TILCUIREA EPISTOLEI CATRE ROMANI

A slAvitului i prea-lAudatului APOSTOL PAVEL

de

Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei

talmacita din elina veche in cea noua
i

impodobita cu

felurite

insemnari de catre

Nicodim Aghioritul

Indreptarea talmacirii, note ale editiei

Florin Stuparu

inainte-cuvmtare:

Tiparita cu binecuvintarea

Prea Sfintitului Parinte Galaction,

Episcopul Alexandriei

Teleormanului

Editura Cartea Ortodoxa

Bucureti, 2005

COLECTIA TILCUIRI LA SFINTA SCRIPTURA

Coperta:

Mona

Velciov

Editia de fata reproduce traducerea

Mitropolitului
tiparita

Veniamin Costache, de Mitropolia Bucuretilor la 1904

Editura Sophia, pentru prezenta editie

Descrierea

CIP a

Bibliotecii Nationale a

Romaniei

THEOPHYLAGT, arhiepiscop de Ohrida, st.

TOcuirea Epistolei catre Romani a Slavitului i Prea-Laudatului Apostol Pavel / de Sffntul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei; talmacita din elina veche in cea noua i impodobita cu felurite tnsemnari de catre Nicodim
Aghioritul; mdreptarea talmacirii, note ale editiei i inainte-cuvintare: Florin Stuparu; tiparita cu binecuvintarea Prea Sfintitului Parinte Galaction, episcopul

Alexandriei

?i

Teleormanului.

Bucureti: Editura Sophia; Alexandria-

Cartea Ortodoxa, 2005

ISBN 973-7740-64-5 ISBN 973-7957-97-0

I.

Nicodim Aghioritul,
Stuparu, Florin (ed.

st.

(trad.)
trad.)

II.

t.;

Teleormanului
22.07

Inainte-cuvintare

Ce

sint Scripturile ?
scrierile

Cugetul Bisericii este ca Scripturile, adica

catre partaia

ce indrepteaza pe

om

cu Hristos, catre mintuire, catre viata cea venica,

ale Apostolilor, adica Vechiul
1

sint scrierile

Proorocilor

Noul Testament, Tmpreuna cu

scrierile Parintilqr Bisericii.

Apoi, trebuie sa tinem seama ca izvorul Sfintelor Scripturi este Dumnezeu Insui, dupa marturia Sfintului Apostol Pavel, care ne spune limpede ca toata
Scriptura este insuflata de
trare, spre

Dumnezeu
bun

de folos spre invatatura, spre musfie

mdreptare, spre in|eleptirea cea spre dreptate, ca sa

spre tot lucrul

deplin

omul

lui

Dumnezeu

desavirit" (2 Timotei 3:16).

Cu

acestea,

Apostolul mtarete cuvmtul Prorocului David, care zice: Cuvintele Domnului - cuvinte curate, argint cu foe lamurit, ales de pamint, curafit de apte ori"

(Psalmul 11:6). Inca

pentru ca

SfTntul Apostol Petru

ne indeamna sa citim Scripturile,

avem mai adevarat

cuvintul eel proorocesc, la care bine faceti lutnd

aminte ca la o lumina ce stralucete

m loc Tntunecos, pina ce ziua va lumina i

cei sfinti ai lui

Luceafarul va rasari intru inimile voastre; tiind mai intii aceasta, ca toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlegare. Pentru ca niciodata nu s-a facut
proorocie prin voia oamenilor,
purtindu-se de
ci

oamenii
1:

Dumnezeu

au grait

Duhul

Sffnt" (2 Petru

19-21).

Care estefolosul
Proorocul
i

citirii

Scripturilor?

Imparatul David, organul Duhului, scriitorul de

Psalmi -

tiind

ca viata duhovniceasca, viata cea adevarata, are ca izvor Scripturile -' ne-a lasat spre marturie Psalmul 118, care va propovadui venic folosul cuvintului lui

Dumnezeu.
i

Astfel, el scrie: Fericiti

- cei
Cartea

fara prihana in cale, care

umbla

m le-

SfTntul Petru

Damaschin, prologul

la

intii.
1

Sfintul Ippolit al

Romei, Despre Hristos

i Antihrist, capitolul

gea Domnului

Fericiti
3

marturiile
tinarul calea sa?
ei

CTnd
ce se abat de
la

mindri,

cei

n-a mingiiat
-mi -am

amin

T
(775.98).

mingiiat" (778:52). Minile zidit; intelepte te-.ma, i ma voi invata pomncile Tale!" (775:73). Cei ce secern r vedea vor ves tnm cu K,e ".; "Mjdulr mi vie mie mdurarile
i

Doamne,

m-am

* *

" se ge spre mmtuirea Ta sufletul meu, " intru cuvintele Tale ! -i^ , am nadajduit; (775:81). Toate poruncile Tale sint adevarul" (775:86 Dupa Vd mSrtUriile gUrii TaIe " 18 "Cad, de n'u /fi tost legea Ta gindirea mea, atunci as fi pierit intru smerenia mea" (775-92) In veac nu voi uita fndreptarile Tale, ca intr-msele m-ai viat" (77593) Mai muk
t '"

t^ellT'^
Mai mult
sfnt"

^-

decit tofi cei ce

ma mvaja am

gmdirea
cile

mea

imeles, caci marturiile Tale

.
.

775:99).

Tale

am cautat"

Mai mult decit cei batrini am priceput v v \ f 7 7/M nm tv> *~^* ~_i .....
.

cS porut ^
v

y"x un

Ot
mierea

tru

martunile Tale, ca Tn v^ar

adevarul

]<*.*\

Wo~*

-i-

,-,

.face es,e

mU l,a cetor ce iubesc tegea Ta, ,i

fi

Poate ca acestca ar

auTs^^Sr

(7i

65

''

dc ajuns pentru a m^legc folosul ScHpturilor Dar

^uvimcie urmauor ^rooroParinfi mdemnati de acelasi m~

Hlnr

ci

Qt

ArTn^ri ApOS hlor

nile bine mfipte i casele noastre intarite

^ te ! mel a evlavjei ?i a credmtei vine din luarea aminte i din ftici? ce cautam mai nvmtor, ce m se cuvme sa voim i sa nazuim mai mult, decit ca, avrnd^ei
i

W? f^t

D ,h Ik, mntl P

'.

ch "

.a-

dumnezeie ? tii no tri

-

7^

BlSeridi Astfe1
I

Sfintul Ciprian fntreaba': Dac1 ' PCSte t0t 6Ste V uita Tnva tura P i daca toata

vim neclatmafi furtunilor si viltorilor veacului, Dumnezeu pnn dumnezeiestile porunci ?"
1

pe piatm cu zid
sa

tar^?t*

venim

KSS

catre

aspfanrik mi ^piaunie lui

>V

In Cuvint despre feciorie.

Iar Fericitul Ieronim adauga: Iubete Sfinta Scriptura $i intelepciunea te

va iubi Iubete-o pe ea,

!

ea te va mintui I"
i el:

SfTntuI Apostol Pavel zice

Cite s-au sens mai-nainte, spre invatatura

prin mingiierea Scripturilor, sa

noastra s-au serfs; ea, prin rabdare

avem

na-

dejde" (Romani 15:4).

i SfTntuI
rea, tu

Efrem Sirul: Frate, cind va veni asupra smulge atunci sabia aceasta, adica gindete la
!

ta

aducerea aminte cea

frica lui

Dumnezeu,

de trimbita sa ai dumnezeietile Scripturi. Caci - precum trimbita, strigind, ti aduna pe ostai - tot aa i dumnezeietile Scripturi, strigmd catre noi, aduna gindurile noastre intru frica lui Dumnezeu. Pentru ca i gindurile noastre sint ca nite ostai ce bat razboi imvei taia toata puterea vrajmaului Iar in loc

potriva vrajmailor Imparatului. i, iarai

la fel

cum

trimbita, strigind in vre-

mea razboiului, deteapta osirdia tinerilor i a nevoitorilor impotriva luptatorilor - tot aa i dumnezeietile Scripturi deteapta osirdia ta catre lucrarea bu~
imbarbSteaza pe tine asupra patimilor. Pentru aceea, fratele meu, cit poji mai des sa citeti intru dinsele, ca sa adune gindurile tale, pe care le risipete vrajmaul cu reaua lui meteugire, pumnd intr-insele rfele aduceri aminte, sau aducmd asupra-ti necazuri de multe ori, sau dindu-ti multe bune
nStafii i te

norociri

i rasfatari.

Caci acestea

le

lucreaza cu viclenia

lui,

ca sa Tnstraineze

pe

om de la Dumnezeu."
Care
este paguba necunoaterii Scripturilor?

Iar Iisus, raspunzind, a zis lor:

Va rataciti,

netiind Scripturile, nici pute-

rea lui

Dumnezeu!" (Matei 22:29).

i

Pentru ce ne lenevim
raspuns, pina
lui

catre ce

ne gatim? Pentru ce nu purtam

i i
i

grija

de

avem vreme? Pentru

ce defaimam Sfintele Scripturi

ale Sfintilor Apostoli

graiurile
ale

Hristos?

Au vi

se pare ca cuvintele Lui

Proo-

rocilor

nu ne vor osindi in ziua aceea inaintea infricoatului divan, daca nu vom pazi i nu vom face dupa cum ne poruncesc ele? Ascultati ce zice Domnul catre ucenicii Sai: Cel ce va asculta pe voi pe Mine Ma asculta, i eel ce
se leapada de voi de
loc, zice:

Mine

se leapada

de Tatal
i

Meu (Luca

10:16). i, in alt

Pe

eel ce se leapada

de Mine

nu primete

graiurile

Mele, nu

Eu
Tl

Tl

judec, ci are judecator ca sa-1 judece: cuvintul pe care 1-am grait, acela

va

judeca Tn ziua cea de apoi (loan 12:48), adica sfinta Lui Evanghelie i celelalte Sfinte Scripturi ale Sfintilor Prooroci i Apostoli. Asculta i ia aminte la Sfintele Scripturi, i nu te vei rataci, nici nu vei fi Tmpiedicat de dearta i vii

Scrisoare catre Demetriada

SlTntul

Efrem

Sirul,

Pentru a doua venire a Domnului

pentru citirea dumnezeietilor

Scripturi

t^^tTJ
,e

"-*. * JSK!:
?

* *

P
Hristos
*

(Matei

I Apostoln Me, i-a, stricat; pentru aceasta, cuvmtul pe care L-am ace fa te va judeca zma aceasta de apoi. Du-te de la Mine cad nu te prime! p Ttine cea stnmta! Ji-ai hranit trupul tau, iar sufletul 1-ai ucis. Cum ti"- z "e - a intra a1C1 a-Mx pmgari imparatia? Deci, sa nu lasi sufletul tau si moarT c, hraneste-1 cu cuvintele lui Dumnezeu, cu Psalmi, cu laude, cu cmSi duho-' vmcesti, cu citinle dumnezeiestilor Scripturi, cu postiri si privegheriTu cium, cu lacmm, cu nadejdea si cu

^-.Pentn, aceasta nu Ui dau sloboz^e

S ^^
zice

Mine, lucratorule

le auzeai

Pb

gS "

mS

cugetarea la bunatatlle'ce
viata a sufletului "'

tea i cele

asemenea

ofs^ie-Tces

lor sint hrana

si

SXZT-"?^
V am :'
CaP a
-

odrasht multa vatamare a eresurilor, de aici vietile cele de aici sint ostenelile cele fara de cfstig. Caci, precum
tot

,,De aici au rasarit mii de rautati, din nestiinta Scripturilor.

De

aici

a
ja

fa
cei

purtare

de gr

ifpsitfLLSna
cat

a?a

?i

cei ce

nu privesc

- %ZZ

mai S P US altadata ca raul din lume nu poate * ; . cina ca mci un om nu are grija de copii, nimeni nu

fi

indreptat din pri-

le vorbeste

despre feciorie

^ele*acm

e h,,t

ne? ' iin,a Care

'

tMicim * Pric

celei n,ai

SfTntul
J

Efrem

Sirul,

Cvff umilicios.

SfTntul loan Casian, Convorbiri duhovnice^ti SfTntul Epifanie de Salamina, in Patericul egiptean

eacopmor.

Cum

va bine-placea Cretinul lui

Dumnezeu?

si,

Implinind poruncile cuprinse in Scripturi, dupa cum a aratat Mintuitorul in urma Lui, toti Sfintii Parinti, de pilda Sfmtul Antonie eel Mare: Oriai

unde vei merge, pe Dumnezeu sa-L

sa
ai

maintea

ta totdeauna! i, orice vei face,

marturia din Sfintele Scripturi] i, ori in ce loc vei sedea, sa nu te misti degraba! Acestea trei pazeste-le, i te vei mintui!" In acelasj duh, Sfintul Ignatie Briancianinov ne indeamna si el: Deschi1

zind Sfinta Evanghelie pentru a o

vesnica!

citi,
si

adu-ti aminte ca ea hotaraste soarta ta

felul in care

Dupa ea vom
ei
2

fi

judecati

dupa

ne-am

potrivit

pe pa-

mint cu indreptarul
{loan 12:48).

vom

primi

fie fericirea vesnica, fie chinurile

venice"

De

ce sint intr-atit de neocolit Scripturile?

Pentru ca frica de
nii) se

Dumnezeu
i

(inceputul caii vietii, inceputul intelepciu-

face din credinta

din cugetarea dumnezeietilor Scripturi"

Mintuitorul in Evanghelie - ca socotiti a avea viata venica intru dinsele. i acelea sint cele ce marturisesc pentru
Cercetati Scripturile

- spune

Mine" (loan

5:39).
lucrarii noastre este firea, iar lucrator

Pamintul

Dumnezeiestile Scripturi

sint sfatuitorii i

de pamint este voirea. dascalii care-1 invata pe lucratorul

si
fi,

nostru de pamint sa dezradacineze obiceiurile rele

faptele bune. Insa, oricit de treaz
si

sa rasadeasca in launtru
lucratorul nostru

de

sirguitor ar

de pa-

mint este prost fara de invatatura dumnezeietilor Scripturi. Caci legiuirea dumnezeiestilor Scripturi ii da lui pricepere, si putere si faptele cele bune din ramurile lor, ca sa altoiasca in lemnul firii credinta in necredinta; nadejdea, in
deznadejde; dragostea, in ura; cunotinta, in necunotinta; sirguinta, in lenevire; slava i lauda, in neslava; nemurirea, in murire, i dumnezeirea in ome4 nire." i zice acelasi Sfrnt Parinte: Ingaduie, frate, si asculta dumnezeiestile
Scripturi, ca sa te folosesti
!

Caci

la fel

cum,
tot

in

vreme de

arsita,

barbatului

calator

ii

este dulce

un pahar de apa rece -

asa dumnezeiestile cuvinte rou-

reaza sufletul."

Pateric, colecjia alfabeticS.

Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice, vol.
I,

2
3

Editura Sophia.

SfTntul Petru SfTntul

SfTntul

Damaschin, prolog
Sirul, Sirul,

la

Cartea

tntii.

4 5

Efrem Efrem

Cuvtnt pustnicesc.
Cuvint dupa asemanarea paremiilor.

Cit de insemnate sint Scripturile?

Bogatul a

grait, i tofi

au tacut
irm

cuvintul lui pina la nori I-au mal tat! Iar

Sfintele
ra.

Intoarce urechea ca sa nu auda legile Celui Prea-Inalt, si El va uri rugaciunea lui (Pilde 28:9). Ratacire este barbatului a nu sti Scripturile, Insfi Indoit se rataceste eel ce le tie dar le defaima." 1
Ii

Dar ce

zice Scriptural Celui ce

ca Intra a pomeni cuvintele Lui Isi Indrepteaza omul calea sa Caci cine pomeneste cuvintele Lui si nu face bunatatea? Fara numai poate daca
finite,

Vezi,

mmic
pe acelea care se pare ca le pomeneste le-a uitat. Caci unui om ca acesta li zice Dumnezeu: Pentra ce povestesti tu dreptatile Mele, si iei Asezamintul de lege al Meu In gura ta? (Psalm 49:11). Deci porunceste sa se ia de la dlnsul si ceea ce i se pare cS are. Unul ca acesta pare ca are credinta, ca si Crestin se numeste pe sine, iar cu faptele se leapada si este mai rau declt eel necredincios Pentra aceea porunceste sa se ia de la dlnsul Duhul eel Sfint, pe care 1-a luat In
si

spartura
vad, dar nu stiu ceea ce s-a facut, II socotesc cfi este plin; iar dupa ce se va afla aceasta, atunci se arata tuturor ca zacea gol. Tot asa, un astfel de om, cerclndu-se in ziua Judecajii, se afla gol, si atunci se face aratarea tuturor lucrurilor lui. Unn ca acestia sint cei ce vor Intreba pe imparatul In ziua aceea: Doamne au nu numele Tau am proorocit, i nu In numele Tau am facut minuni multe? !>i, raspunzlnd, Imparatul le va zice: Amin zic voua, nu va stiu pe voi! {Matei 7:22). Vezi, frate, ca nimic nicidecum nn am nnni .to<> r=.; *., *: *_

minte

Cum se cuvine sa citim

,,Ia

Scripturile?

bucune
de

aminte cu toata inima la clntarea de Psalmi si la citirea dumnezeiestilor Scriptun si soarbe grasimea ce se face dintr-Insele In sufletul tau ca un prune ce suge pTta, caci dintr-Insele te vei Invata plafile faptelor bune si va fi 3
veselie inimii tale." Fratele meu, trezeste-te cu Intemeiere,
si
si

slrguiete-te de-a pururi a te lipi

citirea Scripturii,

lui si

ca sa te Invete cum se cade a scapa de cursele vrajmasua apuca viafa cea vesnica. Caci citirea dumnezeiestilor
Scripturi strlnge

Sffntul
2

Efrem Sirul, Cuvmt dupa asemSnarea paremiilor. SffntuI Efrem Sirul, Pentru a doua venire a Domnului i
Catre pustnicii din Egipt.

Scripturi

S pentru citirea dumnezeiestilor

fSfmtul Efrem Sirul,

10

da cunotinta catre Dumnezeu. Caci sens este: Indeletniciti-vS i cunoateti ca Eu sint Dumnezeu! {Psalm 47:10). Auzi, fratele men, ca eel ce se indeletnicete intru dumnezeietile Scripturi cu inima adevarata ia cunotin|:a de Dumnezeu? Pentru aceea, frate, sa nu te leneveti de sufletul tau, ci indeletnicete-te intru citire i intru rugaciuni, ca sa se lumineze mintea ta, i ca sa te faci desavirit i intreg-intelept, Tntru nimic fiind lipsit!" Sa nu te leneveti de darul ce este intra tine, care s-a dat Jie prin darul lui
mintea care ratacete,
i~i
1

Hristos! Ci grijete-te

cauta cu de-adinsul

cum

vei bine-placea lui

Dumnesa
i

zeu, ca sa dobindeti fericirea Sfintilor.

A

Ca

scris este: Ferici|i

- cei

ce pazesc

poruncile Lui i-L cauta cu toata inima lor {Psalm 118:2). Vezi, nu
te fmpiedi.ee

cumva

vrajmaul cind vei voi sa

aa, facindu-te fara
i{i

citeti,

aducind asupra ta tiindavie,

aruncindu-te Tntru raspindiri

i Tngrijiri i

zicindu-ti:

Fa
el

intii

lucrul acesta cit

mai cuiind,

de

grija, vei citi! Caci, atunci

cind

te sfatu-

iete acestea, el

da
te

osirdie la lucrul miinilor.

citi.

Ca

arunca in gindul tau

toate acestea
citete

ca sa

opreasca a

Caci, cind ar vedea ca vreun frate

cu osteneala i cu osirdie i se folosete, el tabarate asupra lui cu pricinile acestea i cu altele, cautmd sa-1 Tmpiedice. Tu dar, fratele meu, sa nu-i crezi lui, ci fa-te ca un cerb ce inseteaza i dorete sa vie la izvoafele apelor, adica la dumnezeietile Scripturi, ca sa bei dintru dinsele i sa-fi racoreasca 2 setea ce te arde prin patimi. Bea impreuna i folosul eel dintru dmsele!" Totdeauna roaga-te lui Dumnezeu sa lumineze mintea ta i sa-ti arate puterea cuvintelor Lui! Caci multi, bizuindu-se pe propriile lor priceperi, s-au
ratacit i, zicind

cazut intru huliri

ca sint intelepti, au innebunit, nemtelegind cele scrise, i au i au pierit. Deci, daca atunci cind citeti vei afla cuvint greu
te invete vicleanul a zice intru sine-fi:

de Tnteles, vezi sa nu
tul acesta, caci

Nu este aa cuvinlui

cum
i

poate sa

fie

aa?

i altele

ca acestea. Ci, de crezi

Dumnezeu, crede
!

Mergi mapoia mea, satano - caci eu tiu ca cuvintele lui Dumnezeu sint cuvinte curate ca un argint cu foe lamurit pamintului i curafit de apte ori, i nimic nu este intru dinsele stiimb sau razvratit. Ci toate sint bune inaintea celor ce le inteleg i drepte celor ce afla cunotinta. Iara eu nepriceput sint i nu le cunosc, insa tiu ca sint scrise duhovnicete. Caci zice Apostolul ca Legea este duhovniceasca {Romani 7:14). Apoi, cauta la cer i zi: Doamne, cred cuvintelor Tale, nu graiesc impotriva, ci ma bizuiesc cuvintelor Sfmtului Duh! Deci Tu, Doamne, mintuiete-ma, ca sa aflu bar inaintea Ta, ca eu altceva nu caut, fara numai ca
cuvintelor Lui
i zi

catre vicleanul:

sa

ma mintuiesc,
Sffntul

sa dobindesc mila Ta, Indurate."

Efrem

Sirul,

Pentru a doua venire a Domnului

pentru citirea dumnezeietilor

Scripturi.
1

ibidem ibidem

11

Datori sintem a primi dogmele Bisericii

socotelile fnvataturilor despre

i

dumnezeietile Scripturi
credinta adevarata
i

despre zidirile cele simtitoare

cele gmditoare din

din intrebarea celor iscusiti, ca sa nu

cadem degraba,
1

intarindu-ne intru a noastra injelegere,

precum zice

SfTntul Dorothei."

Cind sa citim Scripturile?

noaptea sa nu lipseasca cuvintul lui Dumnezeu din gura ta, cugetarea dumnezeietilor Scripturi sa fie lucrarea ta necontenita. Sa ai Psaltire i

Ziua

sa inveti Psalmii, ca, rasarind, soarele sa vada cartea in miinile tale."

STrguiete-te a
ciuni! Gaci,
citi

intru dumnezeietile Scripturi

a starui intru rugaatitea ori se

de

cite ori vei vorbi printr-insele

i

cu Dumnezeu, de

sfintete trupul
te-te inca

sufletul tau.
citi

Aceasta dar cunoscind-o, fratele meu, sirguie3

mai adeseori a

Tntru dinsele!"

Ce putere au Scripturile?
Raspunde
ne, la cine

SfTntul Apostol Petru tot printr-o intrebare {loan 6:68):

Doam-

ne

vom duce? Tu

ai

cuvintele vietii celei venice." Iar SfTntul

Epifanie adauga:

De nevoie este cTtigarea cartilor cretineti la cei ce pot sa le dobindeasca. Ca i numai vederea cartilor ne face mai pregetatori catre pacat i ne mdeamna sa ne ridicam catre dreptate. Mare intarire spre a nu pacatui
4

este citirea Scripturilor."

nu este nici un folos celui ce-i descinta. (Ecclesiast 10:11) Zicerea ca mucatura arpelui care tace este primejdioasa vrea sa spuna ca - daca un simtamint sau un gind diavolesc n-a fost dat pe fata prin marturisirea catre un cmtaret, catre un barbat duhovnicesc adica, ce lecuiete demdata rana prin stihurile Scripturii, scotind din inima veninul vata5 mator al arpelui - atunci eel in primejdie nu va putea fi ajutat i va muri."

Daca

arpele a mucat fara sa uiere,

Au

Scripturile putere asupra patimilor trupeti?

i

a ramine stapm pe o desavirita curatie a trupului, nu-i de ajuns numai postul sine, de nu-i va fi luat-o Tnainte cainta inimii, o

Pentru a dobindi

SfTntul Petru

Damaschin, Cartea
Sirul,

tntii.

SfTntul Athanasie eel SfTntul

Scripturi.

Mare, Despre feciorie,

Pentru a doua venire a Domnului
si

Efrem

pentru citirea dumnezeiestilor

Patericul egiptean, colectia alfabeticS.

SfTntul loan Casian, Convorbiri duhovnicesti.

12

staruitoare ruga impotriva duhului eel necurat

ta in Scripturi"

o necurmata cugeiare adinci-

de indestulat spre surparea din suflet a naravurilor desMnarii i a izgoni pomenirile ce se mica, i se scoalain trap i fac vapaie tulburatoare, precum a fi cufundat Tntru dorul invataturii i a goni in urma adineste nimic aa

Nu

cimii intelegerilor dumnezeietilor ScripturL

Cind gindurile

s-ar face deplin

cufundate intru dulceata gonirii pe urma in-

telepciunii celei inviestierite in cuvintele Scripturii,

omul

lasa

lumea

in spa-

tele sau, i uita toate cele dintr-insa i terge din suflet toate

pomenirile care
nici chiar

lucreaza chipurile intruparii lumii.

De

multe

ori, nu-i

mai amintete

de trebuinta gindurilor celor din obicei care cerceteaza

lor Scripturilor.

firea, i insui sufletul

petrece intru uimire prin intimpinarile cele noi care se ridica din

marea

taine-

i iarai

chiar daca mintea ar inota pe fata apelor, adica a

zeietilor Scripturi, i

nu

ar putea

cufunda intelegerile sale intru

dumnemarea adincirriarii

me

ca sa priceapa toate comorile dintru adincul ei - destul ii este ei cugetarea aceasta, prin puterea dorului ei, ca sa-i lege tare gindurile printr-o gindire a ca sa le impiedice a alerga catre firea trupului, dupa cum a zis oarecare din purtatorii-de-Dumnezeu. i zice aceasta fiindca inima este slaba i nu poate suferi rautatile care o intimpina de la razboaiele din afara i de la cele
minunii
i

ca gindul eel trupesc este greu. Daca inima nu va zabovi intru invatatura, nu poate rabda tulburarea navalirii trupului."
din launtru. i
titi

Au

Scripturile putere asupra patimilor sufleteti?

Rugaciunea necurmata este arma cea mai puternica in drumul desaviririi sufleteti. Sfinta rugaciune este aceea care coboara asupra omului darul Duhului Sfint. Taina rugaciunii - spune Nichita - nu se indeplinete in anumite
ore hotarite, caci toata vremea ce ramine in afara acestora este timp pierdut. Rugaciunea trebuie facuta deci neincetat. Din citirea Sfintelor Scripturi vine

dupa aceea, se schimba cu dumnezeiasca schimbare. Trebuie a ne instrui in aa fel ca mintea sa ajunga a pluti oarecum in Legea Domnului, dupa calauzirea careia se cuvine a ne intocmi i viata. Cind omul
lumina
intelegerii, care,
ii

intr-armeaza sufletul cu cuvintul lui Dumnezeu,

i

el se

umple de acea

inte-

lepciune care-1 ajuta sa deosebeasca ce este bine

faca in singuratate
i

ce este rau. Citirea sa se

toata luarea aminte sa fie adincita in adevarurile Sfintei

Scripturi, din care sa

primeasca intr-insul acea caldura care pornete izvorul

SfTntul loan Casian,

Despre duhul
intii.

curviei.

Sfintul Isaac Sirul, Omilia

13

lacrimilor, caci acestea incalzesc

pe

om

in Tntregime i-l

umplu de

daruri du1

hovniceti care-i invioreaza mintea

inima mai mult decit orice cuvinte."

Este nepotrivire in Scripturi?

Socotind eel ce s-a luminat putin toata citirea sau cmtarea Psalmilor, afla cunotinta i cuvintare de Dumnezeu, i pe fiecare Scriptura marturisita de cealalta Scriptura. Iar celui ce are mintea inca neluminata i se pare ca dumnezeietile Scripturi au impotriviri; ci nu este intra dumnezeietile Scripturi
aceasta!
noastre,

Sa nu
i

fie!

[...]

Iar [parutele nepotriviri sint] lucrul neeunotinfei

nu

este dator cineva a prihani Scripturile, ci

afla, iar

cu toata puterea a

le

pazi

precum se

nu dupa voia lor."

Pot Scrip turile sa ne rataceasca?

precum arata Sfintii Bisericii: i indelunga-rabdare a Domnului nostra socotiti-o drept mintuire, precum v-a scris i iubitul nostra frate Pavel dupa intelepciunea data lui, cum
le

Doar daca nu

citim cu smerenie,

vorbete despre acestea in toate epistolele sale, care sint unele lucruri cu anevoie de injeles, pe care cei netiutori i neintari|i le rastalmacesc, ca i pe
celelalte Scripturi, spre a lor pierzare" (2 Petru 3:15, 16).

Aadar, daca vrei sa ajungi la cunotinfa cea adevarata a Scripturilor, grabete-te sa-ti insueti mai intii umilinta statornica a mintii, care te duce nu la cu-

lumineaza
adarul
ete-te

cu toata bagarea de seama lumina cunostintei. nici acea slnv

ci uneltele pieirii, datorita deertaciunii i trufiei. *> 3

narea data de invafatura,

Cine

tilcuiegte Scripturile?

Atunci [Hristos] rile" (Luca 24:45).

carji ale Sfi

Scripturil

- spune

Sffntul Ierarh Ignatie Briancianinov. Scriptura a fost intoc-

mita de catre

sfintii

insuflarea Sffntului

nu dupa bunul plac, ci din Duh: Toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlei

Prooroci

Apostoli, intocmita

SfTntuI Serafim
2

de Sarov, Convorbire cu Motovilov Sftntul Petru Damaschin, Cartea intii.

SfTntuI loan Casian, Convorbiri duhovnice$ti.

14

ca niciodata nu s-a facut proorocie prin voia oamenilor, ci oamenii cei sfin^i ai lui Dumnezeu au grait purtindu-se de Duhul SfTnt (2 Petru 1:19-21). Aadar, cum sa nu fie o nebunie tilcuirea ei dupa bunul plac? Sfintul
gare. Pentru

Duh, Care a
SfTntului

grait prin Prooroci i Apostoli cuvintul lui

Dumnezeu,

1-a tilcuit

prin Sfintii Parinti. Atit cuvintul lui

Dumnezeu,

cit i tilcuirea lui sint

dar

al

Duh. Numai aceasta tilcuire o primete SfTnta Biserica Ortodoxa! Numai aceasta tilcuire o primesc adevarajii ei fii Cel care tilcuiete dupa bu!

nul plac Evanghelia

catre Sfinfii Parinfi,

intreaga Scriptura leapada prin aceasta tilcuirea ei de

>>

de catre SfTntul Duh. Cel care leapada tilcuirea Scripturii ~ de catre SfTntul Duh leapada, fara nici o indoiala, msai Sfinta Scriptura. Lucrul fiind atit de Tnsemnat, Sfintele Soboare ale Bisericii au statornicit un Canon osebit in aceasta privinfa: Se cuvine ca in toate zilele, iar mai cu deosebire in Duminici, proiestoii bisericilor sa-i invete pe toji clericii i pe

norod cuvintele bunei-credinte, culegind din dumnezeiasca Scriptura intelesurile i judecatile adevarului. i sa nu calce hotarele cele acum puse sau predania Parintilor purtatori de Dumnezeu. Ci, i cuvint scripturistic de s-ar porni,
pe acesta sa nu-1 tilcuiasca
Bisericii prin carfile lor. i
altfel decit

cum

au aezat luminatorii

invatatorii

mai mult intru acestea sa sporeasca,

decit alcatuind

cuvinte ale lor, ca nu cindva, poate, nefiind indestulafi la aceasta, sa cada din
cuviinfa. Caci, prin invafatura mai-inainte ziilor Parin|i invatindu-se, noroa-

bune i cele nefolositoare i vrednice de lepadat ii vor indrepta viaja spre mai bine i nu vor fi vinate de patima necunotintei; ci, luind aminte la invS|atura, se vor ascuti spre a nu patimi rau i, de frica muncilor
dele cele alese
i

cel or

ce se g&tesc,

ii

vor lucra mintuirea."

i,

urmind celor zise mai

sus, acelai Sfint Ignatie adauga: Insuete-|i gin-

direa
felul:

duhul Sfintilor Parinfi prin citirea scrierilor lor. Sfintii Parinti au atins mintuirea. i tu vei atinge acest |el prin mersul firesc al lucrurilor. Fiind
i

intr-un cuget

intr-un suflet

cu

Sfintii Paring, te vei mintui.

Cerul

i-a primit

pe

Sfintii Parinti in fericitele sale sinuri.

Prin acest fapt, el a dat marturie ca

ii

gindurile, sim^irile

faptele Sfintilor Parinji

i

sint placute. Sfintii Parinti i-au

zugravit gindurile, inima

lucrarea in scrierile lor. Asta inseamna ca scrierile

Parin|ilor sint calauza neratacita catre Cer, marturisita de Cerul insui.

sub insuflarea sau inriurirea SfTntului Duh. Minunata este impreuna-glasuirea lor, minunata este ungerea

Toate

scrierile Sfintilor Parinti sint alcatuite

lor

de

sus! Cel care se calauzete

dupa

ele are drept calauza, fara indoiala,

Du-

hul Sfint.

Toate apele pamintului se revarsa in ocean i poate ca oceanul este izvorul tuturor apelor pamintului. Toate scrierile Parinfilor se reunesc in Evanghelie,

Canonul

al 19-lea al celui

de

al

6-lea Sfint Sinod a toata

lumea

15

toate amintesc de ea, ca sa

ne invete a implini intocmai poruncile Domnului

i sfiritul lor, al

nostru Iisus Hristos; izvorul

tii

tuturor, e Sfinta Evanghelie. Sfin-

Parinti

ne invata

cum sa ne apropiem de Evanghelie, cum

trebuie, ce ajuta
i

s-o citim,
ei i,

cum
te

sa o
la

intelegem aa
vata

cum

ce impiedica intelegerea

ca atare,

ineeput, citete

mai mult
ca-ti

scrierile Sfintilor Parinti; iar

dupa ce acestea

vor in-

cum sa citeti

Evanghelia, citete cu precadere Evanghelia.

e de ajuns numai citirea Evangheliei, fara citirea Sfintitrufa, primejdios.

Sa nu socoti
lor Parinti!

Acesta e un gind

Mai bine
i

sa te aduca la Evan-

ghelie Sfintii Parinti ca pe un fiu iubit, ce a

scrierile lor. Multi, toti care i~au lepadat

fos't

pregatit pentru aceasta prin

cu trufie pe Sfintii Parinti, care s-au apropiat nemijlocit, cu indrazneala oarba, cu minte i inima necurate de Evanghelie, au cazut in ratacire pierzatoare. Pe acetia, i-a lepadat Evanghelia; ea Ti ingaduie la sine numai pe cei smeriti.

nebunete

maica i imparateasa tuturor virtutilor. Din citirea cartilor Parintilor deprindem adevarata intelegere a Sfintei Scripturi, eredinta dreapta, vietuirea dupa indreptarul poruncilor evanghelice, adinca cinstire pe care se cuvine sa o avem fata de ele: intr-un cuvint, mintuirea i desaCitirea cartilor Parintilor e
virirea cretina.

Dupa
tilor

ce povatuitorii duhovniceti s-au imputinat, citirea scrierilor Parini

a devenit calauza de capetenie pentru cei ce doresc sa se mintuiasca

Sfintii Parinti trebuie sa-i citim

chiar sa atinga desavirirea cretina.

Pe
tornic.

cu nvna, cu luare-aminte

in chip sta-

Vrajmaul nostru nevazut, care urate glasul adeverintei (Pilde 11:15), urate acest glas mai ales cind el vine din partea Sfintilor Parinti. Acest glas da in vileag meteugurile vrajmaului nostru, viclenia lui, descopera cursele
lui, felul

in care lucreaza el; drept aceea, vrajmaul se

i

inarmeaza impotriva
abata de la citirea cea

citirii

Sfintilor Parinti prin felurite cugetari trufae

hulitoare, se straduiete

sa-1

arunce pe nevoitor in virtejul grijilor dearte, ca

Tl

sa-1

mintuitoare,

lupta prin tnndavie, plictiseala, uitare.

Din
cit

triva citirii Sfintilor Parinti trebuie sa

ne

dam seama
1

impode mintuitoare arma

acest razboi

este ea pentru noi

i cit

o urate vrajmaul."

Dupa toate

cele zise

mai

sus, e lesne

de inteles

cita

insemnatate are Ttlcui-

rea epistolelor Sfintului Apostal Pavel, tinind seama ca intru acestea se desco-

pera intreaga taina a intruparii

(a

lui
i

bunei Sale

vestiri).

Aceasta a

Hristos-Dumnezeu, taina evangheliei Sale fost pricina pentru care ne-am incumetat sa
i

diortosim (sa indreptam) talmacirea cartii Sfintului Teofilact

a Sfintului Ni-

Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice,

vol

I,

Editura Sophia

16

codim, urmind singura editie

tiparita la noi, in 1904,

dupa manuscrisul

lui

Ve-

niamin Costache.

Trebuie spus ca, in acea forma, cartea era de necitit, atit datorita talmacirii, pe care Mitropolitul Veniamin nu a mai apucat sa o revizuiasca, dar i primului editor i tipografului, care au adaugat i ei o seama de greeli, pentru a caror desluire a trebuit de multe ori sa mergem la originalul grecesc. Acesta fiind materialul, ne-am straduit totui sa nu facem o alta talmacire,
ci

doar sa
ori nici

refacem punctuatia, topica

sintaxa, care

nu aveau de cele mai multe

o noima. Cu toate acestea, o schimbare tot am facut: am suprimat citeva note ale Cuviosului Nicodim, i anume acelea in care ii cita pe filosofii pagini (Platon i Aristotel), pe eretici (Orighen, Didim eel Orb), i pe oarecari Fericiti Apuseni (Augustin, Ieronim, Prosper). Facind aceasta, am cumpanit bine i
paguba. Folosul e ca nu facem publicitate mincinoasei filosofii" pagineti, ereticilor i unor autori carora - orice s-ar spune - le lipsete duhul ortodox. In ce privete paguba, putem spune ca nu este de fel, caci cei pe care
folosul,
i

i-am pomenit nu imbogateau cu nimic tilcuirile marilor sfinti i Tnvatatori antologa^i in josul paginii (sa tinem seama ca notele Cuviosului Nicodim ocupa mai mult de doua treimi din volumul carfii). Cu alte cuvinte, nimic nu mai poate fi adaugat dupa cele spuse de insuflatii de Duihnezeu Dionisie Areopagitul,

Maxim

Marturisitorul, loan
al

Gura de Aur,

Vasilie eel Mare, Grigorie Te-

ologul, Grigorie

Nyssei, Teodorit

al Chirului, Fotie, ori

Ambrozie

al

Me-

va intreba cineva: Atunci de ce Cuviosul a tinut sa-i cuprinda i pe aceti pagini, eretici i apuseni lipsiti de duh ortodox? La aceasta raspundem ca Sfintul Nicodim a vrut (ca de obicei) sa alcatuiasca o lucrare atot-cuprinzatoare, din care sa nu lipseasca nimeni care a vorbit, fie i pe departe, de cele tilcuite de catre Sfintul Teofilact. Facind aceasta, Cuviosul
diolanului. Totui, poate ca
tia

ma

tor

ca nu e nici o primejdie de sminteala, fiindca, la acea vreme, Grecul citial unei asemenea carti avea cuno^tintele trebuincioase care sa-1 apere de

inelare.

Ajuni

aici,

ce ar mai

fi

de spus? Pentru cine nu cu scaunul

tie,

vom

zice ca autorul
i

originar al tilcuirii epistolelor Apostolului Pavel este Fericitul

Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei,

Sfintitul

la Ohrida, care a trait in veacul

TRIMITERILE CELE PATRUSPRAZECE ALE SLAVITULUI 1 PREA LAUDATULUI APOSTOL PAVEL, TILCUITE ELINETE DE FERICITUL TEOFILACT, ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, talmacite in limba cea obinuita acum greceasca i unpodobite cufelurite insemnari de NICODIM AGHIORITUL TRADUSE IN LIMBA ROMAi

Titlul cartii era aa:

NA DE VENIAMIN COSTACHE, MITROPOLITUL MOLDOVEI 1 SUCEVEI tiparite in zi~ REGELE ROMANIEI, BUCURE$TI, TIlele Majestatii Sale iubitorului de Christos CAROL P07GRAFIA CARTILOR BISERICETI, 1904.
I,

17

tilcuiri scris a lucrari, acestei afara In XI sobormcestu Epistolele la si Apostolilor rite la editura Sophia), la Faptele este Pncina Teofilact? Fericitului tilcuirea Nicodim Sfintul ales a ce De Bnanciaranov, Ignatie Sflntului si insuflat-o i-a Sfint Duhul care pe aceea Evanghehcerceta a de este incepator un pentru dintii cea Datoria care zice:

tipaacelea pe (vezi-le Evanghelii la

fi numit poate altfel, de Testament, Noul (intreg Testament Noul intreg ile si Penevanghehca) tnvafatura decft altceva cuprinde nu ca pentru evanghelie, Luca. si Matei lui Evangheliile din Domnului poruncile cerceta va tru inceput mai mult face vor Evanghelii doua acestor a lucrare in punerea Cercetarea si mai Evanghelulor citirea La Testament. Noului ale scrieri alte usor de inteles al Bulgaria. Teofilact Fericitul face le-o care pe tilcuirii citirea adSugata trebuie Evana mtelegere dreapta ingaduie ea netrecut; de este Tilcuiri Citirea acestei mtelegein calauziti Lasmdu-ne practica. [...] ei in punerea urmare ca gheliei, si

sin Tilcuiri carui ale Parinte Sftnt rea Evansheliei de lamuririle acestui

pnmite

ramine

nu cartea inamte mai si titlu din deja mteles s-a Dar, cum Aghiontul Nicodim Cuviosului ci si a Teofilact, Sfintitului a este tnsa doar ultiimtalmacmle din noua bine-cunoscut scrieri, de 27 a autor (1748-1809), duhovmNevoinfe sfdtuire, Dulce precum: folos, mare de car|i lor ani ale unor talca doar nu Acesta Apantisma. simfuri, cinci celor Paza cesti, Hristoitia, cartea dm elma vecne in cea nui
din cele spuse

Sflnta

puo care pe uimitoare, lucrare o alcatuiasca sa izbutit a Cuviosul gice Astfel fost duhovmcesti. bunMti de vistierie neprettiita cuvtnt drept tem numi pe

tiparita la Venecia, in 1819.

Cu
zile.

aiutorul lui

Dumnezeu vom da tiparului

si

celelalte 13 ttlcuiri ale Sfin-

|ilor Teofilact si

Nicodim

aceste in lucram care la Pavel, la epistolele SfTntului

Ohridei, al Teofilact Fericitului nuirea

2004 Balan Filotheu monahul $i Florin Stuparu

Iulia Alba ospafului, Fartmiturile Sfintul Ignatie Briancianinov,

18

Pricina epistolei catre

Teofilact

Romani
37

36

dupa d u Mint zeiesc ul Hrisostom, Teodorit,

i

Icumenie

Deasa

citire a

dumnezeietilor Scripturi aduce pe

zis:

om

la cunotinta lor, caci

nemincinos este Domnul, Care a

Cautati,

veji afla! Bate{i, i se

va desi

chide voua!" {Matei 7:7). Deci, daca le

vom

citi

adeseori

cu

sirguinta,

noi
toti

vom

afla tainele epistolelor Fericitului Pavel, fiindca Pavel i-a Tntrecut

pe

Apostolii intra cuvintul invataturii. i

ostenit

dupa cuviinta

i-a covirit,
38
,

pentru ca
i

el a

mai mult dectt

totf la

propovaduirea evangheliei

de aceea a

luat

cu Tmbelugare darul Preasffntului Duh. Iar covirirea lnvajaturii acestui

tol

mai Apos-

se arata

nu numai din

epistolele sale, ci

din Faptele Apostolilor. atunci

i

cind 1-a indreptat pe slabanog, noroadele din Listra

niei,

din Dervi, cetafile Licao-

au numit pe Varnava: Zeus, iar pe Pavel: Hermes, fiindca acesta era purtatorul cuvintului" {Faptele Apostovazind minunea, in limba licaona,
39
(...)

lilor 14:12), caci

Hermes se socotea de Elini a fi dumnezeul bunei-limbutii. Epistola catre Romani e cea dintii a Apostolului Pavel nu pentru ca a fost scrisa cea dintii, de vreme ce mai mainte de ea le-a scris pe cele doua catre
a

Corinteni, iar Tnainte de acestea pe cele doua catre Tesaloniceni. Caci, scriind

doua oara catre Corinteni, despre milostenia ce se trimitea la Ierusalim, zicea: tiu osirdia voastra, cu care pentru voi ma laud catre Machidoneni" (2 Corinteni, 9:2), adica Tesaloniceni. Dar i Epistola catre Galateni este mai 40 inainte decit aceasta catre Romani. Deci, pentru ce e rinduita intii aceasta?
Aceasta s-a
Bisericii, torn
37 38
I,

scris

- dupa

Meletie

(n.

in

anul 24 ori 27 dupa inaitarea Domnului {Istoria

foaia 41). (n. aut.)

la anul

Episcop de Trica, pe

990.

m.)
la vale), ci

Nu e vorba de vreo carte a Evangheliei (cum se va arata in am&nunt ceva mai

(n.

de buna vestire a mintuirii oamenilor prin Iisus Hristos.

40

m.)

Hermes eel bun de gurii, solul zeilor. (n. m.) Baga de seama ca - dupa inteleptui Teodorit - cea

le-a scris Pavel, este fntiia catre Tesaloniceni. Iar

dupa vremea in care aceasta catre Romani este a aptea, dupa

dintii epistola,

19

Pentru ca, in dumnezeiasca Scriptura, rinduiala dupa vreme nu se pazete cu scumpatate. De pilda, cei doisprezece Prooroci - dei nu ii urmeaza, ci sint
foarte departe unul

dupa vremi - cu toate acestea, in Scriptura cea veche, se afla urmatori unul altuia dupa rinduiala cartilor lor. Pavel scrie Romanilor intii pentru ca avea datoria de a fi slujitor lui Hrisde
altul

tos i a
al

propovadui evanghelia [buna

vestire,

cum

ziceam, n. m.]

in scris,

doilea pentru ca

Roma

cei ce locuiau intr-insa era

cap

al

lumii, iar eel ce

este de folos capului este de folos i trupului. Pavel trimite Tnsa cartea
ta

aceassa-i

mai inainte de

a-i

vedea pe Romani,

ci

auzind numai de dmii

dorind

vada. i scrie intr-insa ca neamurile"

42

dinta; ca taierea imprejur a fost pina la

au fost chemate de Dumnezeu la ereoarecare vreme, dar acum a incetat; ca,

prin Iisus Hristos, a fost dezlegat pacatul lui

Adam i
Ti

a trecut

umbra Legii.
,

i,

ca sa arate ca

Dumnezeu
,

a chemat toate neamurile,

mustra pe Elini

fiind-

ca Dumnezeu, prin fapturile lumii, a aratat lor a Sa cunotinta i puterea Sa 44 iar ei nu au voit a-L cunoate pe Dumnezeu din fapcea pururea vecuitoare

pe acelea le-au facut dumnezei. Aadar, ei nu au pazit legea cea fireasca, infiintata mtru toti oamenii, din care pricina i erau sub pacat. Mustra insa i pe Evrei, pentru ca nu au pazit legea scrisa i, prin calcarea Lei pe neamurile amindoua mustra Astfel, Dumnezeu. pe necinsteau gii, II
turile Lui, ci chiar

Elini, i

pe Evrei - ca pe nite pacatoi

i

fara de lege,

dovedind

prir

urmare

ca

toti
i

erau supui osmdirii

torul

de aceea aveau trebuinta de MintuiIzbavitorul Iisus Hristos, ca sa le ierte pacatele i sa-i slobozeasca de
muncii,
i

osinda.
i,

din acestea, mcheie spunind ca darul

i

?i

chemarea
i

lui Iisus

Hristos s-au

facut deopotriva

Iudeilor,

Elinilor, adica neamurilor"; fi ca,

de vreme ce
trebuit sa In-

au fost chemate neamurile", taierea imprejur

ceteze. Pentru ca nici

umbra Legii au

dupa ce s-a taiat imprejur, ci mai inainte de a se taia imprejur; ?i, din Avram", s-a numit Avraam", adica tata al multor neamuri", pentru credinta ce a aratat mai inainte de taierea im-

Avraam nu

s-a indreptat

cele

doua

catre Tesaloniceni,
Tit.

dupS cele

catre Corinteni,

dupa cea

dintii catre

Timotei

dupa

Aceasta catre Romani este inaintea celei catre Galateni, a celei catre Filipeni, a celei catre Filimon, a celei catre Efeseni, a celei catre Coloseni, a celei catre Evrei i a celei de-a doua catre Timotei, cea mai de pe urma decit toate (in Proteoria, adica inainte-cercetarea
cea catre
epistolelor lui Pavel), (n. aut.)
41

carte

scrisoare (n. m.)

42

Sfinta Scriptura

numete neamuri" toate noroadele lumii care nu primisera cuvfntul

al lui

adevarului, spre deosebire de Israil, norodul ales

43

Dumnezeu.

(n.

m.)

Prin Elini" se inteleg aici

toti paginii

din TmpSratia romana, mo^tenitoare a aceleia ele(n.

nistice intemeiata
44

de Alexandru Machidon, care cuprindea aproape intreaga lume.

m.)

vecuitor

existent (n. m.)

20

prejur. i arata ca,

dupa ce

s-a indreptat, Patriarhul a luat taierea imprejur

la cei nascuti dintr-insul

pentru ca aceasta sa fie

semn

dupa

trup, pina ce se

vor nate neamurile care vor

trai

dupa credinta
taierii

lui

(pe care a avut-o inainte de

taierea imprejur), ele fiind acei fii" pentru care s-a i

aa, atunci trebuia sa inceteze

numit Avraam".

semnul

imprejur; pentru ca, firete, cind

lor

se infatieaza lucrurile ce se

insemneaza, atunci negreit inceteaza semnele

ce se faceau mai inainte de ele. Iar daca Evreii silesc neamurile" a se taia im-

Avraam, ci sa-1 numeasca pe el numai Avram"! Caci, de vreme ce Dumnezeu 1-a numit Avraam" pentru ca urma a se face tata al multor neamuri", atunci neamurile" sint fiii lui i nu trebuie a se taia imprejur; i nici Evreii, fiii lui dupa trup, nu se cuvine a se mai taia imprejur, pentru ca sa se faca adevarat numele lui Avraam, al tatalui neamurilor", de vreme ce nu mai are nimeni trebuinta de taierea imprejur i nici de restul umbrei Legii, fiind de ajuns doar credinta lui Avraam. i mai arata ca nu s-ar fi facut izbavire i dar Iudeilor i neamurilor", daca nu s-ar fi dezlegat mai inainte vechiul pacat al lui Adam, care era semanat intra toti oamenii. i acesta nu se putea dezlega prin altcineva, f ara numai prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Iar Fiul lui Dumnezeu nu putea dezlega acest pacat altfel, fara numai purtind trup i facindu-Se om, patimind i murind pentru toti oamenii, i astfel, prin moartea Sa, slobozindu-i pe toti de pacat i de moarte. i, precum printr-un singur om, Adam, au intrat in lume pacatul i moartea, tot aa i printr-un alt singur om, Iisus Hristos, s-au dat darul
prejur, sa inceteze
i

de a mai numi numele

lui

viata.

TTLCUIRE LA EPISTOLA CATRE ROMANI

CAPITOLUL
1 Pavel, a Moisi
i-au scris
intii

numele la inceputul scrierilor lor, iar acest fericit Apostol scrie mai numele sau in toate epistolele. Pentru ce face aceasta? Din doua pricini.
pentru ca cei amintiji scriau oamenilor
aflati

Intii,

de fata sau celor ce erau

depart*

rinduiala alcatuirii epistolelor, Tntru care se obinuiete a se scrie la Tnceput

numele numele
data,

nu scrie inainte sau, fiindca aceia ll vrajmaeau. Pentru aceasta, ca sa nu se tulbure inauzind de el, i sa nu primeasca epistola, inadins i-a ascuns numele la
trimitatorului.

45

La Epistola

cdtre Evrei msa, Pavel

inceput. (Vezi la pricina epistolei aceleia.)

Dar pentru care pricina, din SauT, s-a numit Pavel"? Pentru ca sa nu se arate mai injosit cu aceasta decit Petru, capetenia Apostolilor, care, din Simon",
i

numit Kifa", ce se t!lcuiete Petru" {loan 1:43); i decit Iacov loan, fiii lui Zevedeu, care apoi s-au numit fii ai tunetului" {Marcu 3:17).
s-a

rob

Multe
facere
i

sint chipurile slujirii. Astfel, cineva este

rob

al lui

Dumnezeu

din

din zidire, pentru ca toate fapturile sint ale lui

Dumnezeu: Toate al

Ca

aa obinuiau cei vechi a scrie in epistolele lor

- dupa

Fotie [Patriarh

Constanti-

nopolei, veacul al IX-lea, n. m.]: Claudius Lysias, prea-putemicului procurator Felix, saiutare!" (Faptele Apostolilor 23:26); ,JFilip, lui Aristotel,
fii

sanatos!"; Alexandru, lui Aristotel,

sS se bucure!" Ori

- dupa

acelai Fotie
a-1

- Pavel pune

gura a deschide, nici condeiul

nul, dintru a

misca, fara

numele sau fiindca nu voia nici a pomeni facerea de bine dobtndita de la Dominainte
(n. aut.)

Caruia mila avea numele ,JPavel".

23

roabe ale Tale" (Psalm 118:91). Altcineva este rob al lui Dumnezeu din credinta, pentru care acelai Pavel a zis: ,,(...) v-ati supus (adica ati 46 slujit ) din toata inima dreptarului invataturii careia ati fost incredintati" (Rozice
sint

mani
tos
48

6:17). Este cineva rob al lui

Dumnezeu

din chipul vietuirii,

dupa care
Hri

in toate chipurile acestea.

al lui Iisus Hristos,

lconomiei Hucrarii
nului, suindu-se

de

la cele

de jos
este

la cele

de

sus.

Caci Domnul, dupa intmpare,

ci

S-a numit Iisus"

Sflntul

Hristos" fiindca S-a uns nu cu untdelemn simtit,

cu

Duh, Care cu adevarat

i

mai

desavirit decit untul de lemn.

49

'

Iar

cum

ca este

ungere care se face fara untdelemn, numai cu SfTntul Duh, asculta-1 zicind pe cmtatorul de Psalmi: Nu va atingeti de un?ii Mei!" (Psalm 104:5) cuvintul acesta fiind despre unii cei mai dinainte de Lege, adica despre Avraam, Isaac i Iacov, cmd nici numele untului de lemn pentru ungere nu era.
46

Pavel tilcuiete ascultarea ca robie

in alta parte, zicind:

Au nu

titi

ca celuia ce va

dati robi spre ascultare, robi sinteti ceiui caruia

v3 supuneti?" (Romani 6:16).

,,

(n. aut.)

In Ieire f Moisi se numete slujitor

al

Domnului

(Ieirea 4:10), iar Iisus al lui

Navi

era slujitorul s&i" (leirea 33:11). In cartea lui Iisus Navi, aceiai se nului": Moisi - zice - robul Domnului", i Iisus, fiul lui Navi, robul
14:7; 22:5
i

numesc robi ai Dom~ Domnului" {Iisus Navi

24:29). (n. aut.)

la inceputui acestei epistole

Dupa
apostoI",

Icumenie, Pavel scrie

numirea de sluga"

iar

nu de
si

precum obinuiete a face

in celelalte epistole

- ca

sa aduca pe

Romani

la

temerea

evlavia lui Iisus Hristos. Pentru ca ei erau aa de rnmdri, incit hotarau drept dumnezei pe cei ce li voiau. Astfel - precum zice Evsevie (cartea a Il-a, capitolul 2) - ighemonul Iudeii a scris kesarului Tiberiu ca Iisus Hristos Se propovaduiete Dumnezeu, ca Unul ce face minuni, iar kesarul i
senatul

nu au primit numele

acesta, dar

nu pentru ca El
lor!

ar

fi

fost nevrednic

a Se numi Dumnezeu,

ci fiindca luase

numirea lara socotinta

Aceasta a

fost TnsS

o iconomie dumnezeiasca, pentru

i

ca sa nu se arate ca Iisus Hristos a fost numit

Dumnezeu cu hotanre
cu Teofilact (mai

alegere omeneasca.

Iar Hrisostom, tilcuind acestea irapreuna

la

ales Teofilact lufnd acestea

el

de

Hrisostom), zice: Deci, de vreme ce Pavel era rob dupS toate chipurile robiei, aceasta in loc de o prea-mare dregatorie, zicind: rob al lui Iisus Hristos." (n. aut.)
[.
.

pune

.]

Ci ungerea aceasta se numete

hristos",

cu numirea Celui

ce,

dupa trup, S-a uns

lui

de Duhul -

cum

zice marele Vasilie: Fiindca toata lucrarea Fiului se arata prin Duhul,

Domn Se numete
Hristos, acela

Duhul, cu numele Domnului,

ia
al

uns (hristos) cu numele

Hristos"

(Cuvint despre botez). Aceasta insa o

din acea zicere apostoleascS: Cine nu are Duhul lui

de este Duhul
^

Lui", ad&ugmd: Iar de este Hristos intru noi...'\ in loc de a zice: Iar intru noi... " (la fel).

nu este

dupa Teologul Grigorie, Hristos" S-a numit pentru firea Sa dumnezeiasca, caci pentru aceasta are loc ungerea omenirii" (Cuvintul al do ilea despre Fiul). (n. aut.)
InsS,

24

chemat de El
Iar aceasta vorba, chemat", e
fel

semn
El.

al

smeritei cugetari, Pavel aratind ast-

ca

el

nu L-a cautat
i

nici

nu L-a
mai

aflat

pe Hristos de

sine-i, ci
l-a

a venit la

Hristos fiind cautat

chemat de

Pentru ca

Domnul

din cer, prin vederea aceea

stralucita decit soarele,

50

chemat pe dinsul precum istorisesc

Faptele Apostolilor

m capitolul 9.

apostol,

Pavel a adus aceasta numire spre osebirea de

se

altii,

fiindca toti credincioii

numesc chemati", insa doar pina ce vor

*i51
.

crede, Iar eu

zice

- am

luat

si

Hristos
Tatal

Ca

a zis

Domnul

catre Pavel: Mergi, ca

Eu

te voi trimite departe, la

neamuri" (Fapte 22:21).

osebit spre evanghelia lui

Dumnezeu,

Adica: ales spre slujba evangheliei". Pavel a fost osebit spre evanghelie inca i dupa alt cuvmt, fiind adica inainte-hotarit, precum zice Dumnezeu i
catre Ieremia:

Mai

inainte de a te scoate pe tine din pintece, te-am sfintit"

(Ieremia 1:5), adica: te-am rinduit spre proorocie". i Pavel zice pentru sine-i: (...) cind a binevoit Dumnezeu, Cel ce m-a ales din pmtecele maicii

mele" {Galateni
evanghelie

1:15).

52

nu

in deert zice Pavel: Sint

chemat

osebit spre

Romanilor celor mindri, prin cuvintele acestea se arata vrednic de crezare, ca un ales de Dumnezeu.
scriind

- ci,

Coresi [Gheorghe Coresi, teolog, filosof

doctor din veacul

al

XVI-lea, n.m.], tiind

cer,

limba evreiascS, zice ca

Saul",

numele cu care Domnul a chemat pe Pavel din

zice ca Saul" se tilcuiete ascultare a lui

va sa

spuna chemat". Iar SfTntul

(capitolul

Maxim

Dumnezeu"
daca a

54

al sutei

a doua din cuvintele teologice). (n. aut)

(...) Iar

Dupa

Grigorie Teologul, Hristos a fost trimis, e adevarat, dar ca om.

ca Dumnezeu, ce dacS? BunS-vointa Tatalui - la Care Hristos aduce din nou pe cele ale Lui [omenirea cSzuta, n. m.], pe Care II cinstete ca pe un Tnceput fara de mceput, ca sa nu para ca este potrivnic lui Dumnezeu - socotete-o a fi trimitere" (Cuvint la Na$tere). i
fost trimis i

Pavel zice despre Hristos: Socotiti pe Apostolul Trimisul" (Evrei 3:1). (n. aut.)
i Faptele Apostolilor zic sa SlTntul

Arhiereul marturisirii noastre, adica pe

Duh

a osebit pe Pavel spre evanghelie (adica spre

bunavestire): i, slujind ei

Domnului

postind

zice

a zis Duhul eel Sftnt: Osebiti-Mi

(n. aut.)

Mie pe Varnava

pe Saul pentru lucrul

la

care i-am chemat!" (Fapte 13:2).

25

Propovaduirea
viitoare

53 Apostolilor *

se

numete evanghelie (bunavestire) a

i

lui

Dumnezeu", nu numai pentru

pe care

trecutele bunatati daruite noua, ci

pentru cele

ni le fagaduiete.

Cu numirea

pricinuitoare de bucurie a

evangheliei", Apostolul mingiie indata pe auzitori, fiindca aceasta nu cuprin-

de

vestiri intristatoare, ci vestiri

ta este

lui
II

de nenumarate bunatati. Iar evanghelia aceasDumnezeu", adica a Tatalui, fiindca de Tatal s-a daruit i pe Inarata oamenilor. Fiindca, dei Tatal era cunoscut
i

sui Tatal

aratat in

Scriptura Veche, El era cunoscut numai Iudeilor,

Fiu, ci
la

nici lor

ca un Tata avind

numai ca Dumnezeu i facator toata lumea ca e Tata i ca are Fiu.

al lumii;

abia prin evanghelie S-a aratat

2 pe care mai-nainte a fagaduit-o prin Proorocii Sai,

huleau propovaduirea evangheliei, zicind ca ar fi fost noua, Pavel arata cu aceste cuvinte ca era mai veche i decit Elinii inii i se
i

Fiindca

Elinii

preinchipuia Proorocilor. i chiar numele bunei-vestiri se afla la Proorocul David - care zice: Domnul va da grai celor ce binevestesc cu putere multa"

(Psalm 67:12) -

vestesc pacea!" (Isaia 52:7).

i la Isaia: Cit sint 54

de frumoase picioarele celor ce bine-

intru Sfintele Scripturi

Caci Proorocii nu numai ca spuneau cele ale bunei-vestiri, dar

iar

le i scriau,

cu fapta inchipuiau cele

zise:

precum Avraam,

prin Isaac, a pretnchipuit

Adica buna-vestire a
nezeu
i

lui

Dumnezeu, care - dupa

Sftntul
i

Maxim - este

solie a lui

Dum-

mingiiere catre oameni, prin Fiul ce S-a intrupat

Lui dumnezeirea cea nezidita a impacarii cu Tatal. Iar cirea cea dupa enipostatic chip, care nu are zidire, ci arStare neinteleasa intru cei vrednici."

