SISTEMUL SECAM

Introduceere
Sistemul a aparut in 1958, al doilea dupa NTSC si este utilizat in Franta si in
Europa de Est cu exceptia Romniei. Ca si in cazul sistemului PAL, s-a urmarit ca
nuantele pe imaginea redata sa fie ct mai putin distorsionate de erorile (erori de faza)
aparute pe canal. In sistemul SECAM, aceasta se realizeaza prin transmiterea,
alternanta pe linii, a unuia din semnalele diferenta de culoare. Cum la un moment dat
ramne de transmis un singur mesaj, utilizarea modulatiei in frecventa a
subpurtatoarei asigura indeplinirea scopului propus. In plus se elimina si posibilitatea
aparitiei unor interferente (diafonii) intre cele doua diferente de culoare. Reducerea
informatiei de culoare se bazeaza pe faptul ca, pe de o parte sistemul vizual uman are
o capacitate de perceptie a detaliilor fine de culoare (acuitate de culoare) de circa trei
ori mai scazuta dect in cazul detaliilor alb -negru; pe de alta, filtrarea trece jos a
semnalelor diferente de culoare - care se face in orice sistem TVC compatibil -
corespunde scaderii rezolutiei de redare a detaliilor colorate pe orizontala (deoarece
analiza se face pe linii). Transmiterea secventiala a diferentelor de culoare
injumatateste rezolutia de redare si pe verticala.
La decodare, pentru reconstituirea semnalelor primare de culoare se utilizeaza
semnalul de luminanata si e o diferenta de culoare transmisa la momentul respectiv.
Cealalta diferenta de culoare, transmisa pe linia TV anterioara (care corespunde
vecinului situat imediat deasupra in cmpul TV). Refacerea in acest mod a informatiei
de culoare se bazeaza si pe corelatia spatiala ridicata (in particular pe verticala)
existenta in imagine. Pentru decodare, este necesara memorarea semnalului de
crominanta de pe linia TV anterioara si aceasta se realizeaza cu ajutorul unei linii de
intrziere cu durata T
H
. Decodorul trebuie sa identifice care diferenta de culoare se
receptioneaza pe linia curenta (identificarea liniei). Identificarea se realizeaza
cuajutorul unor semnale suplimentare trimise pe canal.
Principiul de baza al sistemului SECAM este transmiterea succesiva secventiala a
diferentelor de culoare, de unde si numele Squentiel Couleur Mmoire.
Semnalele si transmiterea lor la sistemul SECAM
1 Semnalul de luminanta se transmite pentru compatibilitatea cu semnalul AN:
E'
y
= 0.3 E'
R
+ 0.59 E'
G
+ 0.11 E'
B
2 Semnalele diferenta de culoare ponderate
D'
R
= -1.9 E'
R-Y
si D'
B
= 1.5 E'
B-Y
Banda de frecventa a diferentelor de culoare este de 1.5MHz.
Pentru a satisface conditia de compatibilitate inversa, informatia de crominanta este
constituita din cele doua semnale diferenta de culoare E'
R-Y
si E'
B-Y
ca si la celelalte
sisteme. In sistemul SECAM se prefera sa se exprime amplitudinile acestor semnale
video prin raportarea la unitate. Lucrurile se petrec ca si cum ar avea loc o expansiune
a amplitudinii. Se ajunge in acest mod la semnalele video diferenta de culoare
ponderate, notate prin D'
R
si D'
B
. Aceste semnale sunt date de relatiile:
D'
R
= -(1/0.525) E'
R-Y
si D'
B
= (1/0.667) E'
B-Y
in care se remarca valorile extreme din reatiile
-0.525 E'
R
- E'
Y
+0.525 si -0.667 E'
B
- E'
Y
+0.667 alese drept
coeficienti.
Ponderarea asigura normarea excursiei semnalelor care moduleaza subpurtatoarea la
valoarea de 2Vvv (in intervalul -1V+1V) pe mira de bare color standard (pentru
care amplitudinea maxima a semnalelor primare de culoare nu depaseste 0.75V).
- 1 -
Deoarece in scenele transmise in TVC sunt preponderente culorile care au valori
pozitive semnificative pentru E'
R-Y
(fapt ce ar duce la eronarea saturatiei culorilor) si
pentru ca receptorul are o caracteristica amplitudine - frecventa care atenueaza
frecventele inalte mai mult dect filtrul utilizat la emisie, coeficientul de ponderare al
acestei diferente de culoare s-a ales negativ. Astfel valorile pozitive ale lui E'
R-Y
vor
determina frecvente ale semnalului MF de crominanta situate sub valoarea
subpurtatoarei (mai putin atenuata in receptor). Pentru a echilibra repartizarea
spectrelor semnalului de crominanta pe durata cmpului, coeficientii de ponderare au
semne opuse.
Deoarece D'
R
si D'
B
se transmit secvential, pe aceasi linie TV, in doua cadre succesive
se transmit diferente de culoare diferite. Acest lucru duce la reducerea vizibilitatii
subpurtatoarei.
Codarea crominantei
Semnalele diferenta de culoare se transmit cu subpurtatoare diferita. Pentru a stabili
banda de frecventa trebuie alese deviatiile nominale: f
0R
=280kHz si f
0B
=230kHz.
Accentuarea de videofrecventa
In cazul utilizarii MF frecventele mari ale semnalului modulator sunt mai vulnerabile
la perturbatiile de interferenta. In cazul de fata perturbatia o constituie in primul rnd
luminanta detaliilor fine din imagine.In cazul particular al unui semnal modulator
armonic: D'
ik
cos(2f
k
t + ) rezulta ca pe masura ce frecventa componentelor
spectrale creste, indicele lor de modulatie scade, att datorita cresterii lui f
k
(frecventa
cadrelor) ct si scaderii amplitudinii D'
ik
. Aceasta conduce la inrautatirea raportului
semnal zgomot odata cu cresterea frecventei. De aceea, este necesara o accentuare a
freventelor inalte ale semnalelor D'
R
si D'
B
inainte de a modula subpurtatoarea.
Operatia se numeste accentuare de videofrecventa (AVF) iar circuitul care o
realizeaza are functia de trnsfer:
( )
1
1
AVF
f 3
f
j 1
f
f
j 1
f H

