuperci, varz roie etc) -> alimente care pot fi consumate cu restricie (n cantitile stabilite de medic i cntrite, conin glucide n cantiti moderate) : pine, paste, produse de panificaie, orez, cartofi, leguminoase, fructe, legume >5% carbohidrai, lapte, brnz, iaurt -> alimente care sunt interzise diabeticului (bogate n glucide): zahr, prjituri, bomboane, rahat, halva, sirop, biscuii dulci, miere, anumite fructe (struguri, banane, curmale, smochine, stafide), ngheat, buturi rcoritoare - cantitatea de glucide consumate zilnic va fi cat mai apropiat de aceea a individului normal, inandu-se seama de munc depus, varst i sex. - se vor exclude glucidele concentrate: zahr, produse zaharoase, finoase etc. - din alimentaie nu trebuie s lipseasc proteinele animale cu mare valoare biologic (lapte, carne, branzeturi, ou, pete), i lipidele vegetale (uleiuri vegetale) - painea va fi imprit pe felii i pe mese, cat mai exact - mesele se vor repartiza la ore cat mai exacte (dimineaa, ora 11, pranz, ora 17 i seara); ultima mas va fi servit la ora 22, sub forma unei mici gustri

- din alimente s nu lipseasc fibrele, deoarece celulozicele, din legume, fructe, cereale, chiar leguminoase uscate, scad glicemia i previn cancerul de colon Echivalene: 100 g paine = 250 g cartofi = 500 g fructe TRATAMENT: Obiective generale ale tratamentului: - obinerea unui control glicemic foarte bun, n tot cursul zilei i pentru toat viaa => efecte positive: suprimarea simptomelor prevenirea complicaiilor - absena hipoglicemiilor - normalizarea profilului lipidic - monitorizarea TA

1. Tratamentul cu insulina Indicaii : 1. Absolute - DZ tip 1 Cetoacidoz diabetic Sarcin Insuficien renal Hepatopatii severe Eecul terapiei orale

2. Relative - Lung durat -> DZ 2 cu subpondere sau cu pierdere n greutate important -Temporar : - DZ 2 cu glicemie >300 mg/dl la diagnostic - infecii - IMA (infarct miocardic acut) - pancreatit acut - intervenii chirurgicale Tipuri de insulina: -cu cu actiune rapida insulina obisnuita, cristalina - insulina Arctrapid (este mai purificata) - insuline pure, monocompetente (fabricate in strainatate) nu dau rezistenta, nu dau reactii alergice, sunt mai bine suportate - flacoane de 40U.I./ml - insulina se extrage din pancreasul de vaca - administrare: - subcutanat activ hipoglic incepe in 20-30 min, dispare dupa 6-7 ore - iv incepe imediat, dispare in 90 min - regula: bolnavul isi va injecta singur insulina, dozele se stabilesc in functie de toleranta la glucide, ca regula 1 u.i. de insulina echilibreaza aprox 2 g glucoza; daca pacientul elimina 20g gluc/24 ore => are nevoie de 10 u.i., daca dupa 10 u.i. dispare glicozuria => pacientul e considerat echilibrat - repartitia dozelor se face diferit, in functie de fiecare masa ( de 3 ori pe zi) - cand nevoia de insulina depaseste 60 u.i. zilnic = > se trece la admin de insulina cu actiune medie sau prelungita Cu actiune prelungita: pot avea: activitate medie- 10-14 ore - activitate prelungita- 18-24 ore - este contraindicata insulina cu actiune lenta (care se admin o singura data pe zi) la copii si adolescenti

- se contraindica amestecul insulinei romanesti cu orice alt tip, pentru ca se inactiveaza Locurile de electie pentru injectare: fata anterioara si latero-exterioara a coapselor Jumatatea inferioara a abdomenului (subombilical) fetele anterioare si laterale ale bratelor regiunile fesiere Se schimba periodic locul de injectare. Insulinoterapia - efecte adverse Hipoglicemii Alergie Insulinorezisten Lipodistrofie hipertrofica (noduli durerosi), sau atrofica - poate fi evitata prin schimbarea periodica a locului de injectare Infectii (asepsie necorespunzatoare) Tulburri de vedere (temporar) Edeme

Antidiabetice orale: Indicaii DZ 2 Contraindicaii : cetoacidoz diabetic DZ1 sarcin infecii IMA insuficien renal hepatopatii severe intervenii chirurgicale Clase de medicamente: Biguanide :

- mecanism de aciune: gluconeogeneza hepatic preluarea glucozei n periferie - preparate: metformin buformin (n anumite ri) - efecte adverse: digestive (20%): dureri epigastrice, diaree, greuri acidoz lactic (rar dar sever): favorizat de IRC Sulfamide hipoglicemiante :

- mecanism de aciune: insulinosecreia din celulele prin legarea de receptori specifici - medicamente: tolbutamid glibenclamid gliclazid

- efecte adverse

hipoglicemie: favorizat de IRC, alcool, vrst >70 years digestive: greuri, dureri epigastrice hematologice (rare): pancitopenie, trombocitopenie, anemie hemolitic autoimun cretere n greutate

EXERCITIUL FIZIC : - efecte: Scderea sau meninerea greutii Ameliorarea: insulinosensibilitii TA (tensiune arteriala) lipidogramei controlului glicemic Exerciiul fizic la pacieni insulinotratai Msurarea glicemiei Se contraindic dac glicemia este mic sau mare Se evit exerciiul n perioada de vrf a aciunii insulinei Exerciiu programat: reducerea dozei de insulin Exerciiu neprogramat: ingestia suplimentar de carbohidrai TRATAMENTUL COMEI DIABETICE: - acidocetoza moderata: insulina+regim corect administrate - precoma: internare obligatorie - tratamentul cauzelor declansatoare: infectie, insuficienta insulinica, dezechilibru alimentar, stress, etc - regim hidric bogat oral / iv - se crescte doza de insulina cu 50-> 100% peste cantitatea obisnuita - se dau 2-4 g KCl / 24 ore iv (KCl = clorura de potasiu) - coma diabetica: - tratament complex - admin lichide 7-9 l i.v. 3 l in primele 2 ore (ser fiz,ser alcalin hiperton sau ser bicarbonat izotonic) - din a treia ora 500-1000ml ser glucozat 20% tamponat cu insulina - administrare de vit. K i.v. in PEV (perfuzie endo-venoasa) - cand este posibila hidratare orala-> 2-3 l lichide + NaCl + KCl /24 ore - insulina: 300->600 u.i. iv sau sc Corect tratat pacientul revine la starea normala in 6-8 ore.