Care da ca plata celor ce se supun dumnezeire nezidita numesc straiu-

Despre evanghelie", vezi la capitolul 14 al epistolei acesteia catre Romani, ca sa te incredintezi ca Pavel nu numete aici evanghelie" o carte a Evangheliei osebita de cele patru, pre-

cum au

zis unii, mintind. i ia

aminte ca - dupa Teodorit - Pavel zice

Tatal, iar

aici

ca evanghelia

dupa putine o numeste a Fiului", zicind: Martor imi este Dumnezeu, Caruia slujesc cu Duhul intru evanghelia Fiului Sau" (capitolul 1, stih 9). Se arata ca Pavel pune aceleai lucruri uneori in seama Tatalui, iar alteori in aceea a Fiului, pentru ca, dupa dumnezeire, Tatal i Fiul sint de o fiinta i de o cinste. (n. aut.) In alta parte, David zice: ,3inevesti{i din zi in zi mintuirea Dumnezeului nostru!" (Psalm 95). i Isaia: In munte inalt suie-te, eel ce binevesteti Sionului! tnalta glasul tau, eel
ce binevesteti lerusalimului!" (Isaia 40:9); (...) mintuirea Domnului binevestind-o" (60:1); (...) a binevesti saracilor m-a trimis" (61:1). Ci i Ioil zice: In muntele Sionului i in Ierusalim va fi eel mintuit, precum a zis Domnul, i cei ce binevestesc pe care i-a chemat Domnul"
(2:32). (n. aut)

(adica bunavestire) e a lui

Dumnezeu

26

Patima

lui

Hristos; iar Moisi mai-nainte a

msemnat Crucea

lui

Hristos prin Tnal-

tarea arpelui
i

de arama,

prin intinderea miinilor sale (cind a batut

pe Amalic)
le

prin junghierea mielului. Caci, cind voiete sa faca lucruri mari,

Dumnezeu

propovaduiete mai-nainte cu multi ani. i - macar ca Domnul zice: ,,Multi Prooroci au dorit sa vada cele ce vedeti, i nu le-au vazut!" (Matei 13:16) - El

nu au vazut trupul Domnului i Patimile Lui cu ochii cei fara a spune ca nu le-ar fi vazut cu ochii cei gmditori i prooroceti.
arata ca

simtiti,

dar

3 despre Fiul Sau, Cei ce S-a nascut din saminta lui David dupa trup,
Aici, Pavel descopera aratat

amindoua

naterile lui Hristos. Caci

zicind:
i

despre Fiul Sau", adica

al

lui

Dumnezeu lui
i

a aratat naterea cea de sus

dumnezeiasca;
jos
i

iar

adaugind: din saminta

David", a aratat naterea cea de

ca dupa trup", a aratat ca El are natere i dupa Duh, adica dupa dumnezeire, ca - zice - duh este Dumnezeu" 5 {loan 4:24). Deci bunavestirea aceasta nu inva{a despre vreun om gol 56 ci
,

omeneasca. Apoi, mai adaugind

Dumnezeu; i iarai, nu despre Dumnezeu gol, ci despre Cei ce S-a nascut dupa trup din saminta lui David. Fiindca acelai Hristos este amindoua: i Fiu al lui Dumnezeu, i fiu al lui David. Sa se ruineze dar 57 Nestorie care II numete pe Hristos doar om! Insa Pavel, asemenea dumnezeietilor Evangheliti, arata aici naterea lui
despre Fiul
lui

Hristos dupa trup, ca prin aceasta ^sa-i povajuiasca pe auzitori la naterea cea de sus i dumnezeiasca, pentru ca Insui Domnul S-a aratat mai intii ca om, i

apoi S-a cunoscut ca

Dumnezeu.

sfinteniei

M,

M.

- - - - _ - _

prin tnvierea Lui din morti, Hsus Hristos,

Domnul nostru,

Mai
Fiul lui

Pavel a zis ca evanghelia pe care o propovaduiete este despre Dumnezeu", iar acum adauga i cum S-a cunoscut El ca este Fiu al lui
sus,

Teodorit a spus ca adaugarea zicerii dupa trup" Tnsemneaza ca, dupa dumnezeire, Hristos este cu adevarat Fiu al lui Dumnezeu-Tatai; c&ci vorba dupa trup" nu se poate spune despre cei ce stnt numai aceasta, adica doar oameni. Lor nu li se potrivea o astfel de ad^ugare,
i

55

dar aici ~ fiindca Dumnezeu-CuvfntuI ce S-a

inainte

momenit nu este numai om, ci i Dumnezeu mai de veacuri - dumnezeiescul Apostol, pomenind de sSminfa lui David, a trebuit s&

adauge zicerea; dupS trup", invatindu-ne luminat cum S-a ftcut fiu al lui David, (n. aut.)

cum
(n.

Hristos este Fiu al lui

Dumnezeu

si

Gol" inseamna

aici (sj in

continuare) doar".

m.)
ci

Mare

eretic,

ce spunea ca Preasfinta Fecioara nu este Nasc^toare de Dumnezeu,

stie

doar

de Hristos, Care - nu se

cum - ar fi

ajuns sS fie

Dumnezeu abia dup5 nastere.

(n.

m.)

27

Dumnezeu.
ca este Fiu
hotar". zeu.
58

i zice: Celui hotarit", adica aratat

al lui

cu dovada, adeverit
alegerea
i

judecat

Dumnezeu,

caci judecata,
i

hotarirea se zice
al lui

Toti

zice

- au

hotarit

au ales ca Hristos este Fiu

Dumne-

De unde?
hotarit

Dintru putere", adica din puterea minunilor pe care le-a facut.

Au mai

ca Acesta este Fiul

lui

Dumnezeu

dupa Duhul

sfinteniei",

adica din Sfintul Duh, prin Care sfintea pe cei ce credeau intr-Insul.
invierea Lui din morti L-au hotarit ca este Fiul lui

Dar i din

mai El singur S-a sculat pe Sine-i din morti, timi, a muri i a invia. Pentru aceasta, Insui Domnul zicea: Cind Ma veti inalta de la pamint - adica: atunci cind Ma veti rastigni, i Eu Ma voi scula din morti" atunci veti cunoate ca Eu sint", (anume: ca sint Fiul lui Dumnezeu") {loan 8:28).

Dumnezeu, pentru ca numare lucru fiind acesta: a pa-

5 prin Care
9

am luat darul i apostolia

-

(adica trimiterea), spre ascultarea

credintei

Vezi - o
zice:

cititorule!

socotinta bine-multumitoare a Fericitului Pavel, care

59

Nu avem

nimic

al

nostru, ci toate le-am luat prin Fiul

- macar ca

prin

Icumenie zice ca numirea hotant" insemneaza cunotinta cea fSrS indoiaia i adevaratS, caci prin hotariri cunoatem cele pe care le tim cu adeverire, iar nu cu indoiaia". (n. aut.) 59 Procopie zice ca Apostolii au putut sa stapineasca lumea numai prin darul acesta i
apostolia ce au luat, caci cel ce

58

poate stapini,
darul
i

nu e parta al firescului StapTnitor, adica al Sfintul ui Duh, nu fiindca far& Mine nu puteti face nimic {loan 15:5). i Apostolul zice: prin

apostolia ce

am

luat spre ascultarea credintei, fiindca fmparati intelepti i puternici

a stapini, iar Apostolii cei lipsiti

nu au putut cu adevarat
ruit

de cele omeneti au

stapinit

au

bi-

pe toata lumea" (tomul 1, foaia 1366 a celor opt c&rti). Iar Icumenie talmacete darul i apostolia" ca dar spre apostolie". Iar marele Vasilie tilcuiete aceasta aa: Cind zice Apostolul: prin darul
luat, arata bunatatile date

apostolia ce

am

noua de

la Tatal; iar

cind zice: prin apropierea ce o avem,

8,

arata apropierea noastra i fmprietenirea facuta*

cu Dumnezeu prin Hristos" (capitolul

De-

spre Sfintul Duh). Din cuvintele marelui Vasilie se arata ca Iisus Hristos este pururea rnijlocitor i Tntru suirea cunotintei noastre c&tre Dumnezeu-Tatal, i intru pogonrea duhovnicetilor

daruri intru noi de la Tatal. Caci,

la

precum zice

tot Vasilie:

Calea cunotintei de Dumne-

zeu este de
i

sfintenia

Duhul eel unul, prin unul Fiu, la unul Tatal; iar de alta parte, fireasca bunatate, cea dupa fire i vrednicia imparateasca ajung de la Tatal la Duhul prin Cei unul
i

nascut" (Despre Sfintul Duh, capitolul 18). Pentru aceasta,

Grigorie

al

Tesalonicului zice:

Una

e pornirea voii dumnezeieti, pornind din intii-incepatorul pricinuitor Tatal, inaintind

i

prin Fiul

aratmdu-se intru Sfintul Duh. i aceasta e aratata din fapte, ca, de

1

aici, toata firea

se face cunoscuta ca lucrare" (capitolul

12).
feluri: i

Baga de seama insa ca Hristos pururea Se afia mijlocitor in doua

dupa cum
zic

ca Dumnezeu -

amindoi

sfintii aratati

mai

sus;

ca

om - precum invata
unde

Teodorit, tilcuind vor-

ba arhiereu venic", dupa Pavel, care spune:

(...)

Iisus a intrat pentru noi ca inain-

28

Duhul au
zis:

luat Apostolii darul apostolesc, caci

Acela (adica Mingiietorul) a

alt

Domnul va va

povatui pe voi spre

tot

adevarul" (loan 14:13). Iar in

Mie

urmeaza
aici? Nici una!

- caci

cite suit ale

Duhului

sint

ale Fiului,

i,

iarai, cite

smt

ale Fiului

smt

ale Duhului, pentru

ca smt de o

fiinta

ammdoi.
savirit

|i zice:

am

luat har

apostolie", adica:

Nu am

nimic de

la noi

pentru a ne face apostoli,

aceasta s-a facut noua de la darul eel de sus, ca a mdupleca noi pe oameni este lucru al darului. Caci a calatori i a propovadui
ci

Apostolii, acesta era lucru

isprava a

lor; iar

a indupleca pe cei ce

li

auzeau,

aceasta era cu totul isprava a lui

i

Dumnezeu.
nu spre spre Tnchipuiri prin cuvinte. Caci ce Tnsem-

- mai

zice

- am
i

fost trimii spre ascultarea credintei", iar

vrajbe de cuvinte

mtrebari, ori

neaza zicerea: spre ascultarea credintei"? Aceasta, da acei ce invata, sa asculte i sa creada fara sa graiasca impotriva. 60
tntru toate neamurile, pentru

numele

Lui,

nu numai eu, ci i ceilalti Apostoli. Fiindca Pavel nu a umblat pe la toate, doar daca nu ar zice cineva ca le-a strabatut totui, dei nu m vremea vietii, ci dupa moarte, cmd, prin epistolele sale, umbla imprejur pe la toate neamurile.
zice
luat dar,

La

toate neamurile

- am

is
Hristos

Hristos
credinta, fara de care mintea

nu putea mtelege

cum
nu

face minuni numele

lui

Hristos.

Vezi insa

-o

cititorule!

- ca

darul evangheliei

s-a dat

numai unui neam,

precum

s-a dat Testamentul eel Vechi

numai

Evreilor, ci la toate neamurile.

Melhisedec" (Evrei 6:20). Zice Teodorit: ,JEste arhiereu in veac nu doar aduefnd jertm, ca o data a adus jertfi al Su trup, ci ca mijlocitor, aducind la Tatai pe cei ce cred; c* prin El - zice avem i unii, i altii apropielui

te-rnergator, ftcindu-Se arhiereu in veci,

dupa rinduiala

rea catre Tatal, intr-un

Duh

(Efeseni 2:18)." i Insui

Domnul

zice in sfintitele Evanghelii:

Nimeni nu vine catre Tatal f3rS numai prin Mine" (loan 14:6). Vezi i aceasta: (..,) Care Se i roaga pentru noi" {Romani 8:34). i subinsemnarea zicerii: Unul este i mijlocitorul intre Dumnezeu i oameni" (1 Timotei 2:5). (n. aut.) i sa nu iscodeasca nasterea i fiinta lui Dumnezeu - dupa Icumenie. (n. aut.)

29

6 intru care sinteti si voi chemati ai lui lisus Hristos.

Aici, dumnezeiescul Apostol

Romanii, care va

aratafi

doboara mindria Romanilor, caci zice: Voi, ca stapiniji pe ceilalji, nu ati dobindit nici o cinste
ci,

mai mult
la voi.

decit celelalte neamuri,

precum propovaduim
fost intimpinati

la ceilalji, tot asa

i intr-alt fel:

Asadar, nu va mindriji! Aceasta se tilcuieste inca

si aji

Voi,

Romanii - zice - sinteji chemati iar nu de sine-va afi venit la dar. 7 Tuturor celor ce
sfinti,

de darul

lui

Dumnezeu,

sinteti in

Roma,

iubiti ai lui

Dumnezeu, chemati

nu graiesc tuturor celor ce sint in Roma de obste, ci voua, tuturor celor iubiti de Dumnezeu". De unde se arata insa ca Romanii erau iubiti? De la sfintenie! Iar Pavel numete sfin|:i" pe to|i
Crestinii
61

Zice: Eu, Pavel, robul lui lisus Hristos,

credincioi. i a adaugat aceasta: chemati", aducindu-le aminte de

facerea de bine a lui

din ipa^i (domnitori)

Dumnezeu,
i i

zicindu-le aa:

Macar de

v-ati

nascut trupeste

din eparhi (guvernatori),

Dumnezeu
iubindu-va

v-a chemat Tnsa

si

cu aceeasi chemare ca pe voi

de
prosti
la fel

pe

cei

de rind

saraci,

sfintindu-va
i

si

ca pe aceia.

Deci, fiindca

a{i

fost iubu;i i chemati

v-ati sfintit

Dumnezeu asemenea
63
!

tuturor celorlalti, sa

nu va

mindri|i asupra celor

har fie voua si pace

ce va zic voua, celor ce locuiji in Roma? Fie (in loc de: va urez" 64 ) har voua si pace! Pentru ca Domnul a poruncit Apostolilor, cind intra in casele oamenilor, sa rosteasca mai intii numirea pacii, spunind asa: i, in orice casa
i
veti intra,

mai

intii

sa zicefi: Pace casei acesteia!" (Luca 10:15). Fiindca

Scriu cu majuscuia cuvfntul Cretin" ca sa ar3t c3

din cei botezafi din toate celelalte

Israil,

numeste un neam osebit, alcatuit neamuri. Acesta e norodul eel nou al lui Dumnezeu, noul
el

de vreme ce Iudeii au pierdut aceasta vrednicie, atunci cind s-au lepadat de Hristos-Dumnezeu. (n. m.)
Icumenie spune c3 Apostolul a zis mai intii: cei iubiti ai lui Dumnezeu", apoi: chemati sfin{i", ca si cum ar fi zis: Din ce v-a{i chemat, din care osteneli, din care ispravi? De unde sinteti sfinti? Numai din singura iubirea lui Dumnezeu, caci El - iubindu-ne pe noi in
Iar

dar

si

varstndu-i singele pentru noi

ne-a chemat la sfintenie

si la

mostenirea impara|iei

Lui. (n. aut.)

63

prosti

simpli, umili, slabi (n. m.)

veti citi la 1 Corinteni,

Despre urarea aceasta,

unde

am ttlcuit-o

mai pe

larg. (n. aut.)

30

Domriul a nimicit vrajba cea multa pe care a nascut-o noua pacatul impotri va lui Dumnezeu, i ne~a impacat cu Dumnezeu. Insa pacea aceasta nu s-a facut
darul

ramma
ridicam
alta vrajba

impotriva

lui

Dumnezeu.

65

de la Dumnezeu Total i de la
darul

Domnul nostru

Iisus Hristos!

66

pentru
ai lui

ca noi, Cretinii, care eram vrajmai

cut
fii ai lui

Dumnezeu
tata

ne-cinstiti,
67

ne-am

fa-

Dumnezeu

am

citigat

ca

pe Dumnezeu.
i

Deci, de la

Hristos
ar
fi

intru voi, Cretinii ce locuiti in

vi le-a dat din

Roma,

harul

pacea adevarata, pe care

Dumnezeu

inceput

i le

poate pazi pina

m sfirit!

Mai
fiindca

Cu

adevarat, inainte-cuvintarea aceasta este potrivita in sufletul fericitului

i

Pavel! Caci prin aceasta ne invatam

noi, Cretinii, sa

mulfumim

lui

Dumne-

zeu nu numai pentru bunatatile pe care ni le-a dat noua, ci i pentru acelea daruite celor de aproape ai notii, fiindca acesta este lucrul dragostei. Pavel
paminteti

Apostolul a aratat aezarea

pe Dumnezeul tuturor

o avea catre Dumnezeu, insuindu-i-L 68 oamenilor, precum fac de multe ori i Proorocii Ci
iubirii

ce

ta

Pentru aceasta, i dumnezeiescul Hrisostom, tilcuind cele mai de sus, zice: 0, minunaurare, ce aduce nenumSrate bunatSti!" (n. aut.)

Baga de seama ca - dupa Teodorit - Apostolul a terminat aici inainte-scrierea epistolei acesteia: Pavel - zice - robul lui Iisus Hristos, tuturor celor ce sinteti m Roma iubiti ai lui Dumnezeu, chemati sfinji, Har fie vouS $i pace de la Dumnezeu, Tatai nostru, i de la Domnul
roaga lor mai intii darul lui Dumnezeu, pentru ca prin acesta au dobindit mintuire toji cei ce au crezut; apoi, pacea, priri care insemneaza toata isprava faptei bune, caci eel ce !mbra|ieaza viefuirea dupa evanghelie, eel ce se sirguiete a sluji Lui intru toate, se afia in pace cu Dumnezeu. Iar datator ai bunatatilor acestora II arata nu numai pe Tatai, ci i pe Fiul. (n. aut.) Pentru aceasta zice dumnezeiescul Hrisostom: Iar cind zice fii, descopera vistieria
celelalte, le

Iisus Hristos!" i, parind a le lasa deoparte

pe toate

tuturor bunatajilor." (n. aut.)

i:

Proorocul David zice: Dumnezeule, Dumnezeul meu, catre Tine mined" (Psalm 62: 1), Mintuiete pe robul Tau, Dumnezeul meu!" (Psalm 85:2) i: Doamne Dumnezeul meu,

68

31

Insusi

Dumnezeu
Isaac
si

am,

si

face aceasta, numindu-Se pe Sine Dumnezeu al lui AvraIacov", ca sa arate osebita iubire ce are catre stramosii acestia.
lui

Iar Pavel zice

ca multumeste

Dumnezeu

prin Iisus Hristos", caci Hristos

este mijlocitorul si pricinuitorul mulpamirii noastre catre

pentru ca ne-a invajat a mul|umi curat, ci si mulpamirea aceasta lui Dumnezeu Parintele.
vesteste in toata lumea".
lucruri: intii

Dumnezeu, nu numai pentru ca ne-a fnvajat sa aducem

credinta Romanilor se

Dar pentru ce multumeste Apostolul? Pentru ca

Cu

aceste cuvinte,

el

marturiseste pentru dinsii doua

ca au crezut curat, iar apoi ca au crezut cu atita indrazneala, incit credinta lor s-a propovaduit peste tot, astfel ca, auzind, top: se folosesc prin-

urma
car ca tn

69 c:

1,

ma-

Roma propovaduise Petru,

de toata pizma
i

Pavel multumete pentru credinta ucenici-

urmarea
fericitul

zavistia.

intru

neincetatft

rugaciunile mele totdeauna,

ce Pavel nu-i vazuse inca pe Romani, dar zicea ca ti pomenete tdeauna, el cheama ca m&rtor pe Dumnezeu, Care cunoate inimile. i vezi

De vreme

cititorule!

iubire

de Apostol, caci

ii

aducea aminte mereu de nite oa

duhul

meu -

adica nu cu slujire trupeasca,

i

ci

duhovniceasea. Fiindca slujirea

Elinilor catre zeii lor era trupeasca

ratacita, iar a Evreilor

nu era

ratacita,

dar

maritu-Te-ai foarte" (Psalm 103:1). i Isaia: Iata\ Dumnezeul meu, mintuitorul meu" (12:12); fi iarai: i Dumnezeul meu va fi mie tarie" (49:5). i Osie: Domnul Dumnezeul

meu

Tu" (2:23). i Miheia: Apara-ma-voi de Dumnezeul meu eel prea-tnalt" (6:6). i Avacum: Domnul Dumnezeul meu e puterea meaM (3:15). i mScriptura cea Noud i in preefti

dania evangheliei (a bunei-vestiri), mul|i din

Hristos,
i

sfinti II

insuesc lorui pe

Dumnezeu

pe

Iisus

mai ales Teologul Grigorie, zicind: Iisusul meu" (Cuvtnt la Botez). Iar Dionisie AreopagituI i-L insuete i el pe Hristos, ins* acoperit, zicind: Sa povatuiasc* cuvmtul Hristosul - de este iertat a zice - Cel al meu" (Despre ierarhia bisericeasca). (n, aut.) Iar Teodorit spune i pricina pentru care credinta Romanilor se propovSduia in toata lumea, caci mtru acea cetate aveau tronul imparatii Romanilor din vechime, i de acolo se trimiteau
atit stapinitorii

neamurilor, cit

i cei

ce adunau dajdiile

cetajilor; inc* i toji cei

ce

aveau daruri imparateti acoio se adunau. i, prin toti acetia, se propovSduia pretutindeni cS i cetatea Romanilor a primit mvatamra lui Hristos, iar aceasta pricinuia prea-mare fobs celor ce auzeau ." Iar ca intru acea vreme Roma era plina de oameni din toata lumea, marturisete istori-

numind Roma norod al lumii". i iarSi zice: ,JSTu ar arunca cineva sageata departe de tinta numind cetatea Romei, pe scurt, cuprindere a lumii" (cartea I), (n. aut.)
cul Athenagora,

32

era trupeasca si aceea. Iar slujirea

adevarata,
rapli
si

duhovniceasca.

De

cea dupa Hristos este i neratacita, adica aceea a zis si Domnul Samarinencei: Adevasi

mchinatori se vor inchina Tatalui in duh

i,

in adevar" (loan 4:23).

de vreme

ce sint multe chipuri ale slujirii

lucrurile sale, iar altul

- ca unul

slujeste lui

Dumne-

zeu ic'onomisind numai

purtind grija de

frajii straini si

de vaduve

mese), iar altul cu

pentru diaconi sase ceilalti si mucenic, intiiul tefan, (precum era Eu Pavel: zice aceea de invataturii si a slujba cuvintului

Aici Lui". Fiului bunavestirea) cu (adica evanghelia slujesc lui Dumnezeu cu este nu dar Tatalui, si a ca e zis a mai sus desi spune ca evanghelia e a Fiului,

mirare

fiind Romani, pentru avea grija de purtare cita arate nezeu cu evanghelia ca sa
caruia
parte
si

Romanii.

10 rugindu-ma ca oarecind, cu voia lui

veni catre voi.

Dumnezeu, sa am bun prilej a

Acum, Apostolul adauga

u rusaciunile
70 [...]

si

pricina pentru care-i pomeneste pe

zice

Romani
citito-

sale:

Ma rog -

- ca sa

vin la voi, frafilor! Vezi

-o

zice se elina limba in care aceasta, slujirea Astfel,

zis

Dumnezeu, cum a
presus de toate
i

tuia singur latrevsi" (adica vei robi

da numai singurului inchina si Acesvei te tau Dumnezeului Domnului tnsusi Dumnezeu: este mai ce Unuia ca 6:13), (Deuteronomul sluji) vei ori
latria, se
fi

pricinuitor si de a

fapturile, si

de a

fi

bine. Pentru aceasta,

Gavalilor hotara?te [defineste, n. m.]

zicerea:

dup& chip

si

sfintelor icoane sarutare, si cinste i

(slujire)

ca latria este robie care se da numai lui dea sa se ca sa hotanrea zis in a 7-lea al Soborul dupa asemanare". i credin|a si latne adevarata dupa tnsa nu inchinaciune,
firii

Diomsie al Dumnezeu, dupa

si

a noastra, care se cuvine doar

dumnezeiesti".

fapte, adica in tn si credinta in doua: in imparte se Dumnezeu i - fiindca buna-cinstire de teoretica In imparte in doua: se slujirea) ori robirea (adica latria atunci si teorie i in fapta

dupa care si tngerii slujesc lui impreuna cu noi nevazut slujesc" -

Dumnezeu, precum

ctnta Biserica:

Acum

Putenle cerunlor

asa aceasta, Pentru lucratoare). (adica practica i in intelegatoare este si cunoscut, eel Dumnezeu lui hotaraste latria si Nil: ,JLatria, dindu-se i Dumnezeu." lui legilor tnaintea supunerea [mintaia, n. m.], si trupeasca, avtnd ca semn zice: ,JLatna Vasilie marele Iar fapta." prin cea cinstirea Sfinfitul Teofilact zice: ,JLatria este slujit. Desi, dupa un cuvint este care acela catre neraspindita este slujirea mtinsa, necurmata si este si teea din vomfa, naste se si practica mai ales lui Dumnezeu este

mai temeinic,

slujirea

oretica, savlrindu-se adica prin credinta,

si

prin nadejde

si

prin dragoste, fiindca

.

si

lucrarea

tinde catre sfirsit teoretic." (n. aut.) 71 Iar Teodorit zice ca Pavel a adus aici martor

pe Dumnezeu ca era hirotomsit invatator al si Romani) (la dtnsii dus la fi se sa f8ra tndelungata tuturor neamurilor, fiindca trecuse vreme II cheama pe si dezvinovateste se aceea De fara sa-i fi povamit catre adevar prin scrisori.
Stapfnul Dumnezeu spre marturia bunei sale asezari catre dtnsii. (n. aut,)

33

rule!

- cit

11

mbea Pavel pe Romani

si

cum

se silea ca

sfi-i

vadfi,

nu insfi

de ceea ce se cuvenea si de voia lui Dumnezeu. Noi tnsfi, ziua de astfizi ori nu mbim pe mmeni, ori, de iubim pe cineva, il iubim afarfi de placerea si voia lui Dumnezeu. Iar Pavel, pentru multa lui iubire, se ruga lui Dumnezeu ca sfi-i vada pe Romani; totodatfi, din multa evlavie ce avea catre Dumnezeu, arfita ca se supune voii Lui. Pentru aceasta, si noi, frapllor, sfi ne invfitfim ca, atunci cind cerem ceva de la Dumnezeu si nu dobindim cererea, sa nu ne mihnim pentru ca nu sintem mai buni decit Pavel, care a rugat de trei ori pe Domnul sfi ndice de la el pe imbolditorul ce avea, dar nu a dobmdit cererea, pentru ca aceasta li era de folos.

afarfi

11 Caci doresc sa va vad, ca sa va dau ceva dar duhovnicesc

Zice: Alpj cfilfitoresc pentru alte scopuri, omenesti si lumesti, iar eu doream si voiam sa ma ostenesc pentru a vfi tmpfirtfisi voua,

duhovnicesc. Pavel zice aceasta cugetind smerit, cfici vat", ci: ca sa va impartasesc de darul ce am luat", si

Romanilor, un dar nu a zis: ca sfi vfi mincfi fiind acesta

masurat. Cfici tot binele pe care invajatorii fl aratfi prin cuvmt si pnn faptfi spre folosul ascultfitorilor lor este dar, pentru ca, desi el pare a fi isprava si fapta buna a lor, ispravile si faptele bune omenesti sint daruri
si

cum mic

oare-

Dumnezeu, avind
despre aceasta

ale lui

trebuinta de dumnezeiescul ajutor ca

sfi

se sfivtrseascfi (vezi

la Filipeni, 1 :29: (...) cfi noufi ni s-a dfiruit

pentru Hristos").

12 spre tntdrirea voastra. $i aceasta, ca sS ma mingii tmpreuna cu voi prin credinta noastra laolalta, a voastrd si a mea.
t

Prin cuvintele acestea, Pavel

si

aratfi

in chip ascuns ca
si

de aceea aveau trebuinta de multa indreptare

Vezi
5 i la

Romanii se clfitinau intarire. Si, de vreme ce lor

doua catre Corinteni 12:7 i la tilcuirea i subtnsemnarea zicerii 5 acelem. Pentru aceasta spune si tnteleptul Teodorit: Iar daca, acolo unde urma mtntuirea alitor nenumarate mil, dumnezeiescul Apostol nu a cerut nimic nehotarttor [neconditionat] ci, impreuna cu cererea, a rinduit si dumnezeiasca voie epistola a

care graindsi rugindu-ne pentru lucruri simtite [trupesti, voia lui Dumnezeu?" Vezi si la zicerea: de va
voi

de care iertare sintem vrednici noi

n. m.],

nu legam cele ale noastre de

Domnul"
si

de va voi Dumnezeu" (Evrei

(1 Corinteni 4:19) si la zicerea-

6:3).

Pentru aceasta,

nemtelepti care zic asa: Astazi sau imine,

vom

vom
f, !

negutaton 5 i
1

marele Macarie: ,J)aca Apostolii ar fi facut toate cite le voiau, ar fi sadit pe oameni mtru cunostinfa de Dumnezeu cu putere silnicS, pentru minunile ce faceau si pentru stapimrea lor de sine, si cu credinta, i cu necredinfa" (cuvintul 27, capitolul
si

irl (4:13). Zice

" l0C

vom ctstiga. Voi, care nu stifi ce se va tnthnpla miine, caci ce este via|a voasde a ZiCC V i: De Va Voi Domnul 5i de votn vie ui vom face a^asta sau aceea" ^
-

Iacov, ruda Domnului, mustra pe cei merge in cutare cetate, si vom fi acolo un an si

6). (n. aut.)

'

34

voi. (Vezi si tilcuirea stihului 18 al capitolului

al epistolei intii catre

cem,

Tesaloni-

i tilcuirea stihului

17

al capitolului 1 al celei

de-a doua catre Corinteni).

74

ca sa
Si

am oarecare rod si tntru

Romei

voi,

ca

si tntru celelalte
si

neamuri.

fiindca cetatea

era vestita

imparatea,

si toti si

pentru pnvelistile vrednice de mirare ce se aflau acolo sa nu socoteasca cineva ca si el doreste sa-i vada pe
aceasta, Pavel zice:

alergau la dinsa

pe'ntru slava ei

- ca

Romani

tot pentru pricina

rod duhovnicesc. Cu aceasta mtimpina totodata i cealalta banuiala, caci poate ar zice cineva: De aceea erai oprit - o Pavele! - pentru ca nu voiai a veni la noi dupa Dumnezeu, ci dupa trup. Raspunzind, Apostolul zice: Voiam sa vin ca sa iau rod sufletesc si duhovnicesc. Nu a zis: Doream sa vin ca sa va catehizez (sa va

Doream

a veni ca sa iau

si

de

la voi oarecare

cugetmd smerit: ca sa va impartasesc dar duhovnicesc". Domolind insa mindna lor, adauga: pentru ca sa iau oarecare rod i la voi, precum si la celelalte neamuri". Sa nu socotiti - zice ca voi, Romanii, avind imparatia sintep. mai bum decit celelalte neamuri. Nu, pentru ca va aflati intocmai" in aceeasi nnduiala cu aceia, ca niste Crestini adica. 75
invat), ci,

14 Dator suit i Elinilor,

minte;

i varvarilor, i tnteleptilor, gi

celorf&ra de

15

astfel tncit,
sinteti in

dupa Roma.
al

osirdia mea, sa va binevestesc si voua, celor ce

cuvmtul acesta

zice

Apostolului este aratator de smerita cugetare. nu daruiesc nimic. ci rmnlinpsr nnmn^o Qts?,i; ~ a
dupa
Fotie, cuvintul s-a zis

Eu

Iar

de Apostol cu chip

saritor,

land

asa:

celelalte

nu vin in graba i sa va aflu fara roada. Pentru aceasta pma sa aflu odraslmd si mtru voi oarecare rod vrednic si implinit. Insa e lucru de nedumerire: mai sus a zis ca credinja Romanilor
sa

acum ca

De multe ori ma strguiam a veni la voi, ca sa am neamuri, dar am fost oprit acum. insa si asa P

nnduiala fireasca a cuvintului oarecare rod i tntru voi, ca si tntru

se mfelege ca:

Am

fost oprit pina

am

inttrziat

venirea

mea

tre

zice ca vrea sa ia oarecare rod" de la dinsii. fnsa rod" numeste aici nu doar pe eel al credinfei, ci si al altor daruri duhovnicesti. Fiindca, desi Romanii aveau credinta se ciatinau mtru multe, precum tntru a se invinui unul pe altul pentru mmcari si intru multe'altele^Pentru aceasta aveau trebuinta a fi tntariti de Pavel, ajungtnd implinip (in epistola 67 ca-

lumea,

iar

acum

se propo vaduieste in toata

Gheorghie
75

al

Nicomidiei).

(n. aut.)

pe

Iar care ispravi le poate opri satana si care nu, vezi la noi satana" (Z resa/omcem 2:18). (n. aut.)

submsemnarea

zicerii:

ne-a oprit

Teodorit spune ca Apostolul numeste intelepti" pe cei ce se falesc cu metesugul de a vorbi frumos, iar neintelepti" pe cei ce, pentru lipsa lor de mvStatura, sint numiti asa de catre cei ce se zic intelepti. (n. aut.)

36

tar bine, face va Acela ca Pentru mie. nu iar Dumnezeu, lui multumiti vine sa si catre Conntem: zice ce (ceea propovaduiesc eu am neaparata datorie sa smt zice Osirdnic Corinteni 9:16).) Vai mie este de nu voi binevesti" (1 pnpatimesc sa am ca dinainte vad desi voua, si propovaduiesc va sa 'asadar intra cea dragostea si a osirdi pentru sa inima

mejdii. Intr-atit fierbea sfinta

Hristos

16 Fiindca nu
lui

ma rusinez de

putere este caci Hristos, lui evanghelia

Dumnezeu

spre mintuirea a tot celui ce crede,

De vreme

propovaduiasca

le sa voi a Pavel iar lumii, slava ce Romanii erau foarte dedati la ei deci si necinstea, toata suferit a lor crucea si pe Iisus, Care astfel de Mintuitor ne-cinstit

urmau a fi rusinati pentru un ei a pe si invatmdu-i aceasta cu Hristos lui evanghelia de rusinez ma Eu nu si se impodobea si se ci rusina, se nu ca numai nu msusi el Caci nu se rusina. mai n intelepciune, intra mindreau fiindca ei se
socose care crucea, propovaduiesc va sa vin zice le Eu aceasta: Tnvata si puteeste evanghelia ca zis i a dinsa. pentru rusinez ma nu si nebunie, teste si pedeapsa spre fi si poate puterea fiindca

atunci el zice aici

lauda cu Cel rastignit. Inca,

rea lui

Dumnezeu

spre mintuire",

Dumnezeu cum asa pedeapsa, Spre pieire. te-am zice Dar ei. pe muncindu-i raon si a Egiptenilor,

Si-a aratat puterea asupra lui Facratat,

ca sa arat

9:16). (Ieirea Mea") puterea asa: insa Intra tine taria Mea (intra allele este eel ce de Temeti-va zice: ce Domnului, al acela cuvintul dupa pieire, spre Iar zice Insa 10:28). (Matei Gheena" in pierde poate si sufletul, si trupul, a-1 ci pieire, si pedeapsa pricinuiesc nu propovaduiesc le Pavel, eu, care cele pe pncinunu evanghelia ca pentru cred, mintuire. Dar cui anume? Acelora ce primesc. o ce celor doar ci tuturor, obste ieste mintuire de

ludeului mai

intii, si

Elinului.

prisosirea nu iar cinste, de rinduiala Aici, zicerea: mai intii" insemneaza multa mai adica primit a nu dar, mult darului, pentru ca Iudeul nu are mai drep^aceea, intii; luat-o el a ca pentru dreptate din Lege, ci s-a cinstit numai mult. mai ceva nu si numai, cuvint cinstea aceasta este cinste goala, de
scrise, iar Elinul celei legii pazirea din Hristos Acakie zice ca Iudeul a crezut In Iisus si fhndca Ehnilor tnaintea Iudei pe asa: A pus zice Teodorit Iar firesti. celei legii din pazirea zice si Asa propovaduiasca. sa Apostoli Sfinftii pe trimis le-a lor tntti mai Hristos Staptnul lummarea spre neamulu, legamint ca Tine pe ^usu-Te-am Proorocul: prin Dumnezeu, trupesEl odrasht a acestia din fiindca (Isaia 42:6) - neam" numind pe Iudei,
77

neamurilor"

te.

Frumoase

sfnt si

asemanarile ce

le

aduce Teodorit ca sa arate puterea

lui

Dumnezeu ascunsa

37

/7

Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera tntru dtnsa din credinti

ce a spus ca evanghelia este spre mmtuire, Pavel arata si cum se in^ timpla aceasta, zicmd ca dreptatea lui Dumnezeu Insusi este cea care ne mtntuieste, tar nu dreptatea noastra. 78 Fiindca ce dreptate aveam noi, care eram spurcati si stncati? Dumnezeu ne-a indreptat pe noi nu din faptele noastre ci dm credinta intru Hristos, care e datoare sa creasca si sa sporeasca intru mai multa si mai mare credinja79 Pentru ca nu e destul sa credem numai din dar ci se cuvine, dm credinja mcepatorilor, sa ne suim la credinja cea prea-desavirsita, adica la cea nestramutata si intarita, pe care si Apostolii au cerut-o
.

Dupa

in evanghelie:
aratarea cea

Multe -

zice

si,

din cele simtite t i fin ascunsa lucrarea

celor ce

lor,

ca

pe deasupra rece

5 i piperul are
fl

nu

stiu,

ma in dmp.

nu

le arata nici
fl

simte fierbinteaia ca de foe.

fierbinteaia, iar eel ce

sfar-

De

aceea, doctorii

numesc

zeu, pregatimUalea dreptatii evangheliei. Insa ea ..nedreapta ci pe aceea o numeste cale a

,

ca unul ce nu se vede asa, dar poate a se arata asa. Tot asa, si griul poate fi si radarina, si pai, si spic, insa nu se arata astfel mai inainte de a se semana in brazdele pamintului. Asadar, si dumnezeiescul Apostol potrivit numeste putere a lui Dumnezeu mintuitoarea propovaduire, ca pe una i?i descopera puterea i daruieste mintuirea numai celor ce cred." (n. aut.) 7 Coresi zice ca dreptatea lui Dumnezeu descoperita in evanghelie este - dupa Ambrozie - aceea potnvit careia Dumnezeu da dar dreptilor, iar pacatosilor le da pedeapsa; iar - dupa Teodorit - aceea potnvit careia Hristos L-a impacat pe Parintele S8u in locul nostru. 1 [ Iar Folic (Amfilohia, intrebarea 184) zice ca dreptatea lui Dumnezeu se descopera intru evanghelie fiindca in Testamentul eel Vechi chemarea nu era dreapta, caci nu-i enema si nu-i lumina pe toti deopotrM, ci doar pe Iudei; deci nu era dreapta, ci dupa iconomia lui

fierbinte", pentru putere

. . .

Dumnepe ace-

nu o numeste pe aceasta dreapta",

Deci

iar

acesteia.

de aceeasi zeu se descopera intru dinsa si ea se numeste ..evanghelie a dreptatii". Iar Teodorit zice ca ..dreptatea lui Dumnezeu se descopera in evanghelie pentru ca Fiul lui Dumnezeu nu a iconomisit mmtuirea noastra cu stapinire, nici cu porunca, ci cu cuvintul a stricat stapinirea mortii 51 cu dreptatea a dres mila. Si astfel, Insui Unul Nascut Cuvintul lui Dumnezeu, imbracin1 Pa indU Se neatins de tot P acatul P e ^easta a adus-o jertfa pentru ; noiit? noi f i, piatind datona T-fini, a ters obsteasca datorie a tuturor oamenilor." (n. aut Adica intra mai mare credinta decit aceea dupa voia omului, in credinta cea dupa ajutorul 5 , descopenrea lui Dumnezeu: din credinta Proorocilor,
fire si

turor oamenilor, care sint

de aceeasi

- pentru ca evanghelia s-a dat tucinste - de aceea dreptatea lui Dumne-

SiSfJl

>

zicerea:

ce se pastreaza intru imparatia cerurilor. Din credinta, credinta: [ ] din credinta lui Dumnezeu, Care fagaduieste, in credinta omului ce crede ftgadumtei lui Dumnezeu - dupa Ambrozie; [...] din credinta cea mica si nedeplina a lumii si a veacului acestuia in credinta mai insemnata si mai deplina a veacului viitor dupa ceilalti Si
(fericirea)

roadelor

dinta evangheliei, in credmja celor ce vor fi [in viaja de veci, n. m.] - dupa Teodorit si Icumeme. Ca -dupa acesta - mtiia credinta se aseamana cu saminta, credinta ce se creste prin fapte se aseamana cu rodirea, iar credinta ce se implinete din acestea se aseamana
i

in credinta evangheliei; din cre-

cu imbelsugarea

cu dobindirea

dm

doua

indreptare. (n. aut.)

credinta" insemneaza intiia indreptare, iar zicerea: in credinta" insemneaza a

38

>
Domnului: spucare Avacum lui zicerea din indreptat, ne-am credinta din zice, anume'ca 8t) de daruite acelea ce vreme de Ca, viu" fi va VlVW** credinta ~ din Will dreptul r ne ilV ca ^Ui-W^/lrU-X sa trebme dreptate dupa atunci oamenilor, socoteala covirsesc Dumnezeu zicmd: credintei, dogmele iscodim sa daca am incepe fiindca
.

W'Clr

'

'

avem

credinta,

De ce aceasta i

de ce aceea?

- am

pierde

tot.

18 Caci urgia lui Dumnezeu

paginatatea
nedreptate.
i

nedreptatea

se descopera din cer peste toata oamenilor ce tin adevarul intru

ca zis a si bucurie de si pricinuitoare bune cele cu inceput Dupa ce a acum spune le Apostolul evanghelie, in descopera se Dumnezeu lui dreptatea
Intii doar din credinta, mai vine viaza dreptul care cu darul ca aceasta la zice Coresi Iar Caci poruncilor paza prin i dragoste i prin credinta, prin implinete se i creste apoi iar lam i creten^apulu, si 5 P ajuta a via spre dar simtite, t celei vietii izvorul este inima precJm dar ajuta gindite celei vietii al izvor si i credinta este inima asa celelalte si ? nii si stomacul a crezut ca dar zis s-a Bine bune fapte si celelalte dragostea si nadejdea, si aceasta "pre viata 15:18). (Facerea dreptate" ca lui socotit Avraam lui Dumnezeu, si i s-a sa spoca viem,", va ca ci viaza", din credinta, dreptul, ca zis s-a nu ca zice Ia^kumenie ceva ^al nu viata", zis a Si , si S a nu tnceteze niciodata. credin^ tn reasc" credinta. de fara dun trage a-si mci ui, nici a viet voieste nu dreptul ca credintei, multa dragoste a ca u pen Aaron: si Moisi stat au viu" fi va credinta din dreptul ca zicerii a ar Sipuire in pustml m.], n. 20:10, Numeri [vezi la Kaddei a grairii-tmpotriva a la a acesua, necreztnd P (dupa tilDumnezeu lor zis a precum fagaduintei, pamintul tn intra a tnvrednicit Sin nu s-au (n. aut.) carp), cele din 5 1363 foaia cuirea lui Apollinarie si a lui Procopie, raspunde a? a: *' nedreptate", intru adevarul Marele Vasilie, tntrebat fiind cum se tine fapta de care Dumnezeu, de date sale, poftele tntru rau, tntrebuinteaza Qnd cineva nezeu luiDum arul d crtsmarmd cei mulpl, ca stntem Nu zictnd: ferit, Apostolul s-a cum dupa lmgusire, de cuvinte cu aratat ne-am nu niciodata Cad iara?i: Si I'll). Corinteni cautat slava de n-am Nici marton este tmi Dumnezeu lacomie. de pordri Hcunse cu 65). scurt pe 6)" (Hotanrea 2:5, (i Tesaloniceni
80

Sauna

^jd

bundle

%%

a oameni, nici de la voi, nici de la altii pentru raspunde mustrindu-i, si, toti oamenii, pe aid mustra Apostolul ca zice Zlidorit toacele dobi ca vieze sa lasat i-a nu zidindu-i, Acesta, ca cum oamenilor, Dumnezeu, Facatorul ^acescuvintu iar raului a si binelu, si deslusire a cuvtnt intr-insii insuflat ci a necuvtntatoare, de dinmn ma dreptn atit marturisesc o aceasta e Si fireascS. lege numeste se deslusirea ta si rodu dm mincat a porunca caicat . ce a indata Adam, caci pacatosii: si cit Lelea lui Moisi, asupr pncina a ji ascunde se tncercat a a Dumnezeu, de udecata la chemat jSTfltad ucigind pe f Cam fel La stmt. n-a ca zis ?i nici nu a f&cut pScatul tagaduit a nu dar femeii sale, i s-a ispitit sa-i tagaduit a tau?" fratele Avel, e Unde Lrebat: fiind sf sau ratele pe Lun pedeapsa ca marturisit a Dumnezeu, j de

fS
ra

~t

ascunda'pacatul, dar, fiind tnfruntat

dar, firea

a tnvatat pe oameni acestea doua: pentru ca Iar dreptatea. iubi si a nedreptate de

atunci
si

a cunoaste pe Dumnezeu ca

ftcator al totului

*g* * a
si

se

firii,

cuvenea se cum dupa folosit au nu ei (n. aut.) veci. de cea munca cu tngrozit Dumnezeu i-a

invatatu-

39

bune,

pe cele intnstatoare si puternice a inspaiminta, tiind ca cei mai multi oameni se trag la fapta buna de frica muncilor. A a si Dumnezeu, fagaduind sa dea imparatia, infricoseaza cu gheena. La fel si Proorocii, mai intii spun
1

si

apoi cele rele. Caci

lar

cele
si

Dumnezeu

le

de

la

mceput,

da pe cele bune din voia Sa, chiar

pe cele rele
si

le slobozeste a veni

asupra noastra din a noastra

nepurtare de grija

lenevire.

Vezi msa - o cititorule! - intelesul cuvintului: A venit Domnul - zice aducindu-p ^e dreptate si iertare de pacate; de nu-L vei primi prin credinta atunci se descopera si se arata asupra ta urgia lui

Dumnezeu

nezeu, dar spre indreptarea greselilor noastre, iar atunci o

doua Sa venire! Caci zice: Atunci veti vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si slava multa" (Matei 24:30). Si acum luam urgia lui Dum-

din cer intra a

vom

munca. Acum, vedem ca de cele mai multe ori smtem ispititi de catre oameni dar atunci aratat se va da munca de la Dumnezeu, fiecaruia pentru
natatea
lui.

lua numai spre

toata pagi-

Iar Pavel a zis: pentru toata paginatatea", pentru ca adevarata slujire lui Dumnezeu si evlavia este una, iar paginatatea este de

multe fund caile ce due pe om la necinstirea lui Dumnezeu. dreptatea oamenilor", pentru ca una este paginatatea

multe

feluri

A zis inca si-

ne-

Dumnezeu)
zeu
,

(adica necinstirea de

este greseala a judecatii teoretice, iar nedreptatea a celei practice Apoi, caile nedreptapli sint numeroase, fiindca ea se savirseste in multe chipun: caci nedreptateste cineva pe aproapele sau in avutie, il nedreptateste in pnvmta femeii lui, il nedreptateste in privin{a slavei lui. Iar unii zic ca Pavel a socotit si nedreptatea in partea teoriei, adica in dogmele credintei,
si

Dumnezeu

Caci paginatatea se face impotriva lui Dumneiar nedreptatea se face oamenilor. Si paginatatea ori necinstirea de

si

alta nedreptatea.

in

cea practica

nu numai
As-

si

in rautati

Dar ce
culta:

este zicerea aceasta: celor ce tin adevarul intra nedreptate"?

Adevarul^ adica cunostin^a despre Dumnezeu, s-a semanat in oameni dintru mceput. Dar Elinii au tinut cu nedreptate adevarul, cunostinta aceasta adica au nedreptafit, pentru ca au afierosit slava lui Dumnezeu idolilor celor neinsuflepp, facindu-i zei. Precum, de pilda, unul ce ar lua bani de la impara-

cf9 t

catul lata de Dumnezeu. 7 (n. aut)

83

"r
Pent
.

3CeaStf'

marde VasJ ]ie - ffl c"ind stihul: deficit - barbatul care nu a umblat ( } " adka a necinstitorilor - ^e ca necinstirea inseamna
'

ch.ar pa-

Dumnezeiescul loan Damaschinul arata ca cuno ^ tin{a El mtru firea tuturor oamenilor. i fnsasi faptura finerea i
te

marirea fmi dumnezeiesti (cartea

semanat de catre octrmuirea acesteia - propo vaduiess-a

1). Iar

lui

Dumnezeu

despre credinta, capitolul

scurt,

nu
sa

Meletie Pigas zicelui

este nici

nu se poata cunoaste Dumnezeu si astfel, Dumnezeu, on ca este cu neputinta a f, cunoscut"

met

o Taptura mtru care sa nu se afle vreo urma de cuno ? tinta a

fiind El nepriceput, S a se (torn 3,

Si tn

Dumnezeu, spuna cfi nu este

Despre

crestinism). (n. aut.)

40

apoi iar aceluia, slava spre cheltuiasca tul ca sa-i

ii

va cheltui cufurii

si

cur-

imparatului slava nedreptajit ca a numi s-ar vele acela

cele 'necinstitoare de

tot la fel,

neamunle

Dumnezeu,

Elinii si ceilalti,
si

au finut cu nedreptate, adicS

au acoperit

si

au intunecat cu nedreptate slava

cunostinta lui

Dumnezeu, ne-

folosind-o dupa cuviinta.

tntru aratat este Dumnezeu despre 19 Pentru ca ceea ce este cunoscut lor. aratat le-a Dumnezeu fiindca dinsii, din tnteleginduse lumti, zidirea din 20 Ca cele nevazute ale Lui se vad ^ eifara ca asa safie dumnezeirea, si Luiputere fapturi, adica vesica

de raspuns. L-au nu Dumnezeu, cunoscindpe ca, 21 Pentru

si

slavit

ca pe

Dumnezeu

nu l-au multumit,

Dumnezeu, de cunostinta nedreptajit au Mai sus, Apostolul a zis ca Elinii ca aratat este unde de $i idoli. pe zei facindu-i rau, intrebuintat-o au fiindca araera Le zice: o care pe aceasta Din Dumnezeu? de cunostinta aveau
Elinii
si Facatorul caci Aa, aratata? era cum Dar Dumnezeu. lui cunoasterea lor tata i zice ^recum fapturilor, a rmduiala buna din propovaduieste Se Ziditorul 11:1). (Psalm Dumnezeu" lui slava David- Cerurile povestesc ale cele din intelegi: sa trebuie cunoasterea lui Dumnezeu? Asa

Dar"ce este

precum necunoscute, sint unele Dumnezeu, lui despre socotesc se ce cele toate cunoscute, precum sint
este fiin^a
le

si

firea Lui; iar allele

fiinja si firea Lui:
,

Pavel care pe manrea) (adica dumnezeirea puterea, intelepciunea, bunatatea, Lui. faptunle dm insa mtelese nevazute ale lui Dumnezeu",

numeste aid
84

le-au (fapturilor), frumusetea de Bucurindu-se Si Solomon zice despre Elini acestea: cSci FScaacestea, dectt Stapmul bun mai e cu ctt socotit a fi dumnezei. Sa cunoasca asadar sa lucrare, de si putere de infricoseaza se le-a zidit. Iar de
torul eel dintru inceput al frumusetii

tnteleaga ei

frumusetea fapturilor,
lui

si manmea dm Caci ele. pe facut le-a Cel ce din acestea cu clt este mai puternic (Intelepciunea inceput din eel lor Facatorul priveste dupa analogie, se

Solomon

13:3).
si

fire stricacioasa au fapturile ca zice Alexandriei Iar Chiril al

ca s-au facut in vreme din

,.

le-a facut trebuie ce Cel ca tncheierea tragindu-se stricaciunea aceasta si din vremelnicia lor neputinta cu este caci vreme, de inceput f~ara adica negresit a fi nestricacios si pururea vecuitor, in se deplmatati cite ca urmeaza cinste. De unde aceeasi de o fie sa zidirile si ca ziditorul nedephnatati cite iar Ziditorul; tntru afia se virtos mult mai ftpturi, acestea mai cu osebire si cu lor. (n. aut Facatorul de si Ziditorul de departe stnt si metehne se vad in fapturi, acestea Iar capitolul 2) credinta, despre I 85 (cartea Mai aceleasi le zice si Sfmtul loan Damaschin iar alte e nemintelese, sint unele dumnezeiesti, dumnezeiescul Maxim spune asa: Din cele Vasimarele ?i inca Zice iubire). despre cele din patra a sutei 5 al (capitolul oameni" telese de luam Facatorul, pe mtelegind prin fapturi

aM

lie:

Din

lucrarile lui

Dumnezeu

suindu-ne

si

41

Deci Dumnezeu a aratat Elinilor cuno tin|a Sa, adica cele ce se socotesc de spre fimta Lui, care suit nevazute de ochii cei simjiji, dar fnfelese de minte din 87 buna nnduiala a fapturilor. Unii msa au socotit, dar nu cu dreptate, ca cele nevazute ale lui Dumnezeu" ar fi Ingerii. 88 Iar unul din Paring a zis ca putere purun vecuitoare" II nume te pe Fiul, iar dumnezeire" pe Duhul Sffnt
cunostrnja bunatatii

pe care

Dumnezeu

cei yech, si sfinti le

Cele nevazute ale lui Dumnezeu, adica cele ce se teorisesc [se vSd cu mintea, se socotesc cu duhul n m] despre Dumnezeu dupa fire si pururea vecuire, sint numite de Sfinta Scnptura hxmmi ale Lui, ca zice prin Isaia (capitolul 42, stih 8): (. .) nici bunatatile Mele nu Ie voi da celor ciopliti"; i: Acoperit-au cerurile bunatatea Lui" (Avacum 3:2). Iar teologii
.

a nHelepciunii Lui; caci acestea sint cele cunoscute ale lui Dumnezeu le-a insuflat intru tofi oamenii" (Cuvtntut 1 asupra lui Evnomie). (n. aut )
si

'

TJL 7T- r phnatat, ak

lui

numesc Jnsusiri ale firii lui Dumnezeu", si puteri ale firii lui DumnetC " [ " ] Iar te logii mai noi a roa P P e ** ,e numes c -fnsusiri" i de Dumnezeu". Vezi ins* ca si Pavel numeste aici
'

impreuna ftra de inceput cu El, puterea lui Dumnezeu, si dumnezeirea si celelalte msusiri ale fnntei lui Dumnezeu. Iar daca acestea smt fmpreuna fara de tnceput cu Dumnezeu, atunci smt si nezidite! Sa raspunda dar varlaamitenii si achindienii [soiuri de eretici, n. m.], cei ce le socotesc si le numesc zidite" pe acestea! (n. aut.)
87

pururea vecuitoare", adica

Dar dumnezeiestile msusiri nu pot

fi

in^elese mtrutotul

Dumnezeu fund

urmare, mai presus de marginita pricepere a zidirilor celor cuvtntatoare [rationale, n. 1 ale Ingenlor s, oamenilor - ci doar din parte, atit eft pot fi cuprinse de cunostinfa zidirilor. Caci

caci stnt nemarginite si prin

dupa insusinle dumnezeiesti ale firii Sale. Si, fiindca e nemarginit, atunci cind e priceput eel mai bine Dumnezeu este totodata si nepriceput precum a zis Nichita [din Serres, n. m.1, scolifn{eles

desavirsit, este nefnfeles

duPa

fiinja si

dupa

fire, si

cu anevoie

mtelepciunea,

Nemargimta asadar e dumnezeirea si anevoie cugetata, si numai aceasta a lui Dumnezeu e cu totul priceputa: nemarginirea adica" (Cuvinte la Pasti i la Nastere). Altfel zis, mintea mjelege cu adeyenre doar aceasta: ca Dumnezeu este neinteles. (De aceea, nici fapturile nu arata toata
si

astul [comentatorul, n. m.]

Teologului Grigorie,

i,

fnainte de el, tnsusi Teologul:

bunatatea

si

puterea

lui

Dumnezeu,

ci
fi

o mica

Melebe
Se

parte din acestea.)

si

Pigas:

Precum nevazutul
neinteles. Iar

Cum

a zis

Tntuneric se vede a

intuneric, asa

netn^elesul

in elege a

Dumnezeu

fi

S?J? I"m ita {Cuvmtul 1 asupra f lui Evnomie).

*-

?'

dumnezeiescul Grigorie al Nyssei zice ca aceasta e cunostinfa a fi adiCa t0at3 firea d mai resus de toata

^elegerea obisnu-

Grigorie al Tesalonicului. Iar vrednice de lauda sint cele scrise de marele Vasilie, cind tilcuieste zicerea Psalmului 32: " Credin a "Ded Ce este aceasta? Cum dar toate Intru credinta? Zice ca: De vei vedea fie cerul, rmduiala dintr-msul este povajuitoare de credinta ca prin sine II arata pe Facator; fie podoabeie de prin prejurul pamintului, iarasi si prin acestea se creste credmj ta despre Dumnezeu. Caci noi am crezut In Dumnezeu nu pentru ca L-am cunoscut cu ochi, cei mipesti, ci, prin cele ce se vad, privind pe cele nevazute cu puterea mintii. Dec, toate lucrunle sint intru credinta: si piatra, daca o vei privi, i ea are dovada a puteri, Celui ce a fBcut-o; si furnica, si t&i|arul, si albina, ca de multe ori si Intru cele prea-mici se arata mtelepciunea Facatorului a toate. Caci Cei ce a mtins cerul si a revarsat ne-

d6S ICUmenie Pe Cde nevazute ale lui Du mnezeu, *Tadica, precum se vede in cele ingerest. zise tmpotriva lui de

88

(n. aut.)
si

^?

ereticul Akindin: Puteri

i:^l

"T

'

Lm

Ware

42

urmat
nezeu nu a zidit fapturile Sale pentru acest
prilej,

ca sa
ia

fie adica Elinii fara

de
la

urmat

fante.lor lor.
si

Deci

aminte

-o

cititorule!

multe afla ca se Pentru schiopata. vei felul acesta de a vorbi al Scripturii, sa cuvine se asa care pe scripturi, dumnezeiestii de acestea tn multe parti ale

nu

santor
inarau David: (.) spune potriva ca din pricina lui cind biraiesti sa si Tale cuvintele intra intea Ta am facut, ca sa Te indreptezi zice: caci asa, nu e dar necuvenita, pare vei judeca Tu" (Psalm 50). Aceasta

Dumnezeu". De

pilda,

Doamne
urmeaza
rai din faptele

mele.

Se indrepteaza asadar

Dumnezeu

cind noi ne aratam ne-

dararile

Dumnezeu pe cunoscindu.L ca, pentru raspuns, au ramas si Elinii fara dare de I-au nu 89 nici cuvenea, se precum vrednicie, nu L-au slavit dupa din zidire idolilor. dat-o au mul|umirea si slava ci Facator, Ziditor si
,

mulmmit Lui ca
Inotatele
albinei,

1*

marimi

facut dm intimplare, s-a aceasta zici ca nu sa necredinta: credinta Nimic sa nu fie merinde de tn facut nimic nehotarit, nimic rtnduiaia, de s-a ivit de la sine. Nimic nu e fara

ca pe un

al prea-subfire eel acusorul bortit si ale noianurilor lui este acelasi Care a suit intra Lui lucrurile toate Deci veninul. reverse fluier, ca prin acesta sa-si

sau ca' aceea

89

zadar." (n. aut.)

Fotie spune ca Elinii

L-aU cunoscut pe Dumnezeu, nu dupa

cunostinta lui

fiinta si

dupa

tire, ci

prin

dupa ctt e cuprinsa Dumnezeu? Aceea ca este facator al totului, ca e mai si tntrezarind acestea cunosctnd Insa, tnainte. zis am stapln si ca se cuvine a-L cinsti, precum i a-I mulDumnezeu pe siavi de a loc tn aici si, inalte despre Dumnezeu, Elinii au ratacit de zei fapturile si facind necinstit, L-au ei vazuta, aceasta ca pentru oameni a zidit lumea
fapturi si

Dumnezeu

In oameni. i ce este cunostinfa lui tnainte purtator de grija, ca e bun, ca e

tumi

chipurile fapturilor

si

inchinindu-se

lor.

i bine a zis inteleptul Fotie ca, prin faptura,

ce este El, ci bunatatea

si

purtarea Lui de grija.

nu se cunoaste fiinta lui Dumnezeu, anume Pentru ca si marele Vasilie - sttnd impotriva

le-a zidit ce celui fiinta la suie se zidiri din aminte, cineva lui Evnomie, care zicea ca, lutnd cele fadin fScatorului fiinta n. m.] [deduce, analoghisi - li raspunde asa: Cum e cu putin?a a si ale mestesutntelepciunii ale puterii, ale aratatoare sint cute? Eu nu vad asa, caci fapturile puterea toata cuprinda sa ele ca nevoie nu e nici i gului, nu tnsa ale tnsesi fiinjei facatorului. de ci lucran, in sa priceperea toata puna nu-si ziditorului, tntimpltndu-se uneori ca mesterul sa impotri(Cuvintul 2 mestesugului" lucrurile puterile, multe ori sa-si foloseasca oarecum slab

va

lui

Evnomie).
despre fapturi,

i, fiindca aici cuvintul este

insemnez ca fapturile cele simtite s-au tacut

.
.

pentru cinci pricini:

si, din lor Facatorul Ziditorul si pe vedem sa-L oglinzi, 1) Pentru ca, tn fapturi, ca tn niste e cu Caci acestora. facatorul este Dumnezeu ca credem fiinta fapturilor, sa-L tntelegem si sa

neputinta a se face singure fapturile pe sine, a se aduce

pe sine de

la nefiinta la fiinta, fiindca

43

ci

s-au zadarnicit in cugetele lor intunecat

p inima lor netntelegatoare s-a

22 Zicind a fi intelepti, au innebunit,

Aid, Pavel spune pricina pentru care au cazut mtru nesocotinta
pe Cel
mintii
n".

Elinii

zi~

fM de trup cu trup, s-au aratat zadarnici [fara fobs,

nu au putut ajunge
la desavirita cunostinfa

m.], pentru ca so-

cotinjele lor
i zice

a lui Dumnezeu.
s-au ratacit

ca inima Elinilor a fost nem{elegatoare'\ pentru ca nu au voit sa cupnnda cu credinta intregul cunostintei lui Dumnezeu. De unde
insa
intr-atit, incit

sa lase totul la propria lor judecata? Dintru a se socoti pe

aceasta covirseste hotarele puterii lor

firesti. Si,

tatea Facatorului lor, iar din intelepciunea i

?i

din bunatatea fapturilor, sa mtelegem bunadin puterea zidirilor, sa cunoatem intelepciunea

puterea Ziditorului. i

- pentru

a zice cuprinzator

sfi

vedem

fn fire credinta

i',

intru cele

de acum, sa ne tncredinfam de bunatatile gindite ce vor s8 fie, pe care avem a le dobindi. i aceasta e ceea ce a zis Apostolul putin mai inainte: Cele nevazute ale Lui se vad
simtite

zidirea lumii, intelegindu-se din ftpturi." i Dionisie Areopagitul zice ca cele vazute sint chipun ale celor nevazute, si cele simtite ale celor gindite". i, in alt loc: ,J>rin fnsasi mtreaga zidire a lumu ce se vede se intrevad cele nevazute ale lui Dumnezeu" (Epistola catre Tit). 2) Zidirile s-au f5cut spre mvatfitura si pilda noastra, ca printr-msele sa ne invatam atit

dm

a ne departa de rautati i a lucra bunatatile. Sa ne departam de'rautati, adica sa fugim de firea cea rapitoare a lupului, de pomenirea de rau a camilei, de minia pardosului, de nerodirea sadurilor neroditoare si de cele asemenea. i sa lucram bunatatile, urmind
si

mestesugurile, cit

nerautatea furnicii, iubirea de osteneaia a albinei, bunele rodiri ale sadurilor si ale celorlalte ftptun. De aceea, si Solomon ne trimite uneori la furnica: Mergi la furnica - o lenesule' si nvneste, vazind caile ei" (Pildele lui Solomon 5:6), iar alteori la albina: (...) si invata-te cit e de lucratoare si cit de cinstit isi face lucrarea" (la fel). Pentru aceasta, si Teodor Studitul,
intra

o mvajatura a

sa,

numeste Iumea aceasta scoaia".

3) Pentru ca, din fapturi, sa

ritoare ale trupurilor noastre.

dobmdim

trebuintele

si

hrana cele de nevoie

si celelalte inta-

4) Ca,

dobmdind din

fapturi cele mtaritoare ale vietii noastre, sa

multumim pururea Data-

torului bunatatilor acestora trupesti.

5) i cea

mai de pe urma:
si

ca, prin toate bunatatile acestea, s8

Facatorul nostru, caci pentru acest sfirsit a zidit Dumnezeu lumea ca sa fie siavit de catre fapturile cele cuvtntatoare. De aceea a zis dumnezeiescul David- Cerunle povestesc slava lui Dumnezeu" (Psalm 18:1). i parimistul zice: Toate lucrurile'bomnului cu dreptate suit", ori, precum a taimacit altul: Toate lucrurile Domnului - pentru Dinsul" (Pildele lui Solomon 16:1), adica toate lucrurile lui Dumnezeu s-au facut pentru slava Lui. Pentru aceasta a zis si Teologul Grigorie: Toate fl lauda si-L siavesc pe Dumnezeu cu glasuri negraite, ca pentru toate se mulfumeste, prin mine, lui Dumnezeu. Caci, cu adevarat lauda acelora de la care primesc eu pricina de a-L lauda se face lauda a noastra" (Cuvint la duminica Tomei). (n. aut.)

Dumnezeu,

raminem siavind pururea pe

Ziditorul

44

sine a

fi

intelepti! i, pentru aceasta,

i

au innebunit, pentru ca ce
i

alt

lucru e mai

fara de minte

mai nebun

decit a te inchina pietrelor

lemnelor?

23

fi

au schimbat slava nestricaciosului Dumnezeu intru asemdnarea chipului omului celui stricacios, p alpasarilor, i al celor cu cite
fi

patru picioare

al celor tiritoare.