+
+

; f
1
= 85kHz si. Caracteristica amplitudine-frecventa:
- 2 -
85
f1
255
3f1
850
10f1
-3
0
4
7
Caracteristica
asimptotica
Caracteristica
reala
f[kHz]
Amplitudine
[dB]
Dupa aceasta accentuare se face limitarea benzii prin FTJ (In cadrul standardului AVF
si FTJ sunt tratate simultan). Datorita FTJ, o treapta aplicata acestui circuit este
amplificata cu numai 2.5 ori (fata de 3 ori) si este intrziata.
Acest decalaj temporal al crominantei fata de luminanta se compenseaza la codare
prin introducerea unei intrzieri pe calea de luminanta.
Deviatii maxime de frecventa
In masura in care mira de bare color standard este acoperitoare pentru imaginile
transmise in TVC deviatiile maxime de frecventa nu le-ar depasi in valoarea absoluta
pe cele nominale (D'
R
, D'
B
[-1 1]) daca nu s-ar face AVF; pot da nastere dupa
modulare unor deviatii mari de frecventa.
Valoarea maxima a deviatiilor de frecventa se fixeaza pe baza urmatoarelor criterii:
cea superioara, f
max+
, in functie de ecartul dintre subpurtatoare si frecventa de
la care filtrul canalului incepe sa atenueze luminanta;
cea inferioara, f
max-
, astfel inct spectrul crominantei sa nu se extinda in zona
unde densitatea spectrala de putere a luminantei are valori semnificative.
f
Rmax+
= +350kHz; f
Rmax-
= -500kHz;
f
Bmax+
= +500kHz; f
Bmax-
= -350kHz;
In ambele cazuri (D'
R
si D'
B
) crominantei ii este alocata o banda de 850kHz, de la 3,9
la 4,75MHz.
Deviatiile maxima superioara si inferioara nu sunt egale: s-a tinut seama de statistica
repartitiei amplitudinilor dupa AVF (deci a deviatiei de frecventa dupa modulare);
Alegeerea a doua valori diferite pentru subpurtatoare permite o mai buna utilizare a
benzii de 850kHz pentru D'
R
si D'
B
in parte.
Pragurile de limitare a amplitudinii
A
R
' D si
A
B
' D dupa AVF
Incadrarea deviatiei de frecventa intre valorile mentionate se asigura limitnd
amplitudinea semnalului modulator. Pragurile de limitare se obtin raportnd deviatiile
maxime date la deviatiile nominale:
; V 25 . 1
280
350
f
f
' D
R 0
max R A
max R