Cel ce schimba vreun lucru

aadar
i

Elinii cunotinta lui

schimba cu un altul pe care nu-1 are. Aveau Dumnezeu, dar au vindut-o i au luat alta pe
il

care nu o aveau. i astfel au pierdut

tului

ceea ce aveau, pentru ca slava nestrica-

Dumnezeu au
stricacios,

de

om

nu omului insufletit macar, ci chipului neinsufletit facindu-i dumnezei pe idolii oamenilor. i, ce e mai rau dedat-o
i

cit aceasta,

s-au povirnit a se inchina

inctt s-au inchinat

celor tintoare, erpilor adica,

i atita

au innebunit,

vai!

Tnsei chipurilor celor tintoare.

Pentru ca cunotinta de

Dumnezeu ce
-au

trebuiau sa o aiba, care covirete cu

neasemanarea toate
de nimic decit

fiintele

afierosit-o zidirilor celor

cu neasemanare mai
i

toate. Iar slava lui

Dumnezeu este

fi

El cunoscut ca Facator

Proniator (purtator de grija)

lui

al totului i

a avea toate celelalte msuiri cuvenite

Dumnezeu.
i cine a facut greelile acestea? Egiptenii, cei

mai

filosofi decit toti,

ca

acetia se inchinau chipurilor celor tiritoare

erpilor.

24 De aceea

datpe ei Dumnezeu intru poftele inimilor lor spre necuratie, pentru a-fi necinsti trupurile lor intru sine-i, 25 ca unii ce au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna, fi au cinstit fi au slujit fapturii mai mult decit Facatorului, Care este
i-a fi

binecuvintat in vecu
I-a dat" vrea sa

Amin!
i-a lasat i i-a slobozit
i

spuna ca

pe

Elinii cei intelepti" sa

cada in poftele

lor,

ca un doctor care ingrijete

i

cauta pe bolnav, dar apoi,

i-a rinduit-o, il lasa in
91

vazindu-1 ca face neoiinduiala

nu pazete

dieta

pe care
sa

mai multa boala, adica

90

il

lasa sa~i faca voia sa

nu se vindece de boala.
precum

Dar

Babilonienii se inchinau celor tintoare

balaurilor ca unor dumnezei,

se

vede
91

in Sfinta Scriptura, in Istoria omoririi

balaurului i a darimarii lui Bel, unde e scris c&

(n. aut.)

Proorocul Daniil a omorit balaurul caruia se inchinau Babilonienii.

Sfinta Scriptura obinuiete a
i

numi ca
i

pricina slobozirea
al

Tngaduinta
i

lui

Dumnezeu zice:
i

dupa Icumenie,

Procopie (foaia 556, tomul 2

cele bune,

celor opt c&rti)

dupa Teodorit, care

Dumnezeu e pricinuitor de
tii,

nepricinuitor de rele. El arata ce se cuvine a face

ne-

cuviinta celor potrivnice, dar

n. m.].

nu

silete socotinta

oamenilor,

ci lasa Ioc st&pinirii

de sine

[libertSle

Deci

- fiindca ingaduie

a se face cele potrivnice, putind a le opri, dar nesuferind a

45

zicerea aceasta: i-a dat Dumnezeu", au in Jeles-o cum ca ocara si necmstea ce s-a facut de dmsii catre Dumnezeu i-a dat pe ei, precum obisnuim a zice ca pe cutare om ,,1-a pierdut argintul", cu toate ca nu argintul 1-a pierdut, ci intrebuintarea cea rea a argintului; sau
,

oarecan

92

i-a pierdut imparatia",

m loc de: reaua intrebuintare a fmparaplei"

au

precum zicem ca pe Saul

si

pe Solomon

Asadar,

slujitorii idolilor

Drept aceea, nu aveau nevoie necinsteau pe sine-si caci a a smt patimile cele necurate, ele li necinstesc pe cei ce le tac. Dar pentru care pricing au fost daji intra necurafia patimilor? Din necinstea si ocara ce o faceau lui Dumnezeu: pentru ca eel ce nu baga seama pe 94 Dumnezeu mdata se strica macar ca e viafa, precum zice si David: Zis-a nebunul intra inima sa: Nu este Dumnezeu!"; apoi, spune si pricina: Mncatu-s-a si unt s-a facut intra mestesugurile sale" (Psalm 13:1) Asadar, Elinii au schimbat adevaratele msusiri ale lui
, ,

fost dati spre necura|ii pentru a lor rautate a fi necinstipl de alfti, ci ei msisi se

Dumnezeu

si

adica nu S-a pagubit cu nimic pentru necinstea si ocara Elinilor, fiind binecuvmtat in veci cu adeverire si ffira mdoiala, caci aceasta inseamna amin" 98
nevo.e ceea ce se face, eg vrednice de lauda sfnt bunatatile cele de buna vo,e - a num.t mgaduima ca pricina" (foaia 1603, tomul al celor opt carfi). (n. aut ' Care este Fotie, caci asa a tflcuit el pe i-a dat". (n. aut.)

le-au dat mincinosilor dumnezei. 95 Deci zicerea: au cmstit" arata ca au cinstit fapturile, iar zicerea: au slujit" msemneaza robia pnn lucrarile pe care le aduceau lor, caci slujirea este cinstirea cu fapta. Vez, insa - o Cititorule! - ca Pavel nu a zis doar atit, ca Elinii au slujit faptura , ci ca i-au slujit mai mult decit FScatoralui", marind vinovatia lor din asemanare. Dar Facatorul zice - este binecuvmtat si prea-slavit in veci
si

tatile

cuvenite

drep-

lui

Dumnezeu,

opn ca

sa nu se faca de siia

dascaii zic ci trupurile Elinilor se necinsteau de sine-si trupul lucreaza si patimeste de sine aceasta patima. (n. aut.)
9j

Iar

unu

cu patima malahiei caci

Se impute, putrezeste, se descompune. (ri. m.) Iar rit zic ca Pavel nume te -adevar al ?

^ r^lVf rauar doh

1:9).

Jf?

l m

la care se

l Elinii mchma
"

de

^^

lui

" Zice se numesc dumnezei fn chip mincinos.

SeViria

Dumnezeu" numele ca Dumnezeu este D

sluJesc

eu - adel
(n. aut.)

lui

Dumnezeu

iar

Z ' Cerea:

Iml 6Ste

(nZt)

Dumnezeu Caruia
>

duhul men" (Romani

a zice hotarftor adica Eli-

^ Iar unii din dascalii

pentru intelepj,

mai

ILtS
t\L rr

^ S (precum EhnUor - 7 dm care multi

SlUJ

noi, la zicerea: decit Facatorului", vor f5ptUri iar FaCat0rUluL

**

ffin

** CUvJntul Apoiofu u et
pe un facator al
tori

Platon

Aristotel) siaveau
i

t'S,

^ " SlltuTuf ~
n,e ' CS
*

nemUrit7i.ne

** dec* Facatorulu"" (n. aut.) \ * In toata Scnptura Veche, ; zicerea: amin" se afla numai In trei parti: In Cartea tntii Parahpomena 16:36 Cartea a doua a lui Neemia 5:13 i 8:8.
'

^ f
I

m arginit, dar slujeau 5

cum

fcpturilor

ca unor Z ei

co^Jt

trebuie a Se tntdege a a ? leP j EUni SlUJeau ftpturii

se ia de ' a dreptul,

precum

"*

zic si

Iar

mtru

Scr^uTceaNoua

46

ca i necinste, de 26 Pentru aceasta, de cea afara ceafireasc&tntru rinduiala muierile lor i-au schimbat

Dumnezeu

i-a

datpe

ei la patimi

five*

partufemeie$ti, a tntrebuintare lasind fireasca inca, barbatii 27 lafel $i ruinea barbat cu barbat altul, catre unul lor s-au aprins tntru pofta
lor. ratacirii cuvenita rasplatirea sine-i lucrtnd-o si luind tntru

Dumlui ei a de departarea si lepadarea Aid, Pavel numeste iarasi dare" preCa fapturii. slujit au si mchinat nezeu, care s-a facut lor pentru ca s-au povatuirea lasat au ca pentru Dumnezeu, despre cum s-au stricat ei in dogmele facut s-au asa faptura lor pricinuia le-o care catre cunostinja Facatorului pe care muierile, cu indulcire fireasca lasat au pentru ca
spurcaji
si

intru viejuire,
si

si

mai lesnicioasa

mai grebarbajilor, aveau ce cele 1 lasat au adica tnsemneaza, aceasta toasa. Caci schimbarea" piris mare tnsa arata Apostolul aveau. le au cinstit mai mult altele, pe care nu au care pe firea barbatilor, al femeilor si al amtnduror neamurilor, adica al rusiJucru un faceau Elinilor muierile caci, dupa ce a zis acoperit ca
si

mai indulcitoare, si adica tntru culcarea cu barba|ii, care este

au cazut tntru aceea afara de

fire

mai

grea,

si

calcat-o:

si pentru barbati zice rusine), de nos (pe care nici nu si tntarttare multa arattnd aprindere" prin ca s-au aprins unul catre altul", luca tnsa zis a Nu barbafi. cu culcarea pofti catre

se cuvine a-1 scrie aici,

nestimparata pornire a
creaza pofta, ci

slup>o au firea tnsasi ca aceasta cu atattnd rusinea",

si

au ru-

lucrau rau, adica puneau

urmare
al lorusi lucru aceasta, necurafia tntru toata strguinfa

departarii

tncercau, o care pe tndulcirea tnsasi avtnd ratacirii lor catre idoli si munca inca caci aceasta zice Pavel Iar necurajie. fiindca era afara de fire si plina de tu, Crede zice: Si gheena. si iad este n n.it P! eS.i fncreriinteze oe Romani ca
i

se afl&
zicind:

de multe ori si Caci toate fa g aduintele

tnsemneaza asa", cu adevarat",

lui

precum

tnsusi Pavel a tflcuit aratat,

si,

Dumnezeu,

tn El, stnt da;

rinteni 1:20). Iar pentru

ce sl&vejte Pavel pe Dumnezeu zicerii. (n. aut.) subtnsemnarea si la 4:20 Filipeni catre Epistola la judecata asupotnvita 99 este Rautatea proverb: obstesc Pentru aceasta se si poarta acest si mai munceste Mutate se tntru viiaza ce pra raului." Zice si dumnezeiescul Hrisostom Cel Sufletul zis: a Sirah Si statui, 16). inainte de gheena, fiind tmboldit de constant*" (Pespre ruprecum ca, Pentru el" (6:4). pe face tl va rau pierde pe eel ce-1 are si bucurie a vrajmailor a care sale maicu pfntecele manfnea vipera gina fierului mantnea pe eel ce o naste, ori precum Sodreptate avea aceea, De lucreaza. il ce eel zamislit-o, asa si pacatul mantnea desavirsit pe penfumul i dinp., pentru vatamatoare e lomon a zice despre pacat acestea: Precum agurida (n. aut.) 10:26). Solomon lui (Pildele savtrsesc" o tru ochi, asa si faradelegea pentru cei ce
:

prin El, amin" (2 Coclnd pomeneste numele Tataiui, vezi

!
m

Crestine, ca fapta aceasta necurata ce o faceau Elinii le era lor vreme ce nu crezi cuvintele despre munca iadului

munca de

28 i, precum

ei

nu au

cercat a avea pe

Dumnezeu

intru cunotinta, asa

necuvenite.

a pomenit Pavel aceeasi noima si a folosit aceeasi zicere: i-a dat i pretutmdem zice ca pricina lepadarii lui Dumnezeu e pagmatatea oamenilor. 1 acum zice ca, precum ei nu au cercat a avea pe Dumnezeu intru cunostinja", pentru aceasta si Dumnezeu i-a dat in patimi, aratind ca necinstea intru Dumnezeu a Elinilor nu se nastea din necunostinta lor, ci din cugetare Pentru ca nu a zis: precum nu au cunoscut pe Dumnezeu", ci: precum nu au cercat (adica nu au judecat) a avea pe Dumnezeu intru cunostinta", deci de voie au ales pagmatatea, Asadar, pacatele nu se nasc de la trup, 'precum zic oarecan eretici (maniheii adica), ci din judecata mintii celei stricate (vezi la tilcuirea ziceni: facind voile gindurilor lor", Efeseni 2:3).
trei ori
,

De

Deci mai intii ei nu au judecat a-L cunoaste pe Dumnezeu, nezeu i-a lasat sa cada in minte neiscusita si 100
nedesluitoare.

si

atunci

Dumce in

De vreme

Scriptura, intoarcerea

Dumnezeu",
rele, si ar

se numete dare", oarec'ari din sfinp au folosit o frumoasa pilda prin care se arata cuvintul i-a dat pe ei

parasirea lui

Dumnezeu

pe cutare in groapa, nu doar ca soarele s-a miniat i a aruncat pe om, ci pentru ca nu a luminal ochii omului aceluia. Iar a nu lumina soarele de unde a urmat^ Din pricina celui ce si-a inchis ochii i nu a vazut soarele. Tot la fel, si Dum nezeu i-a dat pe Elini in patimile necinstei. Cum? Pentru ca nu a fost cunoscut
300

Daca cineva i-ar mchide ochii nu ar voi sa vada soacadea apoi in groapa - am zice ca soarele, nearatindu-se, a aruncat
zicind:
i

zicerea aceasta a Apostolului tragem tncheierea ca dogmele rele, si pagmatatea si necredinta nasc viafa rea si stricatl Caci, de vreme ce Elinii nu au cercat a cunoaste pe Dumnezeu si a crede in El, din necunostinta si necredinta aceasta au facut cele necuvenite si au vietuit o viata plinS de toate pacatele. De aceea a zis Fericitul Teodorit: pagmatatea s-a facut temehe nelegiuini. Precum si dimpotriva, viata cea rea si stricata naste dogme rele si stricate si face pe oamera necredinciosi si necinstitori de Dumnezeu. i aceasta iarSsi se arata in cuvintele Apostolului Insuji, ca el a zis catre Timotei: (...) avind constiinta buna, pe care unii epadind-o s-au primejduit tntru credin a" (J Timotei 1:19); si iarSsi: Radacina tuturor relet lor este mbirea de argint, pe care poftind-o, unii au ratacit din credinja" (/ Timotei 6- 10) Asadar un rau la fel de mare smt dogmele rele si viafa cea rea, si, de asemenea, viata rea si dogmele cele rele, pentru ca una este nascatoarea celeilalte^i eel ce o are pe.una ajunge si la cealalta. Despre aceasta, prea-intelepte te a zis Teologul Grigorie: Mie tntocmai rele imi sint viata rea i basmul strain (dogma mincinoasa); ori pe care o iei din ammdoua, pe amtndouA le

TV Din

48

de

dinii. i iarai,
i

a nu

fi

cunoscut de unde a urmat?

101

De

la

aceea ca nu au

cercat
lui

al

nu au judecat a-L cunoate. Vezi i tilcuirea stihului 19 a! capitolucelei catre Efeseni, care mult se potrivete la zicerea aceasta.

29 Plinifiind de toata nedreptatea,

Vezi - o
cititorule!

- ca

Elinii

aveau toate patimile cu covirire, Apostolul

zicind aici ca erau plini de toata nedreptatea", caci ajunsesera la insai

ma-

urma
tru care cazusera:

de curvie,

Cu numele curviei
de viclegug,

a cuprins impreuna toata necuratia, obtete

Adica mteleptii Elinilor erau

de lacomia de averi,
i

plini

de vrajmaie asupra aproapelui,

plini

de pofta avutiilor

de rautate;
i

plini

de pomenirea de rau.

*__

102

plini de pizma, de ucidere,

* m

Uciderea se nate totdeauna din pizma: Avel a fost ucis fiind pizmuit, iar Iosif s-a primejduit a fi ucis de catre pizmuitorii frati ai sai. Pentru aceasta a zis fi marele Vasilie: Acestea facindu-le, Cain se arata intii ucenic al diavo
101

da intru minte neiscusita, ca sa faca cele necuvenite pentru pacatele mai dinainte, fiindca nu au cercat - zice - a avea pe Dumnezeu intru cunotinta. De aceea, pacatele cele de-al doilea smt totodata si pacate, i
i
ii

La

acestea, zice

Tnteleptul Meletie Pigas:

Dumnezeu

munci ale pacatelor.

nezeu, caci El
simtire pentru

. .

As/adar, pacatele acestea, fiindca sint munci, au ca pricinuitor pe

Dumi

i-a lasat

sa cada intr-insele pe cei ce nu aveau simtire, ca sa poata veni intru

necuviintei, ori, daca nu, a se
rautatii,

marimea

munci

intru cele

ce se induicesc

mai

mvederata a se face rusinea

Iar

spre abaterea celor ce aleg a fi intreg-intelepti [curati cu

cugetul, feciorelnici, n. m.]" (cartea

intii

despre cretinism),

(n. aut.)
(n. aut.)

Icumenie numeste rautate" sirguinta de a face rau aproapelui.

49

lului,

pizma

uciderea de la dinsul mvatindu-se, pacate surori pe care Pavel

le-a impreunat, zicind: plini

de pizma

de ucidere" (Cuvint despre pizma).

de sfada, de vicleug.

Din pizma

se nate

necurata prigonire

viclenia care se face pentru pa-

gubirea celui pizmuit. Marele Vasilie aa hotarate [definete, n. m.] vicleugul: Vicleug este eel ce se face spre vrajmauire iscoditoare, cind cineva,

inchipuind ceva bun, ca o amagitura,

il

pune inainte

prin acesta lucreaza

cele ale vrajmauirii" (hotanrea 73 din cele pe scurt).

de naravurirele;

Rea naravire"
socotesc

este rautatea cea ascunsa in adincul sufletului care

103

pe dea-

supra se arata unsa cu bunatate. Marele Vasilie zice: Raul narav

- precum

- este intlia rautate,

ascunsa, a deprinderii" (la

fel).

30 birfitoriy

graitori de rau> uritoride

Dumnezeu,
fratii lor

Pavel numete birfitori" pe cei ce elevetese pe

se afla

intr-ascuns, cind
i

nu

de

fa|a; iar graitori

de rau", pe cei ce

ii

necinstesc invederat;
sint uiiti

uritori

de Dumnezeu", pe cei ce urasc pe

ocaritori, mindri, trufai,
104

Dumnezeu i

de Dumnezeu.

S-a

suit la virful relelor, la mindrie.

Pentru ca -

bine de ar face cineva,

dar apoi s-ar mindri

cind face rele,
i

el

pierde plata binelui aceluia.

Cu

cit

mai
i

virtos insa

apoi se mindrete? Pentru ca pacatosul care e

tii

mindru nu se
iar trufia

poate pocai. Sa

insa ca mindria este defaimare de

Dumnezeu,

este defaimare de oameni, din care se nate ocara asupra oamenilor. Pentru ca
eel ce

defaima pe oameni pe
intii

toti ii

ocarate

i ii

calca. Insa noi, cei ce privim

si

din afara,

vedem

ocara, apoi

cunoastem maica

nricina ocarii. trufia.

Teodorit zice ca rau nSravai nume^te pe cei ce cugeta spre vrajmaie gesc vatamarea aproapelui". (n. aut)
Icurnenie numete mindri" pe cei ce se

meteu-

mmdresc cu

bunatatile lor impotriva celor ce

le

nu

le au, iar trufai"

pe cei ce se falesc tntru cele pe care nu

au ca

cum

le-ar avea. Iar

marele Vasilie zice: Mindru e eel ce se Tngimfa pentru cele ale sale i se ispitete a se arata mai presus de ceea ce este; iar trufa, eel ce nu se marginete Tntru cele legiuite, ci ti isvodete cale osebita

de dreptate

de buna-cinstire de Dumnezeu."

i Teodorit

numete trufai" pe

cei ce se faiesc in zadar, (n. aut.)

50

dei trufia este, firete,

intii

mai

intii

decit ocara. Pentru aceasta a pus Pavel

i

mai

ocara.

105

Pentru aceasta a zis

Isaia: i
ll

ocara celor mindri o voi smeri"

(13:11)

- cuvint pe

care marele Vasilie

talmacete aa: Drept aceea, tot paocarn, mai intii atingindu-se de ocaritor

nascocitori de rele,
Elinii i slujitorii idolilor

nu se indestulau cu

rautafile

pe care

le

aveau mai

urmeaza
din cugetare
i

sirguinta.

* 106

nesupui nascatorilor lor (neascultatori de

parinti),

Prin aceasta, Pavel arata ca Elinii se luptau chiar cu firea insai

31 neintelegatori, nestatornici intru aezaminte,

Firete ca Elinii erau neintelegatori, pentru ca cei ce
rilor lor,

nu

se supun nascato-

ce

alt
ii

bine pot sa gindeasca

sa inteleaga? Iar nestatornici intru

numete pentru ca nu ramineau intru cele ce se invoiau, adica erau necredincioi i nu pazeau incredintarea.

aezaminte"

Vezi

si

la

Diogene Laertiu,

si

vei afla
zei.

ca

tofi inteleptii Elinilor

si

au petrecut viata rea

si

au socotit patimile cele rele in loc de

tilcuind

Pentru aceasta,

dumnezeiescul Ieronim a

zis,

pe Proorocul Osie: Cu anevoie este a afla eretic cucernic!" Ci si Sfimitul Ambrozie zice: ,3rS de buna-cinstire, si ceea ce pare a fi bunatate este rSutate, cSci nu tinde spre mintuire, frindca nu e bine-piacuta lui Dumnezeu" (la Meletie Pigas). (n. aut.) 106 Marele Vasilie, vorbind despre afiatorii relelor, zice ca sint cei ce, afara de relele obisnuite
si

cunoscute de cei multi, mai nSscocesc

si

afla

mc5

oarecare altele." Vezi tu insuti

~o

cititorule!

- cum

Apostolul a pus aici una dupa alta faptele rele ale Elinilor, caci, precum bu-

n&atile atirna una de alta

tatea, facerea

- cum am

zis la

submsemnarea
asa
al
si

zicerii:

indelunga rabdare, buna-

de bine" (Galateni 5:22) -

tot

rautatile si patimile se atirna

si

una de

alta.

Pentru aceasta a zis dumnezeiescul Grigorie

Nyssei: Drept aceea,

vatamarea a ceva din

cele dintru noi se intinde asupra intregii vieti lSuntrice. i, cu adevSrat

- dupa

cele ce zice

Apostolul - toate se aseaza impreuna, ca, de patimeste un madular, impreuna doare tot trupul" (Despre feciorie, capitolul 14). Zice si marele Macarie: Toate sfnt legate una de alta: ura e

de minie, minia de mindrie, mmdria de slava desarta, slava desarta de necredinta, necredinja de impietrirea inimii, impietrirea inirnii de lenevire, lenevirea de trindavie, trindavia de nepurtarea de grija, nepurtarea de grija de nerabdare, nerabdarea de iubirea de Tndullegata
ciri, si celelalte parti

ale rautatii sint spinzurate una

de

aita" (cuvintul 40, capitolul 1),

Vezi

lanjul rautatilor legate

una de
(n. aut.)

alta si la capitolul

al epistolei

a doua catre Timotei, la zicerea:

nesupui parintilor".

51

netmpacati, fara dragoste, nemilostivi -

Radacina tuturor
se pricinuiete a
milui.

rautatilor aceasta este: raceala dragostei, caci din aceasta

nu

se imprieteni cineva cu fratele sau, nici a-1 primi, nici a-1

aceea a zis Mintuitorul: Cind se va inmulti nelegiuirea, se va rati dragostea multora" (Matei 24:12). i - cu toate ca insai firea omeniei pe care o avem ne unete unul cu altul, precum i neamurile dobitoacelor cele de un

De

fel se

aduna unele cu

altele

- Elinii nu au inteles

aceasta.

32 ace?tia, dei au cunoscut dreptatea lui Dumnezeu, cum ca cei cefac unele ca acestea sint vrednici de moarte, nu numai cafac acestea, ci
i binevoiesc

cu cei ce

le fac.

Mai

sus, Apostolul a aratat

ca

Elinii,

nevrind sa cunoasca pe Dumnezeu,

s-au umplut de toata rautatea. Iar acum, arata ca acetia nu smt vrednici de iertare, caci de voie fac cele impotriva, neputind sa spuna ca nu cunosc binele

- pentru ca
firii. Si,

tiau dreptatea i
le

inca mai rau,

Dumnezeu, fiind povatuiti de legea placeau de asemenea i cei ce fac relele i ii ajutau la
porunca
lui

cele rele, ceea ce e o rautate de nevindecat.

Dumne'zeiescul Isidor Pilusiotul nu primete pe cei ce indrepteaza zicerea aceasta, ca fiind gresita, i citesc aa: (...) nu numai cei ce fac acestea, ci i cei ce impreuna binevoiesc cu cei ce le fac" - vrind ei sa arate ca a binevoi cineva cu cei rai e un pacat mai mic, iar a face relele unul mai mare. Sfintul - am zis - nu primete acestea, ci spune ca zicerea Apostolului e
dreapta precum se afla scrisS. Deci zice: Fiindca a grei
este pricina
i

107

a lauda totodata pe cei ce greesc

.

mai grea
i

mai mare de munc& decft doar a

le fac.

grei, potrivit s-a zis: (.

.)

nu numai

Caci eel care, dupa ce a gresjt, osindete pacatul va putea cindva a-i cistiga sufletul, mare ajutor avind osindirea pacatului spre a se pocai. Iar eel ce lauda rautatea se lipseste pe sine-sj de ajutor spre a se pocai. Deci, de vreme
acestea le fac, ci

binevoiesc cu cei ce

ce socotinta aceasta este stricatS i e a unui suflet ce bolete fara vindecare, dupa cuviinta eel ce lauda pacatul celui ce a gresjt se judecS cu mult mai aspru" (in Epistolii). Pentru aceasta zice i Teodorit: Acetia nu socotesc destul a face relele, ci alcatuiesc si laude celor ce fac cele asemenea. Acesta e hotarul eel mai de pe urma al nelegiuirii, ca trebuie nu numai a un nelegiuirea altora, ci si a se ingretoa de a sa. Aceasta pare ca Tnsemneaza zice-

Se lauda pftcitosul intru poftele sufletului s^u, i eel ce nedreptatete se binecuviriteaz& {Psalm 9:23)." Zice i dumnezeiescul Hrisostom: Nu numai a nvni rautatea, ci i a lauda pe cei ce vietuiesc tntr-insa, aduce munca prea-cumplita celor ce viaza Tntru rautate, caci a p&catui i a lauda pe cei ce pac&tuiesc aduce mult mai mare pricina de muncS" (din cuvintul la Saul). Dar i marele Vasilie zice ca: Mai cu sirguinta sS luSm aminte de sine-ne, nu cumva, din
rea aceea a Psalmistului:
pricina harului trimis catre noi, s^ tndreptam vreo necinstire, sau vreun

om
i

sau vreun cuvint,

binelui rau,
i
sj

purtindu-ne cu Tnduplecare fata de ele, cci Vai, celor ce zic raului bine
lor ce

ce-

pun lumina

intuneric,

tntunericul lumina, celor ce fac amarul dulce,

i

dulcele

amar

(Isaia 5:20)." i iarai zice: Cel ce ajuta celor rai

fndraznefte intru faptele cele rele, acesta

52

urmeaza
zeu se va face dupa adevar asupra tuturor prea-curvarilor
i

pacatoilor.

3 i socoteti tu, omule carejudecipe

cei cefac unele ca acestea,

facindu-le i tu, cum ca vei scapa dejudecata lui Dumnezeu? 4 Au doar defaimi bogatia bunatatii Lui, i a ingaduirii ia indelungii-rabdari, netiind ca bunatatea lui Dumnezeu te aduce la

pocainta?

5 Ci dupa impietrirea

dupa inima ta nepocaita iti invistiereti osinda in ziua urgiei i a descoperirii dreptei judecati a lui Dumnezeu, 6 Care va rasplati fiecaruia dupa faptele sale:
ta i

tie

i pacatele insei cu rai celor rasplatea se idolilor slujirea ca a zis Mai sus necuratiile pe care le faceau, acelea fiindu-le lor destula osinda, in loc de

i alta munca. Iar munca pentru tine, omule, pentru ca nu vei scapa de osindirea lui Dumnezeu! osmvreme ce, de scapat? n-ai osinda a ta de ea, cind scapa de vei Caci cum

acum

le arata i

munca pe

care o vor primi: Este

zice

dind pe

altul,

pe tine insuti

te-ai osindit.

i daca tu, fiindca

gafia bunatatii lui

nu ai fost muncit inca, defaimi din aceasta pricina boDumnezeu, sa tii ca mai cu seama aceasta iti va pricinui

mai multa munca. Pentru ca indelunga-rabdare i ingaduirea lui Dumnezeu este mmtuitoare i folositoare celor ce o folosesc spre indreptarea lor, dar celor ce o cheltuiesc spre a adauga i alte rauta|i se face pricina de mai mare munca, nu din pricina mdelungii-rabdari dumnezeieti, ci din pricina tmpietrinu Dumnerii pacatoilor. Ca - zice - tu, pacatosule, iti invistiereti urgie, iar zeu. Pentru care pricina? Din pricina inimii tale neinduplecate spre bine i impietrita, fiindca, atita vreme cit tu nu te moi nici cu bunatatea, nici cu indelunga-rabdare a
alt lui

Dumnezeu,

si

nici

cu

frica

nu

te

indupleci spre bine, care

lucru este mai impietrit decit tine?

Baga.de" seama ca Pavel a luat zicerea aceasta (Care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui") intocmai, cuvint cu cuvint, de la Parimistul {Pildele lui Solomon 24:12), %x de la David, care zice i el la fel in Psalmul 67:11. Iar dumnezeiescul Maxim, ttlcuind aceasta, zice: CTnd vei auzi Scriptura zicind ca Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele lui, sa Tntelegi ca
109

Dumnezeu nu raspiatete bune dupa cele ce se fac

bune;
ci

afara de scopul eel drept, chiar daca par a

fi

dupa cele ce se

fac

urmTnd

telul eel drept, caci

judecata

lui

Dumnezeu nu privete

la

cele ce se fac, ci la scopul lor" (capitolul 37 al sutei a II-a din cele despre dragoste). (n. aut.) 110 nu se moaie nici de dra[...] Iar dumnezeiescul Maxim a zis ca inima cea impietrita
goste, nici
rile i

cu rugaciunea,

cu darurile lui noastre ca sa nu ne temem de Tine" (capitolul 63: 17).

cu pocainta, nici cu pedepsele, nici cu bataile, nici cu TnvatatuDumnezeu" (la Coresi). Pentru aceasta a zis Isaia: Ai tnvirtoat inimile
nici
(n. aut.)

54

$i, zicind: ^ziua urgiei", zice si:

Dumnezeu".

i in chip potrivit,

a descoperirii i a dreptei judecap! a ca sa nu socoteasca cineva ca judecata

intii

lui lui

Dumnezeu
tirea si

se face cu urgie. Deci zice ca mai

si

se face descoperire

si

aratare

a tuturor pacatelor,

abia apoi, dupa masura pacatelor aratate, se face rasplaurgia, savirsindu-se astfel dreapta judecata. Pentru ca, in lumea aceasta,

faptele oamenilor fiind ascunse,

vor arata cele ascunse ale

nu totdeauna se face dreptate; iar atunci cind se fiecaruia, urmeazS a se face dreapta judecata.

Baga de seama - o
pitolul 4:21),

cititorule!

cepi drept cuvintul acela al

- stihurile acestea, pentru ca trebuie sa prileirir. Jar Eu am impietrit inima lui Faraon" (ca-

aceasta Ja
pietreste"

ca mai aceea o talmaceste aici Pavel, cu alte ziceri. Vezi despre zicerea: Deci dar, pe care voieste miluieste, si pe care voieste im-

(Romani 9:18).
fapti

**

cinste $i nestricaciune;

ce mai sus a zis ca Domnul va rasplati fiecaruia dupa faptele sale, acum, vnnd a face cuvintul mai blind, Pavel incepe aici de la cele bune ce va rasplati atunci Domnul. Deci - zicind: celor ce, dupa staruinta in fapta ca nu se cade a se lenevi cineva i a trindavi, ci trebuie sa staruie intru bine pina la sfirit; al doilea, ca nu se cuvine a nadajdui cineva doar intru credinta, fiindca are trebuinta i de fapte bune.
lucruri: primul,

De vreme

buna" - arata doua

Iar zicind: i nestricaciune", deschide ua i cunotinta despre inviere.

Apoi - fiindca
sfirit, ci

toji

avem

sa ne sculam din morti, insa

i
i

nu

t'oti

pentru acelai
altii

osinda

vor scula pentru slava munca - de aceea a zis: slava

unii se
i

pentru imparatie, iar

pentru

cinste". Iar toata cuprinderea cu-

vintului aa se tilcuiete:

Dumnezeu - zice - va da
i

viata venica celor ce cauta^

slava cea viitoare

cit i

aduc aminte atit de aceasta, de nestricaciunea pe care au s~o dobindeasca intru invierea din morti.
ii

cinstea

care totdeauna

Staruind

pentru
nic toata ispita ce vine asupra-i, acela cauta cu adevarat slava, i cinstea i nestricaciunea, adica dobindirea bunatatilor celor nestricacioase care se dobindesc odata cu trupul eel nestricacios.

(...) i a dreptei judecafi a lui

Apostolului, dar Sfintul Teofilact ca e de prisos. (n. aut.)

Dumnezeu"; acest i" conjunct nu se af!5 in scrisul Teodorit o au in tilcuirea lor. Iar Icumenie o judeca cum

55

8 iar iubitorilor deprigonire - care nu se supun adevarului, ci se supun nedreptatii - minie iurgie. 9 Necaz i strtmtorare peste tot sufletul omului ce lucreaza raul, al ludeului mai intii, si al Elinului;
Prigonire" se numete impotrivirea fara temei. Deci zice: Celor iubitori de a birui prin cuvint, le va urma necaz i stnmtorare. Cu aceasta, Pavel arata ca oamenii se fac rai nu din necunotinta, ci din iubirea de a birui, fi pentru
aceasta sint neiertati.

Dar

a se supune nedreptatii

nu se supune adevasau tiranizati,

ci

rului e greeala a alegerii lor, fiindca

nu zice ca

sint

siliti

ca

se supun". i vezi

cum

a zis ca

ca va rasplati
gia
i

cele rele.

Dumnezeu va rasplati viata venica, nu insa Nu zice ca Dumnezeu va plati celor rai minia, i ur-

nacazul,

ci

aceasta a lasat-o a se intelege nehotantor,

tea vor

urma

faptelor lor. Pentru ca a face viu este

la

cum ca relele acesmsuire a firii lui Dumne-

zeu, iar

munca nu ne vine de

Dumnezeu,

ci

din lenevirea noastra.

omului", smerete mindria Romanilor, pentru ca - macar imparat de ar fi cineva, daca lucreaza raul, adica daca staruie in rautate i nu se pocaiete - nu va scapa de osinda. Pentru ca nu a zis: celui ce a lucrat", ci: acelui ce lucreaza", facind raul cu sirguinta i cu staruire. i, de
Iar zicind: peste tot sufletul

vreme ce a dobindit mai multa invatatura din Lege, Iudeul este i vrednic a lua mai multa pedeapsa, caci cei puternici, cu putere se vor certa" (Intelepciunea mult. mai munci vor se atit intelepti, cu sint mai cit i, cu Solomon 6:6). lui
10
slava, si cinste si pace tot celui ce lucreaza binele,
intii, si

114

ludeului mai

Elinului 11 Caci nu este cautare

la fata la

Dumnezeu!

urma
ca nici netaierea imprejur a neamurilor" nu vatama. i, dupa ce va arata aceasta, socotete sa vorbeasca de credinta ce indrepteaza pe om. Aceasta socotinta avind-o dar, el clatina mai intii obiceiurile Iudeilor, i vezi intelepciunea lui: el povestete cele mai-nainte de venirea
Iudeilor

nu

folosete la nimic

Hristos
Si

luind ca o dovada marturisita ca Elinul se va

112

Iar toata cuprinderea (tot periodui, fraza) aa se alcatuiete, adic^:

Celor ce cu staru-

inta cauta lucrul bun,

iar iubitorilor

Dumnezeu le va rasplati viata venica\ slava, i cinste i nestricaciune; de prigonire - care nu se supun adevarului, ci sint supui nedreptatii - li se va
i urgie.

rasplati
13

minie

epistola 167 catre

1

Aa mchipuie cuprinderea aceasta Gheorghe al Nicomidiei). (n. aut.)

fi". (n. aut.)
fi

Fotie, spre

mai multa lSmurire

(in

Lipsete graiul va

114

Se intelege ca va

rasplStit

de Dumnezeu".

(n. aut.)

56

munci pentru relele ce face, de vreme ce calca legea cea "" mimi - dm aceasta trage incheierea ca se va si

fireasca scrisa in

cinsti pentru bunatatile ce face

urmeaza cea scrisa si taierea imprejur sint asadar de prisos, i nu numai de prisos, ci si pncinuitoare de mai multa munca ludeului. Caci, daca Elinul se osmdeste pentru ca nu a mvatat cele bune de la fapturi si din legea cea fireasca, cu mult mai virtos se va osindi Iudeul, care, pe linga invatatura fapturii si a firestii 115 legi, a mai pnmit-o si pe aceea a Legii sense. Deci - o cititorule! de vre-

urmeaza Aici msa, Pavel nu numeste Elini" pe slujitorii idolilor, ci pe cinstitorii de Dumnezeu ce se supuneau legii firii, precum a fost Melhisedec, si Avimeleh imparatul Gherarilor,
,,Iudei"
si

lov,

Ninivitenii

si,

in

urma, Corneliu.

La

fel,

Dumnezeu
tate

mai Tnainte de venirea lui Hristos. i, fiindca se sirguleste sa arate ca taierea imprejur nu are nici o putere, Apostolul se mtoarce la vremile cele vechi si arata ca atunci nu era nici o osebire intre Elinul cinstitor de
cei
si

numeste pe

Iudeul ce facea cele bune. Pentru ca

Iudeilor erau felurite
decit Elinul, cu cit

lui Hristos,

cmd obiceiurile

- daca mai Tnainte de venirea - Iudeul nu avea nici o mtaie-

cum

mai virtos nu avea nici o intaietate dupa venirea lui Hristos, cmd Legea a ramas nelucratoare? Acestea le zice InsS Pavel ca sa doboare mindria Iudeilor, care nu primeau pe cei de alte neamuri. Slava, si cinste si pace - zice - va da Dumnezeu ludeului si Elinului Dar
se tilcuiesc acestea? Asculta: slava lumii,
si

mai mult

cinstea

si

celelalte bunatati

au totdeauna vrajmasi si tulburari, pentru ca stnt zavistuite si se vrajmasuiesc de catre oameni. Chiar daca nu le vrajmasuieste careva din afara, totusi eel ce are bunatatile acestea e tulburat totdeauna din launtru de cugetari. Iar slava si cinstea ce se dau de la Dumnezeu au pacea, pentru ca nu se vrajmasuiesc si pentru ca pncinuiesc celor ce sint slavi^i si se cinstesc netulburarea si pacea cugetelor. 1 - pentru ca parea lucru de necrezut a primi slava si cinste de la Dumnezeu Elinul, care nu auzise nici Legea, nici Proorocii de aceea spune aici Pavel pncina, ca aceasta se intimpla fiindca Dumnezeu este necautator la fata adica nu face voia oamenilor, ci cerceteaza doar faptele. Deci
,

fiindca

Elinul

nu

se osebeste de ludeu

dupa

fapte, ci

dupa lucrarea

mic nu-1 opreste a se

ca
1

binelui, atunci ni-

cinsti si el
tu,

intocmai cu Iudeul.

De

aceea, in

crani^i a mcetarii Legii,

urma nelu-

de aceeasi cinste cu tine era

asupra celui de alt neam, pentru vremea cind Legea era in puterea sa si cind obiceiurile tale infloreau
te fall
si

Iudeule,

nu

eel

de

alt

neam

care lucra binele.

Uind Zicerea aceea a lui Isaia: " Le ea a dat " s r e ajutor" (capitolul P SO, stih 20) -a z IS i marele Vasilie: 5 Mare ifi era 5 i iscusinta cea din fire ce este tntru tine spre bine. Ci Dumnezeu, plinind aceasta, ti-a adaugat si povatuirea cea din Lege, ca o ducere de mina. (n. aut.)

J nT

3CeaSta

'

57

gresit fara de Lege, fara de

Lege
facatorii Legii

Lege au greit, prin Lege

se vor indrepta.
116

Mai sus, Apostolul a aratat ca si Ehnn ca Pentru Iudeul. greu mai munceste se pedeapsa, acum arata ca, dupa De sense. celei Legii invatatura avea fara a adica zice - au gresit fara de Lege",

lar Iudeul, cu intopmai cinsteste se Elinul

Legea neavind usor, mai munci vor se adica aceea fara de lege vor si pieri", anume: Tnseamnfi, aceasta lege" de fara zicerea: scrisa' care sa-i ptrasca. Caci Legn invatatura avind gresit a fiindca fara osindirea Legii scrise". Iar Iudeul, mai Legea fiindca osindi,. va se adica celei scrise, prin Legea scrisa se va judeca,
urmare
, 118

osinda.

darul

padin ori, feluri: doua in tndrepteaza se Tflcuind zicerea aceasta, Coresi zice ca omul prin credinta prin face se . indreptarea drept". catos, se face drept; ori, din drept, se face mai ci tacatocredinta!), (lata Legii" auzitorii nu ca fapte. Si prin amindoua se face indreptarea, sine-si se pe insusi omul dar Tndrepteaza, Dumnezeu indrepta". vor se lucrarea!) (iata Legii rii te ,^rate Sirul: Efrem Sfintul zis si a ce ceea gateste spre Tndreptare. Se potriveste cu aceasta duh de fea trupul precum Caci, te-te! cunoa ? cunoscStor? Din faptele tale
1,6

numesti pe sine-ti sti Scnptunle, nu a omului e Ratacire moarta. este mort, asa si cunostinta fara de lucrare este ziceau caci Pateric, este si scris Ca defaima. dar Tndoit se rataceste acela ce le stie, dar le cineva Sfintei supune se a Crestin: la Dumnezeu batrinii: Acestea stnt ceie pe care le cauta ftcut au Proorocn batrin: un zis a iarasi Si Scripturi si a se sili sa faca cele zise acolo. dinsn du a venit au ce cei Iar intr-tnsele. P scria ce cartile, si au venit parintii nostri si au lucrat in terestre pus le-a sens si le-a si acesta, neamul le-au invatat pe de rost. A venit insa

[pervazuri.'rame, n. m.],
117

iasindu-lenelucratoare."(n. aut.)

deca",

juvor Legese pnn si Lege" fara de zicerea: Si Icumenie, unit cu Teofilact, tilcuieste tiru, legea numai caicat au unii ce ca usor, mai Elinii se vor muncii, Insa

adaugmd ca

si

iar Iudeii

mai ^ osindi vor se ca nu 1,8 invatam ne Apostolului, al acesta Baga de seama cum, din cuvfntul deosebire, cu ci Lege, dupa i Lege de tnainte deopotriva cei ce fac unul si acelasi pacat mai vremilor. De osebirea dupa si fiecaruia deplinatatea dupa cunostinta, si dupa puterea, i dupa ata miia dar ca poate mic eel caci mari, cei P pentru aspra aceea a zis Solomon: Judecata va fi zicind in hotant, a Domnul Si Solomon 6:6). cei puternici tare se vor certa" (Infelepciunea lui i s-a pus mult, ce celui Si, cere! va se mult i Evanghelii: Tot celui ce i s-a dat mult,
si

greu, fiindca au caicat

legea

firii, si

Legea

scrisa. (n. aut.)

Sfintitele

si Isidor Scolasticul Evdemon lui scria aceasta, mai mult fi vor cere! (Luca 12:48). Pentru pedeapsa, iti raspund aceeai luat au nu gresind, aceleasi Pilusiotul: .fiindca ai scris ca mulpl,

greeli, nu mtru Care, Judecatorului, scumpatatea ca asta se intfmpia din pricina ca multa e si cerceteaza osedregatoria, si pacatuit a ce celui cauta numai felul pacatului, ci si cunostinta ce aceeasi suferi Pfdeapsa vor nu fadndu-1, felul de via^a. Cad, acelasi pacat

birea vremii

de dupa Lege si eel iarai, acelasi, scnSi, (epistola 86). nescapata" doilea mai grea, iar eel de dupa dar pedeapsa cei pe aparare de fira pedepsea n. mj lui Moisi, a [veche, ,Ugea zice: Diaconul, loan lui ind lui evangnelia noua, cea [legea darul venit ce pacatuiau mai presus de iertare. Iar dupa ce a

mai

inainte

de Lege,

si

eel

de dupa

dar, ci eel dintti

mai blinda,

eel de-al

58

..

r~^ wtu

UIU

. cea

vecwer ^aci,

lata, ai aratat

ca n-ai

folosit

Lege. Drept aceea, tu ai mai multa trebuinfa decit Elinul de darul lui Hristos Caci nu te-ai tndreptat la Dumnezeu din auzirea Legit, fiindca auzitorii Legii se pot socoti cucernici si cinstiti in fata oamenilor,

nimic din

nu insa

si

maintea

lui

zeu; ci facatom Lsgii, acestia sint cei ce se indrepteaza la

Dumne-

Dumnezeu.

14 Caci
ft
acetia,

neavtnd Lege.
le,

ceea ce arata lucrul

lor

marturia

cuvmtului constiintei eel insuflat sinea lor - aceia smt minunati si laudati, pentru ca, fara a avea trebuinta de Legea scrisS, au implinit totusi poruncile ei, mtiparind in inimile si in constiinta lor nu slove, ci fapte bune.

vorbeste fmpotriva Iudeilor, Pavel foloseste cuvintele cu atita mfelepciune, melt se arata cS nu zice nimic Tmpotriva Legii celei vechi. Pentru aceasta spune aici, ca si cum ar malta si ar mari Legea, ca cei ce nu au Lege dar fac faptele legii firesti, supunmdu-se acesteia

Cmd

si

cerceto Judecatoml
lnteleptul

munceste mai mult decit Legea si mai amar pe cei ce au pacatuit si nu s-au pocait. 1 legea cea noua ingroze te cu muncile fiindca, pacatuind, cei ce s-au in? vredmcit de atita dar i s-au ridicat la imparateasca cinste sint vrednici de mai multa munca' Pentru aceasta a zis Pavel: Stricind cineva Legea lui Moisi - fara de indurare (adica ffira de mila, si neaparat i farS iertare), prin marturia a doi sau trei martori - moare, adica se ucide cu pietre. Cu cit socotesti - zice - ca se va invrednici mai mult de munca eel ce va defaima pe Acela ce ne-a slobozit si ne-a cinstit, ocarfndu-L prin cele ce face?" (epistola 1 67) i Teodont zice: ,^rin acestea, Stapinul ne invata ca, de la cei ce suit desavirsit intru fapta buna, cere fapta buna cea mai mare. El ii rabda indelung pe cei care gresesc mult, dar sfintilor nu le impartaseste aceasta iertare" (La cele nedumerite ale Scripturii, Intrebarea 43) i marele Vasihe zice acestea putine, dar infricosate cuvinte: Judecata urmeaza damlui, si va
11

Hristos, n. m.], acesta

cum ai tntrebuintat cele daruite" (Cuvtnt despre smerita cugetare).

martunsesc cei

Moisi, care si-au impodobit viata cu fapte bune, lor insile facindu-se puitori de lege." Baga de seama ca - dupa oarecari moralisti - trei sint vredniciile catolicesti (adica peste tot cuprinzSoare) asupra carora se reazema legea fireasca, pe care e dator a le pazi eel ce nu voieste a rataci din calea faptei bune: 1) sa nu faci altera ceea ce nu voiesti a pi se face tie; 2) slti faci sie-ti ceea ce voiesti a-si face aljii lorusi: 3) s3 faci altora ceea ce voiesti a-ti face tie altii. Cea dintu se numeste vrednicia dreptului; cea de-a doua, vrednicia celui cinstit; i cea de-a treia vredmcia cuvunfei ori a celui cuviincios. Iar Domnul le-a cuprins pe toate trei intru aceste cuvinte: .Deci, toate cite voi^i a va face voua oamenii, asa facefi si voi lor, ca in aceasta se cupnnd Legea i Proorocii" (Matei 7:12). Iar unul din imparatii vechi ai Romei, preamarindu-se desi era necredincios si slujitor de idoli, a scris aceasta invatatura a Domnului, catoliceasca [atotcupnnzatoare, n. m.] si unita cu legea fireasca, deasupra usilor palatului sau, ca s-o citeasca to^i cei ce intrau. (n. aut.)

Teodont tilcuieste zicerea aceasta asa: Ca dumnezeiasca lege cere fapta ce au avut cugetari bine-cinstitoare de Dumnezeu mai inainte de Legea lui

(n. aut.)

59

de cea scrisa, de cea fireasca i de cea care se socotete prin fapte. i zice: Neamurile, care nu au Lege" (care lege? cea scrisa, firete) fac cele ale legii". Ale carei legi? Ale celei ce se socotete prin fapte. Apoi: Acetia, neavind Lege" (care lege? cea scrisa), ii sint
Apostolul vorbete Tnsa
aici

de

trei legi:

lorui lege".
tei,

Cum i in ce chip? Intrebuintmd legea fireasca i cuvintul contiin120

care arata lucrul legii". Al carei legi? Al celei ce se socotete prin fapte.

precum cerea urmarea cuvintului, dupa care se cuvenea a zice aa: Caci, cind neamurile cele fara de Lege fac cele ale legii fn chip firesc, negreit sint mult mai bune acelea decit Iudeii ce se invata din Lege" Insa nu a zis-o aa, ci mai lin: Din acestea, arata ca firea oamenilor ca neamurile ii sint lorui lege".
Soeotete dar intelepciunea
lui

Pavel, caci n-a Tnfruntat pe Iudei,

dobindea de la Dumnezeu toata purtarea de grija i pronia i in vremurile vechi, mai dinainte de a se da Legea, totodata astupindu-se gurile celor ce zic: Pentru ce nu a venit Hristos in lume dintru mceput ca sa mvete pe oameni lu~ crarea binelui? Caci Pavel raspunde lor ca Dumnezeu a pus dintru mceput in oameni cunotinta binelui i a raului, iar dupa ce a vazut ca nu ispravete ni122 mic, a venit El Insui, in vremile cele mai de pe urma.
iprin cugetarile lor iniru sine-i piiindu-se sau dezvinovatindu-se,
123

Bag& de seama cum Coresi i insuji Teofilact zic cS aeeast& lege a faptelor e cea a lui Moisi, adica Legea scrisS, i uita-te la Romani 3:27. (n. aut.) 121 Coresi zice ca [...], dup& Hrisostom, Teodorit i Icumenie, prin neamuri'\ se inteleg
A

120

aici

acelea ce nu au crezut in Hristos, dar faceau din fire oarecari bunatati ale contiintei, Pen-

S&u in c&mara imparateasc& a inimii, i.a scris legi pe lespezile inimii i judecator 1-a facut pe dreptul cuvtnt care urmeaza contiintei. Iar martori a pus inchipuirile, care ori ajuta, ori marturisesc impotriva. Pentru aceasta, de aceti
tru

ca

Dumnezeu

i-a pus divanul

judeful

i'

judecatori a zis David: S-a Tnsemnat peste noi lumina fetei Tale'* {Psalm 4:7);

i iarai:

Mineinoi

fiii

oamenilor, in cumpene" (Psalm 69:9).

Domnul
tilcuiete

a zis: Impaca-te cu po-

trivntcul tau in grabs !"

rinti. (n. aut.)
122
,

- adica cu

legea contiintei,

precum

avva Dorothei

i alti

PS-

Pentru ce a venit Hristos in vremile cele mai de pe urma, vezi la tilcuirea

incsi

zicerii: (...)

iar

acum,
123

data, la sfiritul veacuriior" (Evrei 9:26)

al capitolului

i la:

iar cind a venit plinirea noas(n. aut.)

tra", la

subinsemnarea stihului 4
carei

4 de

la

Galatenl

Tilcuind cuvintul aeesta, Macarie eel

ai

Mare

zice:

Precum

ar

fi

o corabie avind multa

iar

povara - pe pe
altii

oameni

ii

ocirmuiete
i

i-i

iconomisete cirmaciul, pe unii certindu-i,

povatuindu-i
pirii,

aa este

inima, avind cirmuitoare mintea, contiinta ca mustratoare,

cugetele ca

sau dezvinovatitori ori r&spunzatori.

sine-i pirindu-se sau dezvinovatindu-se. getele, ci indata le

Vezi aadar

CS zice: prin cugetarile lor intru cum contiinta nu judedi impreuna cuar zice

mustr& pe cele care ascult& de pacat? Caci nu minte - pentru ca ce

inaintea lui
(cuvintul

Dumnezeu in ziua judec^ii? - ci se marturisete XV, capitolele 33, 34). i ia aminte c&, dupa oarecari

c% totdeauna era mustrind"

moraliti, contiinta se hota-

rate (definete) aa: Contiinta este acea lucrare a sufletului prin care aeesta

judec& dac&

60

16 in ziua cind Dumnezeu vajudeca, prin oatnenilor, dupa bunavestirea mea.

Iisus Hristos, cele ascunse ale

Pavel invata aid ca, atunci cind vom fi judecaji getanle noastre vor sta de fata, unele osmdindu-ne,

toji

oamenii de obste, cu-

iar allele

raspunzmd spre

ca Dumnezeu va judeca pacatele, ci cele ascunse" ale noastre. Fiindca oamenii judeca numai greselile vazute,'iar Dumnezeu le va judeca pe cele ascunse, prin Iisus Hristos, adica Tatal prin Fiul, pentru ca Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata
zis

Vnnd

insa sa creasca temerea,

nu a

a dat-o Fiului"

faptele lui sint ori

inta

nu unite cu legea." Drept aceea, din hotanrea

aceasta, se

e o cugetare tmplinita (silogism), a carei propunere [premisa, n. m.] mai mare [majora n m.J cuprmde legea, propunerea mai mica [minora, n. m.] cuprinde fapta, iar mcheierea [coneluzia, n. m.] cuprmde hotanrea daca fapta este sau nu unita

vede cum consti-

cu legea.

De

memlor, ca o carte a legii, zice: Furul pacatuie te!" lata propunerea [premisa, n. m.j mai 5 mare. Constanta furului marturiseste propunerea mai mica, zicind: ,u fur!", i aceeai con?tnnta aduce asupra- i hotanrea tntru incheiere [concluzie,
n.

pilda, contiinta oa-

m.]

si zice:

Pentru aceasta se
si

,JEu pacatuiesc'"

si

numeste constiinta canon (reguia)

arata Apostolul prin cuvintele

al faptelor

omului,

judecator.

Ca acestea

pM adica, si martor
zicerii-

de

aici, vezi si la

subinsemnarea

Ca, de ne-am judeca pe noi insine, nu ne-am mai osindi" (7 Corinteni ll:3l). (n aut 2 Icumenie spune ca cugetele pirasc pe cei ce au sa se munceasca, iar cugetele celor ce ^ au sa se mdrepteze raspund spre dezvinovatire. Arata insa ca, de vreme ce nimeni nu este fara de pacat, cugetele ii mustra si pe cei ce au sa se indrepteze, pentru ale lor pacate de iertat, dar biruiesc cugetele celor ce au ca raspuns de ajutor neputinta firii si iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Iar asupra celor ce au sa se munceasca biruiesc cugetele ce ti pirasc ca au pacatuit fara lertare si fara pocainja. Insa si ptra (ostnda) cugetarilor ptrttoare, si indreptarea celor dezvinovatitoare singur Judecatorul le aduce. Iar mfeleptul Teodorit, pentru ca sa adevereze cum ca constiinta omului piraste ori dezvinovate 5 te in chip firesc, aduce ca pilda pe frajii lui losif. Caci, cind a pus Iosif pe fratii sai in mchisoare timp de trei zile, ei, tmboldindu-se i mustrihdu-se de catre constiinta lor/nu luau aminte la mtimplarea de faja, ci, aducindu-si aminte de faradelegea facuta de d'insii cu 20 de am mai mamte, ziceau unii catre alfii acestea: Cu adevarat sintem intru pacate pentru fratele nos ru, ca am trecut cu vederea necazul sufletului lui cind se ruga noua, si nu l-am ascultat. Si pentru el a vemt asupra noastra necazul acesta" (Facerea 42:21). Iar Ruvin, oarecum dezvinovatindu-se, le aduce aminte de cuvintele ce le zicea spre ajutorul

zicmd sa nu nedreptatifi pe copilas, si nu m-ati ascultat? Asasi Avimeleh, imparatul Gherarilor, avtnd marturia
re can-e

lui Iosif:

Nu am

grait

voua

Si iata ca stngele lui se cere!" (la fel)

Dumnezeu
si

contiintei, a raspuns spre dezvinovati-

pentru Sara, femeia

el:

piere?

Au

doar nu mi-a spus

mtini curate

facut aceasta" (Facerea 25). Asadar, urmeaza ca la judecata vntoare acei care au viejuit in afara de lege ori stnt pMfi de constiinta ca au pacatuit si ca se muncesc de Dumnezeu cu dreptate, ori constiinta raspunde pentru dtnsii spre dezvinovatire, aratmd ca au pacatuit intru netiinta. (n. aut.)

mima

curata

am

Avram, zicmd: Doamne, neam nevinovat si drept Sora a mea este! Si nu mi-a zis ea: Frate al meu este! Intru
lui

61

evanghedupa asa: Hristos" Iisus prin zicerea: (loan 5:22). Sau vei intelege Apostolul Hristos". Iisus prin mie afierosit s-a vestire, n. ml], care
lia

[buna

propovaduire, sa evangheliceasca prin adica arata aici ca prin evanghelia sa, dinamte invatat i-a ce acelea ci nou, nu invata pe Romani vreun lucru strain si
i firea,

adica judecata
126

si

munca

[osinda, n. m.].

17Iar dac& tu te intru Dumnezeu, Lege; din invadndu-te de folos, cele alegi 18 i cunoti voia Lui i

numeti Iudeu,

$i te odihneti in

Lege, $i te lauzi

Dupa

ce a zis ca nu

lipseste nimic spre a se mintui

si

Elinul care prin legea

si

fireasca face faptele Legii scrise,

stite ale Iudeilor, intru

Pavel numara acum

ei se

faptele cucernice

cinSi,

care nadajduind

mindresc asupra neamunlor.

cinstit este precum atunci, cinstit era care mai intii, ei aveau numele de Iudei", penIudeu", numesti te ci: Iudeu", acum acela de Crestin". Insa nu a zis: esti

martunsete
.marturisire". Si

zice
faci, ci ai

parte

tnveti care fapte trebuie sa

.5

Legea

scrisa, care te invata toate

cu

tnles-

Si

mare mindrie
a neamumor
,

lire cu tine, adica de o celor oamenilor impotriva nezeu faci s& trebuie ce deslusit adica folos, me ce sti voia lui Dumnezeu si cele de

uc

v lc si

cuvenite cele zica sa va folos" de caci faci ce sa nu

si

folositoare fiecaruia.

19

i te

dintru celor lumina orbilor, povapiitor a nadajduie?ti fi

intuneric,

20

Lege in avind pruncilor, al tnvatator minte, tndreptator celor fara de

inchipuirea cunotintei
yi

a adevarului -

fi va nu dacS nimic, la foloseste nu Pavel zicea mai sus ca auzirea Legii ci Dumnezeu, la drepti sint zice Legii unita si lucrarea: Caci nu auzitorii al Letnvatator Chiar si anume: mare, mai facatorii ei." Iar acum zice ceva si ci si folosi, vei te nu nimic ca numai nu Legii, gii de esti, dar nu faci cele ale cu mult mai mindreau se ludeii ce mai mult te vei munci! Cad, de vreme Aposris de vrednici arata ii si aceasta mai virtos de la

vrednicia mvataturii,
tolul.

De

pruncilor" invatatori orbilor", povatuitori aceea, numindu-i

al acestei epistole catre

si

ce-

125

Despre evanghelie, vezi

Teodorit

la capitolul

14

Romani,

stih 24. (n. aut.)

126

scrie: vezi", altii: iata", iar anil: ..dacS".

Mai

drept se vede ca este vezi"

on

iata", si

nu daca", macar

(n. aut.) scrie. se asa izvoade multe mai cele ca in

62

lelalte, el

mustra mmdria
lumina"
si

lor.

Pentru ca aceia asa se

numeau pe
ft'

sine~si:

pova-

tuitori", i

invajatori"; iar
la

neamurile ce ajunsesera
pranci"
si

pe nemernici [venetici, n. m.] i pe cunoastere de curind, numeau ..lntunecafi", si

fara de minte". i zice:

si

Tu - o
si

mvajatorale Iudeu!
ispravi, ci

- nu

ai

tnchiscrisa,

puirea cunotinJei

a adevarului in fapte

doar intra Legea

dar nadajduiesti ca printr-msa inchipuiesti intra tine fapta buna. De aici, se intimpla un lucru asemenea precum, de pilda, cind cineva are chipul Jmparatultii, dar nu urmeaza zugravirii aceleia; iar cei ce nu au chipul ll urmeaza

pe

el intra adevar, fara a-1

vedea. Deci: fiecare mvatator zugravete

ascultatorilor sai cunostinfa binelui
si
si

inchipuie

!n sufletele ucenicilor
Iar

si

a adevarului.

daca invatatoral acela face virsit; iar daca nu face faptele,

aici.

fapte potrivite cu invatatura sa, el este desael este la fel cum erau Iudeii pe care ti mfrunta

Apostolul

Unii insa au socotit ca mchipuirea" ar

fi

Tnchipuirea cea mincinoasa

si

plasmuita, inchipuita intra cele din afara ale cunostintei, iar adevarata si buna-cinstire de Dumnezeu. 127

nu cunostin|a cea

21

deci, eel

cejudeci pe

altul,

pe

sine-ti
128

nu tejudeci? Cel ce
te tngretoezi

propovaduie&i a nu fura, fun? 22 Cel ce zici a nu prea-curvi, prea-curveti? Cel ce

idoli, furi cele sfinte?

de

23 Cel de te laud in Lege, prin calcarea Legii ll necinste$ti pe

Dumnezeu?
127

Icumenie
inchipuiete cu tnchipuirea cunojtintei i a adevarului. Prin tnchipuirea cunojtintei" se Tntelege a sti", iar prin tnchipuirea adevarului": a face". Pentru ca acela arata cu adevSrat cunotinta legii, care plinete legea prin fapte. Vezi si la capitolul 3 al epistolei a doua catre Timotei, stihul 3. (n. aut.)
128

Pentru aceasta

[...]

buie a mv^ta (pe

altii),

Teologul, in stihurile cele lrnpatrite iambice: Ori nu treori a invata cu chipul [exemplul, n. mj; adica nu cu o a trage, iar
i

zicea

cu cealalta a impinge."
Zice
i

mM

[.. .]

Isidor Pilusiotul: Nici cuvintul, nici fiitarnida nu lipsete celor ce cuteazS a lnva^i (pe altii), ficind insS cele fmpotriva acelora zise. Caci cei ce nici nu fac faptele bune, dar nici nu se apucS a invSta (pe altii), poate ca mai masurat se vor pedepsi; iar celor ce se mSresc pentru invStatura, dar nu fac cele ce zic, pedeapsa le va fi neaparata si neiertatS" (epistola 150
catre presviterul
i

Teopempt).

marele Vasilie zice: Vrednicia de crezare a invatatorului face cuvintul mai bine primit, i pe cei ce ll fnvata ti face mai cu luare aminte" (tomul 1, cuvintul al 17-Iea). Iar dumnezeiescul Hrisostom zice asa: Ucenicii se aduc la rivna celor bune cind au pildele de la lnva^tor."
(n. aut.)

63

24 Caci, din pricina voastra, se hulegte numele neamuri" (Isaia 42:5), precum este scris.
w w r

lui

Dumnezeu

tntre

Apostolul vorbete cu chip intrebator, ruinind pe Iudeii aceia care se

tilharirea
129

fa-

afierositi laidoli.

de

rea de argint,

ei

luau cele afierosite idolilor pentru miravul citig.

Apoi, o zice pe cea mai grea:

te-ai cinstit

Cum tu - care te lauzi cu Legea scrisa, fiindca

luat

Legea - cum aadar necinsteti pe Dum130 Trei vinovatii numara aici Apostolul: 1) ca sint nezeu prin calcarea Legift necinstitori; 2) ca necinstesc pe Dumnezeu, Care i-a cinstit; 3) ca necinstesc pe
de Dumnezeu
i ai

Dumnezeu cu msai
lor

mijlocirea Legii cu care au fost

ii

cinstiti,

fiindca o calca.

Apoi, ca sa nu para ca

pe Proorocul

Isaia,

mustra de la sine insui, aduce ca martor i pin al indoita facind mustrarea i zicind ca ei nu numai ca

ocarasc pe

Dumnezeu,

ci fac i

pe

altii

sa-L ocarasca. Caci, prin faptele

lor, ei

de a pricina se face care LegiU impotriva cele chiar invata ci invata Legea, nu
huli oamenii

pe Dumnezeu, Datatorul Legii. Astfel, cei ce ii vad pe dinii strioare Dumacetia? i oameni ca nite iubi Dumnezeu a aadar Trebuia zic: cati nezeu, Care iubeste asemenea oameni, este El adevarat? Si altele asemenea.

129

Inteleptul Fotie intelege furtul

de cele
idoli,

sfinte

ca

furt al banilor afierositi lui

Dumnezeu,

nu

idolilor. i'zice

ca cei ce urasc pe

dar fur& cele sfmte, prin furtul aceasta, ocarasc pe

Dumnezeu i
130

slujesc dracilor al caror iaca era idolul. (n. aut.)

i

marele Vasilie ca, precum prin lucrarile cele bune aducem slava El celor ce lui Dumnezeu, tot aa, prin lucrarile cele rele, hulim pe Dumnezeu. Caci ce zice zice Apostolul Iar neamuri. intre hulete Meu se numele pricina voastra, Din pacatuiesc? aa: Prin calcarea ta de Lege, ocarati pe Dumnezeu. Caci trecerea cu vederea i defaimarea
Pentru aceasta zice
legilor este ocara asupra puitorului
intr-o

de

lege, la fel

cum

necinstea

sj

ruinea celor ce se fac

casa in care se traieste rau

w

intru care e minie i strigare, ocara i ris, des^tare si

mverunare - se intoarce asupra celui ce stapinete casa. De aici, urmeaza aadar sa Tntelegem ca, precum intru lucrarile cele bune Se siaveste Dumnezeu, aa incurtru cele rele se siaveste diavoliil ; caci, daca iau madularele lui Hristos i le fac madulare
desfrinare, necuratie
i

viei,

eu.mut slava de

la
i

Cei ce

ma

mintuiete la eel ce

ma

pierde...

Deci sa ne temem ca nu

cum va, aducind slava

impreuna cu

lauda diavolului prin pacatul nostru, sa ne

dam

rusjnii celei venice

dinsul. Caci,. cind se lupta mintea

cu patima, daca, prin

staruire i rugSciune,

incununeaza pe Dumnezeu, oarecum prin sine. Iar cind se va muia ?i se va supune indulcirii, sluga i rob fccindu-se pacatului, el adauga prilej de lauda, i de inaitare i de mindrie vrajmaului" (tilcuire la zicerea: Aduceti Domnului
izbutete sa-i biruiasca patima, Cretinul

slava

si

cinste!",

de

la

Psalmul 28).

(n. aut.)

64

25 Caci taierea imprejur folosete cu adevarat daca vei face Legea; daca eti calcator de Lege, taierea ta imprejur s-afacut netaiere
imprejur.

iar

Fiindca Iudeii aveau la mare cinste taierea imprejur, Pavel nu zice de la inceput ca taierea imprejur este lucru de prisos i nefolositor; ci o primete cu
cuvintul, iar cu fapta o doboara, zicind: Marturisesc ca taierea imprejur folo-

cu adevarat, insa doar daca tu, eel taiat imprejur, vei pazi totodata i poruncile Legii. Iar de vei calca poruncile LegiU taierea ta imprejur s-a facut netaiere imprejur. Nu a zis ca taierea imprejur e nefolositoare (ca sa nu arate ca
sete

o ocarate), dar

1-a lipsit desavirit

Apoi, cu cuvintul acesta,

inima. Pentru aceasta, zice
taiate
i

pe Iudeu de dinsa. Apostolul il arata pe Iudeu netaiat imprejur cu

prin Ieremia: Toate neamurile sint nelui Israil sint netaiati

Dumnezeu,
cei din

imprejur cu trupul,

i toti

casa

imprejur cu

ini-

mile lor" (capitolul 9, stihul 26). imprejur

ascunse
i

De

aceea, Apostolul vorbete aici de

doua

taieri

de doua

netaieri imprejur:
pilda: taierea

doua vazute

simtite, iar celelalte

doua
este

gindite.

De

imprejur vazuta, dupa trup, este cind cineva

i

se taie imprejur in trupul sau; iar taierea imprejur gindita

dupa duh

a indulcirilor de prisos. Apoi, netaierea imprejur cea simtita i dupa trup este cind cineva este netaiat imprejur la trup; iar netaierea imprejur gindita i dupa duh este cind cineva, avindu-i sufletul ca i al
lepadarea patimilor trupeti
i

neamurilor", nu taie de la
aa:

el nici

o patima

nici

o indulcire.

131

Deci Pavel zice

Cind eti taiat imprejur dupa trup, dar nu faci nici un lucru al LegiU atunci, dupa duh, tu eti netaiat imprejur. Pentru aceasta, Dumnezeu iti poruncete sa te tai imprejur la inima: Taiati-va imprejur Dumnezeului vostru i taiati imprejur invirtoarea inimii voastre, barbatii lui Iuda!" {Ieremia 4:4). Precum dimpotriva,
i

eel ce este netaiat imprejur la trup,

este taiat

de va face lucrarile i poruncile Legii, el imprejur dupa duh, pentru ca a taiat de la sine-i patimile i indulcirile
i

trupului. Aceleai cuvinte le zice Apostolul

in continuare. Asculta:

131

Iar

Teologul Grigorie v Tn cuvintul

la

Naterea Mintuitorului, a

zis aa: Taie-te

impre-

jur,

Cuvlnt pe care Nichita Scoliastul il tilcuiete aa: Taierea imprejur duhovniceasca e lepadarea Tndulcirii trupeti i a celor de prisos, care nu sint de nevoie. Caci nici o indulcire nu e de la Dumnezeu sj nu se face dupa Dumnezeu. Indulcirea este prisosinta, a c&rei inchipuire este netaierea imprejur, care nu e nimic altceva de-

curmS acoperammtul de

la natere!"

cit piele, prisosinta a vietii indulcitoare. Iar

acoperamintul de

la

nastere este pacatul stramo-

esc, care s-a revarsat la tot

tere,

neamul, caci acesta se adauga peste suflet numaidecit dupa nai

dar se curma cu sabia mintuitorului botez

la natere" sint cugetele

cu

cujitul
si

Duhului facator de
j

viata." Altii zic

altii

ca acoperamintul de

patimase
i

picla dintr-insele, iar

i

ca e ne-

cunotinta, cea inso^ita cu trupul ca un oarecare nor

1 1 al epistolei

acoperamint (vezi

capitolul 2, stihul

catre Coloseni). (n. aut.)

65

1
""3r* v**' p**4&fHs

va socoti nettiierea lui imprejur ca taiere tmprejur?

0St l

inurepianie ndreptarile Legii

nU ZiCe CS netSierea ?mpre ur biruie taie J tmprejur, pentru ca r^i r aceasta s-ar ft socotit asupritoare si greu de primit celor ce auzeau, ci spune ca" ne^erea .mprejur se va socoti ca taiere tmprejur. Drept
adevarata netaiere Tmprejur este fapta rea i pacatul. Vezi msa ca Pavel nu a zis: cmd eel taiat Tmprejur va pazi Legea" pentru ca ar ft urmat sa raspunda ludeul si sa zica:
fel,

ZfTT V ^ La
UCr

^^

bUnS (adicS Cele

**
este cu

aceea,

adevX

de Dumnezeu)

indreptanle Legn, aceasta se va socoti lui negresit ca taiere Tmprejur Care smt msa mdreptarile Legit? Acelea care se vad ca TndrepteazS pe Tprin lucrarea lor, pentru <* taierea Tmprejur nu este lucrare si fapta, caci ce ce se taia Tmprejur patimea i simjea dureri Tn taierea imprejur nu se poate numi Tndreptare a Legit, caci ea numai cu scopul de a nu se amesteca cu cei de alte neamuri. 132
'

zel zeste

S^ST^ tZl^/ T
28 29

Vreme Chiar
Sta '

D PaVd

^
i
ZiS:

cum

1UCrU
'

putmfa netaiat TmpreM

^Prejur p^

WU-

'

Cfnd Cd

netaiat

cTpZS? Lp.^e!
s^IudeuM
vajudeca pe tine

27 lar eel din fire netaurt imprejur, plinind Legea,

care,pnn slova Legn siprin taierea tmprejur,
este taiere imprejur;

te

esti

caicatordeilge
trup
i

Dumnezeu.

"nt CUm tMerea imprur este *~ inimu : ? a carui ZTnuh,7 intra Dahul, nu m slova; laud& nuedela oameni, de
Ce
Si

ci

la

Aid, Apostolul arata Tnvederat ca smt doufi netaieri Tmprejur: cea din cea din vointa, care este - precum am zis tnainie. _ cTnd cineva ', l!

^H rZl nu are TITJ taiata sau

fire si 1

SSSiSHSHSSS
66

curmata

nici

o patima

si

tndulcire trupeasca. i

doua

taieri

imprejur: cea la trup

patimile

va

judeca (adica va osindi)

nu

taierea imprejur (fiindca ar

fi

parut ca ti mfrunta), ci
eti netaiat

pe tine, pe nu Apostolul acestea, cuvintele prin Deci, Legil indreptarile cu inima, calcind pe necinstete ci cinstind-o, mult mai vede se caci necinstete taierea imprejur,
dreptarile Legii

Iudeu, care te araji taiat

imprejur cu trupul, dar

imprejur

lamurit

Iudeu
*.A

arata

pe
ci

Iudei ca toate le faceau spre aratare, zicind:

ne>\

Nu

eel intra ara-

a ofa tn/Uu

r>\

intni acr.nnQ

rare,
si

nu imnlineste
sfmbetele,

nici

o hotarire a Lesii
curatirile si

doar trupeste,

injelege duhovniceste
legii. i,

si jertfele, si

deschide Duhul", intra inimii imprejur a taiere zicind toate obiceiurile crede vorbeste si Hristos lui Bisericii vie|uiri a darului si duhovnicestii

drum

din^a, caci credinfa se lucreaza cu inima

si

cu duhul,
si

si

are lauda de

la

Dunevie-

zeu, Care cerceteaza inimile

Iar

dupa ceea ce se vede. pretutindeni ca aceasta, este acestea toate din iese care incheierea
si

nu judeca dupa trup

{uirea trebuie sa fie buna,

iar

cind auzi despre eel netaiat imprejur,

si

si

despre

Elini sau de alt

la cinstitorul

neam, sa nu
zis

te gindesti la slujitorul

inchinatorul la idoli, ci

de Dumnezeu

si

la

omul cu
135

fapte bune, care

nu

stie

insa de cele

ale Legii,

precum am

mai

sus.

134

Pentru aceasta a zis

dumnezeiescul Maxim, hotSifnd ce este taierea imprejur a

ini-

mii tntru Duhul", care se face

din cele dupa sim^ire

dupa minte,

la cele sim^ite i gindite

desavfrita

curmare

care Duhului, a mijlocire de fara cea venirea prin fireti, lucrSrilor a

preface
135

i trupul, i sufletul

cu

totul spre cele

dumnezeieti (capitolul 47 din

intlia suta

a celor

teologhiceti). (n. aut)

dinaintea cei pe aici in|elege Apostolul Elini", prin ca, lucru, i Teodorit zice acelai Dumnezeu de cinstirea iubeau ci idolilor, fnchinau nu se care Dumnezeu inomenirii Fiului lui
i

fapta bunS,

precum Melhisedec,

Avimeleh

i altii. (n. aut.)

67

CAPITOLUL III
1

Ce este aadar mai mult al ludeului? Sau care

estefolosul taierii

tmprejur? 2 Este mare in toate privintele.

cuvintele lui Dumnezeu.

Mai in, pentru ca lor li s-au

lor

incredintat

3 C&ci ce

este

daca unii nu au crezut? Au doar necredinp

vaface

netrebnica credinta lui Dumnezeu ?

Sa nu fie!

prin cuvmtul ce a zis, ca nu este Iudeu eel intra aratare" -a scos afara toate cele ale Legii, acum dar, vazind ca se naste oarecare stare impotriva, el se lupta si o surpa pe aceasta. Care este msa starea impotriva? Ca - zice - daca cele ale Legii nu folosesc, atunci

De vreme

ce Pavel

pentru ce au fost

ce pazesc acestea, dintre toate neamurile? Cu Tntelepciunea sa, Apostolul strica dar aceasta stare impotriva, zicind ca este mult folos ludeului' Dar, prin aceasta, nu vorbeste de ispravile Iudeilor, ci de darurile lui Dumnezeu; caci nu a zis ca Iudeii tntrec celelalte neamuri fiindca au ispravit
oarecari
fapte bune, ci pentru ca lor li s-au incredintat cuvintele lui lucru este facere de bine si dar al lui Dumnezeu,
iar

alesi Iudeii, cei

Dumnezeu", care nu merit al Iudeilor. Dar

li

s-au incredintat"? In loc de au luat", a zis: fncredintat", intelegindu-se ca ei s-au aratat vrednici la
li

ce Tnseamna aceea ca

s-au

Dumnezeu de

a primi

cuvintele Lui date de sus

si

proorociile.

Zicind acestea, Apostolul se vede ca raspunde spre ajutorul Iudeilor, dar apoi iarai li mustra, aratind ca nu au crezut cuvintelor lui Dumnezeu, 'prin care El l-a cinstit. Insa mustrarea aceasta o aduce ca din partea altcuiva, ce ar zice unele ca acestea: i ce folos ca au primit Iudeii cuvintele lui Dumnezeu, de vreme ce nu au crezut? i Pavel dezleaga aceasta stare impotriva dind raspuns nu pentru ajutorul Iudeilor, ci pentru slava lui Dumnezeu. Pentru ca zice: Daca nu au crezut Iudeii, ce rau a pricinuit aceasta lui Dumnezeu? Au doar necredinja Iudeilor va face nelucratoare credinta lui Dumnezeu, adica incredinjarea cuvintelor lui Dumnezeu si facerea de bine a Lui? Ba, caci Dumnezeu nu numai cS nu e vatamat de necredinta acelora, dar inca Se si siaveste mai mult prin aceasta, ca iubitor de oameni Pentru ca'si Iudeilor, care aveau sa-L necinsteasca prin necredinta lor, Dumnezeu le-a facut
.

bine.

Cum am

vazut, Pavel i-a aratat pe Iudei vinovati

si

osindip! din in-

Iar Teodorit tilcuiete aa zicerea aceasta, zictnd:

i

Sa zicem ca

nici

Dumnezeu cuvnncioasa 5 datornica multumire i marire, ci toti s-au aratat nemultumitori tre El (caci aceasta msemneaza zicerea: tot omul este mincinos"). Au doar
oamenilor are sa pneinuiasca micsorarea slavei
lui

un

om

n-a adus lui

ca-

nemultumirea
zice Fericitul

Dumnezeu? Ba!" Aceasta o

68

sei acelea
la

cu care

ei se

impodobeau, adica din Legea pe care o primisera de

Dumnezeu.

precum este 4 Fie dar Dumnezeu adevarat, i tot omul mincinos, scris: Drept eti Tu intru cuvintele Tale gi biruitor cind veijudeca Tu" (Psalm 50:6).

Pavel a zis ca unii dintre Iudei nu au crezut. Apoi - fiindca era aratat ca nu doar unii, ci toti nu au crezut - ca sa nu se arate ingreuietor lucrul

Mai

sus,

scriprea-Tnteleptete, cuvintul alcatuiete Apostolul facea, se intr-adevar ce

Pavel
137

i in alt loc:

Chiar daca noi nu credem, El ramine credincios, ca nu poate a Se tagadui

(n. aut.)
la

pe Sine-Si" (2 Timotei 2:13).

Cuvintul acesta 1-a luat Pavel de

Psalmist, care zice: ,JEu

am

zis intru

uimirea mea:

Tot omul e mincinos!" {Psalm 115:2). (Coresi spune ca marele Vasilie, tilcuind zicerea: inPsalmii ca in zic si Ieronim Aquila iar mintii mele"; rapirea mtru a zis: tru uimirea mea", evreiesti se citeste asa: fntru tulburarea mintii mele".) Pentru ca Samuil li fagaduise lui Damintit. toti au insa credinta, ostilor marii mai prietenii i iar sa, fiica Saul pe vid imparatia,
oamenii erau mincinosi mai inainte de daruri, iar Dumnezeu a adeverit in evangheliile Sale, adica in bune-vestirile Sale, iar omul a mintit. i tot omul e mincinos, fie pentru c nu este desavirit i statornic" - precum au taimacit Teodotion, i Teodorit si Eftii Aquila taimacit cum au dupa si minciuna", umbra omul este pentru ca fie Zigabenul mie
Asadar,
to^i

Ieronim, fiindca numai intru

(Iar

Dumnezeu

este neprefacerea,
tot

si

pururea vecuirea

si

adevarul.

Simmah a taimacit zicerea aceasta asa:

omul minte").
Marele David tnal-

Iar SfTntul Grigorie al Nyssei tilcuieste malt aceasta zicere, zicmd:

oarecum din sine - a vazut biriele, neinteles i necuprins de gind, si a strigat intru fericita uimire acel glas pe care toti tl cinta: Tot omul e mincinos ! Iar aceasta este - dupa gindul meu - ca tot omul care vrea sa giasuiasca tilcuind negraita lumina este cu adevarat mincinos, nu pentru ca waste adevarul, ci pentru ca
tindu-se cu cugetul, prin puterea Duhului,
si

iesind

Ti

este
138

cu neputinta sa povesteasca" (Cuvint lafeciorie, capitolul

Iar aceasta: (.
.

1). (n. aut.)

.) si

rau Tnaintea

Ta am

ficut, ca sa

Te indreptezi
.

intru cuvintele

Tale

si

sa

biruiesti cfnd vei

judeca Tu", asa se tilcuieste

la acelasi Coresi: (.

.)

ca sa biruiesti mustrindu-ma
i

prin Natan".

Macar ca Apostolul
.

a luat zicerea aceasta la credinta cea prin fapte. Iar Isihie

Zosim zic
Iar

aa: (.

.)

ca sa

biruiesti intru cuvintele

Tale prin care ziceai ca

ci isprava,

toti s-au abatut."

Teodorit zice ca acest ca" nu arata pricina,

ca noi nu pacatuim ca sa aratam

iubirea de

oameni a

lui

Dumnezeu,

ci

El Insusi da izvoarele facerilor de bine, lucrind mfn-

de sine-si stapinitori [liberi, n. m.], unii se supun lui Dumnezeu, iar altii se impotrivesc Lui. Drept aceea, cei dintii se mintuiesc, iar cei de al doilea se osindesc. Dumnezeu insa, Cei ce face bine si celor ifli,- Se va dezvinovati la judecata i le va arata binele pe care 1-a facut lor. Ca asa zicea si catre Israilitepi: Norodul meu, ce ti-am
tuirea noastra. Iar oamenii, fiindca sint

facut
le

si

cu ce te-am mihnit? Ori cu ce te-am suparat? Raspunde-Mi!" (Miheia

7:3).

Dupa care,

aduce aminte facerile de bine ale Sale. Asa zicea si prin Ieremia: Ce greseaia au aflat intru Mine parintii vostri, de s-au departat de Mine foarte, si au mers in urma celor desarte si s-au
zadarnicit?" (Ieremia 2:5).

Dupa care,

iarai povesteste binele facut lor. (n. aut.)

69

'i

ind aceasta ca o parere,

ieste aceasta lui
lor!

Sa zicem ca top: nu au crezut; ce rau pricinuDumnezeu? Caci El mai mult Se indrepteaza din necredinja
astfel:

Fiindca

- de

s-ar judeca

si

s-ar cerceta facerile

de bine ce a facut Dumne-

zeu ludeilor,

nemulfumirile rasplatite de Iudei catre Dumnezeu - negresit ar birui Dumnezeu, precum zice David. Iar aceasta: Fie Dumnezeu adevarat!", se intelege in loc de: Arata-se si

iar apoi

dovedeasca-se ca

Dumnezeu

e adevarat!

139

5 Iar daca nedreptatea noastra int&rete dreptatea lui Dumnezeu 140, ce vom zice? Ca Dumnezeu este nedrept, aducind asuprd urgie? (Ca om
vorbesc.)

6 Sa nufie! Caci atunci cum va mai iudeca Dumnezeu lumea?

oarecari

Daca Dumnezeu, Care ne-a facut binele si Caruia noi I-am fost nemultumitori, Se arata inca mai drept prin aceasta si biruieste in judecata Sa (precum a zis David mai sus) - fiindca, din multa Sa iubire de oameni, face
Iudei, zicind asa:

bine celor nevrednici

atunci pentru ce

munceste, de vreme ce noi I-am pricinuit

Se minie dupa aceea pe noi si ne a Se tndrepta si a birui in judecata

cu
te

Sa? Dumnezeiescul Apostol

de-amanuntul, zicind:
cesti,

strica impotrivirea aceasta prea-mfelepteste si

De vreme

ce

Dumnezeu

munceste,

tu, eel

ce te mun-

Dumnezeu, fiindca ar fi nedreptate ca tu, pricinuitor al biruinjei lui Dumnezeu, sa fi muncit de Dumnezeul ce biruieste. Ci, fiindca Dumnezeu nu este nedrept - ca, de ar fi nedrept, cum are sa judece lumea intra dreptate? - fiindca - zic - Dumnezeu cu adevarat nu este
nedrept, apoi cu dreptate te munceste pe tine. Drept aceea, nu fiindca ai pacatuit te-ai facut pricinuitor al biruinfei lui Dumnezeu, caci Dumnezeu putea a birui in judecata Sa si intr-alt chip, chiar daca tu nu ai fi pScStuit.
Iar aceasta: ca

nu

esti pricinuitor al biruinfei lui

zeu de

la

un om zic", se intelege aa: Eu zic acestea despre Dumnesine-mi, dupa socoteala omeneasca, adica precum este cu putinja a urmeaza

zeu
1

Iar Fotie tilcuiete zicerea: fie" aa: Socoteasca-se, mfeleaga-se, cugete-se ca e adevarat! (n. aut.)
Af\
*

Dumne-

Acelai Fotie (Atnfilohia, 67) zice c&: Aici, zicerea: intarete dreptatea nu se leaga de fiinta dreptafii lui Dumnezeu, ci s-a luat de Apostolul in loc de: Nedreptatea noastra face aratata dreptatea lui Dumnezeu, precum intunericul, alaUirindu-se luminii, o face sa strataceasca mai mult celor ce o privesc; i precum amarul, alaturindu-se cu dulcele, Tl face a parea mai dulce celor ce-1 mantnea. Caci un lucru, alaturindu-se cu cele dimpotriva, mai mult se vede." (n. aut.)

70

face

Dumnezeu

au socoteala negraita
i

coviresc cugetarile oamenilor, fara a

avea trebuinfa de dezvinovatirea

apararea noastra.

CM, daca adevarul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre

slava Lui, de ce dor mai sintjudecat ca pacatos? 8 $i de ce n-amface cele rele, ca sa vina cele bune, precum sintem huliti i precum spun unii ca zicem noi? Osinda acestora este dreapta.
Aici, Apostolul repeta iarai aceeai intelegere, ca sa
zicind:

o faca mai
caci doar

aratata,

Daca Dumnezeu
i

S-a slavit

S-a

aratat drept i adevarat pentru

ca eu
luci

am

greit

am

facut faradelege, pentru ce dar

ma osindesc,
Se

am

crat spre slava lui

Dumnezeu? Nu

sint vrednic

de ostnda pentru aceasta,

slavi

chiar de cununi, ca unul ce

m-am
i

facut pricinuitor de a

Dumnezeu!

Impotrivindu-se dar catre aceasta, Pavel zice aa:

tu, atunci negreit este adevarat

De este

adevarat ceea ce zici

ceea ce zic Elinii despre noi, Cretinii. Caci

daprisosit a pacatul, inmultit unde s-a ca spunind Pavel pe auzindu-1 Elinii, rul", ne luau in ns i ziceau ca Cretinii se indeamna aa: Sa facem cele rele,

urmeaza
primi ca adevarat cuvintul acesta pe care-1 zici tu, Iudeule, anume ca Dumnezeu Se arata bun i Se slavete pentru a ta rautate i nemultumire. Insa, fiindca cuvintul de mai sus al mincinoilor Elini e neadevarat - iar osinda lor

vom

este dreapta", adica

cu dreptate se vor munci - atunci

nici cuvintul tau

nu

este
i

adevarat, cind zici: Pacatuind, eu pricinuiesc lui

Dumnezeu

sa Se indrepteze

sa Se slaveasca. i, pentru ca acest cuvint al tau

osindit de

nu e adevarat, de aceea

eti

Dumnezeu ca

pacatos. Fiindca
i

nu

ai

pacatuit pentru slava lui

Dum-

nezeu, ci pentru socotinfa ta cea rea

iubitoare de mdulcire.

precaden

a
10 precum este
11

Nu

unul! este eel ce intelege, nu este eel ce cautape Dumnezeu.

scris:

Nu

este drept nici

12 Toti s-au abatut, impreuna s-au netrebnicit. Nu este eel a ft bunatate, nu este pina la unul" (Psalm 13). \)j (Psalm 13 Mormint deschis este gitlejul lor, cu limbile lor au viclen 5:9); venin de aspida este sub buzele lor" (Psalm 139:3); 14 gura lor este plina de blestem i de amaraciune" (Psalm 9:29); 15 picioarele lor sint grabnice spre a varsa singe" (Pildele lui Solomon
1:16;

haia

19:7);

&
71

/ 7 $i calea pacii

nuau cunoscut-o " (Isaia 59: 7,

lui

18 nu estefrica

8);

Dumnezeu

inaintea ochilor lor" (Psalm 35:1).

ce dumnezeiescul Apostol a zis mai sus ca Iudeii au ceva mai mult decit cei de alt neam, pentru ca Dumnezeu le-a incredintat si a dat in miinile or Legea - acum arata aici ca ei nu au nimic mai mult, incit, nepazind cele ce li s-au incredmfat, mai mult se invinuiesc. Adica: aveau ceva mai mult fiindca fusesera alesi de Dumnezeu, dar - de vreme ce cu faptele lor cele rele au necinstit pe Dumnezeu, Care li cinstise i li alesese - acum nu numai ca nu au vreun pnvilegiu, dar i vinovatie au mai multa. Zice apoi ca din partea ludeilor: Dar ce? Avem noi vreo precadere", vreo intaietate, mai mult decit neamunle" pentru ca am primit Legea i taierea imprejur? Nicidecum>" - adica mci unul, pentru cfi ?i Iudeii au pacatuit asemenea cu neamurile", ca sa nu zic ca au pacatuit mai mult decit neamurile". Dar de unde e aratata aceasta"? De la Prooroci, si mai ales de la David si de la Isaia, pentru ca acestea - de lanu este drept nici unul", pina la: de blestem si de amaraciune este plina gura lor - sint cuvinte ale lui David. Iar acestea - de la: iuti sint picioarele lor" pma la: calea pacn nu au cunoscut-o" - sint cuvinte
ale lui Isaia.
ai

Dupa

ale lui David. Apostolul

cei

ii

mai cunoscuti, care si pentru care, dupa cuvintele

aduce asadar ca mustratori impreuna-glasuiesc unul cu

lui Isaia, le

Apoi iarasi Iudeilor pe Proorocii

altul.

zice iar pe ale lui

si

Aceasta e pricina David. i fiindca

le zice

Isaia vorbeste aratat despre Iudei, apoi cele de mai sus.

_

David

tot

despre acestia

pe

i ia aminte, frate, ca, indata ce se abate de la bine,

omul

fimdca rautatea nu e altceva decit numai o abatere a miscarilor firii spre rau' Abaterea de la bine scoate pe om afara din fire si il face rau i netrebnic pen tru ca firea nu-1 mai foloseste la lucrari bune. Pentru aceasta a zis David- Toti " s-au abatut, impreuna s-au netrebnicit!" 141
'

se netrebniceste

^Iar

sfarimare

si

ticalosie" este pacatul, pentru ca nici

il

zdrobeste pacatul, din pricina prapastiilor lui. Caci fapta buna, fund o insusire buna a firii noastre, ne face sa umblam pe calea dreapta i neteda; iar rautatea, fiind afara de fire, ne face sa ne purtam cind in sus cind in jos, si de aceea facem mi carea noastra ostenitoare. i las de a mai po meni muncile de dupa viaja aceasta pe care ni le gateste noua pacatul Iar pnn calea pacii", vei intelege vietuirea cea dupa Dumnezeu, ca aceasta este calea netulburarii si a pacii. Pentru aceasta a zis Domnuf Luati jugul Meu asupra voastra, si vefi afla odihna sufletelor voastre" (Matei 11:29).
Icumenie zice cS impreuna s-au abatut" insemneaza ca s-au abatut de la bine. (n. aut.)
Iar
i Iudeii, 5 i

sufletul asa

precum

un lucru nu sfanma

neamurile"

72

"
toata ca Lege, sint in celor ce le zice Legea, 19 i stim ca, toate cite zice toata sa se faca Dumnezeu lui judecata sub si astupe gum sa se

lumea. Pentru

ca, din faptele Legii,

Iudeii:

nuseva indrepta nici un trup,

Pentru ca sa nu spuna

noua!

Pavel arata ca, toate cite Iar altora? graiasca sa dat, li s-a lor care Legea, ca era nevoie Lege. Fiindca ce lui ale carti cinci cele numai si nu Veche, cea Lege" numeste toata Scriptura David. lui psalmii Isaia si lui cuvintele numit ,JLege" Moisi, precum si aici a
neinfrinata si Iudeilor fala arata gura", toata astupe Iar aceasta: ca sa se Iudeilor, limbii a aceasta pornirea oprit a pornire a limbii lor. Deci Proorocul sa ca falindu-se graiau pacatuiau si Iudeii ca zice nu Insa care curgea ca un riu. stie ca sa ca Prooroci, de mustrati fost au aceasta li se astupe gura, ci ca pentru zis au Iudeilor gura astupa a pentru numai pacatuiesc si ca se falesc. i nu

Aceste cuvinte ale Proorocilor nu ni s-au zis a zis, Legea le zice Evreilor, celor ce sint in

acestea Proorocii, ci

si si

nezeu, adica osindita

ci

Dumlui judecata sub lumea e toata ca arata a pentru sale, faptele din indrepta se. a neputind mdrazneala, fara
anume de
darul lui Hristos. Drept aceea, tu
si

avind trebuinta de
Iudeule!

ajutorul altuia,

- o

- ce

te falesti

cu Legea, de vreme ce

tu esti vinovat judecapli,

Legift faptele din indrepta neputindu-te lumea, toata cu intocmai

20 caciprin Lege vine cunotintapacatulul 21 Dar acum, in afara Legii s-a aratat dreptatea marturisita fiind de Lege i de Prooroci.
Zice:

lui

Dumnezeu,

Daca

tu, Iudeule, te faleti

cei

cu Legea, sa

tii

ca Legea

ti

s-a facut pri-

cina de mai mare munca, pentru

142

Legea

te-a facut sa cunoti ce este pacatul.

lucruri din Legea lui Unele aa: aceasta zicerea tilcuiete Teodorit Baga de seama ca nu S& ucizi!, nu Sa prea-curveti!, nu Sa Moisi se potriveau cunotintei firii, precum: t^u i pe matatai pe Cinstete tau, aproapelui asupra furi!, Sa nu mMuriseti minciuna pe face acestea din fiecare ca tiau Legea primit nu au cei ce ica ta!, i cite ca acestea. CSci i fiind poca Lege de Puitorul hotMt le-a altele Iar pe rnunci. om vinovat de mustrari i chiar de

tinerea simbetei, jertfele i imprejur, taierea trivite nu e destul acestora implinirea numai Dar lucruri. altor ale inchipuiri care sint cele ca acestea ca, dm fapApostol dumnezeiescul zis i aceea a i de ele, de impartait a-1 arata drept pe eel i intru tilspune Aceleai le Dumnezeu. tnaintea lui trup tele Legii, nu se va indrepta nici un 2:15)." ei (Efeseni tnvataturile i poruncilor legea cuirea zicerii: (. .) desfiintmd (. .)

numai Iudeilor din vremea aceea

- precum

eu

am
i

preoteasca
a Tncetat
i

s-a

la lucrarea privitoare Legii partea insemnat undeva Legii preotilor cea despre jertfe, i puneri-Tnainte i a celorlalte lucrari nnduite i se p&zete lucreaza i stapinete, Legii morala a partea facut nelucmtoare; iar

ca,

dupa venirea

lui Hristos,

dupa tii: sa nu

venirea Mintuitorului. Pentru aceasta a zis

ucizi, sa

Domnul

catre tmarul acela: ,JPoruncile le

zicerii:

nu prea-curveti"

celelalte. i vezi

subinsemnarea

Caci voi spre

slobozenie v-ati chemat, fratilor" {Galateni 5: 13).

(n. aut.)

73

Iar

unuia ce cunoate pacatul

apoi pacatuiete, mai

ta,

mare munca li va fi. InsS

aceasta s-a intimplat din lenevirea

cunoscut prin Lege, i astfel ai tras vei scapa de munca? Primind dreptatea lui Dumnezeu" - care s-a dat fara Lege, adica credinfa in Hristos - pentru ca Dumnezeu ne indrepteaza, macar ca nu avem faptele Legit, fiindca toate le poate. i bine zice ca s-a aratat", ca sa se inteleaga ca dreptatea aceasta, veche fiind, era ascunsa. Iar ca nu era noua, ci veche, o spune numaidecit, zicind ca ea se marturisea de Lege i de Prooroci". Fiindca i Legea lui Moisi, i Proorocii, ziceau ca dreptatea lui

nu ai fugit de pacat, pe care 1-ai 143 asupra-ti mai mare munca. Deci, cum
fiindca

Dumnezeu

este vrednica de a se primi pentru

i

afara de Lege, este totui placut

vechimea ei. i, cu toate ca este intru insai Legea a se indrepta oamenii cu

dreptatea aceasta.

22 Iar dreptatea
toti

lui Dumnezeu vine, prin credinta in Iisus Hristos, la

1

AA

ipeste tod cei ce cred

toti

caci

nu

este osebire,

de slava lui Dumnezeu, 24 indreptindu~se cu darul Lui, prin rascumpararea cea in Hristos.
greit $i sint lipsiti

23 fiindca

au

Zice: Dreptatea aceasta, adica indreptarea cu care ne mdrepteaza Dumnezeu, vine la toti prin credinta in Iisus Hristos. Caci, purtind fiecare dintre noi
credinta, toti

luam de

la

Dumnezeu
au

indreptarea
luat

Iudeii, i Elinii
sint

fiindca

nu este
pacatul,

osebire. Caci Iudeii,

i ei el.

macar ca au

Legea, nu
pacatuit

neamurile'\ pentru ca

greit; fiindca, dei

mai vrednici decit au invajat din Lege ce este

atit

nu au

fugit

de

fi, macar ca nu au
lipsiti i ei

de mult ca Elinii (ca

Dumnezeu, la fel ca Elinii, fiindca cine pacatuiete dobindete necinste i ruine, iar nu slava i indraznire. Insa tu nu te deznadajdui! - pentru ca tofi - i Iudeii, i Elinii - se indrepteaza, fara de plata, cu darul lui Dumnezeu. Care dar se face prin rasde slava
lui

neamurile" adica), Iudeii erau

adica prin desavirita rascumparare pe care a savirit-o Hristos, pentru ca El S-a dat pe Sine-i plata de izbavire i astfel ne-a indreptat pe noi.
platire,

AQ

tru a- 1 catul.

Ghenadie zice ca Legea a fecut pe oameni sS cunoasca pScatele nu numai penopri pe om de la pacat, ci i pentru a-i pedepsi pe cei ce nu ascultau Legea i faceau paPentru ca, de nu ar fi pedepsit pe cei ce pacatuiau, Legea nu i-ar fi facut pe oameni sa
Sfintul
i

cunoasca, prin cercarea

prin pedeapsa simfita a pacatului, ca pacatul e rau, caci cercarea e mai adeveritoare decit cunotin|a goala. (n. aut.)

Dupa

Teodorit, acest la toti" insemneaza pe Iudei, iar peste toti"

(n. aut.)

msemneaza pe

cei

din celelalte neamuri.

74

intru credintu prin curatitor, dinainte hotarit L-a Dumnezeu Care Pe 25 45 singele Lui/ cu sa-i urate dreptatea Su, pentru slabanogirea pacatelor mai inainte facute 26 tntru ingaduinta lui Dumnezeu; ca sa-i urate dreptatea Sa in vremeu de ucum, spre ufiEl tnsui drept p indreptind pe eel ce traiegte in

credinta lui lisus.

Aid, Pavel pomenete de curatitor" i de singe" ca sa mduplece pe Iudeu cum ca iertarea pacatelor i indreptarea se face intru Hristos. i zice aa: singele cu dezleaga se pacatele crezut ca ai Iudeule! tu o daca Pentru ca, oilor, cu mult mai virtos trebuie sa crezi ca se dezleaga cu singele lui Hristos. $i - daca curatitorul Legii, care era Tnchipuire a lui Hristos - avea o asemenea
putere, cu cit

mai

virtos o are adevarul? Iar curatitor" se

146
,

numete acoperai

mintul [capacul, n. m.] sicriului Legii

care avea de o parte

de

alta doi

Heruvimi. Acoperamintul acesta, curatitorul, arata cu adevarat firea omeIar dumnezeieti. Sale al firii acoperamint un era ca care Hristos, neasca a lui firea Sa omeneasca, inchipuita de curatitor, se slavea de Puterile Tngereti,
care
fi

slujeau pentru unirea ei cu

Dumnezeu-Cuvintul dupa

unitul ipostas.
147

hotarita vechi era din arate ca sa dinainte", ca hotarit L-a ca Pavel zice izhavirea nrin singele lui Hristos, oentru ca sa vindece slabanogirea", adica

Tilcuind acestea, Coresi zice ca aici sint arState pricinile mdreptSrii, din care cea tncepatoare este Dumnezeu, cea de-a doua este Hristos, iar cea lucratoare este singele lui Hristos.
145

paIar pricinuirea Impartairii a toate trei este credinta. i acestea toate pricinuiesc iertarea
catelor. [...] (n. aut.)

Despre curator, Sfinta Scriptura zice acestea: i a fccut (Vaseliil) curatitorul deasupra sicriului, din aur curat, i pe amindoi heruvimii de aur, un heruvim la o margine a curatftorului, i un heruvim la marginea a doua a curatitorului, umbrind cu aripile lor peste curatitor" (leirea 38:6). Iar cum ca curatitorul avea inchipuirea lui Hristos, vezi.4a capitolul 9 al
epistolei catre Evrei, stih 5.
ta, i

146

Din

curatitor se facea aratat arhiereul, cind liturghisea buna-voin-

de oameni i milostivirea lui Dumnezeu. i cum ca Hristos S-a facut curatitor al aitora, i nu al Lui-i, mai inainte a marturisit dumnezeiescul David: Nu va da lui Dumnezeu imblinzire pentru Sine" (Psalm 48:1), despre care, tilcuind-o, marele Vasilie zice: Nu va da
iubirea
lui

Dumnezeu
147

imblinzire pentru Sine, ci pentru lumea toata,

cad El nu

are trebuinta de cura-

tire, ci

Insui este curatitor." (n. aut.)

Iar

Icumenie zice ca Tatai a hotarit dinainte pe Fiul drept curatitor, iar Fiul i-a varsat singele, dar a impreuna-lucrat i SfTntul Duh. Drept aceea, mintuirea noastra este dar obtesc al Sfintei Treimi. Pentru aceasta, i Sfintul Grigorie al Nyssei zicea ca Cretinii se cuvine a mul|umi intocmai i Tataiui, i Fiului pentru mintuirea lor: ,JEu zic ca cei ce primesc cu smerenie propovaduirea Crucii
tre Tatai, caci
i

a Invierii trebuie a da deopotriva multumire

catre Fiul,

ca-

mintuirea tuturor oamenilor a fost dar

f&cut mintuirea noastra daca

al voin|ei Tataiui, iar

Fiul a savirit-o.

Caci nu s-ar

fi

nu

s-ar

fi

pornit spre lucrare buna-vointa a Tataiui

75

'

urmat

msa si:

intru ingaduirea lui

si

bunatate

milostivire
si

slabanogii

mortii

48

Dumnezeu", ca sa arate ca, desi au dobindit multa de la Dumnezeu, oamenii au staruit a se aseamana cu

Acestea s-au facut msa ca sa se arate dreptatea lui Dumnezeu", adica pentru a se vedea ca Dumnezeu nu este doar drept, ci poate totodata a ridica si pe cei omoripl de pacat, aratmdu-i si pe ei drepji. La fel, aratarea
bogajiei este

cmd cineva nu e numai bogat, dar poate a-i face bogati si pe aljii. Deci - zice - sa nu te rusinezi tu - o Iudeule! - pentru ca te indreptezi in acest chip, pentru ca si Dumnezeu Se arata", adica Se impodobeste si Se slaveste, prin
atunci
faptul ca
si

ne indrepteaza' pe noi, oamenii, intru o vreme cind a crescut pScatul cind ne-am deznadajduit ca niste slabanogi si ca niste omorip: de pacat.

Asadar,

cum te rusinezi tu,

e

Iudeul, de aceasta slava a lui

Dumnezeu?
lege,

27 Deci, unde
Nu,

lauda?Afost inlaturata! Prin care

prin afaptelor?

ci prin legea credintei.

dumnezeiescul Apostol a aratat ca prin credinta ne indreptam. De aceea, potrivit rl intreaba acum pe Iudeu, si-i zice: Unde e dar lauda ta - o Iudeule! - si grairea ta cea cu fala? Nu zice: Unde \\\ este fapta buna? - caci Iusus,
Putere a Tataiui, ne-am invatat din Scripturi ca este Fiul" {Cuvintul 12 asupra lui Evnomie), Zicind msa tik trebuie sa multumim Tataiui i Fiului aseiar

Mai

catre noi, prin insai a

Sa Putere;

a cuprins impreuna, flra sa-L numeasca, i pe Sfintul Duh, pricina cea saviritoare a mintuirii noastre. Pentru ca, unde este Tatai i Fiul, acolo trebuie sa fie i SfTntuI Duh, pentru unirea i fireasca nedespartire a Sfintei Treimi. (n. aut.)
sfintul

menea,

Iar Fotie, intru

fie
i

o unire
lui

tilcuind zicerea aceasta, zice aa: In

i

vremea

in care ar

fi

trebuit sa

pedepsiti pentru slabanogirea

iubirea de

oameni a
lui

omonrea lor cu pScatele, oamenii s-au fericit de ingaduinta Dumnezeu. Iar dupa aceea - cmd trebuiau a se poc*i, i in ciuda iubirii
intru aceleai pScate. Iar

de oameni a
trebuit sa-i

Dumnezeu - eadeau

Dumnezeu i

atunci cind ar

fi

pedepseasca pe oameni nu numai pentru p^catele dinainte, dar

pentru c5 nu se

poc&au
zic

(ba'chiar creteau rautatea), in ciuda iubirii Sale de oameni intru o ce a facut Dumnezeu-Cuvintul ? S-a dat pe Sine-i ca rkscumpSrare
i

vreme ca aceasta i nu numai ca Ti

i
li

izbavete pe oameni de pedeapsa

de munca,

ci

fi

indrepteaza,

i fi

mintuiete

face

un dar ce nu are masura! Aceasta este o daruire ce covirete toata puterea daruirii! i este mtr-adevar o dovada de negraita dreptate, i nu de dreptate omeneasca, ci dumnezeiasca, mai presus de om. De aceea a zis i Pavel ca aceasta putere este numai a Lui, adica doar a lui Dumnezeu, i nu a vreunei alte zidiri.
Iar Icumenie, tilcuind zicerea: ca sS-i arate dreptatea Lui in vremea aceasta e aratarea dreptatii prin care Dumnezeu a adeverit fagaduinjele

motenitori ai imparatiei Sale.

Cu

adevarat, acesta este

de acum", zice ca ftcute lui Avraam,

mintui pe cei
a patimi El

anume ca

intru saminta lui se vor blagoslovi toate neamurile

ca

Dumnezeu va
lui

nevrednici. i bine a zis Sfintul

Maxim

ca aceasta este dreptatea

Dumnezeu,

Insui pentru cei pacato$i. (n. aut.)

76

nu o aveau, ci ca Pentru ce? Pentru loc. si vreme are mai nu adica Lauda ta a fost inlaturata mai nu acum iar Hristos, veni de a inainte mai vremea a te lauda in Lege era Finefolositoare. si netrebnica aratat s-a lauda este vreme pentru aceasta, caci inne sa trebuinta avut mai fi am nu indrepta, indca, de ar fi putut Legea a ne lecu Oare ludeilor? lauda lepadat s-a sa zice drepteze Hristos. Dar cu ce lege va acestea face va ce omul ca zice care Moisi, gea faptelor", adica cu Legea lui
deii
149

vorbeste doar de lauda. i raspunde

el insusi la intrebare:

vietui prin ele" (Leviticul 18:5)?

Ba -

zice

ci

cu legea credinjei intra Hrisfaptele lui. (Vezi insa

tos,' credinta care indrepteaza pe om in

dar, iar

nu pentru

-o

ca pentru Hristos, intra credinta si lege" tot ca Pavel numeste cititorule! credinta intra lauda-te Iudeule! o Deci Iudei.) la cinstit legea" era un nume

Moisi. lui Legea nu in iar indrepta, poate te care in Hristos,

faptele am omul, indrepteaza se credinta f caprin 28 Socotim asadar LegiL neamurilor"? i al iar nu ludeilor, al numai este 29 Oare Dumnezeu Cu adevarat, si al neamurilor"7 ** imprejur, taierea indrepta va Care Dumnezeu, 30 Fiindca este un singur
credinta. prin imprejur, netaierea iar din credinta,

Fiindca mai sus a aratat ca

Hristos, Iisus lui singele intra sta indreptarea

Din asa: zice si cuvintul aici incheie Pavel iar nu intru faptele Legii, acum i sa credinta. prin indrepteaza se omul tot ca toate cele mai sus zise, socotim - o Iudeule! - de ti se pare ca lucrul este fara cuviinta. Caci oare
nu
te

te tulburi

Dumnezeu

este

Dumnezeu

in parte

si

Dumnezeu numai
pe
tot

al

unor oameni, ca sa

mintuiasca numai pe

tine, iar

nu

si

omul de

tele acestea,

spune ca credinta
dinta ca

Apostolul rusineaza pe Evrei intr-un atita vreme cit nu marturisesc ca se mintuiesc

neam? Nu! Cu cuvinchip mai infruntator, vrind a

alt
si

neamurile", prin
isi

ei sint luptatori

de Dumnezeu.
al

Caci, cu aceasta, ei
si

arata necre-

Dumnezeu

pentru

toti

deopotriva.

Dumnezeu Deci zice: Dumnezeu

tuturor oamenilor
este unul
si

ca poarta de grija
si al

acelasi,

Evreilor,

taiat imeel pe (adica imprejur" taierea indrepteaza si al neamurilor", Care eel pe (adica imprejur" netaierea iar prejur), nu din Lege, ci din credinta"; imprejur taierea de pomenind i, credinta". prin netaiat imprejur) o primeste inamai putin cu zise cele iarasi aminteste si de netaierea imprejur, Apostolul lipsesc cind atunci foloseste nu imprejur taierea inte, cu care dovedea ca nici

pentru pricini: doua din faptelor" a lege numeste Iar Coresi zice ca Legea lui Moisi se iar nu i fenfaptele, numai cuprinde ca pentru i facem ca hotaraste i invata ce se cuvine sa
149

cirea. (n. aut.)

77

ar
31 Deci,
intareste

toprcJUr

<toS *- *

sine,

pen, c S anrfndona

^e stric/tm Ugea prin credi^i? Si nufie! a

Hristos

tmlrim Legea!

Legea Pen

m T'

"

"' 7"'

CS Credil*> l"u Hristos

Hristos

gea, ci mai mult o intareste \Z

pen. ca

iTsrii'SE^sir!.-ssr
vraam

cuin fa ln *tos Hristos nu necinste te Le" A

era

CAPITOLUL IV

aci,

Dumnezeu. 3 Caci cezke Scriptura? i a crezut Avraam

aaca Avraam s-a tndreptat dinfapt,

socotU lui (credinfn adicS) ca dreptate" (Facerea

ce a deslusit mdestul ca
toti

lui Dumnezeu si s-a *

1"%'
-

Dupa

si

Iudei

si

Fii; tA-

150

duPa

ca^t^^
g
,

a *-*i

trap? Dreptate-

De

unde, dir
?i i

am lui Dumnezeu,

Xpte Ba

din c

AVmm "

dinta cac

s-a socotk lui spre

dr^ta^

"*

fo,osit
'

fo

Parintde

"** ***"* " '

*-* "^ du

W
-

P*

nostru,

au nu s-a"ndreptat

d,

legarea acestei nedumeriri se bunatatite - cum zice Iacov -

din care

^^1^ ^
fapte

^P^* ViliZt 71 f
asenSf
?

* " Avraam P^tele PC jertfdnic?" 2:21). Dez<

aVM

CU adevarat

fa P te

' to Mesia, adica in Hris os Si

Avraam * *" 2^1 T ^ "ft

1

'

de

ce nu credea

78

mcredinja cineva desavirsit i a crede ca Dumnezeu poate nu numai a slobozi dm munci, ci si a face drept pe eel ce si-a petrecut viata fntru necinstirea de Dumnezeu, aceasta cu adevarat este mare lucru. De aceea credinta celui ce crede una ca aceasta i se socoteste spre dreptate", adica Dumnezeu nu primeste credinta lui ca sa-i dea plata pentru ea, ci ca sa-1 indrepteze. Drept aceeaaduce si el lui Dumnezeu ceva,
credinta adica.

lucru. Caci a se

Deci, dupa ce a aratat de la Avraam ca dreptatea, adica tndreptarea, se naste dm credmfa, Pavel il aduce martor pe David, care fericeste pe omul caruia Dumnezeu nu-i socoteste pacatul. i din aceasta arata mai mare covirire: pentru ca, daca este fericit acela care primeste iertare de pacatele sale in dar cu mult mai virtos e fericit eel ce, aratind credinta in Dumnezeu, se fndreapta din aceasta credinta. Pentru ca acela, iata, se fericeste de David, si nu s-ar
fi

urmat
fericirea este lucru
virful

Caci
i

mai mare decit indreptarea, fiindca aceasta este tuturor bunatatilor pe care ni le da noua Dumnezeu. 154

mare

9 Deci fericirea aceasta - in vremea taierii imprejur ori in vremea 155 netaierii imprejur? Caci zicem: i s-a socotit lui Avraam credinta
intru dreptate".

10 Deci cum i s-a socotit?

and era taiat imprejur, sau cind era netaiat

ci intru netaierea

imprejur? Nu intru taierea imprejur,

Zice:

imprejur!

aceasta' fericire se potriveste aceluia caruia Dumnezeu nu-i socoteste pacatul, adica celui ce s-a indreptat, iar Avraam s-a

Daca

Avraam

indreptat, atunci

s-a invrednicit si

de

fericire.

and era
taiat

Sa vedem dar cmd

s-a indreptat

Avraam-

netaiat imprejur, ori

cmd era taiat imprejur? Cu

adevarat, cind era ne-

imprejur! Deci fericirea cea mai de sus cade, adica se potriveste, mai mult la netaierea imprejur decit la taierea imprejur.
Iar
_

Tcologul Gngone, tilcuind zicerea de mai sus a

lui

carora h s-au lasat nelegiuirile arata desavtrsita curare a pacatelor. Iar aceasta: i cei carora h s-au acoperit acatele, arata ca curajirea s-a facut pe deasupra, iar nu intru P adinc. Iar aceasta: fencit- barbatul caruia nu-i va socoti Domnul acatul, arata o a treia P rmduiala, a pacatosilor al caror lucru i fepta nu sint laudate, ? dar care sfnt socotiti nevinovati, caci poate au ftcut pacatul intra necunostinja si de sila, ori cu scop bun" (Cuvint la Sfintul Botez) Iar dupa alfi tilcuitori, pacatele se lasa" prin Sfintul Botez si se acopera" prin credinta si nu le socote ? te pe ele Domnul (Nichita, tntru tilcuirea cuvtntului de mai sus al Teologului) Iar Dialogul ,n Psalmul al doilea din cei ai pocaintei, zice ca pacatele se acopera precum se

David, zice ca fericiti - cei

acopera rariile cu plasturul.

(n. aut.)

e a Zke Sfintul Grigorie a! , 'I' , , {Cuvint la intiia fericire). (n. aut.)

ff

Ny ssei

ca -fericirea este cuprinderea a

ori:

tot binele"

155

Lipseste zicerea: cade", precum ttlcuieste mai jos Teofilact,

se potriveste". (n. aut.)

80

11 lar semnul taierii imprejur l-a luat ca pecete a dreptatii pentru credinta lui din vremea netaierii imprejur, pentru afi el tata tuturor celor netaiati imprejur care cred, spre a sesocoti i acestora dreptatea, 12 gi tata al taierii imprejur, dor nu numai al celor ce sint taiati
imprejur, ci i al celor ce
parintele nostra

umblape urmele

credintei pe care o uvea

Avraam pe cind era

netaiat imprejur.

Aici, Pavel dezleaga o impotrivire, caci poate cineva ar zice:

Daca Avraam

s-a indreptat cind era netaiat imprejur, atunei pentru ce s-a mai taiat imprejur? La aceasta, Apostolu! raspunde ca Avraam a luat semnul taierii imprejur ca o

mdreptat din credinta, credinta pe care a aratat-o mai Tnainte, cind era netaiat imprejur. Drept aceea - fii'ndca
i

pecete ce pecetluia

propovaduia ca

el s-a

amindoua acestea
prejur

se socotesc lui
el al

Avraam:

netaierea imprejur,

taierea

im-

prin netaierea imprejur

se arata tata al tuturor celor netaiati impre-

jur", adica al neamurilor".

asemenea cu
ca
i

el, incit i

caror netaiati imprejur? Al acelora care ered acelora sa li se socoteasca credinta spre dreptate", adi-

Dar

aceia sa se faca drepti. i iarai, prin taierea imprejur, Avraam se arata tata al taierii imprejur", adica al Israilitenilor. Dar nu este tata al celor ce se asea-

mana

lui

doar prin taierea imprejur,

irm

ci al

celor ce

urmeaza

si

credintei ce s-a

Avraam
moarte
nezeu poate sa faca saminta lui nascatoare de viata i sa-i dea fiu. Deci toata noima (in^elesul) este aa: Avraam a crezut i s-a indreptat in vremea cind era netaiat imprejur, pentru ca sa fie tata al neamurilor celor netaiate imprejur. Iar apoi, a luat taierea imprejur ca pecete i semn al credintei aratate pe cind era netaiat imprejur, pentru ca sa fie tata i al Israilitenilor celor
taiati

imprejur,

anume

al

acelora care

umbla pe urmele

credintei sale

pe care

a avut-o cind era netaiat imprejur. Caci, daca lipsete credinta aceasta, in zadar

cu taierea imprejur, la fel cum ar arata cineva o punga pecetluita pe dinafara, dar fara nici un ban inauntru, ci dearta i seaca. i, in ziua de astazi, fiecare Evreu este ca o punga pecetluita pe dinafara cu ceara, dar fara a avea in launtru vistieria credintei careia taierea imprejur ii este pecete,

se falesc cei taiati imprejur

13 Fiindca nu prin Lege a primit Avraam i semintia lui fagaduinta ca vor moteni lumea, ci prin indreptarea din credinta. 14 Caci, daca cei din Lege sint motenitori, atunei credinta s-a
zadarnicit i s-a stricat fagaduinta,
4

Mai
Lege,
ci

sus, Apostolul a aratat

din credinta

lui

ca dreptatea (adica indreptarea) nu s-a facut din Avraam; iar acum arata ca nici fagaduinta pe. care a
81

dat-o

Dumnezeu

Patriarhului

nu

s-a facut din Lege, ci tot din credinfa care 1-a

mdreptat pe Avraam. i care a fost fagaduinta

face

Avraam motenitor

al lumii,

adica a se

Dumnezeu? Aceasta: a se blagoslovi intra Avraam toate nealui

fi

murile lumii. i zice ca, daca motenirea ar

fi

fost data prin Lege, credinta s-ar

zadarnicit, adica ar fost lucru deert

netrebnic. Fiindca cine ar

grija pentru credinta,

daca fagaduinta

lui

Dumnezeu

ar

fi

fost

mai fi purtat data de Lege} Dar

4.

aceasta nu e aa, fiindca

caci

Avraam nu

a motenit fagaduinta cu mijlocirea Legii

credintei,

unde era Legeal - ci cu mijlocirea

i

precum

este scris: i a crezut

Avraam lui Dumnezeu,

s-a socotit lui spre dreptate" (Facerea 15:6).

15 caci Legea pricinuiete minie;

nici calcare delege.

caci,

unde nu

este lege,

acolo nueste

Cu
urgie
i

aceste cuvinte, Apostolul arata cum, prin Lege, se strica fagaduinta lui
ii

Dumnezeu, zicind ca Legii

aduce blestem
poate
fi

urmeaza calcarea,
156
i

iar

de

aici

Legea

pricinuiete

pedeapsa.

Aadar, eel ce este vino vat de pedeapsa

fagaduinta?

cum mai

vrednic sa ia motenirea

16 De aceea, motenirea fagaduita

este din credinta, ca safie

dap a dar,

spre afi adevarata fagaduinta la toata semintia, nu numai la cea din Lege, ci i la cea din credinta lui Avraam - care este tata al nostrual
tuturor,

17 precum

Tata al multor neamuri te-am pus pe tine (Facerea 17:5) - tnaintea lui Dumnezeu, Caruia a crezut,
este scris:

99

De vreme
fndreptat
i

ce Legea pricinuiete urgie, Apostolul arata

aici

ca Avraam s-a

a motenit fagaduinta lui

lui

Dumnezeu

din credinta, ca toate sa fie

Dumnezeu. Darul insa intra ce lucreaza? Intru a fi adevarata fagaduinfa." Dar oare nu cumva i darul are calcare, precum Legea, ca sa fie neadevarate i acelea ce se dau in dar de la Dumnezeu? Nu! Ci, fiindca totul este dar i mila a lui Dumnezeu, atunci urmeaza ca i cele ce se dau sint adevarate la toata seminjia lui Avraam, adica la toti cei ce cred. i nu numai la
dupa darul
cei din
taiati

Lege, adica la Evreii cei

taiati

imprejur, ci

i la

cei din

neamuri", ne-

Avraam, nascuti din dmsul din credinta. De aceea, eel ce nu are credinta nu este nici saminta a lui Avraam, care e tata al nostra, al tuturor", adica al credincioilor, precum este scris ca: tata al
imprejur, care sint saminta a lui

multor neamuri te-am pus". Caci Avraam este tata

al

tuturor credincioilor,
fireasca, ci

precum Dumnezeu
156

este parinte al tuturor, adica

nu dupa inrudirea

Teodorit zice cS urgie" numete pedeapsa.

(n aut.)

82

dupa insusirea
arate

credinjei. Pavel a

adaugat

si

aceasta: Caruia a crezut", ca sa

ca Avraam a luat rasplatirea credintei spre a fi parinte al tuturor credincioilor. De aceea, daca tu - o Iudeule! - nu marturiseti ca Avraam este tata al nostru, al tuturor, imputinezi cinstea primita de Avraam pentru ca a crezut.

a Lelui ce mviaza mortu i cheamape

cele ce

nu sint ca si cum

arfi.

Pavel arata aid ceea ce spuneam mai sus, anume ca Avraam a crezut ca Dumnezeu poate nu numai sa invie un trap mort, aa cum era al sau, ci sa-1 si
arate nascator

de

alt

trap viu.

De

aceea zice

aici: al

Celui ce invie mortii". Iar

zicerea aceasta: si

cheama pe

cele ce

nu

sint

ca

cum

ar fi", a adaugat-o ca
fiii lui

sa arate ca lui

Dumnezeu
acestuia.

nu-I este cu neputin|a a-i face

Avraam pe

cei

ce nu erau
5>

fii ai

numeste", fiindca, asa

Nu a zis ca face si zideste cele ce nu sint, ci ca le cum noua ne e lesne a le numi pe cele ce sint, tot astnumi pe
cele ce

fel i lui

Dumnezeu Ii

este lesne a le

nu
m w'

157

sint.

18 Maipresus de nadejde, Avraam a crezut intru nadejde ca sevaface tata al multor neamuH,

Sa nu
Caci

socoteti
s~ar
fi

zice

ca

Avraam

a fost cinstit in zadar

158

fara dreptate!

cum

cinstit fara dreptate eel ce, afara

Dumnezeu neamuri"? Dar nu al Ismailitenilor - pentru ca aceia nu am dupa credinta, ci dupa fire - ci al acelor neamuri Avraam dupa credinta.
157

reasca, a crezut intru nadejdea in

de nadejdea omeneasca i fica se va face parinte al multor

s-au nascut din Avra-

care se aseamana cu

Ambrozie) zice ca - prin cele ce nu sint", pe care Dumnezeu le cheamS ca i cum ar fi" - se inteleg neamurile", care nu sint saminta a "lui Avraam i norod ai lui Dumnezeu, dar sint chemate de El ca i cum ar fi astfel. Allii inteleg ca aici e vorba de inainte-hotarirea lui Dumnezeu, Care, pe cei nenascuti, ii
Iar Coresi (dupa

are in minte ca

nascuti. Iar altii tn|eleg naterea lui Isaac, care

nu a
i

fost

dupa

atotputernicia lui

Dumnezeu. La

fel

a fost tilcuita, de Ambrozie,

zicerea:
i

dupa Celui ce mviaza

fire, ci

mortii", adica: Celui ce face vii pe nenascatori",

torn, prin morti", intelege aici

precum pe Avraam

pe Sarra.

Iar Hrisos-

Dumnezeu
i, la

neamurile", pe paginii cei morti din pricina necinstirii de a pacatelor, pe care Dumnezeu ii arata vii, prin buna-cinstire de Dumnezeu i

prin faptele cele bune.

zicerea aceasta a Apostolului, sint potrivite cuvintele minunatei Iuditha: Ai gfndit, i s-au fScut cele ce ai gindit, i s-au tnfatiat cele ce ai voit i au zis: lata, de fata sintem! (Iuditha 9:5). (n. aut.)

Severian zice i el intr-un glas ca Avraam, lipsit de nadejdea fireasca, a crezut intru nadejdea puterii lui Dumnezeu, Cei ce i-a fagaduit". i Teodorit zice: (...) afara de nadejdea cea dupa fire, fntru nadejdea fagaduintei lui Dumnezeu". (n. aut.)

83

19 dupa

cum

s-a spus:

neslabind in

Aa vafi semintia ta!" (Facerea 15:5); i, credinta, nu s-a uitat la trupul sau eel omorit, mat de o

suta de ani aflindu-se atunci, i la omorirea pintecelui Sarei;

20 i nu

s-a indoit, prin necredinta, defagaduinta lui

Dumnezeu,

ci s-a

cu credinta, dind slava lui Dumnezeu 21 ifiind desavirit incredintat ca, ceea ce afagaduit, puternic
intarit

este

face.
4 4

**.

ce a zis ca Avraam, dincolo de nadejdea omeneasca, a crezut in nadejdea puterii lui Dumnezeu, Apostolul amintete aici cum Dumnezeu i-a fagaduit Patriarhului ca semintia lui va fi numeroasa ca stelele cerului i ca ni-

Dupa

sipul marii". i

Avraam nu
i

a slabit,

ci s-a intarit in

credinta in inima sa,

nu
eel

s-a indoit de fagaduinta lui

omont de multa batrinete

nu a socotit ca trupul sau de sterpiciune nu va mai putea zamisli.

Dumnezeu,

caci

cuvintele acestea, Apostolul arata ca eel ce crede trebuie sa aiba multa putere, caci multi necinsteau i defaimau credinta, zicind ca ar fi lucru ce se face fara osteneala, i mareau faptele, care cer sudori i osteneli i au trebuinta

Cu

de putere pentru a

fi

savirite.

De

aceea, Apostolul zice ca eel ce crede are ne-

intarit precum s-a necredintei, cugetele departeze sa puternic ca suflet de voie in credinta i Avraam. Cum i in ce chip? Cu aceasta, ca a dat slava lui Dumnezeu i nu a crezut cugetarilor omeneti, ci a socotit cele vrednice de slava i

marirea
face
i

lui

Dumnezeu

s-a incredintat desavirit ca

Dumnezeu

po'ate a le

pe cele cu neputinta de facut. Ca aceasta este slava lui Dumnezeu. De aceea dar, eel ce nu crede i iscodete mult, acela nu slavete pe Dumnezeu. Si, fiindca Avraam nu era de o suta de ani intregi, pentru aceasta a zis Pa1

ff\

vel

cu indoiala ca era mai de o suta de

ani".