+
+

; V 8 . 1
280
500
' D
A
max R

; V 18 . 2
230
500
' D
A
max B

+
; V 52 . 1
230
350
' D
A
max B

- 3 -
Raspunsul la treapta al circuitului AVF+FTJ
-3
3
-1 1
-1
-2
2
1
t[s]
Amplitudine[
V]
IESIRE
Semnalele dupa limitare se noteaza
AL
R
' D si
AL
B
' D .
Limitarea este o operatie care se face cu pierdere de informatie (neavnd inversa la
decodare), care altereaza redarea tranzitiilor de culoare.
Reducerea vizibilitatii subpurtatoarei
Se face inversarea fazei fiecarei subpurtatoare de la un cmp TV la celalalt. In
acest fel se reduce mult vizibilitatea deoarece structurile parazite date de doua
cmpuri succesive se intretes. Datorita miscarilor ochiului, intreteserea nu se mentine
pe imaginea perceputa si, pentru a evita accentuarea rastrului parazit se face
inversarea fazei si intre liniile aceluias cmp. Aceasta inversare are rost sa se faca
intre linii TV pe care se trnsmite aceeasi diferenta de culoare (si pe care se moduleaza
aceeasi subpurtatoare). In consecinta pe un cmp inversarea fazei se face odata la trei
linii TV.
Accentuarea de inalta frecventa
Pentru a reduce si mai mult vizibilitatea subpurtatoarei pe un receptor TV-AN
este necesara atenuarea amplitudinii semnalului MF de crominanta.Atenuarea nu
poate fi constanta in toata banda de crominanta pentru ca pe masura ce frecventa
semnalului MF (de crominanta) creste creste si amplitudinea distorsiunii datorata
luminantei perturbatoare (AVF nu ar asigura un raport semnal zgomot suficient de
mare dupa aceasta atenuare si pentru frecventele inalte ale semnalului MF). In plus,
deoarece semnalul de crominanta se insumeaza cu cu E'
Y
(obtinut din semnalele
primare de culoare corectate in gama) si redarea se face pe un dispozitiv neliniar,
contributia alternantelor pozitive si negative ale oscilatiei MF nu se mai compenseaza.
Pentru ca surplusul (eroarea) de luminanta datorat subpurtatoarei in cazul deviatiilor
de frecventa pozitive si negative sa aiba valori ct mai apropiate, se face o atenuare a
semnalului de crominanta in functie de frecventa dupa o caracteristica aproape
simetrica in raport cu frecventa subpurtatoare. Aceasta operatie este cunoscuta sub
numele de accentuare de inalta frecventa (AIF). Functia de transfer a circuitului de
AIF este:
( )
( )
( )
;
f 265 . 1 j 1
f 16 j 1
A f H
0 AIF
+
+

unde reprezinta functia de dezacord in
raport cu frecventa centrala f
c
= 4.286MHz :
( )
f
f
f
f
f
c
c