22 Pentru aceasta, credinta lui i s-a fi socotit intru dreptate. 23 Insa nu s-a scris numai pentru dinsul ca i s-a socotit lui spre
dreptate,

24

ci se

va socoti fi pentru noi, cei ce credem in Cel ce a sculat din morti

Hristos,

pe Iisus

Domnul nostru,
cum de

Avraam cind a zis: Stapine Doamne, dupa ce voi cunoate c&-l voi moteni (pamintul din Hanaan adica)? {Facerea 15:8) S-a indoit aadar!" i, dezlegind nedumerirea, zice vk Avraam a crezut, precum se vede fagaduinta implini care se va in cerceta chipul acelai capitol al Facerii, dar
Coresi, nedumerindu-se, zice: Dar
s-a indoit

159

mai sus din precum tilcuiesc Ambrozie, Hrisostom i Teodorit, (n. aut.) 160 Scriptura zice c& Avraam era de o suta de ani cind s-a nascut Isaac (Facerea, capitolul Isaac, Avraam 5). De aici, se socotete eg, atunci cind a luat ftgaduinta c& va nate pe fiul s^u
era de nouazeci
i

noua de

ani

i trei luni. (n.

aut.)

84

inviat pentru

noastra.

a zis multe lucruri mari despre Avraam, si cineva ar fi putut mtreba: Si ce se potnvesc acestea noua, Crestinilor, o fericite Pavele? - Apostolul arata ca pentru noi s-au sens acestea si ca noua ni se va socoti spre dreptate credinja, numai de o vom avea, crezind intra Dumnezeu, Care a inviat pe Iisus, dupa firea Sa omeneasca. Iar daca tu, Crestine, te mdoiesti ca pop sa fn indreptat, ia aminte la Iisus, Care a sters toate pacatele tale Care a munt dar nu pentru pacatele Sale, caci nu avea

wmdca

Care a inviat, dupa cum moarte si de iad Cel fara pacat? Asadar pentru aceasta a murit a inviat', ca sa-i slobozeasca pe oameni de pacat si sa-i faca drepti. Deci - precum Avraam a crezut ca trupul lui", care era ca mort, are sa invie - asa sa crezi 1 tu ca Iisus a murit si a inviat, si \i se va socoti si tie spre dreptate credmfa aceasta, precum i s-a socotit si stramosului
mii. 1

pacat, ci pentru pacatele luse cuvenea, caci cum putea sa fie tinut de

nostra

Avraam
*P

CAPITOLUL V
/ Drept aceea, mdreptindu-ne prin credinta,

prin

Domnul nostru Iisus Hristos,

avem pace cu Dumnezeu,

2 prin Care avem si apropiere, prin credinta, la darul acesta tntru care stam si ne laudam, intru nadejdea slavei lui 161

Dumnezeu.

Iar Coresi, tilcuind acestea, zice: 1) rodul dreptatii noastre este pacea, 2) nadejdea slavei, 3) marimea de suflet, 4) bucuria, 5) prietenia, 6) infierea, 7) viata venica.

Baga de seama ca - dupa

Dumnezeu, cind pazim poruncile

vreoporunca.
Iar purtatorul

pace cu noi tnsine, cfnd gonim de la noi patimile si cugetele cele rele din sufletul nosru 5 i nu sintem tulburaji de ele. Avem pace cu aproapele nostru, cfnd facem tot ce putem penmi a se impaca fratele nostru si nu-i pricinuim nici un felde sminteala. Avem pace
si si

Avem

Sfintul Grigorie Tesaloniceanul

avejn

trei feluri

de pace

catre

voile Lui si
w

cmd nu

ne mustra constiinta ca

am

fi

calcat

de Dumnezeu Calist, socotind despre pace mai pe larg, o tmparte in patru. Si zice ca una este pacea trupului, cmd acesta fsi primeste toata odihna si fnlesnirea care nu este pace, ci pare numai, caci pricinuieste sufletului multa tulburare. Iaralta pace este cea a simturi or, cind - fugind cineva de lume si de ale lumii, ori inchizindu-se pricinuieste simtunlor sale pace prin liniste i prin fuga, nici vazind, nici auzind, nici graind de cele ale lumii Este apoi a treia pace: cea a sim|uriIor si a sufletului laolalta, cind, impreuna cu pacea simtunlor, si sufletul este in pace din partea cugetelor, si puterile sale sint in pace prin liniste si prin pazirea minpi si a mimii. Aceasta pace este atunci cind cineva se roaga curat, si plinge mai cu

85

ce

vreme de Caci viepli. petrecerea despre vorbeste In acest capitol, Pavel si apoi vorbete defaimat, le-a faptele iar a zis lucruri mari despre credinja,
si

despre fapte

despre viejuirea Crestinilor, pentru a

nu

le socoti noi

nebagate

mdreptat, ne-a credinta ce vreme de Caci, in seama.

atunci sa

nu mai paca-

placuta Lui. cea noastra vietuirea prin tuim, ci sa Hristos. Jisus nostra Domnului mijlocirea Dar aceasta cum se va face? Prin El ajuta va pacatosi, eram care noi, pe mdreptat Pentru ca Hristos, Care ne-a

avem pace cu Dumnezeu

Insusi sa

ne pazim

si

sa

raminem

intra dreptatea aceasta, fiindca printr-Insul

avem

apropiere, adica

am

fost adusi, catre dar. Deci

- daca Hristos ne-a adus

virtos

departe eram care pe noi, acesta darul la

- cu mult mai

ne va

si tine

acum, dupa ce ne-am apropiat. care la acesta darul este i ce credin{a. noi chip? CU credinta, adica aducind si prile-am care pe bunatatilor tuturor dobmdirea ne-a adus Hristos? Aflarea si
mit prin Sfintul Botez. i intra
acest dar - zice

Dar cum am

fost adusi la darul acesta,

in ce

Apostolul

stSm, avind adeve-

nicad nu si totdeauna stau dumnezeiesti rirea si neprefacerea, caci bunatatile sa nadajduim ci luat, am ce cele ciodata. i nu numai ca avem cu adeverire

luam

si allele

caci zice:

Ne laudam

in nadejdea bunatatilor viitoare, care,

fiindca sint spre slava lui Dumnezeu, pentru ca sa se slaveasca Dumnezeu.

ni se vor

da

negresit, desi

nu

le

meritam,

162

&
aduce

bine tiind ca

in desavtrsita face se pace patra cuvinte. dulceata i ia aminte cu dulceata la dumnezeietile toate. Atunci, el pe zidit le-a ce Celui Duh, Sfint neziditului suflet ctnd omul va primi venirea toatft mintea, ca covirseste care pacea are si osebita, se lumineaza, i se bucura, si viaza viata pace Duh, de facatorului bucuriei vedeniei, si si insufletirii, si luminarii, si

urmare a

lucrSrii,

Celui ce insufia tn initna enipostatic

si lucrator.

si schimbatoare este pricing aceasta din osteneaia si, Pacea a doua si a treia se ctstiga cu desavlrsitului oprirea intru si trupeasca osteneaia ftra face se nedesavlrsita; iar cea de-a patra n. m.] lucrare, fel de nici un tngaduita era nu le sabatism [sarbatoarea simbetei, ctnd Evreilor care Dumnezeu, lui pacea zicerea: vezi la si (capitolul 82 din cele netiparite). Despre pace,

covirseste toata mintea" (Filipeni 4:7); si la: iar

Dumnezeul

pacii" (Filipeni 4:9). Zice

51

nu se Duh, Sfintului lucrarea fara care, patimi, Marcu Asceticul: ,JPacea este izbavirea de (n. aut.) CXCII). capitolul duhovniceasca, legea afia!" (Despre zicind: Alexandrinul, 162 Chiril Sfintul aici aduce este asemanarea pe care o
Prea-buna
Socotesc ca, precum mirodeniile cele mai ispitirea pe prm tnfoctndu-se cuvios, sufletul i doar atunci ctnd se impreuna cu focul, tot asa este mbune ce fapte feluritei aratarea lucratoare care o patimeste si prin durere, face mai
alese tsi arata

buna mireasma ce este

intr-tnsele

tr-msui" (cartea

despre Patriarhul lacov). adecu sint dragoste de pricinuitoare ?i lauda fn tticuirea zicerii acesteia, prea-vrednice de mbi Dmtru a necazun? in laudam ne unde De zice: vUrat si cuvintele tnteleptului Fotie, care
intti

86

4 $i rdbdarea

cercare, iarcercarea nadejde, iar nadejdea

nu

rusineaza,

ne laudam - zice - numai intru bunatatile ce or sa fie, ci mca mai mult ne laudam intru necazurile de fata ce le avem. Sa nu va tulburap! zice
fra-

Nu

din pricina ca ne necajim, fiindca necazurile acestea sfnt lauda Crestinilor. Caci necazul pricinuiete rabdare, rabdarea cercare, iar cercarea Tl alege pe eel ce se ispiteste. Si, dupa ce este cercat si cugeta in constiinfa sa cea buna cum ca pentru Dumnezeu patimeste, omul nadajduieste ca va lua plata pentru necazurile sale. Iar aceasta nadejde nu cade, nici nu rusineaza

Jilor Crestini,

pe

eel ce

nadajduieste. Intru aceasta a zis Iacov, fratele lui Dumnezeu: Fericit e omul care rabda ispita, ca, lamurit facindu-se, va lua cununa viefii, pe care Domnul a fagaduit-o celor ce ll iubesc pe El" (Iacov 1:12). Caci nadejdile

oamenilor,

rusineaza pe cei ce nadajduiesc intr-insele; iar nadejdile lui Dumnezeu nu sint asa, fiindca Acela ce da cele bune, adiea Dumnezeu, este nemuritor si bun. Si noi, cei ce vrem sa luam bunatafile, desi vom muri,
li

nefiind adevarate,

vom

viejui iarasi, deci

nu e

nici

o impiedicare ca sa

se adev'ereasca.

i63

pe Dumnezeu, caci tot eel ce iube 5 te se bucura cind patimeste pentru eel iubit. Dar de unde s-a revarsat acea dumnezeiasca iubire si a cuprins toata inima noastra? Din PreasflntuI Duh, Cei ce S-a dat noua, incit totul este al darului celui de sus. Si sintem prea-datori sa-L iubim 1, daca se tnttmpla a patimi ceva, sa nu ne departam de iubirea Lui. De ce? Pentru ca El ne-a iubit pe noi mai intii! Si pe cine? Pe noi, care eram vrajmasi i Iuptatori Tmpotriva Lui Ai vSzut covirsirea? Ai v3zut ctt de mare e datoria? Adauga i ceea ce e mai mare mca: nu numai ca ne-a iubit, dar S-a si lasat a fi necinstit pentru noi, a fi
foarte

palmuit,

rSstignit si socotit

Cine nu-L iubeste pe un mbitor ca Acesta? i cine ar putea saviri ceva vrednic de o iubire atit de mare, sau cine ar putea rasplati ctt de putin din datorie? Fiindca, de ar muri de zeci de mii de ori, nu face vreun lucru mare, caci patimeste pentru Facatorul s3u de bine, pentru Cei ce-1 iubeste, iar nu pentru vrajmasi si Iuptatori, precum a patimit i patimeste Acela pentru fiecare din noi. De aceea, cmd patimim, sintem datori a ne bucura i a ne veseli c& ne-am invrednicit i noi a suferi ceva pentru un lubitor atft de mare, chiar daca intr-o mica masura" (la Icumenie). (n. aut.) Iar Fotie zice ca Pavel a tnceput de la zicerea: spre nadejdea slavei lui Dumnezeu" i a sfirsit la: iar nadejdea nu ruineaza" ca s3 arate ca nadejdea cea dintii este a incepatorilor necercati cu necazurile si cu ispitele, iar cealalta a celor desavirsiti, care, ceremdu-se prin necazun i aratindu-se neindoiti, au deplinatatea i ajung la ctstigarea celor nadajduite. Asa de pilda, a nadajduit Avraam, dupa batrtne|e si dupa sterpiciunea Sarei, ca va ajunge tata al neamunlor. Aceasta e inttia nadejde, mare cu adevarat, dar necercata. Mai tirziu, Dumnezeu 1-a cercat pe el si 1-a lamurit cu o infricoata topitoare, cmd i-a poruncit sa aduca jertfa pe fiul s3u. Iar Avraam nu s-a indoit, ci s-a sirguit sa-1 junghie pe Isaac, f3ra a socoti si a zice: i cum ma voi face eu tata al neamurilor daca tnjunghii pe acesta? Aceasta este nadejdea
diavolilor!

mtre cei morti. i, prin toate acestea, a aratat iubirea Sa catre noi. O, iubire care infricoseaza pe Ingen, care i-a suit pe oameni la ceruri i a stricat tirania

cen

desavirita, care dobtndeste cele nadajduite.

Iar

marele Vasilie

tilcuind zicerea: i din toate necazurile

mele m-a

mul 33 - zice c8 - daca necazul lucreaza rabdare, iar rabdarea cercare atunci eel ce se leap8da de necaz se lipseste pe sine-si de lamurire. Deci, precum nimeni nu se tncununeaza daca

izbavit", din Psa,

87

5 caci dragostea lui Dumnezeu s-a revarsat in Duhul Sfint ce S-a dat noua.

inimile noastre, prin

a care pe iubirea la de plecind fie or sa ce Apostolul adevereste bunatatile fi necredincios, nu Sa Pavel: zice acestea Cam noi. aratat-o Dumnezeu catre cade! nu venice cele bunatatile pentru avem omule, caci nadejdea pe care o aici ne-a de inca incit mult, de atit iubit ne-a Dumnezeu de vreme ce Caci ne nu sa putea ar cum Duh Sau Sfintul prin Sai, fara de osteneala,
facut
fii ai

dea

si

cununile,

dupa
lui

ostenelile ce

am

suferit pentru dragostea

revarsat dragostea

Dumnezeu
ni

in inimile noastre" e in loc de:

lui

Sa? Caci ,, s-a Bogata si imin inimile

belsugata se arata Tntru noi dragostea

noastre

Dumnezeu,

fiindca

avem

Duhul

Sfint

pe Care

L-a

dat.

cei pentru murit a vreme, la noi, fund neputinciosi 6 Caci Hristos, inca
necinstitori.

bun eel pentru iar cineva, muri va greu, cu 7 Si abia pentru poate indrazneste cineva sa moara, inca ca, aceea prin noi intru Sa dragostea 8 dor Dumnezeu intareste noi. pentru murit a Hristos noi, pacatosi fiind ne Lui, singele prin acum noi indrepttndu-ne 9 Cu atit mai virtos dar, vom mintui printr-lnsul de urgie.
eel drept,

Pavel a zis ca dragostea dragostei marimea arata acum, Iar noua". dat noastre prin Sfintul Duh ce S-a neputincei noi, pentru Hristos luat-o lui Dumnezeu din moartea pe care a

Mai

sus,

lui

Dumnezeu

s-a revarsat in inimile

si fapta dreptatea precum neputinta, este pacatul ciosi", adica pacatosi, caci a Hristos Algazia catre epistola in dupa Ieronim, buna sint sanatate. Si a faHristos Dar inmultise. se pacatului a aceasta murit atunci cind neputinta ci si pacatosi, numai nu eram care noi, pentru cut inca mai mult, caci a murit om un pentru chiar cineva muri ar abia Dumnezeu, cu toate ca

necinstitori

de pacatosii noi, pentru Hristos muri a Iar drept.

este desavirsirea dragostei

si

necinstitorii

de Dumnezeu

nu are impotriva-luptatori,

nu nevoitori, iarasi zice la tflcuirea aceluiasi psalm ca, pentru huhti, binecuvintam; ocariti, fiind cind, slava, parinteasca hrana i iscusinta care ti due catre (n. aut.) iaudam." ne necaz pentru necajiti, multumim; mingiiem; dosaditi ori obijduiti, noasvoia de neputinciosi 164 eram mtntuim: 1) ne Fotie zice c'a aveam trei impiedicari ca sa si necinsUton de deasupra pe eram ajutor; mult 2) tra iar nu dupa fire, si de aceea ne trebuia El, si fi cinsteam pe cu razboi bateam si Dumnezeu nostru Dumnezeu, caci gonisem pe ajutatorul
tot a?a

se poate arata nici lSmurit decft

numai pnn necazun. i necazurile stnt cu adevarat ca o

dumnezei; 3) eram

88

vreme" insemneazS: vremea potrivita si inainte-hotanta" _ caci Hristos a murit pentru noi la vremea cuvenita, precum spune si aceasta: cmd a venit plmirea vremii". 165 Deci, fiindca Hristos a murit nent *,. moartea tos ne va izbavi pe noi, cei care ne-am mdreptat, de urgia ce va sa fie' Caci de vreme ce ne-a dat lucrul mai mare, adica a ne indrepta - cum sa nu ni-1 dea 1 pe eel mic, adica a ne izbavi de urgie? (Iar urgie" este munca ce va sa fie dupa Teodont.) Si, dupa ce ne va mintui de urgie, cum sa nu ne dea
si

Iar zicerea: la

tile

cele vesnice, pentru multa iubire cu care ne iubeste? Ni le va da negresit' daca vom ramine pma la sfirsit intru darul si dragostea Lui.

bunata-

10 Caci - dacS, vrajmaifiind, ne-am impacat cu Dumnezeu prin moartea Fiului Sau - cu mult mai vtrtos, impacindu-ne, ne vom
mintui intru viata Lui.
Apostolul pare a zice aceleasi lucruri ca mai mainte, msa injelegerea cuvmtelor lui este osebita. Fiindca, mai sus, a zis ca eram pacatoi; apoi, a zis ca ne-am mdreptat; iar apoi a zis dupa asemanare [prin comparatie (n. )] ca daca Hnstos ne-a mdreptat cu moartea Sa pe noi, cei pacatosi - cu mult mai virtos ne va mintui acum, dupa ce ne-am mdreptat. Iar aici, pomenind de

moartea
aa:

si

tnvierea
atunci

lui

Hristos, aduce mtelegerea iarasi

L-a dat pentru impacarea noastra, cu viata Fiului Sau?

ci

ne-am impacat cu Dumnezeu prin smgele si moartea Fiului Sau, cum sa nu ne mintuim acum cu viata si mvierea Fiului Sau? Pentru ca daca Dumnezeu-Tatal nu a crufat, nici nu S-a scumpit atunci a da pe Fiul Sau'

Daca

dupa asemanare

si

zice

cum sa nu ne

mintuiascS mai virtos acum'

11 $i nu numai atit, ci ne i laudam intru Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am luat acum impacarea.

Nu numai
tru aceasta,

ca ne-am mintuit

zice

ci

ne

si

laudam

intru

Dumnezeu pen-

ca ne-am mintuit fund pagini,

mai ales ca ne-am mintuit nu prin

5 ' fiind inSa " e " a iubk Bunu1 Kul lui Dumu, i sufletul i-a pus pentru : c dragostea Sa cafre no.. Si - daca atunci, cmd ajunsesem tntru attta rautate, ne-a iubit, si ne-a ndicat si ne-a mdreptat, smgele S5u dtndu-i pentru slobozirea noastra - cu mult mai virtos, dupa ce ne-a mdreptat astfel i ne-a f&cut ai Sai, ne va apara de aici inainte, cmd nu mai trebuie ca El sa moara ._n 1C i no. nu mai ajungem la atita neputinta si rautate ca mai mainte. Pentru aceasta dar trebuie sa avem adevarata si f5ra indoiala nadejdea ftgSduintelor celor bune. (n. aut Vezi cum se tilcuieste mai pe Iarg zicerea: cind a venit plinirea vremii" in subinsemnarea la Galateni 4:4. i de ce a venit Hristos Tn cele mai de pe urma vremi, vezi la zicereaiar acum o data, la sfirsitul veacuriior" (Evrei 9:26). (n. aut.)

7j^f\ ^J

'

89

Domnul
itor i al

pricinufiind noastre, laudei pricinuitorul nostra Iisus Hristos". El e

tmpacarii noastre cu

Dumnezeu.

prin $i, pacatul lume in intrat a om 12 De aceea - precum printr-un

pacat,

pentru oamenii, toti la trecut a moartea i moartea tot aa

care

toti

au pacatuit.

radala mtoarce se noi, pe mdreptat ne-a Dupa ce a zis ca Domnul Iisus in intrat au doua acestea ca arata cina raului, adica la pacat si la moarte, si acestea ca arata va apoi Iar Adam. prin lume printr-un singur om", adica Hristos. Iisus prin adica om, printr-un tot s-au pierdut" (ori s-au stricat") Pentru Adica: pacatuit"? au toti care Dar ce inseamna zicerea: pentru lui pricina din si murit, a cazut si a acela Adam, au pacatuit toti oamenii. Caci ar ft pacum ca si oprit, pomul din s-au facut muritori si cei ce nu au mincat
w.
-.

166

catuit

si ei.

166

Iar Fotie tilcuieste zicerea: pentru care

toti

au pacatuit" asa: De aceea - zice -

munm

iar noi, tnceputul, ftcut el a Cad el. cu impreuna cu Adam, pentru ca pScatuim impreuna Acelai sporeasca. sa ftcut 1-am i savirit 1-am avind prilejul, nu am oprit raul, ci impreuna .penaceasta: ca zice Fotie tot CCXLI), Amfilohia (mtrebarea

lucru

il

zice

Icumenie. Iar in

toti au greit ca pentru adica: pricina, ci persoana, tru care toti au greit", nu araw zipacat, stramoescului impartairea despre Intr-un glas vorbete i Sfinpltul Teofilact (adica anabaptitn i armenii carpocratienii, Multe socoteli eretice au rasarit, caci ctndtoti oanu ca socoteau Duh) de luptatorii (poate ras-botezatorii), cei mai noi, i sacramentarii din cei nascuU pruncn numai ca zis au calvinii menii s-au tmpartasit de pacatul acesta." Iar alfti Iar necredmciosi. din nasc se cei ce dar nu si credincioi nu se tmpartasesc de acest pacat, si plecarea c&tre pamintii, a e care adevarului, au zis ca pacatul stramosesc este necunostinta stramopacatului ale certari ci stramosesc, pacatul timi care e a vointei. Dar acestea nu slnt toti du P a lucrarea la imparte se care omului, fiinta sesc Altii au zis ca pacatul stramosesc este si In fire. Iar fiinta in fiecaruia schimbindu-se n. m.]
.

ptngarita a voirii
pelagienii,

de sine

[vointei libere,

cu toate ca au lepadat stramosescul pacat de Iar socoteala imitare. simpia oarecare dupa imparte intru aceasta
la tot

neamul omenesc, ziceau ca

el se

Bisericii sobormcesti i

eel drept si cuvtntul la de abatere e drept-siavitoare este ca pacatul stramosesc nu pacatul straasemenea, De toate. a Facatorului neimplinire a datornicei ascultari Intru porunca ac^stora^si a radacina si pricina ci rau, mosesc nu e necunostinta mintii si plecarea voii spre lor, pina si la mmaicii pintecele din chiar pina i la cei sfintiti el se imparte la toti oamenii necredin nasc se ce pruncn la doar nu si Nascatoarea sasi Doamna noastra de Dumnezeu ^cu lucratoare tmpartasirea a du tntr-adevar attrnare, ci ori P imitare simpia a du nu i dinciosi; P al StinCanonul 121 (dupa pacat acestui iertarea spre el Tocmai de aceea se boteaza pruncii el. cu lucrator i adevarat cu tmpartasiti sint tului Sinod din Cartagina), pentru ca ei el a gresit? ce vreme de dintr-insul, nasc cei se Dar de ce se imparte pacatul lui Adam la (Pidalion). nou din tipanta noastra cartea Canon, numitului subtnsemnarea la aceasta Vezi

are fiinta, ci

90

Lege.
tfiind Legea.

Moisi
pacatuisera,
este

dupa asemanarea calcarii de poruncS a lui Adam, care chip al Celui ce urma sa vina. 167

Pavel vrea sa arate ca, pentru pacatul lui Adam, cei ce nu au mincat din pom, i deci nu au pacatuit ei insisi ca Adam, se socoteau i ei ca si cum ar fi pacatuit 1 de aceea mureau. Asadar aceasta arata, astfel: Pacatul - zice c - era in lume si ce s-a dat Legea, adica pacatul a stapmit si mai inainte de Lege. Dar care era pacatul acesta, oare pacatul ce urmeaza din calcarea legii? Cum sa fi fost astfel pacatul, de vreme ce inca nu era Legea? Caci se socoteste pacat doar atunci cind este lege si cmd oamenii o calca. Dar - de vreme ce a Moisi pnn Moisi ', arata aid Legea - dupa Teodorit caci zice: Au pe Moisi adica Legea - i pe Prooroci", Luca 16:19); iar Apostolul zice: (...) in ziua de astazi, cind se cite te Moisi adica Legea - un acoperamint " zace peste slc v mima lor", 2 Corinteni 3 1 5) ---moartea zice si mai inainte de a se da Le^a, atunci si pacatul, prin care a imparatit moartea, a tost mai inainte de a se da Legea. Caci nu ar fi imparatit ea daca nu ar fi fost pacatul, care pricinuieste moartea. i - de vreme ce s-a aratat ca pacatul nu era cunoscut din calcarea Legii (fiindca nici calcare de lege nu era) ramine

pM

pM

lt

P
a

J
f

U Un mgur cuvlnt: "P entru care

,

toli

P ieir . pricinuitor al mintuirii; 2) Adam a ImnL!il 3 ^ part* ,t pacatul eel unul la toata firea omeneasca, iar Hristos a mintuit-o si a slobozit-o pe a P5 tele 1 CCl Stram eSC ?i de Cde di 3 > Adam "-a desptit d'e "** " DumnLt H Dumnezeu, ar Hnstos ne-a impacat si ne-a unit cu Dumnezeu; 4) Adam ne-a omorit vremel-

nlc^nnS b r 1 ah:"" H*
'

marturisim ca mnul nostra lisus Hristos, ca unul ce nu tltf ?, x S-a nfceut dm saminja, este mai presus de pacatul stramosesc. (n. aut UP a CoreS1 ' Adam a fost chi P al lui 108 fndca amindoi smt pSrinti ai nostrr aa x , T ,3r HriSt S dUpS ap0i Adam prin aceea ca ' * Hristos se ase
?1

2 caTne S
?

stZt?

J",!-

r ^n
s

f Cei J dm

au gre it", a aratat

aici

Adam
-

ca din pricina

lui

Iar ChipuI materiaInic

Um ZK De aC6ea

care se

t0
'

te l0gii

"

'" Patlmaa

?i

-du, <*oarea viare a semin ei

t

Pacatul

T?

T
'

fireSC

^^

H^

Pe Pamtnt '

, cinuitor al P"

^
'

** Hristos

Pe de aka Parte '

Tntre ei Se afla ci

- o-

2
la

Z S"

^
5 la

,nvi3t pentrU Ve?nicie; 5)

'***

de mlTrrte

da7
aC

^^^ ^^
**
cea de l a cea

Adam

nu

s "a

ffi

ct pricinuitor de pacat fngeritntru

(adka de neP^acere

Ju)

?i

impact, tn a doua crescut, iar in a treia s-a pierdut. Si una era mai mainte de Lege, alta sub Lege* 'mLeze sub dar si tntru dar. i primele doua smt stari de moarte, iar aLa stare delata n
dintfi,

iS^X Hnstos; def i Hnstos pM

:
3)

CreSi

Stnt trei stari: ! >

Adam pM la Moisi; 2) de la Moisi pfn5

pacatul a

la sffrsitul lumii. Intru

ZZn

m)

91

asadar ca pacatul a fost acela

ratit si

al lui

Adam,

peste cei ce
la

nu au

pacatuit ei
si

din pricina caruia moartea a unpainsisi (fiindca acestia nu au luat lege si

calcat-o), dar au pacatuit

porunca de

Dumnezeu

nici
lui

nu au

dupa asemaal

narea calcarii de porunca. a

Adam

si

s-au facut partasi pacatului aceluia

Hristos p^ntni nrp.asta

calcarii sau si pacatului vinovati facut i-a vechi

- nrecum Adam
toti

eel

de porunca pe

oamenn,
to|i

aceia
desi

nu au pacatuit ei fnsisi tot asa si Pentru mdreptare. de vrednice fapte facut acestia nu au
!'"

Hristos i-a indreptat pe

oame

aceasta,

Adam

u: +, ?~v.;i
t

Ar^inin vp.snir. adica a lui Hristos, noul

Adam.

prin daca, caci darul; cu este precum 15 Dar nu este cu greeala 168 lui hand vtrtos mai mult cu multi , greseala unuia, au murit cei unui darul prin multi, intru prisosit Dumnezeu i darul Lui au
.

singur om, lisus Hristos.

16 i darul nu dintru unul

gregelL
Hristos

pacatul ca greit; a care unul acel seamana cu cea adus multe de tndreptare spre darul iar este spre ostndire,

zice

- nu

ne-a folosit pe noi doar

atit eft

ne-a vatamat

Adam,

ci

cu mult mai mult.

greseasca unul,
zeu-Tatal
si

Caci - daca pacatul

chiar fara a gresi ei

sa incit rau, atita face putut a lui moara, sa si osindeasca se sa toti eel nascuji dintr-msul Dumnelui darul prisosi va virtos mai cu mult insisi

Adam

nu numai

sindu-se cu imbelsugare
168

revarHristos lisus lui al Sau, Fiului al Lui, ci si al 169 Dumnezeu lui darul fi va nu i asupra multora.
Pavel a

Aici zicerea: cei multi" se ia in loc de: toti", din cei top. Caci ostndire." spre fost au oamenii unuia, toti greseala prin precum, zicind: iar nu unn osmditi, fost au si murit au Adam, mostenind zamislirea si nasterea prin samrnta, smgele este acesta acesta toti, dintru Beti asa si altii nu. Asa si acel cuvtnt al Domnului: gindindu-ne toti pentru de: loc in intelege se Meu, care pentru voi si pentru multi se varsa", (n. aut.) stnt multi. to^i aceia si fiindca mare, mai la partea cea acestea intra ca zice Fotie 169 tnteleptul Prea-bine ttlcuind aceste cuvinte ale Apostolului,
,

precum

tot

ttlcuit

mai

tnainte,

...

fiImpotnvirea, asemanare. a du si asemanarea P tmpotrivirea, lucruri: trei arata se si mpacarea cu Dumnezeu catre vrajba indca sint potrivnice intre ele: pacatul si nepacatuirea,

covirsirea

si mmtuirea, scularea si viata. moartea Dumnezeu, ostndirea si pnnasa toti, la ele re urmat au printr-unul Adam precum caci, este, iarasi asemanare Iar unul cu impreuna ca faptul vedefn se covirsirea tr-unul Hristos au urmat tuturor cele bune. Iar nu mmem bune cele tn dar voie, de cele lor Adam au ajutat catre rau si cei multi, prin pacatele relele pe care ceva: tn vede mai se i isprava. a ajutat, ci singur darul lui Hristos s-a facut si dat si s-au h inca acestora ci pierdut, lui nu numai ca s-au stranepotii si Adam pricinuit le-a faptul ca in ales mai amtat s-a aceasta covirsirea Icumenie, a du Iar Hristos. la de bunatati P a e vo.e de cele pacatele si inca ajutor ca luat a Adam, lui pacatul tnceput ca avtnd moartea, ajutorul fara tuturor asupra intins s-a Hristos oamenilor, si asa i-a omortt pe toti; iar darul lui

tndreptarea; pieirea, caderea

si

92

Sre5eala adiC4 paCa,Ul Cd ostndit "' . "variu-se de ta a Adam smgur, s-a facut spre osmda tuturor striinepotilor lui, adica spre moarte ? , mca sp re mai multe picate, si asa au ajuns oamenii a f staSiti'de

AdZ
P

S
;

'

muSe Id ^ " ^ 1 fll!7 .!T' "rl-'

-

03

dan" '"

DUm " eZeU S

"

Si

"^ P"

CUt s P re fnd.pta.r
?' '<*

cet

s-au racut

Adam, ci inca in urma

. ...

_, f^, faC dupa ca^ea

t%l~* adica n ne-a mdreptat prin Sfintul Botez.

""* "*

Poruncii

Hristos uc^iegina toate pacatele """, de catre Adam, s-a facut noua mdreptare,

i7 Ca - <fe vreme
pnntr-unul -

darul dreptatn intru vrnta vor tmparMprin unul Iisus Hristos. IS Deaceea -precum, prin greseala unuia, intru top, oamenii a intrat osmdirea- tot asa si, prin tndreptarea unuia, intru toti oamenii
intrat indreptarea

pentru greseala unuia, moartea a imparatit cu mult mai virtos cei ce au luat prisosinta harului $i
ce,

vietii.

mincmd
imparateasca moartea peste
virtos
toti

oamenii, cu mult mai virtos noi, credinciosii

- zic

am
Hri
Hristos

mica parte de bunatate, ca sa ne indoim de bunatatile cele viitoare pe care nadajduim sa le dobindim de la El? Ba, ci bunatatile Lui s-au prea-mmum noi cu pnsosmta darului, incit ne asemSnam cu

to
si

unul ce, fund dator mult a fos"

fost slobozit

dm

temnita
si,

si

s-a iertat datoria, ci,

nenumarati
cinste,

mat

intrind in palatul imparatesc, s a mvrednicit si de mulS s-a facut fiu al imparatului. 170 Deci, mcheind intelegerea cuvimdor
tnVier
ci ? i

bam

pe linga acestea, a

luat

mZTlf f numa, ca nu cred,

mor^
nnn
,
si

fiindC

a dat Prin HristOS necredincio ilor Iudei si Elinilor care * nu f" hulesc si razboiesc credinfa lui Hristos. Caci toti
' '

credinciosii, si necredinciosii. (n. aut.)

se

scula

Z dm

P n caTele cateie lumn, cumpanindu-se du se cu

t!?

J^f o

n Uind

Zicerea aceasta '

acesta,

?i

du "iezeiescul Hrisostom
1

rl*rnin

"^ ^^ no T rNu f Nu iT
noi daton. at
>

* " ^ "T""' par ca o

3
atita

te indoi H dar,

omule, vazind

^
93

picaturS de apa tn fata noianului marii Cu PentrU "0i nchi t erarn

al

aceea a morfii i a pacatului, atftaMian peste ea (Cuvintul 1 la Epistola cStre Romani).

s-a stI s scinteia

bogatie de bunatati, nici nu cauta sS

^ ^ SS5^ P^ ^mu dS iSX2^S^^

ta S

zice ca atft

de mare ca-

itUi

afliTZ
se

P gramadindu

sale Apostolul zice:

vem't

bLtemul

Zat
a dat

greseala", adiea pacatul numeste o aeum Tudeeata",

sus a ma. ce ceea (vezi ca oamenilor tuturor i ostnda asupra tot asa
lu,

De aceea dar -

asa

cum,

prin greseala lu.

Adam eel
Adam) -

unul, a

S'&paaek
lor,

in locul

oamemt, i darul.a top blagos.ovenia venit a 5 unuia Hristos pacatului, indreptare; in locul mortn, viata.

s,

i s-aufacutpacato ? om, singur unui 19 Ca - vrecum prin neascultarea dreptt se vor om singur unui , ascultarea multi - tot a$a, prin

cei

face cei multi.

173

In aceste graiuri apostoliee

fiindca mai sus a zis:

nu precum prin grese ala unuia

Nu am
pacatuit no,

este tautologie

cum
(...),

ar putea

asa

st

sapari Ci pnnmdrepta-

zice a 5 a: lar Chiril al lerusalimului

atit

?tt"*^*";

,ru noi

matmmwm ^SSEKSESS^
cu Patoa SaTcit ar
fi

" ^XeotgSetkaTde

Hristos pendat-o a care pe rascumpararea bogata este ar vo, e. sa se de diavoln, pe top inca si de ajuns spre a mintui

fiTferTcuTi^tru ca prin ea ne-am 9 ^eeasta, Gheorghe Coresi

ca mapui esfe

*SS *&&
unul"

invrednicit

mai

tirziu

cu

atitea

damn.

(n. aut.)

zice:

F ilosofii spun ca moattea ar

fi

fireasca,

fe^S^ J
3d
1

rila *vohin

1.1ft -fl moartea naste savirs.ndu-se, zice: ,J>acatul, uSi Iacov fratele Domnului fiapfca nepoa pedeaps* este dupa fire, ei e ostada, tea ei dovedesc ca moartea nu ^on vou> cea este tata it i deprindere, 5 mafca a pacatului este pofta cea dupa in tatalui, adica a vomtei, este saminta i dulcea(a, maicii este pomirea si

J*

grese a.a nnni

^W^IJ* 0<W>
,

*bH

Iar

saminta

ite

de
173

L"m Cactprectm acol'o printr'un om

a inceput moartea, adiea

pnn Adam,

a 5 a 5 , a,c.

stricarea mortn tot printr-un om s-a facut

(n. aut.)

Repetare a acelorai

lucruri. (n.

m.)

94

rea unuia

r - dumnezeiescul

to|i

Apostol talmace te acum ce este acea grei

muip

adica

oamenii s-au facut vinovap! muncii

Hristos?

osindiji morjii.

moarte
zdrobit,
si

noi

ne-am

slobozit din osinda

ei.

20 Iar Legea a

intrat ca sa se tnmulteasca greseala;

si,

unde

pacatul, acolo

a prea-prisosit darul;

s-a tnmultit '

Fiindca Apostolul a aratat ca topi cifi s-au nascut din Adam s-au osindit lai apoi s-au mintuit de Hristos, unna dar a se nedumeri cineva si a zice: Si ce a facut Legea atifia ani, daca Hristos ne-a mintuit, i nu ea? La aceasta raspunde Pavel si zice ca Legea a intrat" (in loc de: s-a dat") la o vreme, iar nu de la bun inceput, si a sporit pacatul, fiindca da multe porunci pe care oamenii le calcau, inmuljind astfel pacatele. Iar acest ca", aici,

nu

arata scopul, ci is-

prava, adica: Aceasta a urmat de la isprava s-a dat ca s& rnipufineze pacatul si sa-1
Si
sosit

si sfirsitul

lucrului. Fiindca

Legea

strice,

dm pncma lenevirii oamenilor, nu a firii Legii.

- de vreme

dar s-a facut lucrul dimpotrivft

ce, prin Lege, a prisosit pacatul

darul lui

facut ceresti i fii ai lui Dumnezeu. De aceea, Pavel nu a zis ca a prisosit darul", ci ca a prea-prisosit", ca sfi arate
astfel

dm

pacate, ci i-a

mai presus de pacat prin Hristos, caci nu numai ca a slobozit pe oameni

si

Dumnezeu

a pri-

mdreptat

si i-a

mulpmea si imbelsugarea darului.

21 pentru ca, precum a tmparatit pacatul prin moarte, asa s& $mparateasc& si darul prin dreptate spre viata
vesnica.

imparat, iar moartea ostas intr-armat de pacat. Deci - daca a imparatit pacatul peste noi, oamenii, avind moartea ca ostas al lui - cu mult mai vtrtos va imparap peste noi darul lui Hristos. Iar darul acesta are cu sine si indreptarea, stricarea pacatulm, si, prin stricarea pacatului, strica

Fiindca mai sus a zis ca a prea-prisosit darul, Apostolul arata aici si bmecuvintarea lucrului, ca sa nu fim necredinciosi. Si zice ca pacatul a fost

impreuna

aduce viata vesnica. Deci s-a facut ca un razboi intre doi potrivnici, i pacatul avea ca ostas al sau moartea, iar darul avea ca ostas al sau dreptatea. Apoi,
Tflcuind acest loc, Ghenadie. Patriarhul Constantinopolului, zice ca aceasta se potriveste cu ceea ce zice acelasi Pavel In Epistola catre Galateni: Deci ce este Legea? Ea a fo t adaugata pentru calcarile de lege" (Galateni 3:19)." (n. aut.)
174

si

moartea

si

95

omortnd pacatu. cu tmpreuna imparatul pacat, pe omont 1-a dreptatea viafa vesica. oameni tntru inttat a si atunci
moartea,

si

CAPITOLVL
1 Deci, ce

VI
sa prisoseasca ca pacat, tntru oare zice? Ramine-vom

vom

2 SaZufie! Noi, care

intr-insul?

am

murit pacatului,

cum vom mai vietui

priso.it s-a inmultit pacatul a

Rindca

unde acolo ca sus mai zis a Pavel

Pave ob 1? nmeste

SaS^SS23L SU

a-1 ztce

de

uejon

p
Atunci,

^ prin
cum o
sa

viem

iarasi

supune aceluia.

m c* ** 3 Au nu m

m0aHea tntrU teZat b ' ne """ tn HHstOS

moarte,ca unpreuna cu El tntru ingropat ne-am 4ATaZ,pZTolz, -a,asa Tatalm da*.. prin *p1e2m Hristos S-a sculat din morfi,

umblam ji noi tntru innoirea

chipul Aici, Apostolul adauga
Si zice ca
|i

vietii;

pricina pentru care noi

am

murim

IZL
"s
176

Hnstos cru pentru fost ce a ceea lucrul. Ota, cu murit a Acela precum mortii,
noi astSzi. (n. m.)
(...)". (n.

lui

Hristos'adica

Botez, pacatului fiindca, prin Sfintul ne-am botezat ca sa murim si

mbu area

ne-am botezat

g*** mtru

Judecata, rationament",
Intra allele, se zice: au

cum zicem
stiji,

nu

fraplor

am.)

96

177

cea
fel.

mormintul, aceast
Pentru ca Hristos

desi

nu in

acelai

178

177

Pentru aceasta s-a scris

tea

Domnului: apa -

in aezamintele apostoleti: Deci botezul se da intru moarpecetluirea Duh; Sfintului locul in in locul ingroparii; untul de lemn
i

ieirea impreuna-murire; de semn afundarea e marturisirii; adeverirea e in locul crucii; mirul din apS, de impreuna-inviere" (Cartea 3:17). pentru ca - dupa Iar Pavel a pomenit intii moartea, al doilea ingroparea, al treilea invierea,

botezului, apa in [scufundaji tngropati fie murit sa au cei ce nevoie ca e marele Vasilie invie adica, ridice, sa [sa se scoaie se mortii sa asemanarea intru ingropat m.], pentru ca eel

n.

n.

o ca launtric sau omului fata nemaiavind Hristos, intru care e m.], prin darul lui sa Hristos, lui singele prin iertare luind i pacatele arzindu-i pirlitura de oala; ci, in foe decit mai mult Hristos, intru cele indreptarile innoita, sa viata prin sine, intru straluceasca

Dumnezeu

[Adica evanghelie intru cineva boteaza se Cum Botez. despre (Cuvint toata piatra scumpa" (n. aut.) intru buna vestire a lui Hristos, nu intru vreo carte a Evangheliei, n. m.]).

numele in botezam ne zis sa Domnul a pentru ce este nedumerire Lucrul vrednic de intru Hristos". botezam ne aici sa zice Pavel iar Duh, Sfintului i al Fiului Tataiui, i al in cuprinde Hristos lui numele zice ca care Vasilie, marele de dezlegata Aceasta nedumerire e este a lucru acelai Deci Sfintului Duh. ungerea uns, i eel pe Fiul i a uns, scurt i pe Tatal ce Iar cuHristos. intru botezat ne-am ori ca Treime Sfinta intru botezat zice cineva ca ne-am pomeApostolul, faptul ca tulbure nu sa nimeni i pe acestea: vintele marelui Vasilie sint
178

zice: Citi cad Duh Sfintului i al Tataiui numele deoparte ori lasa multe nind de botez, de Hristos in Citi iarai: i (Galateni 3:27); imbracat v-ati Hristos in in Hristos v-ati botezat,
v-ati botezat, intru moartea Lui v-ati botezat

caci

numele
i

lui

Hristos este marturia totului,

aratind

pe Dumnezeu menete doar pe Duhul la botez: Ca toti - zice Duhul boteza intru veti Iar voi va i aceea: aceasta unete cu (7 Corinteni 12:11). i se botez la care s-ar cheacel desavirit zice e ar ca nu nimeni aceasta, din Dar, (Fapte Sfint 1). (savfririi botezului), cea predania necaicata ramine trebuie a caci Duhului, ma doar numele
i

ce L-a uns,

pe Fiul eel uns,

ungerea, pe Duhul... Uneori insa pointr-un trup i intru un Duh ne-am botezat

data intru darul eel de viata facator" {Despre Sfintul Duh, capitolul 12). in botezau Apostolii ca pentru mai intii nedumerindu-se Fotie, injeleptul Iar

numele Domadevarat dupa cu botezau Apostolii zice: i nedumerirea apoi dezleaga Hristos, nului Iisus i al Fiului i al Tataiui, numele in boteze sa predanisit au unii altora i porunca Domnului
Duh. i dogma a naterea de savireau ca pentru Hristos, nu lui numele boteaza in ca lumea. Se zicea insa Lui, numelui chemare a aceasta prin m.] Duh, n. din i din apa naterea Botez, [Sfintul doua *pe invatatura Lui tainica dupa i Hristos lui legea dupa botezului darul dadeau ci fiindca le i Hristos intru i Hristos, lui numele intru botezau aadar ca zice care le-o daduse lor. Se
Sfintului

se latea pretutindeni,

legea stapinea

propovaduirea inconjura

intru numele Domnului Iisus pentru

ca, botezind pretutindeni, intareau legea lui Hristos,

nimic scazind, nimic adaugind, ci intru

numele

Tataiui, i al Fiului i al Sfintului

Duh

ierur-

propovabotezau, ce cei Deci apropiau. se la cei ce invatatura tainica curatitoarea .i ghisind sfintite slujiri, era fiacestei al invatator incepator i ca Hristos Iisus nostru Domnul duind pe
resc a zice ca boteaza intru numele

cu numele lui Hristos. Adica Apostolii boteslava propovaduind Domnului, porunca legiuiete precum Invatatorul, dat zau precum le-a nu inm.], [persoana, n. ipostas osebit de Hristos'\ numele Fiindca Celui ce a invatat tainele.
lui

Hristos

semneaza numai Domn

nimic mai mult,

ci i slava, cinstea i lauda.

97

noi,

murind

intru botez

dupa

pacat,

vom

in via

dupa fapta buna.

w 179

i
i

- precum
prin a

Hristos S-a sculat din morti prin slava Tatalui", adica prin Sine-i

Sa

dumnezeire
lar

180

(caci slava Tatalui" este Fiul)

aa

noi

vom

invia cu alta

mai jos

zice: Citi in Hristos

ne-am

botezat, intru moartea Lui

ne-am botezat, insemneaza ca trebuie botezul) dupS invatatura Aceluia i dupa cum ne-a fost predanisit. lar zicerea: intru moartea Lui" nu inseamna ca savirim naterea de a doua cu chemarea morjii Stapinului - Sa nu fie! Ca aceasta faradelege a cutezat s& zic& Evnomie, eel ce nu-L credea pe Fiul de o frin# cu Tatai ci C& aceia care se boteaza in numele Tatalui, i al Fiului i al Sflntului Duh urmeaza mortii Mintuitorului intru Sfinteie Simboale i intru infelegerile cele ascunse... Fiindca i Israilitenii, urmind lui Moisi, au strabatut pe jos firea cea umeda [apa Marii Roii, n. m.] ftra a-i
acest Tn Hristos

ne-am botezat. Prin sa savirim naterea de a doua (adica

uda picioarele" (Amfilohia, intrebarea 42). Vezi i tilcuirea stihului 12, la capitolul 2 al epistolei catre Coloseni i subinsemnarea de acolo. lar ca trupul celor ce se boteaza trebuie a se acoperi cu totul cu apa in sfin^ita scaidatoare, marturisete i Sfintitul Dionisie Areopagitul, zicind:

s-a luat ca inchipuire a morfii i

tainuit

Acoperirea cea materiala cu apa a ingroparii. Deci invatatura simbolica il povajuiete in chip

pe eel ce se boteaza cu sfinfenie ca, prin cele trei afundari in apa, el urmeaza moartea cea dumnezeiete incepatoare a ingroparii de trei zile a lui Iisus, datatorul de viaja (Despre ierarhia bisericeasca, capitolul 2).

ne-am botezat, dar nu adauga de catre cine, cu toate ca e aratat ca de preoti, ca sa-i invete pe preoti a cugeta smerit. De aceea, tilcuind zicerea: iar voi va veti boteza intru Duhul Sfint" (Fapte 1:5), i dumnezeiescul Hrisostom zice: Nu a spus: eu va voi boteza intru Duhul Sfint, ci: va veti boteza, invajindu-ne sa cugetam smerit. Ca aceasta este aratata din marturia lui loan, care spunea ca el nu boteaza decit cu apa i ca: Acesta va va boteza pe voi cu Duhul Sfint i cu foc (Luca 4:16)" (Cuvtntul 31 la Fapte), De aceea, nu fac drept cei ce zic: Eu va botez!" (n. aut.)
zice aici ca

Baga de seama ca Apostolul

Pentru aceasta, sint cu adevarat minunate

narile facute

vrednice de o minte imparateasca asema-

de marele Vasilie, cu care se potrivete fiecare Cretin care se boteaza. i zice ca

lina, cind se vopsete in vreo culoare, toata se preface i se inchipuiete in culoarea aceea.

Ori,
te

mai potrivit a zice: fierul pus in focul aprins de aerul ce se sufla in el mai bine se cunoade are vreo rugina i mai lesne se cura|a. i ii schimba nu numai fafa, ci ii leapada i in-

virtoarea, fScindu-se

mai moale

orice unealta ar voi. i,

face tot foe el insui, ci

cuvint care mustra
incit face

mai indeminatic, ca meterul sa poata face dintr-insul fScindu-se straiucit, de unde mai inainte era negru, nu numai ca se scinteiaza, lumineaza i infierbinta i pe cele ce se apropie de el. In
i i

acest fel trebuie a se face

i

Cretinul care se boteaza in foe, adica in cuvintul invataturii,

i

cearta rautatea

arata darul faptei

bune

i al

poruncilor dumnezeieti,

pe eel botezat sa urasca nedreptatea i sa se ingretoeze de ea, precum zice David: Nedreptatea am urit-o i m-am scirbit {Psalm 118:163), ca sa vina intr-o dorire de a se cuprin credinta intru puterea singelui

rati

Domnului nostru

Iisus Hristos" (Cuvint despre botez.

Cum
sa

se boteaza cineva intra evanghelie), Deci pentru aceasta noi, Cretinii care ne botezam,

lepadam toata impietrirea i nesupunerea i sa aratam toata supunerea i ascultarea intru poruncile Domnului. i sa stralucim ca fierul eel infocat, arzind cu Duhul - dupa acelai Vasilie. i nu numai noi sa ne luminam de catre Soarele drepta|ii Hristos, ci sa-i luminam i pe altii (tot acolo). (n. aut.)
Caci Teologul Grigorie, prin slava", intelege dumnezeirea. Intru
spre Fiul, el scrie aa: Iar
;

al

doilea cuvint de-

Dumnezeu

S-ar zice

mi

al

Cuvintului, ci al Celui ce Se vedea, pre-

98

inviere,

cu vietuirea cea noua adicS. Pentru ca, daca curvarul se va face mtreg-injelept [curat cu cugetul, feciorelnic, n. m.], iata, intra el s-a facut i moarte, i viaf a, adica rautatea a murit Tntru dinsul, iar fapta buna a inviat i viaza.
fast saditi
fi parti

fast

sa se nimiceasca trupul pacatului, pentru a nu

pacatului.

mai sluji noi

am

ca ci Hristos, mortii lui asemanarea impartait cu ne-am ca Pavel nu dintr-insa. urmeaza rodul ce aratind sadire prin saditi", impreuna fost
a zis

Pentru ca trupul
181

Domnului, ingropmdu-se
fiindca ne

in pamint, a adus rodul mintuirii

lumii.

Iar noi

mgropam

in

apa dupa pacat aa

gropat in pamint dupa trup, facindu-ne astfel 182 motenind , deci i a invierii Lui, tai intru asemanarea mortii Lui
ta venica,

cum El a fost ?nTmpreuna saditi - ne facem pari

noi via-

daca

vom

arata invierea prin faptele

bune

[ale credintei, n. m.].

cum i Tata nu al

pe Pavel zicind: Dumnezeul i, dei ziHristos-Dumnezeu." al lui adicS slavei, Parintele Iisus Hristos, nostru Domnului cem cS Tatal L-a sculat din mor|i pe Hristos, nu e nimic necuviincios, c&ci L-a inviat dupa
Celui ce Se vedea,
ci al CuvTntului... Asculta-1

ceea ce era ca om,

iar

nu dupa ceea ce era ca Dumnezeu, de vreme ce

tot

ca

om a primit Patitrupul St&pi-

ma

moartea - precum zice Teodorit. (n. aut.) 181 Iar marele Athanasie, tilcuind numirea impreuna
i

saditi", zice:
i

Precum

nului, tngropindu-se in pamint, a rasarit lumii mintuire, tot aa

in botez,

trupul nostru, ingropindu-se

ne-a odraslit noua dreptatea." i Teodorit zice: ,JFiindca a numit mintuitorul botez inchipuire a mortii, cu schimbarea numelui in rasadire a aratat luminat invierea, caci tnvederat rasare ceea ce se rasade^te."
182

(n. aut.)
lui

Chiril Alexandrinul zice ca

asemanarea mor|ii" este moartea

Hristos, caci Hristos

nu a ramas mult Tntru moarte, ci a treia zi S-a ridicat. Iar Icumenie zice aa: Vezi bunatatea lui Dumnezeu, ca noi murim moartea Domnului numai intru fnchipuire i intru asemanare, dar de invierea Lui ne vom impartai intru adevar i
lucrator." Iar
s-a facut

dumnezeiescul
sadit
i

Maxim

tilcuiete zicerea aa:

Cel ce i-a

omont

voia pacatului

Tmpreuna

cu asemanarea mor|ii

lui Hristos. i eel

ce a inviat voia dreptatii s-a

facut impreuna sadit

cu invierea Lui" (capitolul 23 a sutei a asea din cuvintele teologice). Zice i marele Vasilie: ,JFacindu-ne impreuna saditi cu asemanarea mortii lui Hristos, tmpreuna cu E! ne vom scula din morti. Caci prin sadire se intelege ca, in aceasta viata, omul nostru launtric trebuie sa inchipuie masura inomenirii Lui, prin innoirea vietii i ascultarea pina la moarte intru incredin^area adevarului graiurilor Lui, ca sa ne facem vrednici de a zice
cu adeverire: Dar de acum nu mai viez eu,
ci Hristos viaza intru

mine." Iar pentru

viitor, sa-

dire inseamna ceea ce a adeverit acelai Apostol, zicind: Caci, daca

am

murit impreuna, tot

impreuna

vom

invia" (Cuvtnt despre botez).

(n. aut.)

99

Pentru ca omul. nostra eel vechi", adica rautatea

sa se strice trupul pacatului",
parti,

183
,

s-a rastignit imprelui Hristos,

una cu El", adica, prin botez, s-a ingropat asemenea cu trupul

ca

anume

rautatea aceasta, alcatuita din osebite

care era ca un trap. Altfel spus, ca sa se strice trupul nostra eel pacatos

(sau zamislit intra pacat

nimicit,

- dupa
i

Coresi).

De

aceea zice ca trupul trebuie sa

ci

fie

nu pentru a
184

se pierde

a se topi ca trupurile moarte,

ca sa nu mai

pacatuiasca.

7 Caci eel ce a murit s-a indreptat de pacat

Pavel zice aceasta pentru tot omul:
teaza, adica se libereaza
i

Ca - precum

eel ce

moare

se indrep-

inceteaza de a mai pacatui

tot aa i tu, Creatine,

care te-ai botezat

privinta
185
lui.

te-ai

omorit in ce privete pacatui, ramii totdeauna mort in

i

De

aceea zice

marele Vasilie: S-a indreptat de pacat,

aducerii aminte celei patimae" {Cuvintul 1

adica a scapat, s-a slobozit, s-a curatat de tot pacatui, nu numai de eel prin
fapte
i

prin cuvinte, ci

de eel

al

despre botez).

8 lar daca am murit impreuna cu impreuna cu El,

1

Hristos,

credem ca vom

i viepii

S*^

Dupa

Teodorit, omul eel vechi" este socoteala cea rea, iar dupa Fotie, viata cea Tnve-

chita in pacate. i se

numete om" pentru aplecarea

i

tinerea nedezlipita

oarecum

fireasca

pe care o au oamenii catre viata cea uoara. Vezi

tilcuirea zicerii: (...)

dezbracindu-ne de
e frumoasa.

omul
ta

eel vechi

de faptele

lui" (capitolul 3:9 al epistolei catre Coloseni), fiindca

Iar marele Vasilie zice ca

omul

eel vechi

numete toate pacatele

spurcaciunile, care ara-

impreuna ca madulare ale sale" {Cuvintul 1 despre botez). i iarai zice ca - precum Cel rastignit, primind judecata de moarte, S-a departat de cei ce vietuiau cu Dinsul de demult, ajungind mai presus de cei ce se tirasc pe pammt - tot ap acela care, prin botez, s-a rastignit impreuna cu Hristos a scapat de toti cei ce vietuiesc in veacul acesta, inaltindu-i cugetarea
catre petrecerea cea cereasca" (la
fel).

Marele Vasilie insemneaza inca

aceasta:

De vreme

ce invatatura despre botez este prea de nevoie Cretinilor, Apostolul zice inca o data ca omul nostru eel vechi impreuna s-a rastignit i cele de aici incolo, ca, prin repetare, sa inchipuiasca mvatatura aceasta in sufletele Cretinilor mai cu intarire, urmind astfel lui Iosif, care a tilcuit

de doua

ori visele lui

Faraon"
al

(la fel). (n. aut.)

(n. aut.)

i Fotie zice

ca trup

pacatului" este, cu alte cuvinte, insui pacatui

unii

Icumenie arata insa

cum

au

inteles ca acest cel

ce a murit s-a indreptat de pacat"

insemneaza botezul - intru care impreuna am murit i ne-am ingropat cu Hristos, i ne-am indreptat de pacat - nemaifiind un al doilea botez, ca sa murim intr-insul i sa ne indreptam.
Iar Coresi arata

ca dumnezeiescul Hrisostom
cit este viu, iar

Teodorit zic ca - precum robul se rinduiete

este supus ei

se

supune robiei
i

dupa ce moare nu mai

tot aa se

sloboade de

robia pacatului

Cretinul eel omorit prin botez. (n. aut.)

100

9 tiind ca Hristos, inviind din morti, nu mai moare, caci moartea nu

mai are stapinire asupra

Lui.

10 Caci ce a murit a murit pacatului o data pentru totdeauna; iar ce traiete traiete lui Dumnezeu.
11 Aa

p voi, socotiti-va afi morti pacatului

Domnul nostru.

186

p vii lui Dumnezeu in

Hristos Hsus,

Aici Apostolul pare a spune iarai aceleai lucruri, dar nu e aa: pentru ca,

mai

sus, zicea despre

cum

trebuie noi, Cretinii, sa

pacatului, iar

acum

vorbete despre

cum

trebuie sa

raminem totdeauna morti avem totdeauna in sine-ne

invierea vietuirii

dupa Dumnezeu. Caci, daca am murit impreuna cu Hristos prin botez, credem ca totdeauna vom avea intru noi invierea vietii Lui celei 187 noi, fiindca i Hristos, dupa ce a inviat, viaza pururea, fara a mai muri. 188 Iar ceea ce El a murit [dupa firea Sa omeneasca, n. m.] a murit pentru pacatul nostru, iar nu pentru ca era vinovat i vrednic mortii, caci era fara de
186

Foarte bine sfatuiete dumnezeiescul Grigorie

a!

Nyssei ce trebuie sa spuria Cretinii

pacatului

dupa botez
intru

cum

trebuie sa se fereasca apoi de lovirile diavolului: Cfnd simtim

rosti

lovirile diavolului, se

cuvine a

impotriva

lui

apostoleasca zicere: Citi intru Hristos

ne-am botezat
ai

moartea Lui ne-am botezat. Caci, daca ne-am faeut impreuna-inchipuiti

mortii Lui, pacatul este negresjt mort mtru noi, fiindcS a primit boldul botezului

precum
de de-

curvarul ucis cu sulita de cStre rivnitorul Fineas [vezi Numerii 25:7, 8, n. m.]. Deci trebuie sa

zicem: Fugi de

la

mine, rau-numitule!

- caci

vrei sa jefuieti

un mort, pe

eel care, fiind

mult invoit cu
bunS!
i

tine, ti

pierduse simtirile cStre indulciri, dar care, dupa aceea,

ti-a zis:

Cale

a fugit de

tine.

Mortul nu iubete

trupuri, mortul
i

nu

e ispitit de bogatie, mortul

nu

clevetete, mortul
alta viat^

nu minte, nu rivneste cele ce nu

se cuvin,

nu ocarasie pe nimeni! Catre

i,

mi
sa

s-a indreptat viata,

am

Tnvatat sa defaim cele din lume, sa dau deoparte cele pa-

mintesti
iarasj:

sj

ma

grabesc catre cele ceresti!" (Cuvint la Botezul lui Hristos).

sint graiurile

dupa putine,

Acestea

unui suflet cu adevarat nascut a doua

oarii!

Acesta e glasul

aduce aminte de marturisirea facuta inaintea lui Dumnezeu intru predanisirea Tainei (adica" in vremea botezului), prin care a fagaduit ca, din dragoste catre DTnsul, va def&ima toata odihna si Tndulcirea" (la fel). omului eel nou,
al celui ce-sj

Iar
zice:

dumnezeiescul Chiril Alexandrinul, t^lmacind

vietui

Cu adevSrat vom
i

impreuna cu El
uri

cum vom vietui impreuna cu Hristos, impreuna vom Tmpaniti, dacS ne vom feri de
~
si

spurcaciunea trupului
(...) urind si

vom

- precum

zice oarecare din sfinti (adica Apostolul Iuda):

haina cea intinata de trupul lor {luda 1:23)

daca

vom

cinsti

Tnfnnarea cea

iubita

de Dumnezeu, aducind ca pe un dar lui Iisus Hristos, Celui ce a murit pentru noi, viata noastra intru fapta buna" (Cuvintul al doilea la Pasti). (n. aut.) DupS Teodorit, eel ce moare impreuna cu Hristos viaz<i impreuna cu El in viata fericirii [viata cea venica, n. m.], iar altii zic ca viaza impreuna cu El in noua viata a darului [de dupa
Traducatorul, Veniamin Costachi, vrea ca a muri" sa
fie

intruparea Dumnezeu-Cuvintului, n. m.] (la Coresi). (n. aut.)

verb tranzitiv: a muri ceva'\

in care

ceva" e complement

direct, (n. m.)

101

lui

a
lui

n.

m.J viaza

Dumnezeu", adica viaza cu dumnezeiasca putere a

Dumnezeu-Tatal

pururea

moarte
intru cele dintii, adica intru

moartea pacatului

Tntru invierea imbunatatitei

Hristos

Hristos

mult mai mult

tie

va pazi in viata aceasta acum, cind sintem

190
vii.

12 Deci sa nu imparateasca pacatul in trupul vostru eel muritor, ca sa ascultati de el intru poftele trupului; nu ne tinea i nu ne stapinea cu sila, ci de voia noastra, dumnezeiescul Apostol nu a zis: sa nu tiranizeze'Yci: sa nu imparateasca pacatul", pentru ca imparatia, spre deosebire de tiranie, este stare a
sa arate ca pacatul

Ca

acelora ce sint stapiniji cu voia

i, zicind: in trupul

191

lor.
Intii,

nostru eel muritor", a aratat doua lucruri.

ca

nici

bunatatile indulcitoare ale trupului

este muritor
i

vremelnic,

acestea. i, al doilea, ca nici

nu sint statornice i nu ramin, fiindcS trupul deci nu se cuvine sa-i facem lui har cu indulcirile cele mihnitoare i ostenitoare nu sint statornice, i

nu se cuvine sa fugim de mihnire i de lupta impotriva indulcirilor. Tot cu zicerea: muritor", Pavel ne aduce aminte ca moartea trupului e urmarea pacatului. Deci tu, Cretine, sa nu mai slujeti pacatului, care aduce moarte! i cum imparatete pacatul? Aa, daca ascultam de el cu poftele trupului. Dupa firea sa, trupul nu vatama, ci ne vatama doar atunci cind, printr-insul, ascultam i ne supunem pacatului. Vezi insa - o Creatine! - cit de mare este darul pe care ni 1-a dat Hristos: caci Adam a pacatuit, cu toate ca nu
deci

CSci Hristos S-a fnaitat

oamenii, la
190
191

impreuna cu firea Sa omeneasca, ridicindu-ne pe o vrednicie nespus mai mare decit aceea pe care a avut-o Adam in Rai. (n. m.)
la ceruri
lui Hristos". (n. aut.)

noi,

Coresi zice ca intru Hristos" inseamna dupa asemSnarea

lar marele Vasilie, ad&ugind la zicerile
fi

de mai sus

ale Apostolului, zice: Apostolul

in Hristos lisus.

ne

inva|a pe ascuns a

mor|i pacatului

i vii lui

Dumnezeu
i

Cad, precum
i

Hris-

tos a murit i S-a sculat din morfi pentru noi, tot aa

noi, botezindu-ne intru

asemanarea
lui

morfii Lui,

murim

pacatului
lisus.

i,

prin suirea din botez, ne scuiam ca din morji

viem

Dum-

nezeu intru Hristos

sufletul, pacatuind,

De

aceea, sa nu mai murim, adica sa nu mai pacatuim, pentru ca

aa nici

moare (Jezechil 18:4). i, precum pe Acela moartea nu-1 mai stapinete, pe noi sa nu ne mai stapineasca pacatul, adica sa nu-1 mai facem, caci cel ce face paDespre cum se boteaza cineva
intru
(n. aut.)

catul este rob al pacatului {loan 1:34)" (Cuvtnt la botez.

buna-vest ire),

102

avea trup muritor

192
,

iar noi, Cretinii, chiar

i

avind trup muritor, cu darul Lui,

daca vrem, biruim pScatul

nu pacatuim.