, iar A
0
este amplitudinea semnalului de crominanta de
frecventa f
c
: A
0
= 80mV si corepunde unei amplitudini vrf-vrf de 23% din excursia
maxima a luminantei (700mVvv). Caracteristica AIF
H
raportat la f
c
are forma
inversa clopotului lui Gauss si de aceea se mai numeste si curba anti-clopot.
Atenuarile celor doua subpurtatoare sunt diferite. Ele corespund unor amplitudini
vrf-vrf
de 30% pentru f
0R
si 23.8% pentru f
0B
(relativ la excursia maxima a luminantei).
Descentrarea curbei AIF in raport cu subpurtatoarele s-a facut pentru a egaliza
contributiile la luminanta afisata pe un receptor AN a deviatiilor mari de frecventa
pozitive si negative care pot apare la codarea imaginilor color.
Reducerea vizibilitatii subpurtatoarei in urma AIF se datoreaza faptului ca in
imaginile color naturale sunt preponderente culorile nesaturate carora le corespund
deviatii mici de frecventa, iar in vecinatatea subpurtatoarei atenuarea este maxima.
Atenuarea relativ scazuta a deviatiilor mari de frecventa (culori saturate) nu este
resimtita pe un receptor TV-AN, deoarece culorile cu grad mare de saturatie au
frecventa de aparitie scazuta.
- 4 -
Cu toate aceste masuri, sistemul SECAM are cea mai vizibila subpurtatoare dintre
cele trei sisteme compatibile de TVC.
La decodare se face o dezaccentuare de inalta frecventa (DAIF) dupa o
caracterisica inversa AIF, de tip FTB. DAIF, fiind prima prelucrare care se face
asupra semnalului de crominanta, asigura si extragerea acesteia din SVCC SECAM.
Semnalul de crominanta SECAM
Tinnd seama de prelucrarile de mai sus expresia semnalului de crominanta se scrie:
( ) ( )

'