13 nici sa aratati madularele voastre arme ale nedreptatii in slujba pacatului, ci sa va puneti inaintea lui Dumnezeu ca vii, sculati din
morti, ji madularele voastre ca

arme ale

dreptatii lui

Dumnezeu.
193

Unde

sint ereticii

manihei, care zic ca trupul este rau din fire?

Sa auda

arma,

iar

arma
arma
arma arme

slujba pacatului!", fiindca eel ce pacatuiete de multe ori nedreptatete

pe

irm

pasub supune: va bine a este mai care sub este intre manumind Deci, vii? facut Care v-a Dumnezeu, sub ori omont, care v~a cat, dularele drepta];ii arme", Pavel arata - precum am zis mai sus - ca trupul nu

Dumnezeu

pacate

este rau, pentru ca se poate face

in razboiul nevazut

194

arma a dreptatii i a faptei bune. i de aceea, pe care Tl ducem, se cuvine sa fim sub arhistrategul

arm
fletelor noastre.
195

14 Cacipacatul nu va va
Zice:

stapini, fiindca

nu

sinteti

sub Lege,

ci

sub dar.

Mai

inainte de venirea lui Hristos, trupul vostru, Cretinilor, era

lesne biruit de pacat, pentru ca nici Sfintul

nici

Duh nu

era de fata ca sa va ajute,

nu

aveaji botezul, care sa

va omoare in ce privete pacatul.

De

aceea, Le-

192

Iar

ca

Adam nu

avea trup muritor,

(n. aut.)

ci

a fost zidit intre murire

nemurire, vezi Canonul

120

al

Soborului de la Cartagina.

193

Intr-adevSr, maniheii, ucenici ai lui

Mani (216-276), urau

trupul,

pe care

ll

socoteau

zi-

dire a dumnezeului celui r&u". (n. m.)

o carte a Cuviosului Nicodim Aghioritul. (n. m.) 195 De aceea a zis Coresi c& p^catosul Ti tntrebuinteaza madularele ca unelte ale pacatului: mtinile, pentru a bate pe alp; limba, pentru a grai de rau; ochii, pentru a privi cele rele; ure,JR&zboiui nevazut" este
si

194

le tndrept eel Iar omul pieirii. in caile alerga pentru a picioarele, clevetirile; auzi chile, spre a o limba, milostenie; spre tntinde mtinile, le bune: faptei ale unelte ca trebuinteaza dimpotriva,

mica spre lauda

si

marirea
si

lui

Dumnezeu;
si

ochii, spre a privi fapturile lui

si

Dumnezeu

cele misi

nunate; iar urechile

Sfintilor Parinti.

le

deschide spre sfStuirile

tnva|aturile dumnezeietii Scripturi

ale

Mai

aceleasi le zice

Teodorit. (n. aut.)

103

gea, mvatindu-va ce se cuvine a face, n-a ispravit nimic. Dar, dupa ce a venit
Hristos, lupta
si

biruinta s-au facut lesnicioase,

i

macar ca pentru

noi, Crestinii,

mai mare, fiindca si ajutorul ce ni s-a daruit este mai mare. Dar pacatul nu ne va birui si nu ne va stapini, daca noi nu nevom supune lui de voia noastra. 196 Fiindca noi nu mai sintem sub Lege - care doar sa ne porunceasca sa facem fapta buna, dar sa nu ne dea nici un ajutor - ci avem darul, care nu numai ca ne-a iertat greselile trecute, dar ne si pazeste sa nu mai
gresim in
197

a inceput un razboi

viitor.

Vezi

si tilcuirea zicerii: (...) si

toate facindu-le, sa stati"

(Efeseni 6:13).

15 Dar oare atunci sa pacatuim, pentru ca nu sintem sub Lege, ci sub dar? Sanufie! 16 Au nu stiti ca celui ce va dad robi spre ascultare, sinteti robi aceluia de care ascultati: ori pacatului, spre moarte; ori ascultarii, spre
dreptate?
*

Pretutindeni, Apostolul premtirnpina starile

si

zicerile impotriva,

si

de

aceea

le

aduce in mijloc

si le

dezleaga,

precum

si

pe aceasta de
ci

fata, zicind:

Sa

nu ne
titi,

fie

a pacatui pentru ca nu ne aflam sub Lege,

sub dar!

Apoi, arata ca noua, Crestinilor, ne e lesne sa nu pacatuim, zicmd: SocoCrestinilor, ce este

mai

bine: sa

fiti

robi pacatului, supunindu-va lui de

si

voie (caci zicerea: va dati" Tnsemneaza supunerea de voie),

dobinditi moartea

din aceasta sa

- adica munca cea

si

fara de moarte (pentru ca pacatul lui

Adam
tl

a nascut moarte trupeasca

vremelnica, iar pacatul ce se face dupa dar

si

da pe

om

la

moartea vesnica a sufletului

a trupului, adica

la

munca

ves-

nica); ce este asadar

mai

folositor

zice: sa

va supuneti pacatului,

ori sa

va

Caci, mai Tnainte de venirea

calcindu-i aratat ca
timi. Iar

lui

Hristos, pacatul tiraniza

si

stapfnea peste oameni,

un

tiran prea-cumplit
lui Hristos,

supurnndu-i pe
i

toti staptnirii sale

cu osebitele pai el

dupa venirea
fati, ci

puterea, stapinirea

tirania lui

au fost biruite

nu ne

mai da razboi

pe ascuns, prin amagirea

el se

poftei, prin induplecarea indulcirii si prin cu-

getele patimae.

Acum,

aseamana cu un

tilhar
i

ce ade ascuns in codru

i-i

lovete pe cei

ce tree pe acolo - precum zic Sfmtii Parinti. Vezi

staptnirii tntunericului" (Efeseni 12:2). (n. aut.)
197

subinsemnarea

la zicerea:

pe incepatorul

Pentru aceasta, Soborul din Cartagina, in Canonul 122, da anatemei pe eel ce zice ca
lui

Dumnezeu, cu care ne Tndreptam, poate numai a darui iertare pacatelor noastre trecute, dar nu ne da ajutor spre a nu face altele. Dar el nu numai ca ne da ajutor spre a nu pacatui, ci ne d&ruieste i cunoaterea i indragirea binelui pe care trebuie sa-1 facem - dupa Canonul 123 al aceluiasi Sobor. Pentru aceasta - dupa inteleptui Teodorit - punerea de lege a dadarul
rului este
aut.)

mai amanuntita decit a Legii date

lui

Moisi, fiindca dezleaga greutatea ajutorarii.

(n.

104

supuneti

lui

Dumnezeu,

din aceasta sa dobinditi dreptatea, adica mdrepta-

rea, iar din aceasta bunatatile cele negraite?

Negreit ca cea de a doua este mai

buna cu neasemanare

decit cea dintii.

17 Mulpimitafie lui Dumnezeu, ca, dei erati robi pacatului, din inima dupa chipul mvataturii careia v-ati dat
Se cuvine - zice Apostolul - sa multumiti
cru
al puterii

v-ati

supus

lui

Dumnezeu,

caci

nu a fost

lu-

omeneti ca voi, Cretinii, sa va sloboziti de relele de care erati stapmiti, ci a fost isprava a puterii lui Dumnezeu. Apoi, spune: Nu ati fost sidat. liti, ci de voie, din inima", ati ascultat, supunindu-va mvataturii ce vi s-a

De

aceea, sa

nu va

intoarceti iara^i la pacat,

v-ati despartit!

Ca

sa arate insa ca,

de care de voie v-ati departat i dei Cretinii au venit de voia lor la crea adaugat zicerea: v-ati dat", adica:

dinta, totul este al darului lui

Dumnezeu,

De Dumnezeu
vataturii?

v-ati povatuit la chipul mvataturii".

Dar care

este chipul Tnl

A vietui Cretinul cu dreptate i cu petrecere prea-buna.

199
,

V*

v-ati robit dreptatii. 18 i, slobozindu-va de pacat 19 Omenete vorbesc, pentru neputinta trupului vostru. Caci-precum atifacut madularele voastre roabe necuratiei i nelegiuirii, spre nelegiuire - tot aa aratati acum madularele voastre roabe dreptatii,

spre sfintenie.
Zice:

Doua

faceri
atita

de bine

ati

primit de la

Dumnezeu,
ca

Cretinilor: una,

ca

v-ati slobozit

de

ruine a pacatului;

i alta,

v-ati robit dreptatii i faptei

bune, dobindind astfel multa slava.

mai inainte, pe spun omenesc va Lucru Apostolul zice: atit slujesc ei acum lui Dumnezeu o fratilor! - adica nedesavirit, i de mica cuviinta i masurat cu neputinta
arate ca, pe cit au robit Cretinii pacatului

Apoi - vrind sa

voastra, pentru ca se

cuvenea sa

aratati

Dumnezeu
198

fata de

masura

robiei ce ati

mult inmultita robia voastra catre aratat-o pacatului. Insa, pentru nepu-

Iar

marele Vasilie, talmacind zicerea aceasta:

dat, zice:

Precum ceara

care,
i

puirii sapate

m pecete - aa

dupa chipul mvataturii careia v-ati cind se da chipului pecetei, capita forma amaruntita a Tnchinoi, dindu-ne chipului Tnvataturii evangheliei, sa dam forma
(...)

omului din launtru" (capitolul 2 din Cuvintul despre

199

botez). (n. aut.)

firii,

Dupa Coresi,

sint trei slobozenii:

firii

slobozenia

slobozenia darului
face pe

i
i

slobozenia slaface vointa

i
li-

vei

a fericirii. Slobozenia

sta impotriva vietii

i

a pornirii catre bine

i

bera. Slobozenia darului sta impotriva pacatului

a patimilor,

om

drept

sffnt Iar

stapinirea slavei sta impotriva mortii

a ispitelor

vietii acesteia, i

face pe

om

fericit.

Aici

insa cuvintul Apostolului este despre slobozenia darului. (n. aut.)

105

tinta voastra, aratati

macar acum

lui

Dumnezeu
200

aceeai

masura a

robiei pe

care

mai inainte pacatului. i vezi cit de invederat infafieaza Apostolul robia de voie pe care noi, Cretinii, o aratam pacatului, zicmd: Voi
a|i

aratat-o

ati

facut madularele voastre roabe pacatului, robindu-va

i

facindu-va supui

necuratiei, adica prea-curviei,

curviei

celorlalte rautafi,

pe care

nici

nu

trebuie a le numi, din pricina ruinii. i, mai aprinzator facind cuvintul, adauga: Voi v-ati supus nu numai pacatelor de ruine, ci afi slujit de obte fiecarei
nelegiuiri. Iar zicerea: intru nelegiuire"

insemneaza: nelegiuind Tnca mai

mult". Caci, cind faceati vreun pacat

ci il foloseati

zice

- nu
i

ramineaji numai intra acela,

mai mult. Deci, precum mai inainte v-ati aratat pe sine-va robi fiecarui pacat, aa acum cu aceeai masura aratati madularele voastre supuse dreptafii, adica faptelor bune, TncTt sa vietuiti cu intreaga-intelepciune i cu sfintenie in locul necuratiei voastre de mai
inainte.

ca pe o scara ca sa pacatuifi inca

20 Caci atunci, cind erati robi pacatului, erati slobozifata de dreptate. 21 Dar ce rod aveati atunci? Roade de care acum va e ru$ine! Fiindca
sjlritul
201

Zice: Inainte, cind voi, Cretinii, robeati rautatii,

dezlegati, de dreptate
i

erafi slobozi,

adica
i

de fapta buna, fiindca nu va supuneafi faptei bune

nu voiati a sluji ei cit de putin. Iar acum, dimpotriva, slujiti dreptatii i faptei bune i nu va supuneti pacatului nicidecum. Si, atunci cind slujeati pacatului,
200

Acelai lucru

il

zice

dumnezeiescul Hrisostom.

Iar Fotie zice

ca Pavel a numit lucra-

rea dreptatii robie" in chip omenesc, pentru ca aceasta nu este robie, ci adevaYata slobozenie.

Dar a numit-o aa pentru neputinta oamenilor, fiind cu cele rele, se mihnesc cind vor sa faca
le

fiindca multi,

mai

ales incepatorii, obinuiti

fapta buna, pentru ca, din launtru, se fmpotri-

vete acesteia socoteala trupului; caci obinuim a

numi robie"

tiranie' acele fapte

pe care
i

facem de
201

sila i

cu

scirba. i Teodorit, intru altele, a

numit omenese" lucrul eel mic

prost [simplu, neinsemnat, n. m.]. (n. aut.)

Dar cum ajunge cineva rob

al

pacatului? Facind pacatul

ce zice: Tot eel ce face pacatul este rob al pacatului" staptnete de pacat - precum a spus Petru: Caci, de cine este biruit cineva, aceltiia se i face rob" (2 Petru 2:19) - fie ca pacatul este de moarte, fie ca nu e de moarte, ci de iertare. (Vezi

- dupa cuvintul lui Dumnezeu, {loan 8:54) - fiindca se biruie i se

nou a nevoinfei duhovniceti [Deprinderi duhovniceti, n. m.]). De aceea a zis i Pavel mai inainte ca: Celui ce va dafi robi spre ascultare, sinteti robi aceluia de care ascultaji" (Romani 6:16) - adica: ori pacatului, spre moarte; ori ascultarii, spre viafa. Pe care tilcuind-o, Teodorit zice: Celui cSruia ai alege sa-i
iertare in cartea tiparita din
slujeti,

cit

de

rele sint i pacatele

de

aceluia se

i i

cuvine a

te

supune cind poruncete, caci nu se poate

i

sluji la

doi stapini

deodata, dreptatea

pacatul fiind foarte potrivnice. Aceasta a zis

sluji la

Domnul

in sfin^itele

Evanghelii: Nimeni nu poate

doi

domni" (Matei

6:24)." (n. aut.)

106

ce rod dobindeati de la dinsul? Negreit, nimic altceva decit ruine

necinste.

Dar de ce zic-numai ruine

fiindca sfiritul pacatelor
ori,

necinste?

De

la pacat, dobindeati

inca

moarte,

i al

faptelor voastre necurate era moarte: de multe

moarte trupeasca, dar totdeauna era moarte sufleteasca. Acum, prin darul lui Hristos, v-aji slobozit de moartea aceea, dar ruinea faptelor necurate ramine intru contiinta voastra, spre folos. De ce? Ca sa va aduceti aminte
era
i i

sa le

uffyi

din inima. Caci

acum i

zice

- inca va
fi

ruinati,

aducindu-va
in-

aminte de faptele acelea de ruine

fiindca

de pacatele pe care
cineva,

le faceafi atunci,

- dupa Teodorit simte ruinea".

oric!t

de fara ruine ar

dupa incetarea

dulcirii,

22 Dar acum, slobozindu-va de pacat p robindu-va

rodul vostru spre sfintenie, iar
venica in Hristos lisus,

lui

Dumnezeu,

aveti

sfirgitul, viata venica.

23 Caci plata pacatului este moartea, iar darul

lui

Dumnezeu,

viata

Domnul nostru.
este ruinea
i

Rodul faptelor pacatului - zice dreptatii

i

necinstirea, iar al faptelor

bunata^ii este sfinfenia, cinstea

sfiritul

curatia. i sfiritul acelora este

moartea, iar

acestora este viata venica, caci plata pacatului este

i

moartea". Iar plata" se zice leafa

hrana ce se da ostailor de catre Tmparat.

Pentru aceasta zicea Inaintemergatorul ostailor: Indestulati-va cu tainurile

voastre!" (Luca 8:14). i Pavel zice, in
alt loc:

Cine

slujete in oaste cu plata

sa?" (7 Corinteni 9:7). Iar Teodorit zice ca - de vreme ce Apostolul a zis mai ocirmuiesc

arme

aie

pacatumi - acum
203

in

cmp

potnvii

numit
inainte, cind slujeaji pacatului, el
lui

ruind la metafora

ostailor". i zice:

Mai

va da moartea

204

ca plata a slujbei voastre. Iar darul

Dumnezeu, Caruia

slu-

202

Vezi

aici

cum

Apostolul numete dar al

acelai Apostol Pavel

lui

Dumnezeu"

viata cea venica, adica ferici-

rea.

FiindcS

- dupa

,.nu sint vrednice patimirile vremii acesteia

de
se
le

venica slava ce ni se va descoperi" (Romani 8:18).

De

aceea

- dupa

Coresi

numete viata venica"

este
lui

dar".

Se

zice dar"
i

dupa dovada

faptelor, fiindca

- fericirea Dumnezeu

r&spl&tete pe cele mici ale noastre ca

asemenea, statornica
caci,

cum ar fi mari, i se zice venic&" fiindca pururea nestramutata. Dupa cum arata Teodorit: Viata venica este dar al
ar savfri

Dumnezeu,

macar de

cineva dreptatea pina

la capat,
i

nu se potrivesc bunade aceea mi se

i

tajile

venice cu ostenelile cele vremelnice." Vezi despre aceasta

i

zicerea:

pastreaza cununa dreptatii" (2 Timotei 4:8)

203

subinsemnarea
i

ei.

Vezi de asemenea

tilcuirea

capitolului 1, stih 18, al aceleiai scrisori catre Timotei

subinsemnarea de acolo.

(n. aut.)

Figura.de

stil

rezultind dintr-o comparafie submteleasa. (n, m.)

i

204

Proorocul Isaia a proorocit invederat roadele prea-dulci

in via^a aceasta, i in cea viitoare

purtatoare de viata pe care le

i

iau

- i

- cei

ce slujesc

lui

Dumnezeu,

lucreaza fapta buna

107

jiti

acum, este viata venica.

Vedem ca nu a zis:

plata pe care

o da Dumnezeu

pentru slujba voastra", ci darul" Pentru ca nu ati luat - zice - viata cea venica drept plata sau rasplatire a ostenelilor voastre, ci ati luat-o ca dar i daruire a lui

Dumnezeu, insa

in Hristos Iisus, caci Hristos a lucrat

205

voua aceasta,

prin iconomia intruparii Sale.

CAP1TOLUL
Oare nu

VII

titi,

fratilor, (caci celor ce

cunosc Legea graiesc) ca Legea

iar de va

stapinete pe

om

cita

vreme

e in viata?

Cacifemeia maritata e legata de Lege cu barbatul eel viu; muri barbatul, s-a slobozit de legea barbatulul

Deci, viu fund barbatul, prea-curvd vafi de se va face femeia attui

Lege, ca sanufii

prea-curva luind alt barbat

Lasind invatatura morala, Apostolul trece acum la cuvintul dogmatic, adica la invatatura despre dogme, i arata ca cei ce s-au facut Cretini nu mai sint datori a fi sub Lege. Caci - zice - Legea, pe care i voi o ti|i, ll stapmete pe

om

Legea nu mai da porunci mortilor. Deci - de vreme ce voi ati murit dupa Lege, ca uniice credeti in Hrisos, iar prin botez ati murit dupa toate - Legea nu va stapinete. La inceput, Apostolul a aratat
cita

vreme

este viu", fiindca

aceasta in chip ascuns iar in urmatoarele cuvinte va spune acelai lucru prin pilda femeii care, dupa moartea barbatului ei, are stapinire a se insofi cu alt

p^zesc poruncile Lui; de asemenea,

i

pe cele prea-amare
i

aducStoare de moarte pe care

i

le

iau cei ce slujesc p&catului

diavolului; la fel, bucuria

indrazneala acelora,

intristarea i
iar

ruinea acestora, zicind aa: Acestea zice

voi veti fiaminzi; iata, cei ce-Mi slujesc

Domnul:

lata, cei

ce-Mi slujesc Mie vor mmca,

ce

Mie vor bea,

iar voi veti inseta; iata, cei

Mi

slujesc

Mie

se vor veseli, iar voi va veti ruina; iata, cei ce-Mi slujesc

Mie

se vor bucura Tntru

veselie, iar voi veti striga pentru durerea inimii voastre i veti suspina din zdrobirea duhului

numele vostru spre tmbelugarea aleilor Mei, iar pe voi va va pierde Domnul. Iar celor ce-Mi vor siuji Mie li se va chema nume nou, care se va blagoslovi pe pamint, ca vor binecuvinta pe Dumnezeul eel adevarat (Isaia 65: 13). (n. aut.)
vostru, ca va ramine
i

ca pacatul este moartea,

iar

Dumnezeu

singura viata adevarata, marturisete

dumne-

zeiescul Grigorie al Nyssei, zicind: ,JPacatul este instrainare

rata
i

de Dumnezeu, Care este adevai

singura viata" (Cuvintul al doilea impotriva lui Evnomie). Marturisete

n. m.], zicind:

Teologul eel

de un nume cu acesta [Grigorie,

Una

este viata: a privi catre Viata;

una este

moartea: pacatul, caci este pieirea sufletului. Iar celelalte cu care se falesc oarecari sint visuri batjocoritoare i basme amagitoare de suflet" (Cuvint deasupra mormintului tatalui). (n, aut.)

108

Aadar - zice - voi va asemanati cu o femeie careia i-a murit barbatul. urmare Legea, fiindca a murit. (Dupa Coresi, Legea" este barbatul, iar femeia",
barbat.
sufletul;
fiii

nepotii sint lucrurile trupeti

ii ia alt

proaste. Iar cind barbatul"

i

acesta moare, sufletul

barbat:

pe Hristos,

zamislete ca

fii

faptele

duhovniceti
dei, ci zice

desavirite, n. aut.)

Dar nu a

zis aa,

ca sa nu-i loveasca pe Iu-

ca femeia" moare - adica inii Cretinii, care au linduiala femeii

celei moarte:

4 De aceea, fratii mei,

vafaceti ai altuia,

murit Legii, prin trupul lui Hristos, ca sa ai Celui ce S-a sculat din morti, ca sa aducem rod
i voi ati

luiDumnezeu.

Daca

ati

murit

- zice - nu mai

sinteti

sub Lege. In acest chip,

li

le arata

ca au

luat indoita slobozenie: caci

- daca femeia, cind

moare

barbatul, adica Le-

gea, nu mai e sub stapmirea acesteia, ci e sloboda

boda de jugul

robirea Legii

- cu mult mai virtos e slo206 cmd moare ea insai. Vezi - o cititorule! - m-

telepciunea marelui Pavel, care arata ca msai Legea voiete ca sa se desparta

de ea cei ce se supuneau

ei.

Apoi

zice:

Tot aa

voi, fratii

mei

Cretini, v-ati slobozit

de Lege, prin

Hristos
Hristos
altuia:

Celui ce a murit pentru voi, Care apoi S-a sculat din morti Hristos

este viu.

urmare
Hristos.
ta:

S
lui

sa

aducem rod

ceasca cu Hristos,

Dumnezeu", anume ca, din msotirea i unirea duhovnisa natem lui Dumnezeu, ca prunci, lucrari i fapte bune
de imparatia
cerurilor.

desavirite, vrednice

Leg
lucrau in madularele noastre, ca sa aduca roada mortil
ce a dovedit ca Legea nu ne-a ajutat cu nimic sa scapam de patimile trupeti, ci numai ni le-a aratat, acum Apostolul zice ca, pe cind eram in viata

Dupa

206

Iar marele Vasilie,

punind Tnainte zicerea aceasta a Apostolului, in urma incheie zicind:

Jar daca dreptatea cea dupa Lege se pazete de unii dintre cei ce, in botez, s-au raarturisit lui Dumnezeu ca nu vor mai vietui pentru sine, ci pentru Cei ce a murit si a inviat pentru dinii,
,

aceia

isi

adauga judecata de prea-curvie" (Cuvint despre

botez.

Cum

se boteaza cineva intru

evanghelie). (n. aut.)

109

cea trupeasca

in faptele cele rele, patimirile pacatelor, care ni se aratau si erau cunoscute de noi prin mijlocirea Legii, se lucrau de catre suflet mtru
si

207

a zis ca madularele savtrseau rautatea, ca sa nu dea pricina vreunor eretici sa defaime trupul ca este rau, ci a zis ca rautatea se lucra in madularele noastre de catre suflet. Fiindca sufletul este ca un lautar,
iar

madularele noastre".

Nu

madularele trupului suit ca o lauta

rau, negresit si lauta
si

si

alte

organe

208
.

Deci, ctnd iautarul cinta

celelalte

suna rau.

i
timi,

pe cind ne aflam sub Lege, fiindca nu puteam scapa de padadeam ca rod al moitii faptele si lucrarile cele rele.
ca,
4

mai zice

6 Dar acum ne-am slobozit de Lege, murind aceluia intru care eram tinuti, ca sa slujim intru innoirea duhului, iar nu intru vechitura
slovei.

Apostolul nu le-a zis ca Legea i-a stricat, ca sa nu loveasca Iudei, ci spune ca noi, Cretinii, ne-am slobozit de Lege, adica ne-am dezlegat de

dmsa, pentru ca am murit acelui lucru care ne tinea i ne stapinea, i anume pacatul. Caci eram tinuti de pacat ca de o legatura; am murit Tnsa i ne-am facut morti pacatului, ca sa slujim
iar

cui?

lui

Dumnezeu - cu

innoirea duhului,

nu cu vechitura slovei", adica cu vechitura Legii scrise. Caci, in vechime, fapta buna era anevoie de savirit, din pricina ca Adam - impreuna cu trupul
urmare a calcarii poruncii - dobmdise i alte multe metehne ale firii, ce impiedicau fapta buna. Iar acum, firea noastra s-a intarit, cu darul lui Hristos i cu SfTntul Botez, prin Sflntul Duh, Care ne-a innoit i ne-a slobozit de vechitura i neputinta Legii scrise. De aceea, fecioria i desavirita fapta buna era lucru rar in Legea cea veche, iar intru darul eel nou al
evangheliei
i

in Biserica lui Hristos se afla mii

de monahi care petrec intru

Hristos

care defaima insai moartea.

pacat? Sa nufii l prin Lege. Caci nuamfii

este

Legea

pofta, de

nu arfi zis Legea: Sa nu poftesti

Legea 3 Lege

207

Iar zicerea: cTnd

eram

in trup"

tilcuita

de

catre Teodorit aa: ctnd

eram

in viejuirea du-

pa Lege". CSci
spre mincari,
i

zice

bauturi

Apostolul a numit trup poruncile trupeti ale Legii, care hotSrau dedespre celelalte ca acestea ce se iucreazS in viata trupeasca." (n. aut.)

organ = instrument muzical, de unde

avem orga

(n.

m.)

110

Le
patimirile pacatelor cele prin
ei

Le
tc

Legii" (Romani 7:6). Fiindca

acestea

zic

- pareau ca

necinstesc Legea, Apostolul tnlatura

acum

banuiala

aceasta. In chip sfatuitor, el inchipuie

stare impotriva, intrebmd:

Deci ce sa

e pacat? Apoi, dezleaga aceasta stare impotriva: mai Tntii, in chip ingaduitor, zicind sa nu fie sa fi fost pacat Legea (precum obinuiete a zice acest cuvint despre multe lucruri); iar al doilea, face silogism

zicem despre Lege?

Ca

zice ca

Legea nu

este pacat, ci arata pacatul: Caci eu

zice

- nu

fi

tiut

ca

pofta este pacat, daca

Legea: Sa nu pofteti!" (leirea 20:17). Dar cineva ar zice: Atunci, pentru ce s-a facut potopul? Pentru ce s-au ars cetatile Sodomei si Gomorei, daca, mai mainte de a veni Legea, pofta nu era

nu

ar

fi

zis

cunoscuta de oameni ca pacat? La aceasta, raspundem ca pofta se cunotea ca Legit marturia i capatat cind a urma, la ca atita amarunfime nu insa cu pacat,
Caci, mai inainte, pacatul era cunoscut ca pacat prin legea cea fireasca, i abia apoi s~a cunoscut i prin Legea scrisa, care este pricinuitoare de mai mare pe-

deapsa.

Dar pedeapsa nu a fost pricinuita de mvatatura Legit ci de tnndavirea acelora care nu au luat aminte sa pazeasca Legea, lucru aratat de Pavel cu ur-

matoarele cuvinte:

8 Dar pacatul, luind pricina prin porunca, a lucrat intru mine toata pofta. Caci, far a a fi Legea, pacatul era mort.
Pavel nu zice ca Legea a pricinuit poftele, ci arata ca pacatul - care, dupa dumnezeiescul Hrisostom, este ori voia de sine [libertatea alegerii, vointa,
n.

m.] cea tiindava

210

i stricata, ori

diavolul (caci pe acesta 1-a inteles oarecii

ne

ca pacat") ori iubirea de Tndulciri

pornirea spre rau

- ca pacatul

aa-

209

Iar Iosif (in cartea a 12-a a Arheologiei, capitolul 13) i al^i Iudei tilcuiesc ca zicerea:

Tnsemneaza lucrarea cea din afarS a poftei i se straduiesc sa arate ca fapta cea din lSuntru nu este oprita de Lege. Dar Domnul judeca drept pacat i pofta cea din launtru, caci zice: Tot omul ce cauta la femeie spre a o pofti, iata, a prea-curvit cu ea in inima sa"

Sa nu

pofteti!"

(Matei 5:23). i pofta aceasta se face prin Tnvoirea stapinirii de sine [a voinjei omuiui, n. mj; fiindca este i alta pofta, conducatoare a stapinirii de sine, despre care Apostolul a zis: Jar

acum nu mai
zeiescul
ti !

lucrez eu aceasta, ci pacatul care locuiete in mine" (Romani 7:17). Iar

zice:

dumnevei pof-

Metodie

De

aceea, nu cuno^team pofta, daca nu ar

fi

zis

Legea:

Nu

Caci

auzind: Iar din

pomul

cunoaterii binelui
ve{i

raului

nu

veti

minca, fiindca in ziua

i

in care ve{i

mfnca

dintr-insul

cu moarte

muri - atunci

am

pofti t,

am

zamislit

am
ti

nascut pofta.
sint oprite,
210

Caci nu din cele pe care

le are." (n. aut.)

le are i le stapinete

poftete cineva, ci din cele ce

pe care nu

Care este dumnezeiescul Epifanie,

la

Eresul 64,

i altii (la

Coresi). (n. aut.)

Ill

dar a folosit invatatura Legii impotriva scopului ei, catre rau. Sa ca pilda un doctor care ar opri pe eel bolnav de aprindere sa bea apa rece fara de vreme, macar ca, oprindu-1 de a-si satura pofta aceasta atit de vatamatoare, i-o sporeste si mai mult. Dar pentru asta el nu ar fi osindit, fiindca msusirea
doctorului este a opri apa rece, iar insusirea bolnavului este a nu bea apa rece. In chip asemanator invata si Legea si-i oprea pe oameni de la pofta cea rea. Dar vointa cea rea si iubitoare de pacate a oamenilor a sporit mai mult pofta si

Mm

a facut nu numai un pacat,

raul; caci,

ci toate pacatele,

cind cineva este oprit de la

cu mai multa intindere savirsind lucrul pe care-1 pofteste, atunci mai mult

se aprinde. Atunci dar s-a aratat pacatul, cfnd a fost calcata Legea, caci, fara de lege, pacatul este mort", adica nu e sbcotit pacat. Iar cind este
si

turbeaza

porunceste ceea ce trebuie a face ori a nu face cineva, atunci pacatul viaza, adica se intareste si se socoteste pacat, pentru ca cei ce calca legea pasi

lege

catuiesc cu socotinta.

9 Ctndva, eu vietuiam fara de lege; dar, dupa ce a pacatul a inviat, iar eu am murit.

venit porunca,

dat

Mai inainte de Moisi - zice - eu traiam fara de Lege (caci prin Moisi s-a Legea ), si de aceea nu ma osindeam greu. (In persoana sa, Pavel ia toata
oamenilor
si

firea

de aceea vorbeste in acest

fel.

Iar Chiril al Alexandriei tilcu-

iete zicerea aceasta asa: Zicind:

Cindva, eu vietuiam fara de lege, dumnezeiescul Pavel ne-a aratat slobozenia parintilor, punind zicerea: eu in locul radacinii neamurilor i subintelegind pe parinti" (cartea 1 din ttlcuire).) Iar cind
a venit

- zice - porunca

si

Legea, atunci pacatul s-a aratat ca oacat. Fiindca cei

i I

Metodie zice aa: Dindu-se porunca, prin porunca a avut diavolul apucaturS de a lucra intru mine pofta, pornindu-ma i chemtndu-ma cu meteug sa cad in pofta
[...] Iar

SfTntui

celor oprite. Caci, in lipsa Legii, in lipsa poruncii, pScatul era mort, adica era nelucrator, iar eu vietuiam cu neprihanire, neavind vrere i rinduire dupa care trebuia sa vietuiesc i din care, alunectnd, sS greesc."
Iar tnteleptul Kesarie, fratele lui Grigorie Teologul, zice

ca a luat cuvint de

la

oarecari

batnni ca

Adam i Eva

au petrecut in

rai patruzeci
ziditi, ci

de

zile fi

ca

Dumnezeu nu
zile,

le-a dat

porunca

de a nu minca din
zice
lui

pom

Tndata ce au fost

dupa trecere de

lucru care se arata

- din cuvintele acestea ale lui Pavel, care spune: C!ndva, eu Adam. Caci Pavel, eel mai din urma dintre ucenicii Legii, nu
i
i

traiam fara lege" din partea

se afla

mai inainte de Lege

atunci

nici

nu era

fara

de Lege. Deci, tilcuind ca pentru Adam,

acestea

descoperind mtelegerea, vorbeste pentru

Adam,

caci,

Spunind prin lege, numete porunca

potrivit zice:

data aceluia. i zice: Venind porunca, pacatul a inviat, iar eu

viata cea fericita. Caci

am

murit cu caderea, ateptind

Adam

nu a primit porunca indata ce a

(n.

fost fScut, ci

dupa oarec are

vre-

me"

(la foaia

254 a

lui

Anastasie Sinaitul).

aut)

112

mai mainte de Lege, macar ca pacatuiau, nu cunoteau ca pacatuiesc, Tncit i aceasta a fost bunatatea Legii, ca i-a facut pe oameni sa tie ca pacatuiesc. Iar zicerea: am murit", o vei intelege in doua feluri: in loc de: am pacatuit" i in loc de: m-am facut vinovat de mai mare munca, caci greeam intru cunotinta", lucru care nu este invinuire a Legit, ci a celui ce nu i aminte la sine. Precum, de pilda, unul era bolnav, dar nici nu tia ca e bolnav. Apoi, a
venit doctorul
i 1-a

invatat ca e bolnav
ii

mincare, fiindca aceea

ci,

ca trebuie sa se fereasca de cutare sporete boala. Iar bolnavul nu 1-a ascultat pe doctor,
i
ii

dimpotriva, a mincat ceea ce

era oprit

a murit.

212

10 iporunca, data spre

prin ea.

afi spre moarte. 11 Caci pacatul, lutnd pricina prin porunca, m-a amagit i m-a omorit
viata,

mi s-a

aflat

porunca mi s-a facut moarte", ci: mi s-a aflat", vrind sa arate cu aceasta necuviinta cea rea i ciudata, pentru ca scopul poruncii era de a aduce pe om la viata. Iar daca din aceasta a urmat moartea, vina nu este a
Pavel nu a
zis:

poruncii, fiindca pacatul

lui

- adica pornirea
i stricata,
i

plecarea omului spre rau

vointa
a zice,

cea iubitoare de indulciri

sau,

mai
fi

ales i

mai cu temei

indulcirea

- m-a amagit
fi

m-a omorft

prin mijlocirea poruncii. Caci, daca po-

runca nu ar

aratat care este pacatul,

eu nu a

fost socotit ca fac pacat

i,

prin urmare,

nu

fi

fost vrednic de

m-a omont" vorbete de pacat i mai sus - precum am zis mainte.) Deci incheierea intregii mtelegeri este in acest fel: Mai mainte de a se da Legea, pacatul nu se socotea;
s-a dat Legea, prin calcarea
ei,

pedeapsa i de munca. (Caci zicerea: de munca, la fel ca i zicerea: am murit", de

apostoleti
iar

pacatul a inviat

s-a aratat

dupa ce ca pacat. Adica

el

pacatul

cunotinta pacatului s-a adeverit prin porunca ce se calca,

nesoco-

tindu-se mai inainte, pentru ca

sai,

de

sine,

nu a

fost

nu era Legea, care ll face aratat. Deci Legea inpricina a pacatului, dar nu avea putere a-1 izbavi pe om
ei,

de pacat,
212

Tncit,

pentru neputinta

am avut trebuinta de
aici

darul lui Hristos.

Prin ^porunca",

Teodorit o intelege
i~a

pe cea data

lui

Adam, de

nu minca din po-

mul
lui,

oprit.

C&ci

Dumnezeu
de Eva,

dat porunca sa

nu m&nince, dar

diavolul, prin mijlocirea sarpe-

amagindu-se de frumusetea rodului, a fost biruita de mdulcire si a c^lcat porunca. Iar Adam, impartaindu-se din mincare impreuna cp dinsa, a primit hotanrea mortii. Intr-un glas cu Teodorit zice sj SfTntul Metodie, tilcuind din Sfintul Epifanie, in Panarion, Eresul 43 asupra lui Orighen: (...) dar, dup& ce a venit porunca, pacatul a inviat, iar eu am murit. i porunca, data spre viata, mi s-a aflat a fi spre moarte. Adica: Dupa ce Dumnezeu a pus Legea i a osebit ce trebuie a face i ce nu, diavolul a lucrat intru mine pofta. Caci
s-a apropiat
i ea,

porunca data mie de Dumnezeu era spre viata i spre nestricaciune, ca, supunindu-ma eu ei sj vietuind dup& aceasta, sa am viata nevatamat^ i fericita in veac sj pururea inflorind catre nemurire i bucurie. Dar, calcind-o eu, porunca s-a intors intru moarte i osindS." (n. aut.)

113

12 Aadar, Legea e
lata

sfinta, i porunca e sfinta,

p dreapta i buna.

y.213

fi

- propovaduind aratat ca Legea e sfinta, i porunca sfinta, buna" - Apostolul a astupat prea-invederat gurile marchionitilor,

dreapta

ale

mani-

heilor, ale simonienilor i ale tuturor celorlalti eretici care

defaima Legea cea

<

Veche, zicind ca este rea. i Legea este sfinta fiindca cuprinde dogmele
spre crediiita
i

poruncile despre lucrari, care sint sfinte,

drepte

bune.

214

{Legea se osebete de porunca, fiindca Legea e mai cuprinzatoare i mai obteasca, iar porunca mai in parte.) Caci amindoua sint puneri de lege ale bunului i

dreptului

Dumnezeu /deiereticii mai

este a
r t

inainte zii hulesc, spunind

.

c&Le-

gea ceaVeche
r
.

Dumnezeului
*
. ,

celui rau"

13 DeciyOare ce era bun mi s-a facut mie moarte? Sa nufie! Ci pacatul, ca sa se urate pacat, mi-a lucrat mie moarte prin ceea ce era bun,
9

Nu Legea arate cit

zice

- mi

s-a facut moarte, ci pacatul

m-a omont, ca

sa se

de mare rau este. i aa, cu toate ca se vindeca prin Lege, pacatul s-a facut insa un i mai mare rau. Iar prin pacat", iubitule, vei mtelege - precum am zis i mai sus - i vointa iubitoare de indulciri, i pornirea catre pacat, i pe diavoli, i pe insai lucrarea pacatului, care trage pe om spre indulcire pe
ascuns.
216

Multumita

fie

dar Mmtuitorului Hristos, Care ne-a slobozit de un

rau ca acesta, adica de pacat.

Teodorit tilcuiete zicerea aceasta asa: Pentru ce dar a numit dumnezeiescul Apostol

porunca
ta,

sfinta, dreapta i

buna? Sfinta, ca pe una ce fnvaja ceea ce se cuvenea; dreapiar

ca pe una ce aducea cu dreptate hotarirea asupra caicatorilor;

buna, ca pe una ce ga-

lea viata celor ce

lusjrea
sj

o pSzeau."

De

aceea, acelasj Teodorit zice ca oamenii, care din fire au desi

dreapta judecata a binelui

a raului, se cuvenea a vietui dupa sfinta porunca

dupa

Legea
re
sj

lui

Dumnezeu din doua

(n. aut.)

pricini:

o data pentru ca sa cunoasca

ei firea lor

cea cuvintatoa-

desluitoare [rationaia, n. m.],

i al

doilea pentru ca sa se teama de

Dumnezeu, Cel ce a
lui

pus Legea.
Iar
(n. aut.) 215

Teodorit mjelege ca Legea" e cea a

lui

Moisi,

iar

porunca", aceea data

Adam.

Intr-adevar, asa ihvata gnoza, tilcuind Sfinta Scriptura a Vechiului Testament in eel

mai nebunesc chip cu putinta. (n. m.) Despre aceasta, marele Vasilie zice
^^

as/a:

Jndulcirea este undita diavolului, tragind spre

A

pieire. Indulcirea este

ermilor celor venici,

maica a pacatului, iar pacatul este bold al mor|ii. Indulcirea e doica vicare mfngiie o vreme pe eel ce o dob!ndete, iar la urma face adaparile
(torn 1, cuvintul 13). i iarai zice: Indulcirea este

mai amare decit veninul"

amagirea cea

mare a

raului, din pricina careia

sintem lesne cazatori spre pacat,

de catre care, ca de o unis-

dita, tot sufletul se

trage spre moarte. Iar eel ce nu se lasa amagit de dinsa, prin infrinare a

pravit toata scaparea

de pacate" (din

hotaririle cele

pe larg

17).

114

pentru ca pacatul, prin porunca, sa sefacd

*217

peste

masura de pacatos.

Zicerea: ca sa se faca" insemneaza: ca sa se arate cit de

pacatul",

precum

mare pieire este aceea: faca~Se dar adevarat Dumnezeu", se Tnjelege in

loc de; arata-Se". Insa pacatul s-a aratat astfel prin porunca", caci el a folosit

spre moarte porunca cea facatoare de viata. Tot aa, despre o boala care,

prin doctoriile doctorului, se arata

mai rea

decit inainte, se

va zice ca

ii

arata

rautatea prin meteugul" doctoresc.

14 Caci tim ca Legea subpacat

este

duhovniceasca; dar eu sint trupesc, vindut

Fiindca mai sus a zis ca pacatul s-a aratat prin porunca", pentru ca sa nu
socoteti tu, cititorule, ca

Legea

s-a facut pricina pacatului, Apostolul ras-

punde acum spre

peste tot

aduce o hotarire obteasca i o socoteala cuprinzatoare, zicind: Noi tim ca Legea este duhovniceasca." Toti
ajutorul Legii
i

i fratele lui Vasilie,

catS, Tntru adtnc avind

dumnezeiescul Grigorie

al

Nyssei, zice ca firea r^ului este ameste-

ascuns^ undita,

iar la fata ar&tind

amagirea momelii ca pe ceva bun,

asemeni
strict

r&utafii otr&vilor

amestecate cu miere, care mdulcete gustul,

pMnd
pilda,

fi

buna, dar

pe

eel ce

gusta, i astfel se face raul eel

fi

mai de pe urma. Aa, de

buna intrebu-

buna iubitorilor de argint, dar iubirea de argint este radacina tuturor relelor. Caci cine s-ar mai fi lasat tint cu nada aceasta catre patima, alunecind intru puturosul noroi ai nestimpararii, daca nu ar fi socotit ca dulceata e un lucru bun i ales?" (in tomul 1 despre alcStuirea omului, capitolul 20). i iarai acesta: Cu adevarat, indulcirea, puntndu-se ca o nada, este mai cumplita decit toata rautatea, caci cu inlesnire trage sufletele mai proaste
intare a materiei pare a

[mai netiutoare,
alt loc:

n.

m.] catre undi|a pieirii" (in tomul

1 al Viefii lui

Moisi). Acelai zice

in

Mai

ales Tntru aceasta parte greete viata noastra: Tntru a

i fi

nu putea mtelege cu ama-

runtul care e binele eel firesc

care eel parut astfel prin amagire. Caci, daca rautatea ar sta

goaia Tnaintea

vietii i

nu

ar

acoperita cu vreo naiucire de bine, omenirea

i

nu
zis:

ar navaii la

dmsa de voie"

(cuvintul 5 la fericiri). Pentru aceasta,

Clement Stromateul a
de

Indulcirea

este mitropolie a relelor." Iar Tn ce chip poate goni cineva

la sine indulcirea trupului,

ne Tn-

va$ marele
acum
Tti

Vasilie, zicind: Pofteie cele rele au f%cut ca sufletul tau sa sara spre porniri

neastTmparate. i deci

- daca

vei lua aminte la sine-|i

i \\i

vei aminti ca dulcele acesta

de

va ajunge amar

la sfirit, i

ca Tndulcirea ce se face

acum

Tn trupul nostru va naste

viermele eel varsator de otrava, muncindu-ne Tn gheena fara

se va face maica focului eel vesnic
sufletul nostru te

sfTrsit, si

ca aprinderea trupului

va dobindi Tn

- atunci Tndulcirile se vor duce si se vor izgoni Tndata, si launtru o minunata alinare si Jiniste" (cuvTnt la zicerea: Ia aminla zicerea: (...) catre

de

sine-ti!").

Vezi

si

subTnsemnarea
ca

mesteugurile diavolului" (Efe-

5^m"6:ll).

(n. aut.)

Iar Teodorit zice

aici lipsete zicerea: aratat" (poate Tnsa Tnadins). Iar zicerea fara

de

lipsa este aceasta: Ca, prin porunca, sa se faca aratat ca pacatul este pacatos

cu covTrsire -

Tn loc de: rau".

Dar

alcatuirea e Tndreptatita

si

asa

cum

e scrisa. (n. aut.)

115

zice

- marturisesc

aratat
si

ca Legea, departe de a

fi

pricina a pacatului, lauda

mustra pacatul, luptind rmpotriva lui. Caci aceasta Tn218 semneaza zicerea: duhovniceasca". Deci de unde a urmat pacatul, daca Legea este o asa minunata invatatoare de fapte bune? Din lenevirea si neputinta
Tnvata fapta buna,
ucenicilor Legii\ Pentru ca
toata firea

zice

- eu smt

trupesc", prin eu" intelegTndu-se

cit si

omeneasca de

atit

cea dinainte de Lege,

cea din vremea Legii

fiindca a primit in sine-si toata multimea patimilor ce au intrat intr-msa prin

simtiri din afara,
la lucrurile cele simtite.

Pentru ca noi, oamenii, din pri-

cina caderii

lui

Adam, nu numai ca ne-am

facut muritori, dar

i

am

primit in

fi-

rea noastra toate patimile, vmzindu-ne sub pacat

intr-atit, TncTt

facmdu-ne robi pacatului

si

nu ne mai puteam

scula, lucru de care zicea

lata,

Dumnezeu,

prin

Isaia:

Carui datornic v-am vindut pe voi?

pacatelor voastre v-ati vin-

dutr(Isaia 50:10).

15 Fiindca nu
Pavel nu zice
caci,

tiu cefac;
aici

ca oamenii pacatuiesc intru desavirsita necunostinta,

ar

de ar

fi

asa, ei
stiu

nu

mai

fi

munciti.

Dar ce zice? Mi
si Tl

se Tntuneca mintea,

ma fur si
nu

nu

cum ma rapete pacatul,

si

fac!

De

aceea, zicerea: nu stiu"

arata nestiinta binelui ce se cuvine a-1 face cineva, ci arata intimplarea,

vrajmasia, amagirea

rapirea pacatului.

219

Iar Apostolul

nu

zice acestea ca

Coresi zice ca Legea se

cheamS diihovniceasca" pentru ca Tndreapta pe oameni

catre

duhul darului acesta nou. Iar Teodorit zice cS e aa fiindca s-a scris cu dumnezeiescul Duh." Iar dumnezeiescul Maxim tilcuiete numirea duhovniceasc5" aa: Darul Noului Testament
s-a ascuns tainuit in slova Testamentului

VechL De aceea zice Apostolul ca Legea

i

este du-

hovniceascS: c^ci, cu slova, ea s-a invechit

hul totdeauna mtinerete
i

a Tmb5trinit, raminind nelucratoare,

iar

cu du-

lucreaza, fiindca darul este desavirit neinvechit" (capitolul

89

al

sutei intii din cele teologice).

De

aceea au
eel

zis oarecari Tnvatatori ca

Testamentul Vechi se
alt

cuprinde
i

in eel

nou

i,

de asemenea,
altei roti.

nou
i

intru eel vechi, ca

un cere In launtrul unui

i

cere

ca o roata in launtrul

Zice Tnsa

Grigorie

al

Nyssei: Aa

toatS Legea, ca
n.

pe un

trup cu parti groase luind-o, Apostolul

o subtiaza prin teorie [vedere cu mintea,

m.], fa-

cmd-o, din trupeasca, duhovniceasca", zicmd: Noi tim ca Legea este duhovniceasca" (cuvintul 7 la Cintarea cintarilor). (n. aut.)
Pentru aceasta a zis
i

SfTntul Dionisie Areopagitul:

Cu
au

aceste cuvinte, Apostolul

cheama pe
tru a-1 face;

cei ce pacatuiesc Tntru cunotinta la neuitata cunotinta a binelui;

pe

cei sl&biti in-

pe

cei ce-1 tiu, dar nu-1 fac,

pe

cei

ce au
ori

auzit, dar
zis

slabit in credinta i intru lui

crarea binelui. Fiindca r&ul

- precum de multe

am

este boala, i neputinta

lipsa ori

de cunotinta,

ori

de cunotinta neuitata, ori de credinta,

ori lipsa

de lucrare a binelui" (DeIar

spre numirile dumnezeieti, capitolul 4). i Teodorit zice ca eel biruit de Tndulcirea pacatului,

imbatTndu-se pe deasupra

de patima miniei, nu are aratata cunotinta pacatului.

dupa

fncetarea patimii, capata simtirea raului. (n. aut.)

116

din partea oamenilor ce sint in

urma

venirii lui Hristos, ci a acelora ce erau

ei

mai inainte de venirea Lui, macar ca i-a pus pe

caci
V

sub obrazul sau.

nu

savirgesc ceea ce voiesc,

lui Hristos,

Adica, mai mainte de venirea

oamenii nu faceau ceea ce voiau.

i sila

Dar, cu cuvintele acestea, Pavel nu aduce nevoie

stapini

oamenilor, care sint

de

sine~i [liberi

de a alege,
care

atunci faceau raul

- pe

nu

il

Dar ce intelege? Ca oamenii de laudau, nu tl primeau i nu ll iubeau n. m.].

fiindca erau amagiti de indulcire.

De

aceea zice mai departe:

cifac ceea ce urasc.

Vezi
ar
fi

aici

limpede ca Apostolul nu aduce

sint
silit!

sila, nici
ci:

nevoie? Pentru ca atunci

zis:

Fac ceea ce

Dar nu
ci

a zis aa,

Fac ceea ce urasc."

talmacit,
i

De

aceea, zicerea: nu fac ce voiesc", o vei intelege

ca nu insemneaza

sila i

nevoia,

precum s-a neputinta - precum zice

anume Teodorit. Dar

cum

se fac relele? Prin rapirea, prin neputinta pe care au luat-o oamenii de la

calcarea de porunca a lui

ori boala,

Adam.

cu toate ca sfatuia
Hristos,

Legea nu putea vindeca aceasta neputinta pe oameni catre cele bune pe care trebuiau a le
Iar

face; ci

numai

dupa ce a

venit, a vindecat-o. i acesta este tot scopul

i

Apostolului intru toate cite a zis

va mai

zice: sa arate
fi

ca firea omeneasca,

fiindca suferea patimi de nevindecat,

afara de Hristos.

nu a putut

vindecata de nimeni altul

16 Iar dacafac ceea

ce

nu -

vreau, recunosc ca
este aratat din cele

Legea

este

buna io

laud.

Ca Legea

e buna

zice

pe care

eu,

om
i

cuvintator

[rational, n. m.], le tiu i le desluesc in

chip firesc ca sint bune

ca se cuvine

sa le fac, fiindca nu
fac raul
i

am judecata
De

socotinta stricate cu desavirire, chiar daca

pacatul. Caci insa?i ura (zice Teodorit) pe care o

luat-o.

am

asupra pacatului,

de

la.

Lege am

aceea, laud

Legea

marturisesc ca este buna.

220

17 Dar acum nu eufac

220

acestea, ci pacatul ce locuiete in mine.

Tilcuind acestea, mteleptul Teodorit d& o frumoasS pildS, zicmd cS, dupS calcarea

poruncii lui
sint

Adam,
asupra

trupul nostru eel muritor a primit aceste

dou& patimi: pofta

i

minia, care

ca doi cai ce trag c&ruta sufletului, iar mintea e ca un hatuitor ce tine

i

friiele

amindurof

cailor

sta

lor. i,

cind se intimpla ca pofta s& prisoseascS

s& se piece spre faptele

de ruine ale

trupului, atunci

mintea ridicS asupra

ei

minia

i li

astimpara TntSritarea, potrivind

117

18 Fiindca

tiu

ca nu locuiegte intru mine, adica in trupul rneu,

ci

binele.

Apostolul nu spune ca trupul lucreaza raul,

tului, care

pacatul, adica tirania paca-

ne rapete

trupul ca este rau

i~l

ne amagete. De aceea, de ce birfesc cei ce invinuiesc despart pe el de zidirea cea buna a lui Dumnezeu, nu-

mindu-1 zidire a celui rau"? Ei raspund ca Pavel zice aa: binele nu locuiete in mine, adica in trupul meu", dar ascultati ce zice Apostolul: Omul este alcatuit din doua parti: din suflet i din trup. Dintre acestea doua, sufletul are
puterea
i

stapinirea in trup, iar trupul este rob

supus sufletului. Deci, nu

locuiete in trup binele" e in loc de: Binele

ci

nu

se afla intru stapinirea trupului,

a sufletului. Apoi, ceea ce sufletul alege i voiete, aceea face i trupul. Precum, de pilda, daca cineva zice ca dulcea cintare nu se afla in lauta cu care se
cinta, ci Tntru lautarul ce cinta, acela

nu Tnvinuiete lauta ca e

rea, ci arata co-

virsirea ce

are meterul lautar peste instrumentul sau.

perechea dobitoacelor. Tot aa, atunci cind minia prisosete i se pleaca spre porniri ucigae.i fapte necuviincioase, mintea poruncete poftei sa-i poto.leasca intaritarea. i astfel se domolesc i se

cu buna rinduiaia cele doua impotrivnice. Aadar, cind este deteapta i ia aminte, mintea cirmuiete aceste doua patimi ale trupului precum s-a arStat Iar cind se intimpia a se lenevi i a lasa haturile ceior doua dobitoace,
mica cu masura
i
i

atunci face ca patimile cele necuvintatoare [nerationale, n. m.] sa zburde

pastiile i in ripele pacatului.

sa o traga in prafac raul, ci

Deci aceasta arata

aici

Apostolul cind zice:

i

Nu eu

pacatul care locuie^te in mine", pacat"

cele dobitoceti.
in privelite
i,

numind

robirea mintii

supunerea

ei catre patimile

Se potrivete la aceasta ceea ce zice Avva Macarie: ,JPrecum alearga carele apucind mai inainte, opresc, i tin i Tmpiedica pe eel din urma a spori i a
alearga in

ajunge

la

semn - tot aa

om i cugetarile sufletului i ale pacatelor. De se intimpia a

i

intrece cugetul pacatului, el oprete

tmpiedica sufletul sa se apropie de

Dumnezeu

sa do-

bindeasca biruin^a asupra pacatului. Iar acolo unde Domnul este hatuitor i ocirmuiete sufletul, totdeauna Acesta biruiete, strunind i povatuind inteleptete caruta sufletului catre cugetarea cea cereasca
221
i

dumnezeiasca" (Cuvintul
a-i

ihtiu capitolul 9),

precum

Heruvimii pe
ei. (n. aut.)

care i-a vazut Iezechil apucau unde voia

Injeleptul Fotie invaja ca ,JPavel

povajui Dumnezeu, Cel ce edea peste

adica in trupul meu, binele, ci

iete in trup atunci cind

nu zice despre sine aceasta: Nu locuiete intru mine, vorbete din partea intregii firi omeneti. Iar binele nu locui

ne robim pacatului

purtam in

sufletul nostru inchipuirea i

pomeni-

rea raului statornica

Pentru ca eel ce se face rob raului cu indelunga deprindere i obinuire, dei voiete a se intoarce iarai la bine, cu greu ii mai intoarce voia. De aceea i zice unul ca acela: Nu mai fac eu raul - adica: Nu tiu cum fapta rea este a mea, cad cum ar fi
i

nelipsita.

ea lucrul meu, cita

tornicit in

vreme eu

sint strimtorat
i

de dinsa? Ci este lucru

i strig:

al pacatului,

care s-a stacine

mine. Pentru aceasta

pling, cautind slobozenie,

Ticaios

om sint eu,

(Romani 7:24)" (Amfilohia, intrebarea 87). Iar Sfintul Metodie tilcuiete aa: (...) tiu ca nu locuiete in mine, adica in trupul meu, ysNStik % 'VtSA tk pra> pcfift, te Vinele vo'le^e mm a atfto d> ffclfbft -

ma

va izbavi din trupul acesta

ai

morjii?

mm

^ ^tom

stramoeti - intarete pururea in trupul

nostru cugetele cele iubhoare de

mdutem, ca pe x\\te

miadi^e

ramuri noi."

(n. aut.)

118

ifla in

mine, dar a lucra binele

nu

afl

fi

acela

U saviresc.
voiesc,

20 Iar dacafac ceea ce nu

care locuiete in mine.
Zicind ca nu afla

nu mai lucrez eu

aceasta, ci pacatul

cum

sa lucreze binele, Pavel arata vrajmasia

si

bintuirea
si fi-

pacatului. $i, drept urmare, sloboade de toata invinuirea fiinta sufletului inja trupului si da totul pe seama voinjei rele care face pacatul.
zicind: ceea ce
i, iarasi,

Anume,

nu voiesc", cu aceasta sloboade de mvinuiri fiinta sufletului. zicind: nu eu fac raul", cu aceasta dezvinovateste fiinja trupului.

Dar atunci cine face raul? Pacatul, adica voinja cea rea si iubitoare de pacat dupa tilcuirea lui Hrisostom, cum am zis mai mainte. Iar aceasta vointa rea nu este faptura si zidire a lui Dumnezeu, ci pornire si zamislire a noastra. Lueru
si

faptura a lui

Dumnezeu

este socotinja
al

si

voia cea simpla a sufletului nostra,

voii noastre celei mrautatite. i
si

dar socotinja cea rea este lucru

nostra

si al

am

zis

mai sus ca pacatul

este tiranie care rapeste

trage mintea la rau prin

Tndulcire.

Aflu dar Legea mie, celui ce voiesc a face binele, caci raul se mute.
Cuvintul acesta este umbrit, nefiind intreg,
si

afl,

trebuie a se zice asa: Aflu

dar Legea ajutmdu-mi mie, celui ce voiesc a face binele dar nu-1 fac, fiindca raul se afla la mine." Adica: Aflu ca Legea imi ajuta mie, care urasc raul si

vreau sa fac binele. Nu-1 fac insa! Pentru ce? Pentru ch raul se afla la mine. Iar intelegerea cuvintului Apostolului este astfel: Cunostinfa - zice - si deslusirea
binelui

am

luat-o de la inceput, din insasi firea

si

mea, fiind piamadita

la

un loc
si

cu

fiinta

mea. Totodata,
si

Legea

ma

ajuta sa-mi intaresc aceasta cunostin|a

ll

cunosc din fire. i vreau sa fac binele, dar stnt rapit, si raul se afla linga mine, adica lucrarea raului nu se ridica de la mine. Intii, pentru ca am trap muritor si patimas, si al doilea din
pricina lenevirii
si

deslusire, fiindca

ea lauda binele pe care eu

neputintei sufletului meu.

tilcuit

Insa Fericitul loan Hrisostom, dupa ce a

zicerea de mai sus ca

cum
i

nu

ar

fi

intreaga

- precum am

spus

noi

arata ca aceasta se poate mtelege

Legea imi
Legea
lege, adica ajutatoare, caci

ea voiete acelai bine ca

omul cuvintator

[rajio-

urmatoare

119

22 Cind ma invoiesc cu Legea lui Dumnezeu dupa omul eel launtric 23 vad insa alta lege intru madularele mele, luptindu-se impotriva legii mintii mele ifacindu-ma rob legii pacatului ce este intru madularele mele.
Zice:

Cunoteam binele

mai inainte de Lege, prin contiinta ce o avem

i

in chip firesc. Aflindu-1 insa scris

in Lege, laud
222

Legea

ma unesc

cu dinsa

dupa omul
tul

eel launtric, adica

dupa minte.
ca
i

Vad
ar
fi

insa

i alta

lege, adica paca-

- pe

care 1-a numit lege" fiindca el indupleca pe oamenii pe care-i ama-

gete

i-i

face sa se teama

a-1 lasa,

cum

vreo lege de necalcat - care

se ridic la lupta impotriva legii mintii mele, adica a contiintei. (Vezi insa
cititorule!

-o

numit mai sus om launtric", Apostolul il numete acum minte" invederat.) Aadar - zice - pacatul acesta lupta impotriva mea i ma biruie, ori - mai bine a zice - ma robete. i, ca urmare, impreuna cu
ca,

pe

eel

mine
tului.

biruie

legea cea fireasca,

pe cea

scrisa.

Dar

in ce chip

ma

robete

legea pacatului?

Cu

puterea
zis:

Vedem

ca nu a

cu obinuinta i deprinderea) pacacu pornirea trupului", ori: cu firea", ci: cu legea"

i

tirania (i

pacatului ce stapinete madularele. Iar aceasta

lui, tot

nu

este invinuire a
i

firii

trupu-

aa cum, daca un tilhar ar stapini palatul imparatesc

ar edea in-

tr-insul, aceasta

nu

ar

fi

vina palatului.
i

Aa

i aici,

daca pacatul locuie^te in

sint rele din aceasta pri223

madularele noastre, trupul

madularele noastre nu

cina, fiindca ele au fost stapinite tiranic de catre pacat. Iar unii

vorbesc

aici

de patru
222

legi:

prima, legea

lui

Dumnezeu,
- omul

care ne invata cele ce se cuvin; a

Iar Coresi zice

i

ca - dupa Fotie

launtric este contiinta, iar

omul din

afara este

simtirea

pofta, adica simtirea cea patimaa. Iar

dupa

altii,

fiind zidit
eel
223

de Dumnezeu, nu se supune de
si

la sine poftei; iar

omul launtric este sufletul, care, omul din afara" este insui trupul
a patra,

supus poftei

celorlalte pacate. (n. aut.)

in cartea sa teologica (Cartea

Mai
lui

ales

dumnezeiescul loan Damaschin, care,

capitolul 99), zice despre aceste patru legi aa: ,JLegea mintii mele, adica eontiinta, e ajutata

de legea

Dumnezeu,

pe aceasta o voiesc.

Iar legea pacatului

i

adica lucrarea diavolului,

i

prin legea ce este in madularele noastre, asupra poftei trupeti,

partii ceiei

a pornirii,

a micarii

necuvintatoare [nera|ionale, n. m.] a sufletului

si sint

- se ridica la
i

lupta impotriva mintii

lui

mele, adica impotriva cons, tiintei,

robit. i, dei
i

doresc

iubesc legea

Dumnezeu,

sj

nu voiesc pacatul, legea pacatului

peta cite a zis Apostolul mai sus.
Iar

ma

amageste

ma

supune a

sluji lui, prin

mingiierea in-

dulcirii, prin pofta trupului i prin partea

necuvintatoare a sufletului, precum

am

zis." i re-

dumnezeiescul Metodie zice ca Apostolul arata

aici trei legi: una,

buna dupa infiintarea

intru noi,

pe
i

caire

a numit-o aratat lege a mintii"; a doua, aceea din lucrarea celui rau, care sta

impotriva

trage de multe ori sufletul catre inchipuirile cele pStimase, despre care a zis ca
i

lupta asupra legii mintii;

treia,

aceea care, din pofta, se impietrete in trup dupa pacat, nu(n. aut.)

mita lege a pacatului, ce locuiete in madularele noastre.

120

doua, legea care lupta asupra noastra, venind la noi dupa lucrarea diavolului, prin lovirea cugetelor; a treia, legea mintii, adica cea fireasca a contiintei; i a
patra, legea aflata in

madularele noastre, adica voia cea iubitoare de pacat

catre indulcire, care s-a salaluit
i

plecarea catre rau

mtru noi prin obinuinta

cea rea

prin deprindere. (Vezi

tilcuirea stihului 17 al epistolei catre

Ga-

lateni, capitolul 5.)