1
]
1

t
0
AL '
i i 0 i 0 i 0 i
d D f t f 2 cos A t u
; unde i = R, B
In figura este reprezentat semnalul de crominanta SECAM pe durata a doua linii TV
succesive din mira de bare color standard. Se observa ca desi este MF, semnalul are
datorita AIF amplitudine variabila.
O alta caracteristica o constituie vrfurile care apar la tranzitiile de culoare si a caror
origine se gaseste AVF.
Semnalul video complex color SECAM
Pe un interval de timp al stingerii pe orizontala B
H
(pe liniile de pe cursa activa pe
verticala) se suprima subpurtatoarea. Suprimarea se face odata cu inceputul lui B
H
si
tine 5.7 t 0.3 s dupa frontul anterior al impulsului de sincronizare pe linii, S
H
. Dupa
acest moment se transmite subpurtatoarea cu frecventa f
0R
sau f
0B
care urmeaza sa fie
modulate pe linia TV curenta (originea liniei TV este frontul anterior al lui S
H
). Astfel
se evita aparitia regimului tranzitoriu la intrarea in functiune a discriminatoarelor din
decodor la inceputul cursei active pe linii (in portiunea afisata a imaginii). Totodata
subpurtatoarea nemodulata se poate utiliza ca semnal de referinta pentru axarea
crominantei in receptor.
Spre deosebire de sistemele TV color cu modulatie in cuadratura, in SECAM se
transmite subpurtatoarea (nemodulata) si pe nuantele de gri (barele neagra si alba)
Semnale de identificare
Pentru identificarea diferentei de culoare care a fost codat (D'
R
sau D'
B
) pe linia TV
respectiva, se transmite un semnal de sincronizare a culorii pe durata a 9 linii TV
succesive de pe stingerea pe cmpuri: pe liniile 7 15 si 320 328.
Semnale de identificare a culorii: doua linii succesive care contin semnale de
identificare.
- 5 -
NEGRU
NEGRU ALB
D'R
D'B
ALB
D'
B
D'
R
Identificarea pe baza acestor semnale se face la inceputul fiecarui cmp TV. In cazul
in care apare o comutare parazita la decodare, ea poate fi corectata doar la inceputul
cmpului urmator, pna atunci redarea culorii fiind eronata.
E posibil s se faca identificarea pe fiecare linie TV, pe baza subpurtatoarei nemodulate
care se transmite dupa S
H
. Pentru detectie trebuie folosit in receptor un circuit cu
selectivitate mai mare dect in cazul identificarii pe cmpuri, deoarece in acest caz
diferenta intre frecventele celor doua semnale e egala cu ecartul dintre valorile de
repaus ale subpurttoarei (156kHz).
Schema bloc a codorului de culoare SECAM
Se porneste de la semnalele primare E
R
, E
G
, E
B
carora li se aplica corectia de contrast.
Semnalele corectate E'
R
, E'
G
, E'
B
sunt aplicate la intrarea MATRICII care furnizeaza
semnalul de luminanta E'
Y
si ( )
Y B
' E ' E 5 . 1 , ( )
Y R
' E ' E 9 . 1 semnalele
diferenta de culoare ponderate. Primul semnal e prelucrat pe calea de luminanta,
celelalte doua pe calea de crominanta.
Pe calea de crominanta mai inti se face insumarea cu semnalele liniar variabile date
de GTLV pe durata a 9 linii TV de pe intoarcerea pe verticala. Dupa prelucrari, din
acestea se obtin formele de unda trapezoidale pentru generarea semnalele de
identificare. Cu ajutorul comutatorului k se prelucreaza alternant pe linii unul din
semnale. Dupa accentuarea de videofrecventa si filtrarea trece jos - AVF + FTJ -
urmata de limitarea L se reface componenta continua cu ajutorul unui circuit de fixare
F inainte de modularea in frecventa MF. Subpurtatoarei nemodulate i se comuta faza
in blocul k, dupa care se face accentuarea de inalta frecventa AIF. Poarta BC
(blocare culoare) asigura suprimarea subpurtatoarei pe timpul stingerii pe orizontala
precum si pe liniile fara semnale de identificare de pe stingerea pe verticala.
Un GENERATOR DE SEMNALE DE COMANDA furnizeaza toate
semnalele necesare pentru:
comanda comutatorului k;
selectia valorilor pragurilor de limitare;
comutarea frecventei de raspuns a oscilatorului MF
comutarea valorii defazajului subpurtatoarei
comanda BC.
Pe calea de luminanta E'
Y
este intrziat (in blocul ) pentru a asigura coincidenta cu
informatia de culoare (intrziata mai mult pe calea de crominanta care are banda de
frecventa mai ingusta).
Deoarece exista pericolul ca luminanta detaliilor fine sa perturbe prin interferenta
crominanta, se limiteaza amplitudinea lui E'
Y
(blocurile FTS si L), dupa care se
sumeaza cu semnalul de joasa frecventa de la iesirea FTJ. Aceasta prelucrare
determina o scadere a rezolutiei imaginii. Pe schema bloc este desenata cu linie
intrerupta o varianta care nu prezinta acest dezavantaj: blocurile de sumare, FTJ si L
nu se mai utlizeaza. Se extrage anvelopa luminantei detaliilor fine (separata de FTS)
cu ajutorul unui detector DA, si cu aceasta se moduleaza crominanta in amplitudine
(blocul MA). Astfel se mentine un raport semnal perturbatie ridicat pe calea de
culoare, deoarece amplitudinea crominantei creste atunci cnd perturbatoarea are
valori semnificative.
Semnalul de luminanta este apoi insumat cu semnalele de stingere compus B
H+V
si
sincronizare compus S
H+V
date de sincrogeneratorul SG si cu semnalul de crominanta,
pentru a se obtine SVCC SECAM.
- 6 -

- 7 -