24

Ticalos

.V

om sint eu! Cine ma va izbavi din trupul acesta al mortii?

pacat; la fel,
biruit tirania

Legea fireasca nu a fost de ajuns ca sa ne slobozeasca din Legea scrisa n-a putut face nici ea aceasta, i pe amindoua le-a
pacatului.

Unde ne

este aadar nadejdea mintuirii? Cine

al

zice

- ma va
i

iz-

bavi din trupul acesta

lui.

mortii?"

- adica de
de pacat.

acest trup supus mortii

pacatu-

Caci, de

vreme ce

trupul oamenilor s-a facut primitor

224

de patimi, din pricina

calcarii poruncii, el este lesne biruit

Dar - ar. zice cineva - daca trupul oamenn

de
L

Hristos? Raspundem: Pentru ca

li

s-a poruncit a face fapte atit

mcit

m vremea cmd stapinea pacatul le puteau saviri, dar nu au voit.

Multumesc
f

De vreme
aceea
i

ce a ramas nedumerit din toate partile

n-a gasit pe nimeni-alHristos

multumete
Hristos

lui

Dumnezeu-Tatal prin

Iisus Hristos,

Domnul

nostru",

a ispravit ceea ce

Legea nu

a putut ispravi, caci El

m-a

slobozit de slabiciunea

trupului, caruia i-a dat putere pentru a

nu mai

fi

tiranizat i biruit

de pacat. i
trupul oa-

- precum,

prin neascultarea
i

calcarea poruncii vechiului

Adam,
i

menilor s-a facut muritor

tarea noului

a ramas lesne biruit de pacat

lui Iisus Hristos,

tot aa, prin ascul-

Adam -

adica a

Cel ce S-a rastignit

a inviat

Pentru aceasta,

Avva Macarie
i

zice asa:
i

De aceea
i

asadar sufletul, cita vreme este intru

si

Tntunericul pacatului, se
viaza, in veacul eel rau

mai numeste
viclean
al

trup al tntunericului rSutatii

vicleniei; caci acolo

sj

Tntunericului,

acolo s-a prins. Precum

Pavel, vorbind

de trupul pacatului

mani

7:6). i:

de trupul mortii, zice: (...) ca sa se strice trupul pacatului (RoCine ma va izbavi din trupul acesta al mortii? lar sufletul ce a crezut lui
si

Dumnezeu s-a izbavit de pacat, si s-a omorit din viata Tntunericului, i a luat ca viata lumina Sftntului Duh si tncS de aici petrece acolo, stapinindu-se de lumina dumnezeirii. Caci sufletul
nu este
nici

de

firea dumnezeirii, nici din firea Tntunericului rautatii, ci este

i

o raptura gmdita,
prin calcarea

frumoasa, mare

minunata,

asemanare buna

chip

al lui

Dumnezeu. Caci
1,

poruncii a intrat Tntr-Tnsul rautatea patimilor tntunericului" (cuvintul

capitolul 7). (n. aut.)

121

acelasi trup al

oamenilor a luat arvunele nestricaciunii,

225

sta

lupta vitejete

impotriva pacatului.

CAPITOLUL
1

VIII
slujesc legii lui

Aadar eu insumi, cu minted meay

Dumnezeu, iar cu trupul legii pacatului. De aceea, nici o osinda nu este asupra celor ce sint intru Hristos lisus, care nu umbla dupa trup, ci dupa Duh.
learn

omeneti. firii inainte a mai de starea de aminte aduce fiindca mai inainte", Caci, voind sa spuria ca acum nu mai este asupra Cretinilor vreo astfel de
Hristos

$
ca, din pricina

de osinda ori

eram supui legii pacatului. Dar acum - zice -nici o robie nu mai este asupra celor ce vor vietui intru Hristos
lui,

astfel

lisus,

adica asupra celor ce s-au invrednicit a primi Sfintul Botez. a nu ca au adaugat a Botez, Sfintul dupa i pacatuiesc multi vreme ce i, de adica trup, dupa vietuiesc nu i ce umbla cei nu osinda de astfel de o se teme
trupete
tinii,
i

in pacate, aratind

cu aceasta ca singura pricina pentru care noi, Cre-

pacatuim dupa botez este lenevirea noastra. Fiindca acum le este lesne Cretinilor, celor botezati, a nu vietui dupa trup, ceea ce mai inainte de venirea
vietuim sa feri numai a ne aadar nu cuvine Se anevoie. prea cu era lui Hristos dupa trup, ci i a vietui dupa Duh, fiindca ferirea de rautate singura nu ne Tncu-

nuneaza, daca nu e msotita

irea faptei bune. Caci zice:

de citigarea faptelor duhovniceti i de TmpartaAbate-te de la rau i fa binele!" (Psalm 36:27).

i

2 Caci legea Duhului vietii, in Hristos pacatului i a mortii,

Prin legea Duhului", Apostolul
II

lisus,

m-a

slobozit de legea

numete aici pe Sfintul Duh, la fel cum, prin legea pacatului", numete pacatul. i spune ca legea Duhului e lege a

225

Marele Vasilie zice

ca,

precum
%\

s-a invrednicit Isaia

TntTi s-a

marturisit pe sine-sj ticaios

necurat, tot aa s-a

de darul dumnezeiesc pentru ca mai Tntimplat aici i cu Pavel: Catre Isaia a

sSu

fost trimis

un Serafim, fiindca

1-a auzit tinguindu-i ticaioiile sale i marturisindu-i pScatul

Tntru cugetari. Caci a zis:

de mine! STnt om cu buze necurate si locuiesc in mijlocul unui norod ce are buze necurate! {Isaia 6:5). Acestea le zice i Pavel: Ticlos om sint eu! Cine ma va izbavi din trupul acesta al mortii? Apoi, bucurtndu-se $i el de dumnezeiescul dar, adauga:

ticaiosul

Multumesc

lui

Dumnezeu,

prin lisus Hristos !" (la tflcuirea capitolului

al lui Isaia). (n. aut.)

122

spre osebire de legea pacatului, care a pricinuit moartea. 226 Fiindca darul lui Dumnezeu a omorit pacatul i moartea, lnlesnindu-ne noua nevointa
vietii,

asupra pacatului
ale ereticilor,

a mortii in razboiul nevazut cu pacatul. Iar viclenele limbi adica ale maniheilor i ale marchionitilor, au cutezat a zice ca
i

legea pacatului" e Legea data prin Moisi, pe care dumnezeiescul Apostol nu a numit-o aa nicaieri, ci sftnta" i duhovniceasca". Dar se Tmpotrivesc

Moisi este duhovniceasca, prin ce se osebete de legea Duhului i a darului? Raspundem la aceasta ca mult se osebete, caci Legea mozaica s-a dat de catre Sfintul Duh, dar ea nu da Duhul Sfmt, pe cita vreme legea darului da pe Insui SfTntul Duh.
i zic:

obraznicii

Daca Legea

lui

3 pentru ca ceea ce era cu neputinta Legii -fiind slabd, prin trup - a savirit Dumnezeu, trimitindu-L pe al Sdu Fiu tntru asemanarea
trupului pacatului
i pentru

pacat,

$ a osindit pacatul in trup,

3.

Fiindca mai sus L-a pomenit pe Duhul Sffnt, Apostolul pomenete pe TatU, i pe Fiul, aratind i invatind despre Sfinta Treime.
i cuvintele lui par a
fi

acum

impotriva Legii, dar nu

fi

sint, caci

Apostolul nu vor-

bete de raul Legif% intru care ea ar

care era neputincioasa.

facut rau, ci de neputinta Legit, Tntru

trup", adica din

Dar cum de era neputincioasa? Prin

pricina cugetarii trupeti.

Aid

se arata Tntelesul tuturor cuvintelor zise de Pavel

care este binele

i

precum am
tnmis

aratat

Tnvaja cu adevarat

care raul, dar nu putea birui cugetarea prea-trupeasca a

adica avTnd trup asemenea dupa fiinta cu trupul nostru eel pacatos, dar fara de pacat. Caci, de vreme ce a pomenit de pacat, Pavel a adaugat i asemanarea 227
,

226

Iar Sfintul

Metodie numete lege a Duhului

Sfintitului Teofilact. (n. aut.)
*

vietii" Sfinta

Evanghelie, tiicuire care este

asemenea cu aceea a
227

De

aceea zice

Sfintul Chiril Alexandrinul, in cartea a 15-a impotriva lui

al

Mian: Tru-

pul lui Hristos nu a fost trup al pacatului, ci asemanare de trup

pacatului, cSci El a luat

asupra-i patimile
dinfa ch

firii

[foamea, setea, durerea

iar

cele asemSnatoare, n. m.], spre a ne tncre-

momenirea Sa e adevarata,

nu dupa

inchipuire. Iar patimile cele rele ale trupului

n. m.],

[lacomia pintecelui, betia, tndulcirea catre placeri,

tre, le-a

care miravesc curStia

vietii

noas-

lepadat, fiind nevrednice de nemtinarea dumnezeirii (la Icumenie). Iar intreaga intele-

gere a zicerii apos'toleti este aceasta, cS ceea ce nu a putut sa facS Legea, adica sa osfndeasca pacatul, a ftcut Dumnezeu, trimitfnd pe Fiul Su, Care a osindit pacatul."

marele Vasilie, in scrisoarea trimisa celor din Sozopoli, zice aceleai lucruri ca mai sus: De aceea s-a zis ca inomenirea Domnului a fost intru asemanarea trupului pacatului, fiindi

ca trupul Lui a primit patimile

le-a lepadat, fiind

firii,

dar patimile

rautatii,

care intineaza curatia

vietii noastre,

nevrednice de prea-curata dumnezeire." Caci nu a zis: intru asemanarea trupului" (precum li se parea celor carora le scrie SfTntul Vasilie epistola, ce ziceau ca

123

pentru ca Fiul
sfintit i 1-a

lui

Dumnezeu nu

a luat

alt trup, ci, insui acest

i

trup luindu~l, 1-a

incununat, cu acest trup a osindit pacatul

fire.

a aratat ca trupul nu este

(Ceea ce a facut Hristos este ca i cind cineva, vazind ca Tn ulita e batuta o femeie, ar zice ca e fiul femeii aceleia ce se necinstete, el fiind de fapt fiu al imparatului, i in acest fel ar slobozi-o de la cei ce o bat.)
pacatos din
9 7

Iar acel i pentru pacat" se poate intelege,

mai simplu,

in loc de: Tatal a

pe Fiul pentru pacat", adica: pentru ca sa biruiasca pacatul", daca vom desparti inainte de i pentru pacat". Iar marele loan Hrisostom, impreunind zicerea: i pentru pacat" cu zicerea: a osindit pacatul in trup", spune ca Hristos mai intii a mustrat pacatul pentru nedreptatea pe care i-o facea Lui, iar apoi 1-a osindit. Fiindca, atita vreme cit li omora pe oamenii cei pacatoi, pacatul le.da moartea cu dreapta judecata; dar - de vreme ce a aflat trupul Domnului fara pacat, i totui 1-a omont cu nedreptate - pacatul a fost osindit de
trimis

trimis L-a Dumnezeu Aadar, pacatuit. i a nedreptatit L-a unul ce ca Hristos pe Fiul Sau i pentru ca sa vadeasca pacatul de nedreptate i de greeala i sa-1 osindeasca, astfel incit diavolul sa nu poata zice ca Hristos 1-a biruit ca un puternic,

cu puterea Sa,

iar

nu ca un

drept,

cu dreptate.

228

Aproape

aceleai lu-

cruri le zice i Teodorit.

pacatului". trupului asemanarea intru zis: ci a trup ceresc), purtind pamint pe venit Domnul a Aadar, a luat trup ca al nostru, cu patimile lui fireti, dar pScat nu a ftcut. Ci, precum moartea,
i

ce e

m trup, care a intrat mtru noi prin

i

Adam, a

fost omorita

de catre dumnezeire,

tot aa

pacatul a fost topit de catre dreptatea lui Hristos Iisus, pentru ca noi, la inviere, sS

dobmdim

trup neosindit mortii

nevinovat de pacat.

i iarai zice Chiril Alexandrinul, in alt loc:

Tntru sine din pricina legii p&catului

A purtat trupul

eel din pamint, eel care bolea

~ dupa

glasul lui Pavel. CSci, cit incapea tn firea truneispitit, caci

pului pare sa

Se

fi

pus

sub jugul pacatului, dar a fost

legii

a osindit pScatul in
trup, ci

trup, pentru ca dreptatea

sa se implineasca in noi, cei care nu

vom umbla dupa

dupa Duh"

(cartea a

doua din

Glafire). Iar in cuvintul al 19-lea la Pati, zice

cu nedumerire:

i ce este aceasta neputinta a

LegiM
-

Socotesc ca cineva ar zice ca, dei dumnezeiasca

Lege cheama spre

prea-spurcate. Iar

fnfrinare, trupul graiete pururea Tmpotriva, intaritind spre poftele cele

Dumnezeul a
i

toate

trimittndu-L pe

al

Sau Fiu nu gol

fara

de trup

(...),

dar vietuind ca

Tn afara trupului

- a osindit pacatul

in trup, caci pacatul s-a

omorit - pre-

cum am
bogStiti
228

noua sa ni se para c^ smtem afara de cu dumnezeiescul Sau Duh. (n. aut.)

zis

pentru ca

trup, fiind sfmtiti i prea-im-

i inteleptul

Nicolae Cavasila, in tilcuirea celui

i

dintii din antifoanele Sfintei Liturghii,

zice ca ,JVIintuitorul, lepadind pacatul

tariei i
i

cu puterea

biruintei, ci

omorindu-1 pe diavol, nu a rlcut aceasta cu covirirea cu judecata i cu dreptate - dupa ceea ce s-a zis: Dreptatea

judecata sint temelia scaunului

n. m.), le

vorbim potrivnicilor

Tau (Psalm 88:14) - precum i noi, in divanuri [tribunale, cu hotMrea judecatilor. De aceea zice: Acum este judecata

lumii acesteia,

acum

stapinitorul lumii acesteia a fost scos afara" (loan 12:31). tiind aces-

tea, Fericitul Dionisie

tati

Areopagitul zice: ^emarginita iubire de oameni a dumnezeietii bunaa stricat stapinirea pe care o avea asupra noastra apostata multime (a diavolilor), dar nu

124

entru ca indreptarea Legii sa se u

umblam dupa trup,

ci

dupa Duh.

cu trupul ce i-a luat? - Pavel spune fiindca mdreptarea Legii" - adica scopul
tul

asa:
ei,

Mai

ales aceasta te-a folosit,

s-a implinit Intra noi

si

a luat

sfirsit.

care era de a mdrepta pe om Pentru ca ceea ce voia Legea, insa nu

putea, aceea a facut-o pentru noi Hristos. i El a dus lupta si nevoinfa singur, iar noi am dobmdit biruinja si slava. De aceea nici nu vom mai pacatui,

dacfi

dupa putere, ca una ce covirsea, ci, dupa Scriptura predata noua cu dreptate" (in capitolul 3 din lerarhia bisericeasca).
Si

m chip tainic, cu judecata si

acele frumoase cugetari aduse de oarecari dascali ca sa arate dreptatea folosita de Iisus Hristos pentru Tnvierea Sa si pentru mintuirea noastra. Lege a dreptatii - zic ei - este a-si lua cineva inapoi trupul de care a fost lipsit cu nedreptate. Deci de vreme ce Domnul nostra Iisus Hristos, prin moartea pe cruce, a fost lipsit de viaja Sa cu nedreptate de catre tiranul diavol (cad, neftctnd pacat, nu era vinovat mortii, care se sloboade spre pedeapsa pacatului) - apoi cu toata dreptatea i-a luat inapoi viata, si astfel S-a sculat pe Sine-Si din moarte.
aici

nu pot sa

tree

sub tacere

Tot
Hristos,

asa, lege a dreptatii este a se socoti nedreptatea

dupa vrednicia

celui nedreptatit. Iar

cinste.

Dumnezeu
i

De

aceea,
si

avea vrednicie mai presus de toate fiipturile si de nemarginita nedreptatea ce I s-a facut - attt nedreptatea mortii, cit si cea mai
fiind,

dinainte de

de prea-necinstitele Patimi - a fost cea mai de pe urma, mai presus de toate nedreptatile, nemarginita. Deci Hristos, ca unul ce a fost nedreptatit cu nemarginire, dupa toate legile dreptatii S-a sculat din morp: nu doar pe Sine, ci ne-a ridicat i ne-a facut vii i pe noi, faptunle Sale, slobozindu-ne de diavol, de moarte si de pacat. Iar pe diavol, pe moarte i pe pacat ca pe niste facatori de nedreptate si nedrepti luptatori tmpotriva unei astfel de persoane de nemarginita cinstire, i-a osmdit si i-a pierdut dupa toata legea dreptatii. Despre aceasta, si dumnezeiescul Grigorie al Nyssei, in Marele cuvtnt catehetic,
capitolul

moarte

mdurari de milostivire pentru eel cazut si, ca irttelept, nu i-a fost necunoscut chipul chemarii inapoi. Fiindca judecata dreptului este lucru al mjelepciunii, caci nu ar putea numi cineva neintelepciune dreptatea cea adevarata. Deci, ce a fost drept intra aceasta? Faptul ca Dumnezeu nu a intrebuintat vreun mijloc tiramc asupra aceluia ce ne stapmea, nu ne-a smuls cu covtrsirea puterii de la eel ce ne tinea ca sa nu lase vreun prilej de mdreptatire celui ce ne robise prin mdulcire. Caci cei cetsi v'md slobozenia pentru bani smt robi ai celor ce i-au cumparat, singuri facindu-se vinzatori ai loru 5 i. Iar daca cineva, purtind grija pentru ei, ar mtrebuinfa sila asupra celui ce i-a cumparat ar fi socotit nedrept, fiindca a vrut sa dobindeasca legea tiranic. La fel si cu noi: de vreme ce ne-am vindut de buna voie diavolului, a trebuit ca Acela ce, pentru bunatatea Lui, ne-a tras iarasi la slobozenie s3 nu o faca in chip tiranic, ci sS afle un chip drept pentru intoarcerea noastra." Iar la sfirsit, zice ca a voi sS ne mtntuiasca este marturie a bunatajii lui Dumnezeu, iar a lua locul celui {inut, pentru a-1 izbavi, este lucru aratator de dreptate" (tomul 3). Vezi si'marturia lui Teodorit, in subinsemnarea zicerii: ,J)reptatea lui Dumnezeu mtru aceasta se descopera (...)" (Romanil: 17). (n. aut.)
luat

22, zice asa:

De

aceea,

Dumnezeu, ca singur bun, a

125

umblam dupa trup", adica daca vom inceta sa cugetam trapeze. i - mai bine a zice - nu e destul atit, sa nu cugetam trupete, ci, pe linga aceasta, trebuie sa avem i cugetare duhovniceasca - cum s-a zis mai inainte, De aceea a adaugat Pavel zicerea: dupa Duh'\ caci zice Psalmistul: Ferete-te de rau", msa nu ajunge numai aceasta, ci fa i binele!" (Psalm

vom

inceta sa

3(5:27). Caci,

de vreme ce

am

auzit ca Hristos ne-a daruit biruinta, sa

nu ne

le-

nevim,

sa ne sirguim a pazi darul Sflntului Botez; pentru ca mai lesnicioasa ne este acum biruinta asupra pacatului decit era inainte de botez.
ci

5 Caci cei ce stnt dupa trup cugeta cele ale trupului,

iar cei ce sint

dupa

Duhy

cele ale

DuhuluL

Cei ce s-au dat pe sine-i coviritoarei robii a trupului totdeauna cugeta cele ale trupului, fara a socoti vreun lucru dumnezeiesc i ceresc. Iar cei ce, dimpo triva, s-au supus Duhului cu totul le inteleg i le fac duhovnicete pe toate.

6 Caci cugetarea trupului este moarte,

iar cugetarea

Duhului este

viata

p pace;
Prin cugetarea trupului", Apostolul Tntelege mintea cea groasa a oameni-

numind-o aa de la partea mai injosita a omului, adica de la trup. Fiindca trupul, de sine, nu are cugetare, ci mintea cea groasa i materialnica e culor,

Cugetarea trupului este mintea ce cugeta trupete. La fel, cugetare a Duhului" numete gindul i mintea ce cugeta cele ale Duhului i nate viata, spre osebire de moartea pe care o nate mintea cea trupeasca. De asemenea, mintea ce cugeta cele ale Duhului nate i pace, spre
getarea
lui,

ca

cum

ar zice cineva:

osebire de vrajba

razboiul despre care zice mai jos:

7 pentru ca cugetul trupului este vrajma lui Dumnezeu, caci nu se supune legii lui Dumnezeu, fiindca nici nu poate.
mintea cea duhovniceasca - zice - naste pacea, iar cugetul truAdica o astfel de minte ridica miinile pesc nate vrajba catre Dumnezeu.
Gindul
si
229

De

aceea a

zis purt&torul

de Dumnezeu Ignatie: Cei

trupeti

nu pot s& facS cele

duhovniceti, nici cei duhovniceti cele trupeti" (in capitolul cStre Efeseni). i marele Vasilie
zice:

Omul

trupesc

neavindu-i mintea iscusita cStre teorie [vedere cu mintea, n. m.], iar

mai ales avind cugetul tngropat in trup ca intr-un noroi - este neputincios a se uita in sus la duhovniceasca lumina a adevarului." (n. aut.) 230 Pentru aceasta zice i Iacov, fratele Domnului: Prea-curvarilor i prea-curvelor, nu
titi

cS dragostea lumii este vrajba catre

al lui

Dumnezeu? Deci

cine va voi s& fie prieten

al

lumii se

face vrajma

Dumnezeu." {Iacov

4:4) (n. aut.)

126

asupra
rule,

lui

Dumnezeu

Dumnezeu

i-L vrajmaete? Nu, ci se zice ca are vrajba catre fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu. i sa nu te tulburi, citito-

auzind ca cugetul trupesc nu se poate supune legii lui Dumnezeu cita vreme ar ramine astfel, trupesc. Caci aceasta e cum ai zice ca curva nu poate a fi intreg-infeleapta [curata cu cugetul, feciorelnica, n. m.] cita vreme este curva. Caci Pavel nu a zis pentru viitor, ca nu va putea", ci pentru vremea de ca nu se poate supune legii lui Dumnezeu cita vreme ramine trupesc. Fiindca, daca schimbarea ar fi fost cu neputinta, cum de insui Pavel, imprefata, deci

una cu nenumarati
inainte?

altii,

s-a facut drept i bun, din viclean i rau ce era

in Evanghelie:

mai

Aa

a zis

Domnul,

Nu

poate pomul rau

putred sa

faca roade bune" (Matei 7:18), Dar, daca se altoiete cu altul bun, pomul rau i putred ii preface rautatea i nate roade bune. Deci, fratilor, sa nu cugetam

cugetam cele ale SfTntului Duh, ca sa avem pace catre Dumnezeu, Cel ce ne-a dat Duhul Sau, prin Care noi, Cretinii, putem ispravi lesne
trupete, ci sa

toate cele ce inainte le erau greu de savirit Iudeilor celor de sub Lege.

8 lar cei ce

sint in trup
sinteti in

9 Dar

voi

nu

nu pot saplaca lui Dumnezeu. trup, ci in Duh,

nu pot sa placa lui Dumnezeu cit suit astfel, trupeti. Fiindca aid Pavel nu numete trup" fiinta trupului, ci viafa cea groasa i trupeasca, ce face mtreg omul trup, precum zice Dumnezeu in Scriptura cea Veche: Nu va locui Duhul Meu in oamenii acetia, pentru ca sint numai trup" (Facerea 6:3). Iar Pavel zice aici aa: Dar voi nu sinteti in trup, ci in Duh", adica: Voi nu mai slujiti vietii trupeti, ci aceleia duhovniceti. i nu a zis: Dar voi nu sinteti in pacate - ca sa te inveti tu, Cretine, ca Hristos nu a stins i nu a pierdut doar tirania pacatului, ci insui trupul 1 -a facut mai uor i mai duhovnicesc. Fiindca - precum fierul, cind se unete cu
focul, se face foe i el

Zice: Cei ce au cugetare trupeasca

aa

trupul Cretinilor, cind a primit pe SfTntul

Duh

prin Sfintul Botez, se face duhovnicesc.

10 daca Duhul lui Dumnezeu locuiete intru vol

Acest daca" nu este
hul lui
stinjenitor, ci adeveritor, in loc de:

De vreme
nu mai

ce

Du-

Dumnezeu
Duh.

locuiete intru voi, Cretinii cei botezati, voi

sinteti

in trap, ci in

Iar daca cineva

nu are Duhul lui Hristos,

acela

nu

este al Lui.

Hristos Hristos
nehotaritor

127

care nu are Duhul

al lui

lui

Hristos nu este
are

al lui Hristos. Si in-

Hristos eel ce

nu

Duhul

lui Hristos,

pentru ca pece-

Hristos este

Duhul

Sfint.

Caci zice Sfintul Macarie: Acesta

intiparita

fiind" (cuvintul 30, capitolul 5).

231

Iar daca Hristos

este intru voi, trupul e

mort pentru pacat; iar Duhul,

viata pentru dreptate.

Zictnd: iar
Crestinii din

daca Hristos este intra voi", Apostolul

232
,

li

lndulceste iarasi pe

numele Hristos", au inteles aici pe DuPavel caci asa, este nu aceasta ca zice Hrisostom dumnezeiescul hul SfTnt. Dar 233 penHristos pe Insusi II are Hristos lui Duhul are eel ce ca arate sa voieste celesmt si acolo Treimi, Sfintei m.] a n. [Persoana, Fata o tru ca, undeeste

Roma, Unii msa

prin

lalte

doua

Feje, ca unele ce se
si

\m una de

alta si sint nedespartite.

daca S-ar afla Hristos intra noi? Acesta, de a fi noi, intra afla SfTnt Se Duhul daca pacatului. Si, privinta trupul nostra mort in paral nostra, launtrul in lucreaza Sine, ci numai de viaza nu El e viata, adica aceasta Iar invederat. cunoscut i chip viata in daruiete Lui, i ne tailor
Si ce cistig

folos ar

fi

231

Iar Teodorit a scris aa:

Jar de

locuiete Hristos intru voi

(.

.)" (n. aut.)

232
233

Adica marele
Despre

Vasilie, in Cuvint la Sfintul Botez. (n. aut.)

aceasta, Sfintul Chiril Alexandrinul zice:

A1

lui

Hristos e Duhul, ca

Dumne-

i zeu-Cuvintul prin Duhul Se saialuiete intru noi, daca ne suim catre vrednicia lnfierii." nostru eel omul intru locui a Hristos primim pe Duhul, prin Sfintmdu-ne zice: marele Vasilie

din launtru;

i,

impreuna cu Hristos, pe

Tatal, obteasca locuinta avind Ei la cei vrednici." Iar

loan Damaschinul
Fiului,

zice, in capitolul 13 al

Dogmaticii
ii

sale:
lui

Chip

al

Ta&lui este Fiul;

iar al
n.

Duhul, prin Care Hristos, locuind in om,

da

pe cea dupa chip [dumnezeirea,

i

m.]"

(la losif Vrienie,

tomul
i

1,

foaia 65). (n. aut.)

sufletul

234

Despre aceasta,

marele Macarie zice ca, precum sufletul inviaza trupul, aa

e inviat de catre Sfintul

e sufletul fata

Duh,

ftra de

Duh

sufletul fiind mort.

Caci trupul este pentru suflet aa

tot face nimic, neputind mort, suflet este de trupul Era precum cum pentru Imparaaa, fea de Sufletul ceresc, adica fea de dumnezeiescul Duh, sufletul este mort (cuvintul 30, capitolul 3). tie, neputind face nimic din cele ale lui Dumnezeu fara Duhul Sfint"

de Duh.

i,

Aproape

acelai lucru

il

zice i dumnezeiescul

Maxim: Ci

darul desavirete aceasta ne-

graita unire, prin care

Dumnezeu incape
ei inii

tot intru cei vrednici, i toti sfintii

incap cu totul in

Dumnezeu, cuprinzind
pului
i

cu

totul

plata a luptei duse de ei pentru a sui

pe Dumnezeu i citigindu-L pe !nsui Dumnezeu ca catre Dinsul Tot aa, sufletul cuprinde madularele tru-

se invrednicete a

fi

intru dinsele" (din cuvintele teologice).

i iarai marele Macarie:

venica

Precum in lumea aceasta viata trupului este sufletul, aa i in ce Ceea capitolul fel, (la 5). dumnezeirii" Duhul este sufletului lume viata cereasca
sufletul sufletului.

inseamna ca darul Duhului Sfint este

Macarie

Despre aceasta spune apoi marele

i

acest infricoat cuvint: ,JDeci, daca cineva

nu a cautat

nu a

luat

ca viata a sufletului

128

viata ne-a fost daruita pentru dreptate", adica pentru ca

catre

ne-am

indreptat de

Dumnezeu,
i

pentru ca, prin pazirea poruncilor

i

prin fapte bune, noi

luat-o de la

pazim curata
este vadit
greit

intreaga dreptatea

indreptarea pe care

am

Dum-

nezeu prin SfTntul Botez.

Iar cind se pazete

fi

de catre noi mdreptarea aceasta,

ca nici pacatul nu va

intru noi. i, cind

nu este pacat
viata
i

intra noi, ne-

ca nici moarte nu va

fi, i

intregul nostra

va

fi

in veacul acesta

cmd traim dupa Dumnezeu, precum am zis, fiindca aceasta este adevarata viata: a fi morti pacatului - i in veacul viitor, cind vom trai viata aceea fara de
sfirit i

venica.

11 Iar daca

Duhul lui lisus,

al Celui ce S-a sculat din morti, locuiete

a sculat pe Hristos din morti vaface vii i trupurile voastre cele muritoare, pentru Duhul Lui ce locuiete intru voi
intru voi, Cel ce

Pavel pornete iarai cuvintul despre inviere,

bitule,

zice:

Sa nu
II

te tulburi, iuai salaluit

ca porji trap muritor, pentru ca intra acest trap muritor

lui

pe

Duhul
neasca.

Dumnezeu, Care a inviat pe Hristos din morti, dupa firea Sa omei, precum L-a sculat pe Acela, aa te va scula i pe tine, sau - mai

bine a zice

te

va invia. Pentru

ca, intr-adevar, se

vor scula din morti

i

aceia

ce nu au Duhul Sfint, dar se vor scula spre

i

munca
viata
i

pieire.

La

fel,

se vor scula

cei ce au darul Sfmtului

Duh, dar spre

scula

spre mmtuire.

De

aceea,

Apostolul nu a zis ca

Dumnezeu va
ci:

trapul", ci ca il
tine. i

va face viu".

Pentru ce? Pentru Duhul Lui ce locuiete intra

tra

vezi ca nu a zis: peni

Duhul Lui ce a locuif\

intra tine fara a te
i

pentra Cel ce locuiete'\ aratind ca va locui

va ramine intra tine pina

la sffrit.
i

Caci Dumnezeu nu va suferi a vedea pe

tine, cel care-1 ai, in

Duhul
reasca

aduce

pe

camara de nunta ce-

in Imparatie.

Precum, dimpotriva, daca nu-L vei avea pe SfTntul Duh

i

locuind intra tine, cu adevarat vei pieri

vei

fi

muncit, dei te vei scula din

dumnezeiasca luminS a Duhului, cind va

in
7).

iei

din trup nu va intra intru impar&tia cerurilor, ci

i

gheena

ii

va avea

sftritul,

impreunii cu diavolul

cu

ingerii lui" (cuvintul 30, capitolul

S& ne infrico&m, fratilor, i sa ne cutremuram auzind acestea i s& cerem cu durere ca sS primim via^a Sftntului Duh. i insemnam aici c& viata i celelalte daruri pe care le d&ruiete nu se despart, ci r&mfn nedespartite de El - dupS marele Vasilie, care zice: Iar viata pe care o d& Duhul altei persoane nu se desparte de El. Caci precum focul are ca fiintS fierbinteala, pe care o da i apei sau altei materii ~ tot aa i Duhul are viata intru Sine, iar cei ce se impartaesc de El, tr&ind dup& dumnezeiasca cuviinta, cTtiga
SfTntul

Duh

sufletului celui curat

viata

dumnezeiasca

cereasca" (Cuvint despre Sfintul Duh).

prin Duh", Teodorit a fnteles aici sufletul, care s-a facut duhovnial c&rei

Bags de seamS insa ca,

cesc prin lucrarea drept&tii,

rod este via|a.

(n. aut.)

129

morji. Deci omoara-Ji trupul, pentru ca sa locuiasca intr-insul

Duhul

ca,

pentru Duhul, sa

\i

se dea

via|a venica.

235

12

De aceea, frafUor, nu sintem datori trupului, ca sa viefuim

chip a trup.

Dupa ce

a aratat cit de folositoare este viaja duhovniceasca, pentru ca face

i

ca Hristos sa locuiasca intru noi

noastre, Pavel ne invaja
ci

sa faca

vii

aceste trupuri muritoare ale

datori trupului,

acum ca noi,

Cretinii,

nu mai sintem
lui

Duhului. i a zis ca sintem datori" pentru ca bunatajile

s-au dat in dar, iar muljumirile pe care le

aducem

Dumnezeu ni Dumnezeu (sau pazirea

lui

poruncilor) stnt datorie

trupului", ca sa

ni se cer negreit. i, zicind

ca nu sintem datori

nu

socoteti ca a zis aceasta pentru firea trupului, Apostolul a

i

adaugat: ca sa viefuim dupa trup", ca

grija pentru

cum

ar

fi

zis:

Nu inlatur purtarea de
lui: a-1

ne voile trupului - caci mult

li

sintem datori

hrani

i a-1

in-

calzi

cu imbracamintea trebuincioasa

purtarea de grija

acoperammtul - ci tai sfrguinta i pentru trup cea pacatoasa, care aduce pe om la cele de prisos.
i

Caci dupa trup" vietuiete acel Cretin care face trupul stapin

al vietii sale, i

domnitor

imparat

al sufletului sau.

13 Caci, daca

viepiiti

dupa

trup, aveti
vii.

sa muriti; iar daca omoriti fapteie

trupului cu Duhul, vetifi

Apostolul numete moarte"

munca

focului cea nemuritoare ce este in

gheena, dar, totodata,

zice ca, daca

viata

pe care o

traiete

cineva intra fapteie cele

rele. i

vom omori fapteie trupului rele prin

,

viata cea duhovniceasca,

vom

235

Iar Teodorit, tilcuind zicerea aceasta,

i

spune aa: ,Prm cele pe Preasfintul

fiinta

zise,

Apostolul ne-a mv&{at

i

a cunoate

firea cea

una

a Dumnezeirii, caci

Duh
i

L-a numit

al lui

Dum-

nezeu,
din
tai,

al lui Hristos .

Nu

doar c&

- dup&

r&u-nurnitii eretici

- Duhul
cu

Sfint S-ar

fi zi'dit

Dumnezeu
Zice
i

prin Fiul, ci pentru ca El este

de o

cu Tatal

Fiul, i

purcede din Ta-

dup3 invatatura evangheliei.

Iar darul Sfmtului

Duh

se da, celor vrednici, prin Hristos."

lui

marele Atanasie: De aceea S-a facut trup CuvTntul

oamenii, purtatori de Duh. Caci Fiul

Dumnezeu, unindu-Se cu

trupul, pentru

ca oamenii, unindu-se cu Duhul, sa se faca cu Duh. Hristos este aadar

trup, iar noi,

Dumnei

zeu purtator de

- Care
toti

este chip al robului

S-a facut intru asemanare de

om

luindu-i pirga din fiinta oamenilor,

anume
sa ne

din

s&mmta
fii

lui

Avraam - ne-a
Dumnezeu.
face
i

dat pirg& a Sfmtului

Duh

din fiinta Tatalui, pentru ca

facem
al

ai lui

i iata iubirea de

oameni a

lui

Dumnezeu, ca

al

carora este F&c&tor,

acelora Se

Se face insa cind oamenii cei ziditi iau in inimile lor pe Duhul lui Dumnezeu, Care strig&: Avva, Parinte ! Caci n-ar putea sa se faca fii intr-alt chip, fiind din fire zidiri, f&ra numai daca vor primi pe Duhul Celui ce este Fiu din fire i cu adevSrat. Pentru aceasta S-a i f&cut trup Cuvintul, ca sa faca omenirea primitoare de dumnezeire" (tomul 1 al
Parinte,

dupa

dar.

lui

Vrienie, foaia 214). (n. aut.)

130

vietui atit acolo, atunci, viata nemuritoare, cit

si

acum,

aici, viata

cea intru fapte Vezi insa fi

bune. Pentru ca eel ce este mort in lume, acela viaza cu adevarat.

o cititorule! - c& Pavel nu a zis sa

omorim

trupul (caci acest lucru ar

ucidere

de

- adica cele viclene i rele. Fiindca Apostolul nu ne invaja sa ne omonm - adica s& nu vedem simplu cu ochii, ori sS nu ascult&m simplu cu urechile (care sint fapte fireti ale trupului) - ci sa nu
sine), ci a zis:

Omonti

faptele trupului!"

folosim r5u, spre

rele, ochii, i urechile i celelalte simfuri ale noastre.

acetia sintfii

Dumnezeu.

Mai

sus, Apostolul a fagaduit

fi

cele rele ale trupului, veji

multa plata decit cea

dintii,

omori faptele vii. Iar acum adauga o mai mare cununa i mai adica dumnezeiasca infiere. De aceea, nu a zis:
i

zis: Cretinilor,

de

veji

236

Patru lucruri se arata in zicerea aceasta a Apostolului: doua omoriri

i

doua
i

vieti:

omorirea trupului catre cele rele

cele rele
i

omorirea sufletului catre cele bune; viata a trupului Tntru

viata su-

viata a sufletului intru cele bune. Iar omorirea trupului catre cele rele

fletului intru cele

bune

sint laudate; caci, cind trupul este

mort catre cele rele

catre patimi,

bune i intru bunStati. Iar viata trupului intru cele rele i omonrea sufletului catre cele bune sint osindite. CSci, cind trupul este viu spre cele rele i spre patimi, atunci sufletul este mort spre cele bune i spre bunMti. Iar despre faptul ca via|a trupeasca a pacatoilor nu este viata adevarata, marturisete dumnezeiescul Grigorie al Nyssei, zicind ca nu viaza cu adevarat eel ce nu are viata cea adevarata; caci via$a pacatoilor nu e cu adevarat ceea ce se zice, ci prin aceasta se numete numai vietuirea trupeasca, fiindca eel despartit de adevarata via0 [adica de Dumnezeu, n. m.] nu are viata" (capitolul 15 la suprascrierea psalmilor). Dumnezeiescul Maxim zice i el: Tot eel ce primete iudaicete cele scrise, doar ca pe o istorie, viaza dupa trup, murind in toate zilele dupa cuget cu moartea pacatului, neputind a omori faptele trupului cu Duhul, ca, intru Duhul sa vieze viata fericita. Caci zice dumnezeiescul Apostol: Daca vietuiti dupa trup, aveti sa murifi; iar daca omoriti faptele trupului cu Duhul, veti fi vii!" (capitolul 77 a sutei a asea
atunci sufletul viaza intru cele

din cuvintele teologice.)

Insa,

de

altfel, Cretinii sint datori

a nu vietui dupa trup,

ci

dupa Duh,

i,

prin Duhul, a

omori faptele trupului, fiindca a zis Domnul: Cel nascut din trup este trup, iar eel nascut din Duh este duh" {loan 3:6). De aceea - fiindca Cretinii s-au nascut din Duhul Sfint, i s-au botezat intru numele Duhului i s-au facut Duh, dupa zisa Domnului - atunci negreit se cade ca ei sa vietuiasca dupa duh, ducind viaja duhovniceasca, adica potrivita i piacuta Sfintului Duh. Caci tot eel nascut trebuie a semana celui ce 1-a nascut. Pentru aceasta a zis marele Vasilie: Precum eel nascut dupa trup este asemenea celui din care s-a nascut, tot aa i noi, nascu|i fund din Duh, trebuie a ne face duh, nu dupa firea i vointa noastra, ci dupa lucrare i dar (Cuvtntul intii despre botez). Dar cum se face Cretinul duh? Raspunde acelai Vasilie ca se face cugetind dupa cum zice Apostolul: Rodul Duhului este dragostea, bucuria, pacea, rabdarea" i celelalte. i, in alta parte: ,X>e traim cu Duhul, cu Duhul sa i umbiam." Prin acestea
i

prin cele ca acestea,

Domnul

zice ca cei nascu|i din

Duh

se fac duh. (n. aut.)

131

Citi viaza

cu Duhul

lui

Dumnezeu,
ocirmuiesc

acetia sint fii-ai lui

Dumnezeu -

ci: citi

rmuieste
cirmaci
1

calul se hatuiete de calaret. i zice: Creatine, dei ai

Botez
nii

te-ai facut fiu al lui

ai

Dumnezeu

prin Sfintul Botez, daca

nu

te vei

ocirmui de Sfintul Duh,

pierdut darul infierii. Caci, cu adevarat,

toti

Creti-

ne ocirmui de Sfintul Duh in toata viata noastra, aceasta ni se cere ca o indatorire, ca un lucru al nostra i al vointei noastre. De aceea, Pavel nu a zis: Citi au luat Duhul
dar, prin Sfintul Botez; iar a

luam Duhul

Sfint doar

dupa

Dumnezeu, acetia sint fiii lui Dumnezeu iesc cu Duhul lui Dumnezeu", totdeauna adica,
lui

ci: citi

se poarta

se ocirmu-

in toata viata lor.

15 Caci nu

ati luat

duh de

robie, spre temere, ci ati luat

Duhul infierii,
ocirmuiesc cu

Mai sus, Pavel a zis ca Duhul Sfint. Apoi, fiindca

Fii

fii ai lui

Dumnezeu

sint aceia care se

Iudeii se impartaeau

am

nascut

am

inaltat" (Isaia 1:2); i

de infiere - caci zice Isaia: Moisi: Fiu intii nascut al Meu,

Israil" (Ie$irea 4:23)

- Pavel

arata aici cita osebire este intre infierea noastra,

a Cretinilor,
aceasta

infierea Iudeilor. i zice ca Iudeii luasera

Legii. Caci

numind slova

Legea

s~a

duh de robie", prin dat intr-adevar de catre Duhul

1) atunci

Sfint, insa

ea se potrivete mai mult robilor, pentru ca:

cind pacatumorti

iau, Iudeilor le

urmau indata pedepsele, ca unor

simtite,

robi; 2) pedepsele acestea

erau trupeti

precum: uciderea cu

pietre, arderea

cu foe

alte

ca acestea; 3) la fel, ingrozirile ce se dadeau Iudeilor erau trupeti, precum acelea cu care se ingrozesc prin Isaia: Sabia va va minca pe voi!" {Isaia
1:20). Pentru toate acestea aadar,

multa
i

frica se afla inaintea ochilor Iudeilor

totdeauna.
reti. i

De
i

asemenea, rasplatile

fagaduintele erau paminteti, iar nu ce-

curat a zice

poruncile ce se dadeau Iudeilor prin Lege erau potritotul

vite robilor

de mica cuviinta, incit - ca sa inchei

Iudeii, dei se nu-

meau
nobili
nite

fii ai lui

Dumnezeu", erau insa precum robii.

ne

i noi, Cretinii drept-slujitori,

i

numim

fii ai lui

Dumnezeu", dar
sint cereti i
le

fii

slobozi, fiindca
fii ai lui

i platile

pe care avem sa
fel, i

le

luam

cuve-

unor

Dumnezeu. La
ci
i

pedepsele pe care
i

im nu
savirite
la

sint ucideri.cu pietre, arderi

cu foe

alte

primim cind greasemenea munci robeti

de preoti,

duhovniceasca
i

ajunge numai ca sintem indepartati, ca nite fii nobili, de cereasca masa a Parintelui nostra, neimpartaindu-ne de

Tainele Lui,

cu aceasta ne indreptam.

De

asemenea, poruncile

indatoririle

pe care le avem sint dumnezeieti i potrivite unor nobili fii, precum acestea: Sa nu privefti cu impatimire!", Sa nu juri!", Arunca-ti averile tale i fa-te
neciti gator!" i toate acestea se saviresc de noi

nu de

frica

cea robeasca a

132

muncii,

ci

din dorul

dragostea pentru

Dumnezeu

Sfintul

Duh. i acest

lui

cru se face aratat din faptul ca multi din adevaratii Cretini coviresc inca

poruncile

se nevoiesc peste porunca,

cum

sint

mai ales aceia care fagadu-

iesc fecioria, ce e

lar acolo, la

mai presus de porunca. Iudei, Duhul nu era; iar aici,

la Cretini, darul

Duhului se afla

bogat.

237

tntru care strigam: Avva, Parinte I/

Pavel a pus
rinte",
ei a-i

aici

nume

evreiesc:

nu a
i

zis

numai

Parinte",

ci:

Avva, Pa-

ca sa arate cu aceasta curatia

sa arate ca cu numele acesta obinuiesc

238

rinte"

chema pe parintii lor dupa trup. i pe Dumnezeu? Caci Moisi zice

i

Dar oare

Iudeii

nu-L numeau pa-

aa catre norodul evreiesc: Pe

i

Dum-

nezeu, Cel ce te-a nascut, L-ai parasit? (Deuteronomul 32:18);

Maleahi:

Un Dumnezeu ne-a zidit

237

un Parinte e

al nostru, al tuturor" (capitolul 2:10).

Iar

Hrisostom adauga

si alte

deosebiri intre infierea Evreilor

si

cea a Crestinilor. C&ci

Dumnezeu prin altii, iar nou& ne-a grait El Insusi; apoi, infierea acelora a fost numai cinste de un nume gol, iar infierii noastre i-a urmat i lucrul, anume curatarea prin botez, si darea SfTntului Duh i hSrazirea celorlalte bunatati. (n. aut.) 238 In ce chip a atatat Pavel curate zicind evreieste Awa" - precum zice Hrisostom? i cum numele acesta: Avva", este insusk de fiii cei curati i adevarati? - precum zic i Hrisoslor le-a grait

tom
fire,

Teofilact. Oare, prin aceasta numire evreiasca,

Avva", nu
Hristos,

a ar&tat Pavel adevarata

si

curata unire ce o au Crestinii cu Hristos?

a folosit
si

Care e Fiu al Tatalui dup& acest nume Tntru rugaciunea Sa, zicind: Avva, Parinte!" (Marcu 14:36) - tot
strigind in

Cad - precum

aa

noi, Crestinii, facindu-ne

nume evreiesc,
Incii
i.

dupa har ai aceluiasi Tata, folosim inimile noastre: Avva, Parinte!"

fii

intru rugaciuni acelasi

numele

acesta: avva", este chiar al fiilor celor adevarati, caci

mai

toti pruncii,

ca

din fire pornindu-se,

cheama pe

parintii lor: baba", care este

asemenea cu avva".
[inca
si

(i las a

zice c^ avva" cuprinde tainuit intiia slova a literelor evreiesti

nesti, n.

i elinesti

a celor roma-

primului editor roman],

gurii, pricina
i strigind:

mare deschidere a

anume Aleph" sau Alfa" [A", pentru care pruncii A" striga mai
w

n. m.], care se rostete

intii

cu

cind ies din pintecele

maicii lor, plingind

Aa, aa!")
ca

Pentru ce insa Hristos, in rugariune, a zis Parinte" de doua ori? Fiindca nu numai ca

Dumnezeu
si

are Tata pe

Dumnezeu,

ci si

om -

zic unii; ori

Domnul

a folosit

Sa pentru ca toti cei ce cred in Hristos se fac fii ai lui Evrei, fie Elini. i a pus numirea evreiasca mai intii, pentru ca Evreii au crezut in Hristos cei dintii; iar numirea elineasca a pus-o a doua, caci Elinii au crezut dupa Evrei. Socoteste insa, iubitule, ca Fiul ne-a daruit infierea, zicindu-ne sa ne rugam asa: Tatai noselinesc in rugaciunea
tru. . .", iar

nume evreiesc Dumnezeu - fie

Duhul

eel Sfint a

sfirs.it,
fi

strigind in inimile noastre:

Avva, Parinte!" Iar de

sus, Tatai

ne fagaduia aceasta, zicind: Voi

Iar

voua Tata,
facut-o

si

voi Imi ve\i

fi

mie

fii i

fiice" (leremia 21:1).

cum ca

tilcuirea

pe care

am

mai sus

este adevarata, marturiseste inteleptul

parintii lor

Teodorit, zicind: Aceasta este insusire a pruncilor, a

chema pe

avva."

(n. aut.)

133

Raspundem ca

aceste cuvinte s~au zis

pentru Evrei, insa in rugaciune nici

unul dintr-inii nu L-a numit pe

noi, Cretinii cei botezafi, care
II

Dumnezeu Parinte", precum facem acum numim pe Dumnezeu Tata al nostra", cind
{Matei 7:9). Iar daca Iudeii
al lor,

ne rugam
gindul

aa: Tatal nostra care eti in ceruri..."

totui vreodata

L-au numit
i

pe Dumnezeu Parinte"

au facut-o insa din

lu-

din voia

lor; iar Cretinii II

numesc pe Dumnezeu Parinte" din

li

crarea Preasfintului Duh, Care din launtru

pornete spre aceasta. Fiindca

precum tim ca

duh (adica dar) de proorocie, pe care eel ce ll dobindete mai-nainte spune cele viitoare - aa este i duh (adica dar) de infiere, pe care eel ce ll ia numete pe Dumnezeu Tata" al sau, fiind pornit din launtru de ineste
sui

Duhul. Caci infierea este unul din darurile cele multe

jo's:

osebite ale

Sfmtului Duh, precum insui Pavel zice mai

fi>

lui

Dumnezeu.

Adica Insui Mingiietorul marturisete darul mfierii care ni s-a dat noua, fiindca noi, Cretinii, nu-L numim pe Dumnezeu Avva, Parinte", fiind porniti

de catre noi inine,

ci

duhul din launtru se mica spre aceasta,

glasul

Duh. Caci Insui Mingiietorul ne-a inva^at prin duh, adica prin duhovnicescul dar pe care ni l-a dat, sa zicem intra rugaciunile
darul acesta este al Sfmtului

noastre aa: Tatal nostra care

eti in ceruri. . ."

(Matei 7:9).

239
[.
.

.]

17 Iar daca sintem fii, vomfi p motenitori; motenitori ai lui

Dumnezeu

impreuna-motenitori ai lui Hristos,

ajung motenitori, Pavel arata
aici

De vreme
nii,

ce nu

toti fiii

ca noi, Creti-

sintem

i fii, i

motenitori. i

fiindca,

pe de

alta parte,

torii

motenesc lucruri mari - Pavel arata ca noi,

Cretinii,

nu toti motenimotenim lucruri

Acelai Pavel, inca mai descoperit ar&tind aceasta, zicea catre Galateni: i pentru c&
smteti
fii,

Dumnezeu a

trimis

pe Duhul Fiului S&u

in inimile voastre,

Care

strig&:

Avva, Paeste

rinte!" (Galateni 4:6).

Iar Coresi zice c& marturia prin care noi
[...],

m&rturisim c& sintem

fii

ai lui

Dumnezeu

dupa Ambrozie, urmarea

marele Vasilie zice c&,

lui

Iar

Dumnezeu. precum cuvintul

se afia

suflet, astfel: i

gr&indu-se ca

- precum cuvintul e in suflet, cu glas - aa i Duhul Sfint Tmpreun&-marturisete cu duhul

fi

Duhul Sftnt se uneori doar ca o noim& in inimS, iar

suflet,

aa

aflft in

alteori

nostra, atunci

cind

strigii

m inimile noastre: Avva, PSrinte!, sau cind gr&iete pentru noi dupS acea spus a
vefi

Domnului: Nu

voi cei ce ve|i gr&i, ci

Duhul

Tat&lui,

Care va gr& intru voi!" (Despre

Duhul

Sfint, capitolul 7). (n. aut.)

134

man, adica pe Insusi Dumnezeu. Iar sa nu mosteneasca impreuna cu fiul

fiindca
intii

nu

este cu putinta ca mostenitorii

240

nascut, Pavel zice ca noi, Crestinii,

al lui

impreuna-mostenim cu Hristos, cu unul nascut Fiu

Dumnezeu.

de vreme ce impreuna-patimim cu El, ca impreuna sa ne

Fiindca mai sus a zis ca ne

si slavim.

vom

face rmpreuna-motenitori

ai lui

Hristos,

dumnezeiescul Apostol arata

tru

aici
si

ca pe drept cuvint

vom

cistiga aceasta; pen-

ca Cel ce ne-a imbogatit

nici

ne-a umplut de atitea bunatati pe noi, care nu

facusem

o isprava sau fapta buna, atunci cind ne va vedea ca

rasplati

am

ostenit

mult pentru Dinsul, oare nu ne va

cu prea-mare imbelsugare?
ostenit, pentru

Dum-

nezeu face aceasta, adica rasplateste doar celor ce s-au

ca aceia

ce au primit darurile Lui sa nu se rusineze ca le-au luat fara osteneala. Insa socoteste tu, Crestine, ca Pavel spune aici ca acel Crestin ce s-a invrednicit a lua

de

la

Dumnezeu

darurile pe care le-am zis

el trebuie

mai sus nu

se cuvine a se lenevi, ci,

si

cind va cere nevoia,

sa se dea pe sine-si in primejdii

in munci.

18 Caci socotesc ca patimirile vremii de acum nu

fiitoarea slava ce ni se va descoperi.

sint vrednice

de

De vreme

ce mai sus a zis ca impreuna-patimim cu Hristos", ca sa nu se

Tmputineze sufletul celui ce aude aceasta, anume ca intra in primejdii si se trage la patimi si la munci, Pavel zice aici asa: Sa nu te temi, frate, auzind
acestea, caci patimirile vremii de
sint

acum, adica cele vremelnice

si

trecatoare,

nu

cumpanite cu slava ce se va arata noua, Crestinilor. Vezi insa - o cititorule! - ca Apostolul nu a zis: odihna", ci: slava", fiindca: 1) slava este prea-dorita de catre multi; 2) unde este odihna, acolo nu e numaidecit si slava, dar unde e slava, acolo negresit e si odihna. i, zicind ca ea ni se va descoperi", Apostolul Tnvata ca si acum este in ceruri aceeai slava, dar se
vrednice a
fi

Ins5 acestea se sSvirjesc doar dacS noi

prin botez

Cretinii, care

ne-am facut

fii

ai lui

Dumnezeu

- avem

Tnchipuite intru noi faptele cele bune ale cerescului nostru PSrinte, fiind

precum este El. Pentru aceasta, Grigorie al Nyssei zice aa: Deci, dac& te-ai fScut fiu al lui Dumnezeu, arat&-L pe Dumnezeu ce este intru tine, aratS in sine-ti pe Cel ce te-a nascut. (...) Acela Ii deschide mlna i satura toata vietatea de buna-vointa Sa, trece cu vederea nelegiuirile, Se mihnete pentru r5utati. Bun este Domnul tuturor, drept este Domnul Dumnezeu, i nu este nedreptate intru EL (...) Daca vei fi intru acestea, te-ai facut fiu
adevarati, cuvioi, buni,
al lui

Dumnezeu cu

adevarat. Iar daca starui intru cunoaterile rautatii,

al

zadar

te faieti

cu

naterea cea de sus. Caci va zice catre tine Proorocul: Fiu

preainalt, caci iubeti deertaciunea, cauti minciuna,
al lui
i

nu

ai

nu fiu al Celui cunoscut ca omul nu se face fiu

omului
eti,

Dumnezeu daca nu

se va face cuvios" (Marele cuvint catehetic, capitolul 40). (n. aut.)

135

nu se arata iar Ca - de vreme ce slava aceea

ascunde
i
;

w241

atunci se va descoperi, adica se va arata deplin.

este mare,
i

cereasca

covirete veacul acesta

in chip nespus

- ea

este pazita in ceruri, ca sa se arate acolo, intinzindu-se in

veacurile cele nesfirite.

De

aceea,

tu, Cretine,

defaima patimirile
i

mun-

cile vremii acesteia i sufera-le, fiindca sint

vremelnice;

dorete slava vea-

cului celui fiitor, care e nesfirita!

19 Caci zidirea ateaptd cu nadejde descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

Cuvintele Apostolului trebuie intelese
coperirea slavei noastre, a fiilor
lui

astfel:

Intreaga faptura ateapta desse va schim-

Dumnezeu, avind nadejde ca

ba

ea intru mai bine. Pentru ca Tnsai faptura necuvmtatoare se va slavi cu

nestricaciunea atunci cind noi ne

Astfel, Fericitul Pavel arata cit de

vom

slavi i

ne

vom

face nestricacioi.

multa slava avem a dobindi noi, Cretinii. Caci, daca faptura cea necuvmtatoare se va schimba spre mai bine, cu cit mai
virtos noi, cei cuvintatori?
Iar aid, Pavel face o personificare; aa
zic,

cum

obinuiesc Proorocii

- cind
i
i

de pilda, ca

riurile plesnesc din

palme: Riurile impreuna vor bate in pal-

me" (Psalm

7:9), i

ca muntii

dealurile salta: Muntii au saltat ca berbecii

dealurile ca mieii oilor"

(Psalm 113:4) - asemanind fapturile neinsufletite

i

necuvmtatoare cu cele insufletite

zic prin personificare,

cuvintatoare. Deci, cite auzi aici zicin-

du-se de Apostolul pentru faptura ca pentru cineva cuvintator, sa intelegi ca se

dupa obiceiul

Scripturii.

20 Caci zidirea s-a supus deertaciunii nu din celui ce a supus-o,

21 cu nadejde, fiindca
i zidirea tnsai se

voia

ei,

ci

din pricina

va slobozi de robia stricaciunii,

intru slobozenia slavei fiilor lui Dumnezeu.

Intreaga zidire
pricina
ta,

tu,

zice

s-a supus deertaciunii", adica stricaciunii, din

te-ai facut stricacios.
ai

omule, a celui ce
omul,

Caci - de vreme ce, dupa

i

calcarea poruncii,

dobindit trup stricacios

muritor

atunci

pamintul a odraslit spini

se

si ciulini.

schimba i a se innoi. i omului? Din pricina ca a fost zidita pentru

De aceea, si cerul, invechindu-se, trebuie a cum s-a facut faptura stricacioasa din pricina

om dintru inceput.

Pavel zice pentru aceasta

intru

m alt loc:
David

Viata noastra este ascunsa impreuna cu Hristos

zice; Cit

Dumnezeu" (Coloseni Doamne, pe care ai ascuns-o

Vrednice de lauda

3:3). i

de multa e multimea bunatatii Tale,

(n. aut.)

celor ce se tern

de Tine" (Psalm 30:24).

sint insa i cele

spuse

la tilcuirea zicerii acesteia

de catre inteleptul

Fotie:

Dumnezeu

tia

ca omul va cadea

ca faptura nu va voi sa slujeascS omului ce avea sa

136

Iar zicerea:
nezeieti, iar

nu de voie" arata ca
fapturii.

totul a fost fapta a purtarii

i

de grija dum-

nu isprava a

Ca

cum

Apostolul ar zice aa: Faptura

ca,

s-a facut stricacioasa spre folosul tau,

omule, pentru
i

vazind stricaciunea

ei,

sa defaimi faptura stricacioasa

este In cer.

sa doreti cerul

slava cea nestricacioasa ce

auzind zicerea: cu nadejde" - care arata ca faptura s-a supus stricaciunii cu nadejde, ca i cum ar fi fost insufletita i cuvintatoare - soeotete ca
i,

s-a zis

cu inchipuire [comparatie, n. m.]. Deci nu numai tu, omul, te vei slobozi de

cea nemsufletita
i

stricaciune, ci

aceea mai injo-

sita decit tine, faptura

nesimtitoare, se va impartai impreuna

cu tine de bunatatile nestricaciunii

tie. i,

tale i

nu va mai
i

fi

stricacioasa, ci

va urma

precum faptura

s-a facut stricacioasa din pricina ca tu te-ai facut strica-

cios, tot aa,

cind tu te vei face nestricacios,

ea se va face nestricacioasa.

pacatuiasca.

De

aceea, a infrinat-o pe ea

i-a

poruncit sa se supuna omului precum

i

se supu-

nea

mai

inainte, cind el ii

pazea intelepteasca vrednicie

se supunea poruncii Ziditorului sa

i

sau. Faptura

avea porunca sa numeasca

ce se facuse rob
al

domn

al

sau pe

om

se supuna, d&r se ruina a

sluji lui, celui

diavolului

i al

pacatului. Astfel incit a fost nevoie ca

ci

Dum-

nezeu sa porunceasca
Lui eel imbelugat
cind se va innoi
i

fapturii sa

nu se lepede de omul calcator de porunca,

sa arate darul

facerea Lui de bine cea nestramutata. i El a fagaduit fapturii ca, atunci

se va slobozi de robie

omul

eel robit

i stricat,

atunci se va innoi

ea.

Ca
i

cum

i-ar fi zis:

Chipul Meu, omul, a cazut,

i s-a

prapastuit din pricina caicarii poruncii

s-a stricat din pricina neascultarii. Tu, f&ptura, rabda i slujete stricaciunii celui stricat! Iar

cind voi innoi chipul

zut
i

Meu, pe om,
impreuna cu

atunci te voi innoi

pe

tine

impreuna cu
i

el. i,

daca

ai

ca-

te-ai prapastuit
lui.

ticaloia aceluia, tot aa te vei scula

te vei slavi

impreuna

cu slava

ertaciune

- fiindca faptura se supunea de^ertaciunii, adica omului celui ce se facuse de- Dumnezeu a rinduit Ingeri in toate partite lumii ca sa infrineze faptura i sa o
i
il

faca sa slujeasca mai mult omului, mai ales ca aceasta

cinstea lui

vedea pe

el slujind idolilor i aducirid

Dumnezeu

pietrelor

lemnelor. Pentru aceasta a zis Moisi:

aezat hotare oa-

menilor, dupa num&rul Ingerilor

Dumnezeu (Deuteronomul 32:8)" {Amfdohia, intrebarea 181). De aceea, dupa acest intelept invatator, insui Ingerul - prin faptura, pe care o infrineaza i o face sa se supuna omului - se supune deertatiunii", adica omului stricat i ajuns deertaciune. Iar alteori slujete de-a dreptul oamenilor, dupa cea zis&: Au nu sint to|i duhuri
lui

slujitoare, trimitindu-se spre slujba celor

ce au sa moteneasca mintuirea?" (Evrei 1:14). Insa,

i

precum faptura aceasta

se libereze
jirea
i

simtita are sa se libereze din supunerea

slujirea omului, tot a'a

au sa

Ingerii

i,

in ziua Judecatii, vor lua de la

sfinjitii teologi.

Dumnezeu mai mari pla#

pentru slu-

oamenilor

- precum zic
i

Iar
fi

Teodorit adauga

pricina pentru care faptura s-a fScut stricacioasa, zicind c

nu

s-ar

c'uvenit, nici

nu

ar

fi

fost drept, ca acelea

ce s-au f&cut pentru

om

sa se impartaeasca de
i

nestricaciune, iar omul, pentru care s-a facut toata zidirea, sa fie muritor

patimitor. Iar cind

acesta va lua nemurirea, prin inviere, atunci

i $i

acelea se vor impartai de asemenea de nestriArhanghelii,

(n. aut.)
i

caciune." i Fericitul mai zice ca i Ingerii,

niile i toata faptura ateapta

Puterile,

Stapiniile, i

Dom-

mintuirea noastm."

137

Aadar, daca faptura a patimit stricaciunea pentru

eti

tine,

apoi

i tu,
i

Cretine,

dator sa patimeti pentru Durnnezeu

sa rabzi cu multumire

cu bucurie

ispitele i necazurile

ce navalesc asupra

ta. i,

daca faptura nadajduiete a se

tu,

slavi i a se face nestricata,

cu mult mai virtos

i ai

Creatine, eti dator a nadaj-

dui cu nestinjenire ca ai sa te slaveti

sa te faci nestricat, pentru ispitele

parinte, in

ce le patimeti pentru Durnnezeu, Fiindca

vei
i

- aa cum un

impodobete inca i pe robii sai slava a acelora - tot aa i Durnnezeu - in vremea slavei, i a bucuriei i a nestricaciunii noastre, a fiilor Sai - impodobete cu nestricaciune i pe roaba i 243 neinsufletita faptura, pentru mai multa noastra slava.
a bucuriei fiilor
sai,

vremea slapentru mai multa

22 Caci tim ca toata faptura impreuna suspina $i se chinuiegte pina acum. 23 $i nu numai atit, ci fi noi, care avem pirga Duhului, i noi inline suspinam intru sine-ne, ateptind infierea, izbavirea trupului
nostru.
244

Cu

aceste cuvinte, Apostolul silete pe tot Cretinul sa defaime

i

lumea

mai rau decit neinsufletita i nesimtitoarea zidire, nu te face rob celor de acum! Ci suspina i plingi ca te-ai lipsit i nu mai ai acum cereasca slava venica a ta! Caci, daca neeuvintatoarea faptura suspina ca este lipsita de nestricaciunea sa, cu cit mai virtos eti
aceasta, ca
i-ar zice: Creatine,

cum

nu

te face

dator a suspina tu, eel cuvintator, ca eti lipsit de slava ta cea nestricacioasa?
243

Despre nestricaciunea

innoirea lumii a proorocit Isaia: (...) cerul eel nou

p&min-

tul eel

tru

nou pe care le fac r&min inaintea Mea - zice Domnul" {Isaia 66:22). i Apostolul Peprooroeete: Ateptam cer nou i pamint nou, intru care locuiete dreptatea" (2 Petru
Vezi
i

3:13).
^A
A

subinsemnarea

zicerii:

Toate s-au

zidit printr-lnsul i

intr-lnsur (Coloseni

1:16). (n. aut.)

Dupa dumnezeiescul Ambrozie,

puturile
i

suspina Apostolii, cei ce au luat de la Durnnezeu fnce-

pirga, adicS darurile Duhului. lar

(la Coresi).

dupa

Chiril Alexandrinul, Apostolul

spune

aici

ca

suspina Cretinii cei dintii

Iar

Teodorit arata ca, prin zicerea: toata faptura suspina", Pave! cuprinde impreuna

fap-

tura nevazuta i gindita a Ingerilor. Caci,

precum

ingerii se

bucura pentru un pacatos care se

pocaiete, tot aa

suspina

se mihnesc pentru pacatele oamenilor.

La

fel

zice

Sfintul

Grigorie
tot

al

Nyssei: Cad, de vreme ce Ingerii se bucura pentru cei ce se mintuiesc din pacat,

impreuna se chinuiete din pricina deertaciunii noastre, socotind reaua noastra pieire drept paguba a lor. Cind se va face descoperirea fiilor lui Durnnezeu, pe care ei o nadajduiesc i o ateapta pentru noi pururea, i cind oaia se va slobozi in suta cea de sus, Ingerii vor aduce Tnchinaciune lui Durnnezeu, Care, prin Fiul eel intii nascut, a chemat inapoi pe eel ce se departase de parintescul ospat" (Cuvintul al treilea tmpotriva
aa faptura lor suspina pina
i

acum

lui

Evnomie).

(n. aut.)

138

Apoi, Apostolul zice ca

tru pirga cereti cele vesnice

sj

noi, Crestinii

pentru ca

avem

in launtrul

nos-

Duhului", asadar pentru ca

am

gustat putin, din parte, din bunatatile

le

- suspinam din pricina ca nu

le

mai avem pe
pe cele

toate.

Caci
care

din aceste purine daruri duhovniceti (caci acestea sint pirga")

- pe

le-am dobindit acum, in viata aceasta -

socotim

viitoare.

Apoi, ca sa nu dea pricina ereticilor manihei de a socoti ca suspinam pentru

ca lumea ar

fi

rea, Apostolul zice

fericite

ca suspinam fiindca asteptam sa luam in-

fierea.

Dar cum - o

Pavele? Adica noi, Crestinii,

am

luat infierea prin

Sfintul Botez,

i iarasj

ateptam sa luam o alta infiere? Raspundem ca Apostolul

nu o numeste
slava
virea
i si

infiere"

pe aceea din botez, pe care

am

luat-o, ci desavirsita
si

nestricaciunea trupului. Fiindca aceasta este desavirsita infiere,

izba-

slobozenia de moarte

si

de patimi, anume atunci cind nu mai avem a ne

intoarce inapoi, pentru ca, din infiere, sa

cadem

iarasj in robia pacatului.

24 Caci prin nadejde ne-am

nadejde.

mintuit.

Dar nadejdea

care se vede

nu mai

Cum ar nadajdui cineva ceea ce vede?

care multora
se par

25 lor daca nadajduim ceea ce nu vedem, asteptam prin rabdare.

Fiindca mai sus a vorbit despre lucrurile ce or sa de necrezut, Pavel zice
tea ce le spun!
aici aa:
fie,
li

Nu

fi

necredincios

-o

Creatine!

pentru aces-

cele viitoare!
i ai

Din darurile duhovniceti pe care le-ai luat acum, crede-le i pe i - precum la inceput nu ai dat nimic altceva decit doar credinta,

luat

de

la

Dumnezeu mari
si

bunatati

- asa i acum,

folosete aceeasi credinta

spre nadejdea

citigarea celor viitoare. Fiindca nadejdea este

cu adevarat na-

dejde atunci cind nadajduieste cele ce

nu

se vad. Caci pentru ce ar

si

mai nadajdui

cineva, in zadar, ceea ce vede? Caci atunci nadejdea e de prisos

nefolositoare.

mei Cretini, sa dobindim toate bunatatile vesnice in viaja aceasta, ci sa le ateptam cu rabdare" in viata viitoare. Iar cind auzi de rabdare", Creatine, socotete ca prin numele acesta se arata osteneli,
Deci s& nu cautam,
fra^ii

nevointa, sudori
si

i ispite.

Caci Crestinul e dator sa rabde osteneli

si

necazuri,

aa sa atepte bunata|ile cele vesnice, care nu se vad cu ochii cei trupesti,

sj

dar se vad prin nadejde

prin credinta.

Domnului, prin care se arata tnfierea cea des&virit& prin inviere: Iar cei ce se vor invrednici a dobindi tnvierea din mor|i a veacului aceluia nici nu se insoara, nici nu se mSrita; c& nici a muri nu mai pot, caci sint asemenea cu Ingerii i sint fii ai
Prea-potrivit este aici cuvtntul
lui

245

Dumnezeu,
i

fiind

fii ai

Tnvierii"

(Luca 20:35).

Iar Fotie zice ca infierea

pe care

am
mai

luat-o prin botez este la fel

desav!rit.

cu aceea pe care avem s-o

luam

dupa
i

inviere, aratata atunci

i

Ca

cum

ar zice cineva:

Aceea este ca o

saminta,

radacina

incepatura, iar aceasta este rod

isprava. (n. aut.)

139

sltibiciunile tntru noua ajuta impreuM 26 De asemenea, si Duhul

noastre,

Fiindca mai
Creitini
si

zice

aici pe imbarbateaza li Apostolul rabdare, sus a vorbit despre nu sa aceea, De noastre. ca Duhul Stint ajuta neputintelor

i rabdlnd necazunle, vesnice cele bunatatile obosesti, Crestine, nadajduind sine-p in 1 nadejde tu si avea vei daca pentru ca Duhul eel Stint iti ajuta tie,

rabdare a ispitelor.
caci noi nu

stim sa ne

rugam cum

se cuvine,

noastre. neputintelor Sfint eel Duhul ajuta Aici Apostolul arata in ce chip a cuvine se ce pentru nici stim nu incit neputinciosi, de atit STntem asa: Si zice s-a raPavel Caci Pavel. msumi, eu cit si obste, de topi, Crestinii atit ruga, ne inca Roma; la calatona pentru si trupului imbolditorul de izbaveasca se gat sa Iudei; dar pentru rugat s-a Ieremia apoi, Palestina; vada sa rugat s-a Moisi i ruga si de se a cuvine se ce pentru de mari sfinfi nu au stiut
i

toti acesti atit

aceea nu au dobindit cererea lor. Pavel spune tnsa acestea fiindca in

Roma

se puteau afla Crestmi pngoniti

omul ca arata le el acestea, cuvintele prin Deci, cererea. implinea se daca nu li Sfint Dunul smgur fiindca rabde, sa datori sint ca si folos de este fi ce stie nu irm
negrmte. suspme not cu pentru roaga insusi duhul se
Crestinilor ce se botezau multe daruri,

Precum de demult, Dumnezeu da Proorocilor duhurile zice; (ca duhuri" care se numeau
lor"
si

se supun Prooroci-

unui avea
le

1 Corinteni 14:32), ca nite lucrari altceva altul iar intelepciunii, darul darul proorociei, altul
si

roade ale unuia Sfint

duh'\ Caci

Duh -

incit

tot asa

da

darul rugaciunii, care se

numea

si el tot

- de vreme

ce noi,

246

rabdare despre tnainte mai vorbind ca, zice Iar Fotie

si

despre nadejde, Apostolul zice

In chip potrivit

acum ca

Sf!ntul

Duh

ajuta slabiciunilor noastre". Caci, pentru a

nu ne

rataci

in nadejdea pentru cele viitoare, Sfintul

Duh

ajuta neputintei glndurilor noastre

si,

cu darunle

asupra indoim ne sa lasa ne nu i avem. care le pe nadejdile tncredinteaza duhovnicesti, Sale rune sa cum despre da ne ce darul cu si ajutindu-ne mai ales cu invafatura
celor ce vor
fi,

gam.

vrind ci suspina, ar Duhul ca pentru Pavel a zis aceasta nu ca spune Hrisostom Iar ] [ induranle, pomenind si aproape de cei pentru rugmdu-se duhovnicesti, cei barbatii ca arata a (n. aut.). psalmului 41). tilcuirea (tn suspinuri fac aceasta cu umilinje si

(n. aut.) 247

,.

140

oamenii, netiind multe din cele ce ne sint de folos, cerem ceea ce nu ne folosete

- Dumnezeu da

in acea

vreme dar de rugaciune unuia

i

dintre Cretini,

acela sta in mijloeul Cretinilor adunati in biserica

cerea de la

Dumnezeu

ceea ce era de folos tuturor celor ce se aflau acolo. i nu numai ca se ruga el fnsufi, ci li invata i pe ceilalti cum sa se roage. Deci Pavel numete aici

duh" darul rugaciunii dat de Sffntul

dar duhovnicesc, care se ruga
lui

Duh

pe
i

insui sufletul ce avea acest

i

Dumnezeu

suspina. Iar inchipuire

bisericii

asei

manare a

acestui

om

duhovnicesc este diaconul

de acum, care sta

face rugaciuni catre

Dumnezeu

pentru tot norodul.

27 Iar Cel care cerceteaza

inimile tie care este cugetul duhului, ca

sfinti.

dupa

Dumnezeu
Zice:
cere, caci

el se

roaga pentru

TV

Omul duhovnicesc nu

se roaga pentru ca

Dumnezeu nu
i

ar

ti

ce

li

Dumnezeu, Care cerceteaza

inimile oam'enilor, tie

248

care este cu-

getul celui duhovnicesc, al celui ce are darul rugaciunii, care cere ceea ce este

placut lui

Dumnezeu

pentru Cretinii din biserica.

Caci sfintii" despre care

vorbete Pavel aici sint Cretinii.

Acestea se fac Tnsa pentru ca sa ne invatam a cere dupa Dumnezeu", adica numai cele placute lui Dumnezeu. Deci, odata ce duhul se roaga pentru
nni

nu

te'

mihni. Cresrine. ca te necaiesti

si

natimesti oentru Hristos.

28 i tim

ca, celor ce

iubescpe Dumnezeu, toate

li

se lucreaza spre

bine, celor care sint

chemati dupa voia

lor.

Cuvintele pe care le-a zis Apostolul mai Tnainte (ca faptura s-a supus
caciunii,
i

stri-

ca se va face nestricata

ca noi nu tim pentru ce sa ne rugam) erau

i

sfaturi i invataturi

mingiietoare Cretinilor ce se necajeau

aici sint

se ticaloeau in
toti Cretinii

Roma
vad a
248

pentru credinta in Hristos. Iar cele scrise

pentru
i

care se necajesc, zicind ca celor ce iubesc pe

fi

Dumnezeu
si

toate

chiar cele ce se

erele. si

mihnicioase aiuta spre bine

spre fapta buna. Vezi insa,

Baga de seama ca - dupa Icumenie - prin Cel

care cerceteaza inimile" se intelege aici

cu deosebire Mingiietorul. Fiindca Mmgiietorul este Dumnezeu, iar a cerceta inimile este dupa cea scrisS: Tu singur tii inima tuturor" (3 Imparati 8:39). Dar ~ precum zice Pavel (1 Corinteni 2:10) - Mmgiietorul Duh Stmt cerceteaza pina i adincurile lui Dumnezeu". Aadar,

cu

cit

mai

virtos cerceteaza inimile

aici

oamenilor?
lui

Mai msemnam

ca dumnezeiescul Hrisostom zice ca

le

Dumnezeu

li

place sa-L roage

oamenii, fiindca vrea sa

faca bine.

De

aceea, El

- zicind:
*

Cereti,

se va da voua" (Matei 7:7)

al

nu numai ca-i Tnvata sa roage pe Dumnezeu - ci le i da lor dar de rugaciune, ca prin acela

sa-L roage. (cuvintul

16-lea la cea catre Romani). (n. aut.)

141

Creatine, ca Pavel

nu a

zis

ca nu vine nici un necaz asupra celor ce iubesc pe

Dumnezeu. Nu, ci a zis ca cele mihnicioase vin asupra-le cu adevarat, insa Dumnezeu, pentru bunatatea Sa, le intrebuinteaza in folosul celor ce le
patimesc.
249
i

Apoi, fiindca aceasta parea de necrezut

cele trecute, zicind celor ce sint chemati:

neadevarata, o adevereaza din

care erai departe de El dupa cunotinta

Dumnezeu te-a chemat, Creatine, de Dumnezeu i dupa credinja; i, cheai

mindu-te, te-a facut

al

Sau. Deci

cum

sa nu te ajute acum, cind

fi

fost

chemat

de El

i te-ai

facut al Sau? Iar

omul ajunge a
fi

chemat dupa

insai voia sa.

Fiindca nu este de ajuns numai chemarea de la

neva. Caci, daca ar
fi

Dumnezeu
aa, din

spre a se mintui cito{i

fost aa, s-ar

i

mintuit
i

toti

oamenii, fiindca

au fost

chemati. Ci este trebuinta

de voia omului,

amindoua acestea - din

se mintuiete eel ce se

chemarea

lui

Dumnezeu

din vointa libera a omului

mintuiete. i Teodorit zice ca foarte

cu scumpatate
oricine, ci

s-a Tnsotit voia

omului cu

chemarea, caci

Dumnezeu nu cheama pe
i-a

pe cei ce au bunavointa."

29 Caci, pe care

cunoscut mai inainte, pe aceia mai inainte i-a i hotarit afideun chip cu chipul Fiului Sau, spre afiEl intii nascut
intre multifrati.
i-a hotarit

30 Iarpe care

mai inainte, pe

acetia i-a i chemat;

Dumnezeu mai
rul i

inainte cunoate pe cei ce

i

smt vrednici a

fi

chemafi la daeste inain-

imparatia Sa
i

mai inainte

ii

hotarate. Deci,

mai

intii

te-cunotinta,

apoi inainte-hotarirea. Prin inainte-hotarire trebuie sa intelegi

insa
^ A Cl

- o

cititorule!

- nestramutata buna
Nu tuturor
le ajuta, ci

voire a lui

Dumnezeu.

Astfel,

Iar Teodorit zice aa:

ci

doar celor ce-L iubesc. i nu ajuta oricum,

numai spre bine:

ca,

de va cere cineva cele nefolositoare, se lipsete de cerere, fiindca folo-

sul este

a nu o dobfndi."

Iar SfTntul Dionisie Areopagitul zice aa: Intru toate cele ce sint se afia

dumnezeiasca
ii

purtare de grija, Tncit

250

pe cei se s-au f&cut

ri

dumnezeiasca purtare de

grija

folosete fie

spre pedeapsa, fie spre folosul obtesc" (Despre numirile dumnezeie$ti) . (n. aut.)

Despre inainte-cunotinta
ti

lui

Dumnezeu, dumnezeiescul loan Damaschin zice

acestea:

Se cuvine a

ca

Dumnezeu

le

inainte-cunoate pe toate, dar nu le inainte-hotarate pe toate.

El mai inainte cunoa$te cele ce sint in puterea noastra, dar nu le inainte-hotarate. Caci El nu
voiete a se face rSutatea, dar nici fapta
capitoiul 47).

buna n-o

silnicete" (cartea a

doua despre credinja,

mai cuprinzStoare
pe cele ce nu
ci

Aadar - dupa

sfintul acesta

inainte-cunotinta este mai obteasca

decit inainte-hotarirea, iar inainte-hotarirea este

mai in

parte. Fiindca inainte-cunotin|a lui

i

Dumnezeu cuprinde
lui

pe cele ce

sint in

puterea sau in voia noastra,

i

sint;

adica pe cele care atirna de alegerea noastra, dar

pe cele ce nu atirna de aceasta,

atirna

de voia
de

Dumnezeu.

Iar inainte-hotarirea le cuprinde

numai pe cele ce nu

de

noi, adicS

142

voia noastrS,

ci

doar de voia

lui

Dumnezeu.

i care sint acestea? Asculta-1

pe Tnsui

sfintul

acesta zicTnd: (...) facerea tuturor este de la

ziditoare
tra
i

Dumnezeu, cad aceasta

este iucru al puterii Sale

i

f&catoare; rSminerea este a puterii Sale celei {iitoare, ocTrmuirea

puterii Sale celei

mintuirea noas-

mai Tnainte purtatoare de grija, dobindirea bunatajilor celor venice-e lucru al bunatatii Sale" (cartea a doua despre credinta, capitolul 45). De aici, urmeaza ca Dumnezeu, pentru nemarginita Sa bunatate, a Tnainte-hotarTt curat i de obfte, fam de vreo alegere i osebire, sa zideasca pe to{i oamenii, i sa-i Jina Tntru a fi, prin purtarea Sa de grija,

smt ale

i sa-i

mtntuiasca

i sa-i

faca motenitori ai ve^nicelor Sale bunata|i.

De

aceea, prea-alesul

Tntre vechii teologi, adica

lui

dumnezeiescul Dionisie, zice ca Tnainte-hotanrea e voia cea buna a

voie a Tnainte-hotarTt
i

Dumnezeu,
Iar Sfintul

fiindca

Dumnezeu din

a zidit toate fapturile.

to^i Ti

[.

.]

Simeon Noul Teolog, de

pe Evrei,

alt* parte, zice aa:

i

Pe

cheama Dumnezeu, de
i

la rasarituri ptafi la apusuri: i

pe Elini. Caci Dumnezeu a inainte-cunoscut

i

ne-

supunerea

la

chemare pe care urmau sa o

arate Evreii din pricina necredintei,

Tntoarcerea pe

care aveau sa o faca neamurile la credinta.

Cu

toate acestea, El a mainte-hotarit din veacuri

ca

vor voi sa creada Tntr-Insul i sa se boteze intru sa se Tndrepteze de pacate, i sa se siaveasca i sa se faca partai
to$i ctfi

numele Lui i

fie Evrei, fie Elini

ai vie{ii

venice. Deci iata,

i

frate,

ca

Dumnezeu

te-a inainte-cunoscut,

te-a tnainte-hotarit v

te-a indreptat

te-a che-

mat spre venica

via^a, prin credinta in Hristos i prin Sfintul

De

aceea, oamenilor inainte-hotarfti de

i ei,

Dumnezeu nu
lui

le

Botez" (Cuvtntul 26, foaia 140). ramine altceva de facut dectt sa se

i ei

uneasca

de voia

lor,

cu buna voire a

Dumnezeu, adica sa urmeze

prin fapte tnaferin-

inte-hotaririi date

de Dumnezeu, crezind
i

in Hristos, pazind poruncile lui

Dumnezeu,

du-se de tot pacatul

se arata Tnainte-hotarTti, aa se fac motenitori Tnainte-hotaritoarea voie ai imparajiei lui Dumnezeu. Caci, cei ce nu se vor uni de voia lor cu a lui Dumnezeu, necrezind in Hristos, nici pazind poruncile lui Dumnezeu, acetia cad din inainte-hotarirea lor cea din veac ftcuta de Dumnezeu, lipsindu-se i de darul lui Dumnezeu
lucrind fapta buna.

Aa

care se da in viata aceasta,

de slava ce se da in viaja cea vesica.

i, in scurt, cei

ce nu se

departeaza de rSutati

nu fac cele piacute lui Dumnezeu, in loc de a ramine Tnainte-hotarTti, ajung lepadafi. i nu din partea lui Dumnezeu! Sa nu fie! Caci Dumnezeu le-a daruit toate mijloacele - i prin fire, i prin dar - spre a se rmntui i a citiga Tnainte-hotanrea lor cea de la
i

Dumnezeu

Pentru ca acetia, nevoind a Tntrebuinta bine mijloacele acestea i stapmirea de sine [libertatea, n. m.], nu au dobtndit dumnezeiasca Tnainte-hotarTre i s-au lipsit de venica motenire a bunatatilor, ceea ce Tnseamna ca nu s-au Tnvrednicit de sfiritui
i

din partea

lor.

pentru care au fost

ziditi.

Mult Tmi place ceea ce a zis despre aceasta, potrivit i Tntelepjete, Tnteleptul Gheorghe Coresi, ca, precum se TntTmpia cu lucrurile firii, tot aa i cu cele ale darului. Adica - precum pentru cele fireti, de pilda ca sa faca roada un pom, trebuie sa ajute i vremea, i locul, i ploile, i buna Tntocmire a vazduhurilor, i multe alte Tmprejurad - aa se TntTmpia i cu cele ale darului: pentru ca sa dobfndeasca Tnainte-hotanrea sa de la Dumnezeu, omul trebuie sa
voiasca
i el

sa se osteneasca

sa se nevoiasca spre a se pazi de cele rele, spre a lucra fapta

i

buna

i,

Tn scurt, spre a
firii

ramme

totdeauna Tntru cele bune

Tn darul lui

Dumnezeu. Caci,

pre-

bun daca nu vor urma Tmpreuna i Tmprejurarile din afara, tot aa i cele ale darului nu au sfirit potrivit daca nu va urma i buna-vointa a omului. Deci, din acestea zise, se Tncheie ca Tnainte-hotanrea se Intelege Tn doua feluri: ob$tete i Tn parte. i Tnainte-hotanrea peste tot cuprinzatoare este a lui Dumnezeu, caci numai pentru

cum

cele ale

nu ajung

la sfiritul eel

fireasca

Sa bunatate a

Tnainte-hotarTt

cu vointa Sa, din

veci, sa zideasca

pe

toti

oamenii, sa-i

143

evangheliei, chemarea de vrednic este Pavel Dumnezeu a mainte-cunescut ca nestramutare. cu el pe cheme sa-1 ca inainte-hotMt, i aa 1-a ce li tnaaceia pe Sau" Fiului chipul Deci Dumnezeu face de un chip cu nasunul eel Sau Fiul fire dupa este ce ceea Caci vrednici.

inte-cunoaste a
cut,
tia

fi

aceea se fac dupa

-! 251

dar si cei inainte-hotariti

de Dumnezeu, fiindca

si

aces-

ajung

fii ai

Sai.

precum Sale, tmparatiei ai mostenitori faca sa-i tina prin darul unuia nascut Fiului Sau ?i Iar (ITimotei 2:4). mtntuiasca" sa se oamenii toti striga i zice Pavel: (...) Care voieste ca lui voia cu lor voia ei si uneasca sS-i tnainte-hotartrea tn parte este a oamenilor care voiesc

la Dumnede lor tnainte-hotartrea dobfndi si a Lui Dumnezeu si se nevoiesc a pazi poruncile vor si fac cei din multi unii doar fiindca alegere", zeu. Aceasta tnainte-hotartre se numeste si sint cneMulti Domnul: zis a precum alesi", voia lui Dumnezeu, care de aceea se si numesc

mati,darputinialesi"(Atoei20:16). Baga de seama ca Apostolul vorbeste aid

- precum mi

se pare

- despre mainte-notanrea

bine", cespre ajuta le toate Dumnezeu, pe iubesc (alegerea) cea din parte, zictnd ca celor ce din teounn cum mir ma aceea, De Sau". Fiului lor tnainte-hotartti a fi de un chip cu chipul lui Dumnezeu, ci o a nemijlocita vointa este nu logii nostri mai noi au zis ca tnainte-hotartrea fiindca drepti cei pe hotaraste mai-nainte zic ei vointa pricinuita; caci Dumnezeu fuga sa ca aceasta zice pornit a s-au ei mai-nainte cunoaste faptele bune pe care le vor face. Si Lui si rniparatia dobindi spre a oameni pe de ce zic Calvinii, ca Dumnezeu tnainte-hotaraste tntr-alta: caci, dacS cazut au necuviinta, de o scape fara a face ei fapte bune. Astfel, cauttnd sa pentru drepti cei pe mtntuiasca sa-i si vom zice ca Dumnezeu a tnainte-hotartt sa-i zideasca si voia bunatatea este nu lor mtntuirii si a zidirii faptele lor cele bune, atunci tnttia pricina a in vin Dumnezeu lui voia i bunatatea iar ale dreptilor, lui Dumnezeu, ci stnt faptele cele bune cine Dar cei drepti pe mtntui a-i zidi i a-i Dumnezeu lor L-au tndemnat pe

urma

caci faptele

a-i tnainte-hotarit a Dumnezeu daca Caci, nu vede ctt e de necuviincioasa aceasta socotinta? ar fi El pacatosilor, mutable pentru asa, lor, tot zidi si a-i mtntui pe cei drepti pentru bunatatile Dar i. acato cei pe Sa tmparatia 5 la chema P nu-i a zidi si nu-i a tnainte-hotarasca trebuit sa sa-i ziveac din tnainte-hotari de a Dumnezeu rautatea acatoilor nu L-a oprit pe

precum

nu dreph deasca si sa-i cheme la tmparaba Sa pe aceia acestia. Deci pe mtntui a-i zidi si a-i Veac din L-au facut pe Dumnezeu sa tnainte-hotarasca care or pe bunatatile i veac din tnainte-cunoaste Dumnezeu

tot asa, nici faptele

bune

ale ceior

adevarul este acesta: tntr-adevar, bunatatile lor a pentru nu dar pacatosii, lucreze sa le au sa le faca dreptii, si rautatile pe care lor, nu rautati-lor pricina din nici, i drepti, cei sa-i faca si sa-i mtntuiasca pe
tnainte-hotartt

nemarginita 51 fipentru doar ci, pacatosi; cei Sa pe tmparatia S-a oprit a-i zidi si a-i chema la attt pe Sa tmparatia la chema zidi si a veac a din reasca bunatote si voie a Sa a tnainte-hotartt acesvon lor voia de urmat au unit si s-au pacatosi. Iar dreptii, fiindca
cei drepti, ctt
si

pe cei

se uni si a voit a au nu fiindca pacatosii, iar Lui; teia a lui Dumnezeu, au ctstigat tmparatia Lui. (n. aut.) tmparatia din cazut au Dumnezeu, lui voii urma firea dupa Fiului" 251 chipul tntelege Teofilact Prin cuvintele acestea, se vede ca Sfintitul Fiului lui Dumnetnomenirea fara caci, Sa; dumnezeirea omeneasca a lui Hristos, iar nu dupa

zeu nu puteau a se face

fii

ai lui

Dumnezeu cei tnainte-hotartti-

zice ca Icumenie Icumenie. si Alexandrinul Chiril La fel tnteleg chipul" acesta i Sftntul dar, dupa facut, s-au sftnt, asa adica tnomenire, ceea ce Fiul lui Dumnezeu era dupa fire tntru

144

Iar Hristos este intii nascut intre multi frati"

dupa iconomia

intruparii,

caci

dupa dumnezeire nu
intii

este intii nascut, ci unul singur nascut. i El este cu

adevarat

nascut iar noi sintem

El a fost uns cu venirea a-tot

Grigorie,
i

omenesc luat de ungatorului Dumnezeu, precum a zis Teologul

frati ai

Lui, fiindca trupul

s-a facut pirga a noastra, astfel incit, Tntru Hristos, s-a sfintit
fire. Iar

osmdita noastra
<<intii

Sfintul Grigorie al Nyssei zice ca Hristos S-a facut

nascut intre multi frati mai cu deosebire prin botez. Fiindca mai intii El Insui S-a nascut din apa, naterea aceasta fiind moita de catre Porumbel, i

de o asemenea natere, El fiind intii nascut intre cei nascuti dupa Dinsul din apa i din Duh" (in cuvintul al treilea impotriva lui Evnomie). Vezi i subinsemiiarea zicerii mai intii nascei impartaiti i ei

astfel i-a facut frati ai Sai

pe

cut decit toata faptura" (Coloseni 1:15).

gi,

pe care

i-a

chematy pe acetia

i-a i indreptat;

Pe cei chemati de Dinsul, Dumnezeu i-a indreptat prin baia naterii de doua oara a Sfintului Botez, curatindu-i de pacatele lor i facindu-i drepti.
i,

pe care

i-a indreptat,

pe acetia

i-a i slavit

Cum

a slavit

Dumnezeu pe

cei indreptati? Invrednicindu-i

pe

ei

dumne-

zeietii infieri i daruindu-le toate celelalte daruri ale Sfintului

Duh.
noi, cine e

31 Ce vom zice dar

la acestea?

Daca Dumnezeu epentru

impotriva noastra?

Vezi

- o

cititorule!

- ca Apostolul

a aratat aici prea-invederat ca spune

acestea catre Cretinii ce sint necajiti, paiind a zice unele ca acestea:

noi, Cretinii,

Daca

ne-am invrednicit a lua de la Dumnezeu atitea mari bunatati chiar in vremea cind eram vrajmai ai Lui, cu cit mai virtos ne vom invrednici sa luam de la El mai man bunatati acum, dupa ce ne-am indreptat, ne-am slai

cei mainte-hotariti; fiindca,

Iar Chiril zice:

dupa iconomie, oamenii s-au facut de un chip"

al celui

i frati ai

Fiu-

lui.
i

Precum numim chip

pamintesc, adica
lui

al lui

Adam,
i

viata in trup

intru pScate, tot aa

numim

chip

al

Celui ceresc, adicS al

Hristos, sfintenia, dreptatea

ascultarea. i,

precum am

purtat chipul celui

pammtesc, aa sa purtam

chipul Celui ce-

resc, adica viata intru sfintenie i petrecerea neprihanita intru toate."

marele Athanasie, in scrisoarea catre Serapion, i marele Vasilie, in scrisoarea a cincea impotriva lui Evnomie, prin chip al Fiului inteleg Duhul eel Stint. Iar Teodorit zice ca acest
Iar

chip

al

Fiului" este trupul lui Hristos, la fel cu care se va face trupul celor inainte-hotariti.
zis Apostolul catre Filipeni (capitolul 3:21), scriind aa: (...)
el

Precum a

Care va preface trupul

smereniei noastre, spre a se face

de un chip cu trupul slavei Lui."

(n. aut.)

145

vit i

ne-am facut

prieteni ai Sai? i,

de vreme ce Dumnezeu este ajutator

noua, cine poate a ni se impotrivi? Negreit, nimeni! Pentru ca, chiar de s-ar scula asupra noastra intreaga lume, negreit intelepciunea lui Dumnezeu va Thtoarce spre mintuirea i slava noastra toata ridicarea asupra noastra a lumii.

32

CM
tori,

Cel ce nu L~a crutatpe Fiul Sau, ci L-a dat mortii pentru noi cum nu ni le va darui nouape toate impreuna cu El?

Las - zice - toate celelalte bunatati pe care ni le-a daruit Dumnezeu, pe care slavit ne-a i Tndreptat ne-a anume ca ne-a chemat, le-am aratat mai inainte i zic numai atit: Socotete, Cretine, ca Dumnezeu Tatal eel fara de mceput nu S-a scumpit, nici nu S-a scirbit (caci aceasta insemneaza zicerea: crutat"), ci, din dragoste pentru noi, L-a dat mortii pe Insui Fiul Sau eel unul nascut, eel iubit, eel din fire nascut din fiinta Sa (fiindca fii ai Lui sint i cei mfiati dupa
dar, prin Sflntul Botez). i
suta, ci pentru toti
slaviti, i proti; i

nu L-a dat pentru

i

unul, nici pentru zece ori pentru o

oamenii impreuna,
nemultumitori,
i

de

neam

bun,
252

de neam prost;

hulitori i vrajmai ai Sai. i

nu L-a dat

Prin urmare, Dumneunei morfi oarecare, ci spre ne-cinstita moarte de cruce. Fiul Sau cu impreuna daruiete ne de nu cum de mult, atit iubit Care ne-a zeu,
dat L-a noi, pentru ca Cel ce, Pentru acum? de i mortii pe Stapinul lumii, vrajmai fiindu-I noi, cum nu ne-ar da noua, prieteni fiindu-I acum, avutiile i citigurile lumii? De aceea, de vreme ce nu ni le-a dat, pentru necajeti te care Cretine, Deci tu, folos. de ne sint nu aratat ca este
toate celelalte bunatati inca

Hristos, sa

nu

cauti odihna, pentru ca nu-ti e de folos! Caci,

daca ar

fi

fost,

mai

inainte

ai fi luat-o,

sau

acum o

vei lua, daca-ti

va

fi

de folos.

33 Cine va ridica ptra tmpotriva aleilor

lui

Dumnezeu ?

Pe linga

celelalte ispite

pe care

le

ocariti i batjocoriti

de catre

ceilalti

patimeau atunci Cretinii Iudei, ei erau Iudei, care ziceau ca sint schimbatori i
Pavel,

252

In Evanghelia sa, loan zice aproape acelea^i lucruri ca

anume ca aa de mult
tot cel

a iubit

Dumnezeu lumea,
ci

incit

pe Fiul Sau cel unul nascut L-a dat mortii, ca

ce crede

mtr-insul sa nu piara,

sa aiba viata venica" (capitolul 3:16).

Nyssei spune aa: Biserica crede ca adevSratul Parinte este Tntr-adevar Tata al Fiului Sau, nu al altcuiva, caci, intr-una din epistolele sale, Apostolul zice hotkcei rttor: (...) Care pe Insui Fiul Sau nu L-a crutat, cu adaugarea acestui Sau osebind pe invredniciti cu darui Tnfierii, iar nu fii fireti" {Cuvintul al doilea tmpotriva lui Evnomie). Zice
Iar Sflntul Grigorie al
inca" i

Chiril

al

Alexandriei:

Ce

lucru va

fi

din partea noastra catte

Dumnezeu

Tatal

deopotriva cu ce a lacut El? Caci pe Insui Fiul Sau L-a dat mortii pentru noi, ca tot cel ce va crede intr-Insul sa nu piara, ci sa aiba viata venica, necrutind nici cuvenita Sa iubire
pentru Fiu" (cartea a patra a Glafirelor, Tntru care zice cuvint despre junici).
(n. aut.)

146

se intorc lesne spre cretinism.

De

aceea, Apostolul zice catre dmii aa:

De

vreme ce Dumnezeu v-a

invinui) alegerea lui

ales dintre ceilalti Evrei, cine

va pin (adica cine va

invinuiasca pentru

Dumnezeu?

Caci, daca un meter iscusit va alege vreun

sa-1

lucru

al

meteugului sau, nu se va afla nimeni ca

aceasta. Prin urmare, cind Cel

nitul infelept

mai presus de toate meteugurile, nemargiDumnezeu, va alege, cine va putea a-L invinui? Cu adevarat,

nimeni

Dumnezeu

este eel ce indrepteaza.

34 Cine vafi

eel ce osindegte? Hristos este

i sculat

Cel ce a murit, iar mai ales

Cel ce S-a

din morti,

Pavel nu a zis ca

un lucru
ocarasc

Dumnezeu este Cel ce a iertat pacatele noastre, ci a zis mult mai mare, anume ca Dumnezeu este Cel ce ne-a facut drepti.
nici

Deci sa nu ne temem, Cretinilor,

i

de cei ce ne

ispitesc, nici

de

cei ce

ne

ne batjocoresc, fiindca Dumnezeu ne-a ales i ne-a mdreptat, iar Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru noi i, mai ales, a inviatdin morti
din dragoste pentru noi. i atunci, cine ne va osindi pe noi, cei ce
vrednicit a primi atita slava?

ne-am

in-

Care

i este

de-a dreapta lui Dumnezeu, Care

i

fi solete

pentru noi

Zicerea: solete" vrea sa spuna: mijlocete

te coviritoarea iubire a lui Hristos catre noi,

Se roaga". Deci, ca sa.ara-

Pavel zice ca, cu toate ca Stapiroaga pentru noi pe

nul nostru Hristos a Tmplinit toata iconomia mtruparii Sale, El nu a incetat sa

Se apiece cu dragoste
Parintele

catre noi, Cretinii Sai, ci solete

Sau cel fara de inceput. Iar a soli i a Se ruga Hristos pentru noi nu aduce nici o micorare slavei i maririi Lui dumnezeieti. Nu, caci Pavel a zis mai inainte ca Hristos este de-a dreapta lui Dumnezeu", aratind astfel dumnezeiasca Lui marire, iar apoi a spus ca solete", vrind sa arate nu altceva ~ precum s-a zis - decit iubirea ce o are Hristos pentru noi. Fiindca acelai Pavel a spus i despre Tatal ca ne roaga pe noi prin Apostoli - zicind: (...) ca
i

cum

Insui

Dumnezeu

S-ar ruga prin noi" (2 Corinteni 5:20)

lui

- dar

prin

aceasta s-a Tmputinat oare slava

este o

Dumnezeu-Tatal? Nu,
i

ci

negreit aceasta

dovada care
i

arata negraita purtare de grija

dragostea Lui pentru noi.

Unii insa au inteles zicerea: solete pentru noi" aa:

poarta trupul
birfesc

De vreme

ce Hristos

acum - fiindca nu 1-a lepadat atunci cind S-a inaltat, precum maniheii - insui acest fapt, a purta trup adica, este o solie i rugaminpentru noi. Pentru ca, vazind aceasta, Tatal
Ii

te catre Tatal

aduce aminte de

147

dragostea de oameni pentru care a purtat trup Fiul Sau eel iubit,

astfel

Se

pleaca spre indurare

mila."

Pavel zice insa acestea

- precum de multe
mai
intii

ori

am

zis

- ca

sa

mmgiie pe

Cretinii ce se necajeau, aratindu-le

noi,

ca Sfintul

Duh Se

roaga pentru

ca Tatal nu L-a crutat pe Fiul Sau, dindu-L la moarte pentru noi, i ca ne-a indreptat i ne-a slavit. Iar apoi, arata ca i Fiul Se roaga pentru noi, i
deci

nu

trebuie sa ne intristam

sa

obosim din pricina

254

ispitelor.

35 Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strimtorarea, sau foametea, sauprigoana, sau golatatea, sau primejdia, sau sabia?

Dupa ce

a aratat negraita iubire a Sfintei Treimi pentru noi, oamenii, Pavel

255
,

Cine ne va desparti aadar de dragostea lui Dumnezeu? Nimeni, fiindca nici o munca, oricit de mare ar fi, oricit de infricoata, nu poate sa ne desparta de Dumnezeul nostra pe noi, Cretinii, care am fost iubiti atit de mult de El i ne-am mvrednicit de atita pa~ rinteasca purtare de grija. Vezi msa - o cititorule! - cum Apostolul nu a zis ca
s-a facut ca unul din cei entusiasmati
i

zice:

nu pot a ne

desparti de

Dumnezeu

lucrurile mdulcitoare ale lumii acesteia,

cum

sint indulcirile trupului, iubirea bogatiei, pofta slavei i a dregatoriilor i

smt stapiniti cei mai multi dintre oameni. Nu, ci a zis ca nu pot a ne desparti de Dumnezeu cele mult mai tiranice decit acestea, care pot
celelalte de care

de Hristos catre Tatal mai inainte de Patimi pentru Apostoli i pentru toti cei ce urmau a crede - ,Pannte Sfinte, pazete-i intru numele Tau pe cei ce Mi i-ai dat!" {loan 17:11) i: ,^Eu pentru acetia Ma rog, nu ma rog pentru lume" {loan
Iar Fotie zice

253

ca rugaciunea

facuta*

17:9)

- macar ca s-a zis o

singura data, are insa atita putere

i tarie,

incit

totdeauna lucreaza

mijlocete pentru noi.

Iar SfTntul Chiril

Alexandrinul zice aa: ,JPavel spune vk Hristos solete

este arhiereu venic,

noi fiindca El, ca

om,

dupS

zicerea:
i

Tu

eti

Se roaga pentru preot in veac {Psalm

i

109:5), iar lucrul arhiereului este a mijloci Ccitre

Dumnezeu

a se ruga pentru norod.

,

Iar marele Vasilie, tilcuind zicerea: de-a dreapta lui

turisete intru

Duhul ca Hristos este de-a dreapta lui aceasta insemneaza statornicia i starea d.e-a pururea a firii Sale dumnezeieti, caci i Varuh, aratind nemicarea i nestramutarea lui Dumnezeu, a zis aa: Tu ezi in veac, iar noi pierim in veac {Varuh 3:3). Iar prin locul din dreapta, a insemnat cinstea vredniciei" {Despre Sfintul Duh, capitolul 5). Vezi i subinsemnarea zicerii: A ezut de-a dreapta maririi Celui Preainalt" {Evrei 1:3). (n. aut.)
254

Dumnezeu", spune aa: ,Pavel marDumnezeu. Eu socotesc ca ederea

Vezi Vezi
(/

tilcuirea zicerii solete"

de

la capitolul 3, stih

25,

al epistolei catre

Evrei. Iar
zi-

Coresi arata ca Sfintul Grigorie Dialogul zice ca Hristos Se roaga pentru Biserica in toate
lele".
i

subinsemnarea

zicerii: (...)

unul este

Mijlocitorul intre

Dumnezeu

oa-

meni"
255

Timotei 2:5).

(n. aut.)

In

lumea p^gina, entusiastul era

eel insuflat

de

zei", adica ieit din sine. (n. m.)

148

sili

sufletul

omului

fara voie. Care sfnt acestea? Necazurile, strimtorarile

celelalte
pite.

pe care

le-a zis, care, dei putine la

i

numar, cuprind nenumarate

?i

is-

Mai

ales necazurile

stnmtorarile cuprind legaturi,

temni|a,

cleve-

tiri, i

lanturi, i izgoniri i toate celelalte rele

ce pot ticaloi pe om, pe care

Pavel nu le-a mai inirat una cite una.

36 Precum

Pentru Tine sintem omoriti in fiecare 56 am fost ca nigte oi dejunghiere" (Psalm 43:12)?
este scris:

zi,

socotiti

Ca sa nu creada Cretinii ca este semn de parasire dumnezeiasca atunci cmd smt necajiti i strimtorati, Apostolul aduce aici martor pe Proorocul David, care,

proorocind necazurile
ei a

strimtorarile Cretinilor, arata ca este o

prea-mare mingiiere pentru

timi, ci i a
lele se face
fi

patimi pentru

omoriti in fiecare zi
lor, i

Dumnezeu, i nu numai a papentru EL Dar moartea aceasta de toate zii

de voia

nu lucrator

cu

firea, caci

fi

omorit cineva cu

fapta

m toate zilele este cu neputinta.

Zicerea: a se omori" e in loc de: a se

jertfi", i

Apostolul a aratat aceasta prin ceea ce a zis apoi: ne omorim ca nite oi de junghiere". Adica: Precum oile nu se impotrivesc cmd se aduc sa fie junghiate, tot aa nici noi, Cretinii, nu se cuvine a ne Tmpotrivi cind ne-

cinstitorii

de Dumnezeu

rau-credincioii vor sa ne junghie pentru

Dumne-

zeu

si

pentru numele lui Hristos.

37 Dar intru

toate acestea prea-biruim pentru Acela care ne-a iubit

Fiindca mai sus a zis ca noi, Cretinii, sintem omoriti", Pavel adauga aici mmgiiere, pentru a nu se imputina cineva cu sufletul auzind de morti i juni

Deci zice ca - dei patimim necazuri, ca biruim, ci prea-biruim", adica ne facem

ghieri.
256

strimtorari
257

morti

- nu numai

biruitori

cu toata mlesnirea, in

Icumenie zice ca Pavel a adus rnarturia aceasta vnnd sa ruineze pe Cretinii de atunci CSci - daca dreptii i Proorocii Legii Vechi def^imau viata lor pentru dragostea lui Dumnezeu, dei pla|ile
i

cununile lor erau paminteti

mam

viata noastra pentru dragostea lui

i

- cu mult mai virtos sintem datori sa deftiDumnezeu noi, cei ce.avem sa luam spre raspiatire a
anunatii

ostenelilor

a mor{ii noastre o impSratie cereasca.

ca Sfintul Duh, prin David, a scri& H Jmul acesta desp Macabei, care s-au facut mucenici pentru credinja. (n. aut.)
Iar

Iar Teodorit tilcuiete

marele Vasilie, tilcuind zicerea: prea-biruim", zice ca biruiete eel ce nu se indupleca in fata greutatilor ce i se adauga, i ca prea-biruiete eel ce de voie trage asupra sa chinuiri, spre

dovada rabdarii
aflat",

(la tilcuirea

psalmului

19).

Adica aa cum a

zis

David: Necaz

durere

am

pe care

acelai Vasilie

tilcuiete aa:

Ca sa arat

prisosinta dragostei catre

sculin-

Dumnezeu, am adaugat necaz peste necaz i durere peste durere, nu cu puterea mea du-ma asupra prigonirilor, ci pentru ca am chemat numele Domnului" (la fel). (n, aut.)

149

ciuda tuturor acestor munci,

greutati

rele care ni se fac. Fiindca aceasta

- fiind asupriti, i prigoniti i schingiuiti - ne aratam mai puternici decit cei ce ne prigonesc i ne schingiuiesc. i sa nu te indoieti de aceasta, iubitule, pentru ca Insui Dumnezeu, Care ne-a iubit atit de mult, Se nevoiete Tmpreuna cu noi, incit nu e de mirare
este biruinta prea-desavirita: cind noi, Cretinii

ca biruim, dei ne aflam in mijlocul rautatilor.

38 Caci stnt tncredintat ca

nici moartea, nici viata, nici Ingerii, nici

,

Incepatoriile, nici Puterile

nici cele defata, nici cele viitoare,

39 nici inaltimea,

nici adincul

p nici vreo alta zidire nu

Dumnezeu

va putea sa ne

desparta de dragostea pentru

cea intru Hristos Iisus,

Domnul nostru.
Mai
spune
intii,

Pavel a aratat

cit

de mult ne-a iubit

Dumnezeu pe

noi, iar

acum

i cit

a iubit el pe Dumnezeu. Dar, pentru a nu parea ca zice lucruri

258
.

BagS de seama ca - dupa

Sfintul Grigorie al Nyssei

- zicerea:

futeri" insemneaza aici

numele Tntreg este Puterile ceretilor duhuri". Aa a zis i Proorocul David: ,JLaudati pe Domnul, toate Puterile Lui care faceti voia Lui" {Psalm 10:2). Deci, prin Puteri'\ aici suit aratati i Heruvimii, i Serafimii, caci zice: La fel, i
toate cetele fericitilor Arhangheli, cati

Serafimii pomeniti la Isaia au fost cuprini in numarul celor numiti Puteri de catre marele

Pavel" (Cuvintul

intii

impotriva lui Evnomie). Zice

la capitolul 1 1

Sfintul Dionisie Areopagitul

in

Despre ierarhia cereasca,

impart
in trei: in fiinfa,

- ca toate

ceretile fiinte se

numesc

cereti

dupa

obtescul Stapin, ori fiindca, prin Rafiunea

putere

lucrare.

mai presus de lume, toate mintile dumnezeieti se Cind le numim pe toate, fara deosebire, sau pe unele

dintre ele, funfe sau puteri cereti, trebuie sa socotim ca le

259

numim pe
(n. aut.)

acelea despre care e

vorba, in intregime, dupa fiinja sau puterea fiecareia dintre ele."

Aproape aceleai cuvinte ca i dumnezeiescul Pavel giasuiete i Ignatie, eel ce arde de iubire pentru Dumnezeu, care, oarecum entusiasmindu-se, scrie catre Romani aa: M-am cumparat de catre fiarele cele gatite mie i ma rog a mi se afla mie cunnd. Am sa le magulesc ca sa ma manince in graba, nu cum s-a intimplat cind, temindu-se de oarecari, nu s-au atins de
ei.

Iar

daca nu vor voi ele de

sine-i, le voi sili!

Caci eu nu rtvnesc nimic din cele vazute

Iisus.

din

cele nevazute^ pentru ca sa

ma

norocesc a dobindi pe

Vie asupra mea

focul, crucea i

adunarea

fiarelor, taierile madularelor, desparjirile, ruperile oaselor, macinaturile trupului i

muncile diavolului, numai ca sa-L dobindesc pe Iisus Hristos! Nimic nu-mi vor folosi marginile lumii, nici impara|iile veacului acestuia. Mai bine imi este mie a muri pentru Iisus Hristos, decit a impara$i peste marginile pamlntului. Caci ce se folosete omul de ar dobindi toata
lumea,
voie
iar sufletul lui 1-ar

pierde?
(...)

Eu

scriu catre toate bisericile

tuturor fagaduiesc ca de

Lasati-ma sa fiu mincare fiarelor prin care este cu putinfa a dobindi pe Dumnezeu! Mai virtos zadariji fiarele ca sa mi se faca mormint i sa nu lase nimic din trupul meu! Ruga^i pe Domnul pentru mine, ca prin aceste unelte sa ma aflu jertfa lui

mor

pentru Dumnezeu.

Dumnezeu! Lasaji-ma
zeu. Da{i-mi voie sa

sa dobindesc lumina curata!

fiu zadarnic Patimei

Mergind acolo,

voi

fi

om

al lui

Dumne-

nu

Dumnezeuiui meu!"

(n. aut.)

150

man
la

mindre despre
ei

sine, el vorbete in

numele Cretinilor

arata
atit

cum

se

cuvine a iubi

pe Dumnezeu. Deci zice

aa: Noi, Cretinii,

tinem

de mult

dragostea noastra pentru Dumnezeu, incit nu vor putea sa ne desparta de ea nu numai muncile cite se afla pe lume, dar, pe linga acestea, chiar de s-ar afla vreun tiran sau imparat care sa ne ingrozeasea cu pedeapsa i munca venica a
iadului, sau sa

ne fagaduiasca viata venica ce va sa fie, cu acestea vnnd sa ne desparta de Dumnezeu, nimic nu ar putea ispravi. Dar de ce vorbesc de tirani
imparati? Nici
inii ingerii, nici toate cetele Puterilor cereti, nici toate lufata, nici cele

crurile ce sint

de

ce or sa

fie; nici

inaltimea, adica toate cele ce

sint in cer i in

mint

imparatia cerurilor; nici adincul, adica toate cele ce sint pe pasub pamint, i iadul care se afla intru adincul pamintului i munca 260
;

toate bunatatile

relele acestea

nu vor putea a ne
i

clatina din dragostea pentru

atit

Dumnezeu.
minunata

i, chiar

de

am

zice ca s-ar afla vreo alta faptura

de mare

cit

este aceasta vazuta

cea nevazuta

gindita, iarai

nu va putea

sa ne desparta de dragostea pentru

Iar Apostolul a

Dumnezeu.

pomenit de Ingeri nu pentru ca Ingerii i-ar desparti pe oameni de Dumnezeu - sa nu fie! - ci a zis aceasta dupa inchipuire, vrind sa arate i prin cele cu neputinta covirirea dragostei pe care o avea i pe care se cuvine sa o aiba i Cretinii pentru Hristos-Dumnezeu. Fiindca Pavel nu iubea
Hristos pentru cele ale
lui

Hristos

Hristos
i

numai de una

se temea: a

nu cadea cumva din dragostea

i

catre El, caci acest

lucru era pentru el

mai

infricoator

decit insai

munca

iadului;

precum

i,

dimpotriva, a ramine in dragostea pentru Hristos era un lucru mai dorit lui i decit insai imparatia cerurilor. De aceea a i adaugat; dragostea catre Dum-

nezeu intru Hristos Iisus". Nu am pentru Dumnezeu - zice - acea dragoste pe care o au ceilalji Evrei, ci dragostea intru Hristos lisusl Caci i Evreii zic ca-L
iubesc pe

Dumnezeu, dar pe

Iisus Hristos

nu-L iubesc, fiindca nu cred

in El.

Aa a
i

inteles Teodorit

Mltimea"

^adincur': inaitimea" e

impa^ia

cerurilor, iar

adincul" e gheena; adica viafa cea venicS

bagS de seamS cum

de Dumnezeu,
aminte

moartea cea venicS. monahul acela despre care scrie dumnezeiescul Nil Izvoritorui de
i

Mir a

arStat adevSrata zicerea aceasta a Apostolului prin faptele sale,

iar&i,

dupS cum

citim: Altui

iubitor

mergind in pustie

ftcind purtare de grija pentru rug^ciune, i-au

stat inainte doi Ingeri i 1-au luat intre dinii,

nu a

luat

la ei,

mergind impreuna cu el. Iar el nici cit de putin ca sa nu se pSgubeasca de lucrul mai bun, aducindu-i aminte de

aceasta zicere apostoleascS: Nici fngerii, nici Incepatoriile, nici Puterile nu vor putea sa ne desparta de dragostea pentru Hristos." (Despre rugaciune, capitolul 112). (n. aut.)

151

'

CAPITOLUL IX
1

Adevar zic intru

*

Hristos,

nu mint (impreuna-marturisind cu mine

sm
intristarea
toti citi sint

Apostolul va arata mai j os ca nu

fii ai

din saminta lui

i

A vraam

sint

lui

Avraam.
i

i,

ca sa nu para ca zice aceasta cu patima

vrajmaie, o ia

mai inainte

covirire. i,

lauda bunatatile Evreilor, marturisind ca-i iubete pe Evrei cu ca sa fie crezut, zice ca spune adevarul intru Hristos i ca nu

minte, Tmpreuna cu el marturisind contiinta sa intru Duhul Sfint. El aduce

asadar

trei

martori: Hristos, constiinta sa

si

Sfintul

Duh.

Si zice asa:

Mare

in-

necurmata

urmeaza
zicind:

3 Caci afi vrut safiu eu insumi anatema de la Hristos, pentrufratii

meiy rudeniile

dupa trup,
tii

Ce
nare",

vrea sa zica anatema"? Sa

i

ca insemneaza despartire"

instrai-

se zice despre ceea ce s-a afierosit lui

de toata intrebuintarea obteasca. Astfel mcit,

atinge de anatema, tot aa
i

Dumnezeu, care ramine osebit precum nu cuteaza cineva a se

eel dat anatemei este osebit dintre toti oamenii.

Insa acestea trebuie mtelese in chip osebit: de anatema sfintita nu cuteaza a se

Dumnezeu, iar de omul anatematizat se osebesc toti ca de un spurcat i despartit de Dumnezeu. Dar ce vrea sa spuna Pavel aici? - caci vorbete impotriva celor de mai sus. Fiindca atunci zicea: Nimeni nu ma va desparti de Dumnezeu - iar acum
atinge nimeni fiindca este afierosita lui
se roaga a
fi

desparjit,

Se pare aadar ca aceste cuvinte

sint

impotrivnice unul

261

Pentru aceasta, dumnezeiescul Hrisostom a scris un cuvtnt intreg,

arMnd ca nu
altceva

se cu-

vine a anatematisi cineva vreun

om

viu sau mort (torn 7), zicind aa:

Ce

inseamn^

anatema pe care o
loc de mintuire
i

zici,

omule? -

decit:
la

S&

fie afierosit acesta diavolului! i sa

i

nu mai aib&

s& se tnstr^ineze de

Hristos !" Zice inc&

Tarasie, in r^spunsul eel dezTl

vinovatitor al soborului al Vll-a:

Greu lucru e anatema! - fiindca

dep&rteazS pe

om

de

Dumnezeu, ll gonete din imp&riltia cerurilor i-l trimite in fntunericul eel mai dinafara" (foaia 724 a tomului al doilea al Sinodicalelor). Iar Sfintul Varsanufie zice c& nu numai pe eretici, dar nici chiar pe diavol nu se cuvine sS-1 anatematizeze cineva, fiindca acela se da anatemei
pe sine
insui, caci
i el

iubete

face lucrurile diavolului." Vezi despre anatema mai pe larg

in cuvintul inainte al soborului din

Gangra, in cartea noastra despre canoane [Pidalionul,

n.

m.]. (n. aut.)

152

4 care Legea ifagaduintele; 5 ai carora aufostpdrintii $i dintru care

sint Israilitenii,
este peste toate

a carora e

tnfierea, i slava, $i legamintele, i

este Hristos

dupa

trup, Cel ce

Dumnezeu
i-i

binecuvtntat in veacuri.
marete, ca sa nu para

Amin!
- ca ca Dumnezeu
zis
i

Pavel

li

lauda aid pe Iudei

i

- precum am

vorbete cu patima
a voit sa-i

cu vrajmaie. Pe de
i

alta parte insa, el arata

mintuiasca pe Iudei,

pentru aceasta i-a invrednicit de infiere

de

Iacov i Isaac Avraam, lui lor stramoilor bunatati de slava, i a dat fagaduinta - i le-a daruit toate celelalte daruri alese, mcit Insui Hristos a binevoit sa Se bine a de facere aceasta la de mtors s-au insa Ei dinii. dintre nasca dupa trup
dragoste catre marea de Tnspaimintindu-se Apostolul, aceea i de Dumnezeu, lui Hristos Iisus nostru Domnului nascut unuia multumete Iudei a lui Dumnezeu,
i

zice ca Acesta este peste toate

ar spune: Doi unii
II

Dumnezeu
Dumnezeu,

binecuvintat in veacuri", ca
zicind ca chemarea
i

cum

hulesc pe

primirea

tainetim care insa, noi drept, i binecuvintat in chip facut s-a nu neamurilor" grait de i hulit fi de a vrednic este Hristos nu ca bine le lui Hristos, cunoatem se ruacestea, cuvintele Prin Dumnezeu. slavit ca i binecuvintat fi rau, ci de a

ineaza aadar
aici aratat

Arie

264
,

acel slujitor al fapturii, fiindca Pavel propovaduiete

ca Hristos este

Dumnezeu

peste toate.

Iar munciti." v^ $i sa in necredint^ totdeauna pentru ramineti am mare frica, nu cumva sa rele i multe pStimi a adicS anatema, f zice a rugam i aceasta: ,JVIa este cealalta tilcuire

schingiuiri trupeti (fiindca Scriptura ia

numirea anatema

in locul releior

pe care

le

sufera

cineva),

numai pentru a se mintui rudele mele, Evreii" (la fel). fratii pentru Hristos, la de anatema insumi fiu eu rugam sa M& Ceea ce zice Pavel aici: Evrei: pentru Dumnezeu catre Moisi zis ce a asemenea cu este dupa trup", mele mei, rudele Rogu-ma de aur. dumnezeu facindu-i p^cat mare, savtrit acesta a 0 Doamne! norodul terge-m& i pe mine din cartea Ta, nu, Iar de iarta-i! acesta, p^catul slle ier|i vrei de aadar,
in care m-ai scris!" (Iefirea 32:31, 32). Iar aceasta, ce alta este
tre Dumnezeu

- dupa Fotie - dectt

nu~i vei uni

a zice ca-

aa:

De nu Te

vei

Tmpaca cu
al

cei din

neamul meu, de

pe

ei

cu Tine,

desparte-ma
264

pe mine de Tine!
al

(la fel). (n. aut.)

Cel mai mare eretic

ci

veacului

IV-a, care spunea, printre altele, ca Hristos nu este

Dumnezeu,
265

doar prima t^ptura

zidita". (n.

m.)
iubire pe care

Iar

Teodorit

zice ca, vrind sa arate

rnortii,

marea

o avea

catre Evrei, Pavel ur-

meaza femeilor ce-i pling

celor morti,
i

care urzesc

|i

tes Tntru plingerile lor

frumusetea
vrednicia

traiului

dricul vtrstei lor, i bunul

neam

al stramoilor, i

bogatia

lor.

Iar legamintele date

de Dumnezeu Iudeilor

sint

- dupa
lui

acelai Teodorit
i

chiul Testament, ci

cel nou, caci

Dumnezeu

voia sa-1 dea lor

pe acela,

- nu numai Vedupa cum e scris:

nu au
voit sa

Zice Domnul: Voi Tncheia cu casa

lui Israil i

cu casa

Iacov testament nou, insa nu ca

acela pe care 1-am Tncheiat cu parintii lor" (Ieremia 31:31, 32).

Dar

Israilitenii

primeasca acest testament nou.

(n. aut.)

154

6 i nu ca doar arfi cazut cuvintul lui Dumnezeu,

Cu
fi

adevarat

zice

- eu ma

ard pentru ca e hulit

Dumnezeu de
toti,

catre Evrei

fi

voit sa se mintuiasca

toti.

Dar, defi nu se mmtuiesc

aceasta

arata ca

Isaac f i nu ca doar") sa cada din adevar cuvmtul lui

Dumnezeu a mintit fntru cele fagaduite Patriarhilor - lui Iacov - fiindca nu este cu putinta (caci aceasta insemneaza

nu Avraam,
zicerea:

Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu

a facut ceea ce a fagaduit acelora, prin lucrari fi prin implinire, chiar daca cei ce hulesc zic ca El a fagaduit unora, dar a dat fagaduinta altera. Caci asculta ce zice Pavel mai departe:

7 caci nu

toti cei

din Israil sint

toti fit

i hrailiteni; nici pentru

ca sint samtnta

iti

voi da (pamintul Palestinei)

fi

semintiei tale, in veac" (Facerea 13:15).

aceasta, pentru ca
ai lui

Sa

vedem aadar care este semintia Avraam sint curat semintie fi fii

nu toti ci|:i s-au riascut din Avraam, precum nici to|i cei din Israil,
Israiliteni.

adica cei ce s-au nascut din Iacov, sint

Ci saminta

fii

ai lui

Avraam
?i

f i ai lui Israil sint cei nascuti

din

Avraam dupa asemanarea

din Iacov",
la
ci:

lui Isaac

cei vrednici

de fapta buna a

lui Israil,

prin care el s-a invrednicit a vedea pe

cei din Israil", s-a luptat

Dumnezeu. Fiindca Pavel inadins nu a

ca sa arate cinstitul

zis: cei

nume pe care

1-a luat

Iacov de

Dumnezeu ctnd

a fost numit Israil", ceea ce insemneaza minte vazatoare de Dumnezeu". Caci aa zice Sfinta Scriptura: Nu se va mai chema numele tau
i

cu El

numi" {Facerea 32:28). Deci, daca tu - o cititorule! - vei infelege cine sint cei ce se nasc dupa asemanarea nafterii lui Isaac, atunci vei afla adevarata fi nemincinoasa fagaduinta lui Dumnezeu, fiindca acelora s-au dat fagaduintele. De aceea, nu se cuvine a fi hulit Dumnezeu, pentru ca El a facut ceea ce a zis, def i unii nu inteleg.
Iacov, ci Israil te vei

ci numai cei din Isaac

fiii

- zice - se vor chema semintie a ta",

adica:

Nu

trupului sint fii ai lui Dumnezeu, ci fiii fagaduintei se socotesc 266 drept semintie.

Baga de seamS ca - dupa Coresi - Dumnezeu fagaduia

gSduinte
i

semin|iei

lui

Avraam
firii

indoite fztru-

blagoslovenii: una lumeasca, iar alta mai presus de lume.

i

Pe prima o fSgaduia

purilor celor din lume, adica lui Ismail

celor ase

fii

nascuti

dupa legea

din Hetura. Iar

pe a doua a dat-o adevSratei

lui semintii,

adica celor nascuti din fagaduinta, duhovnicete,

dupa chipul

in care s-a nascut Isaac. i fagaduinta cea

lumeasca, adicS cea despre pammtul

155

aceasta intru anul), (La acesta: cuvintul 9 Caci al fagaduintei este

vreme, voi veni, si

Sara va avea unfiu" (Facerea 18:10).

ci Avraam, lui a semintie adevarata Nu eu - zice it,i tilcuiesc care este semintie chema vor se Isaac din cei numai Scriptura cea Veche', ce zice: (. ) lui nasteni asemanarea dupa nascut s-au ctti a ta" (Facerea 21:12). De aceea,

adevaratii sint acestia fagaduin|a, din Isaac, adica

bine a zice

adevaratii

fii ai lui

Avraam, ori cu nascut s-a nu Isaac ca Pentru Dumnezeu.

fii ai lui

mai
;

intru anul), (La fagaduinte: dumnezeiestii legea si puterea firii, ci cu puterea un avea va Sara si Avraam catre aceasta vreme, voi veni - a zis Dumnezeu pe Sarei pintecele in " plasmuit 1-a Deci cuvintul acesta al lui Dumnezeu fiu fin sintem care Crestinii, noi, cu si Isaac si 1-a nascut. Iar aceasta se intimpla in ca Botez SfTntului scaldatoarea in aflam ne cind pe fiindca, Dumnezeu lui nou. din plasmuiesc ne care pintece de maica, sint spuse cuvinte dumnezeiesti

Caci, botezindu-ne in numele Tatalui, nastem a doua oara, duhovniceste. Si,

si

al Fiului

si

al

Sfintului

Duh, ne

nasterea lui Isaac

niceasca,

si

a implinit-o, asa

si

precum atunci Dumnezeu a fagaduit duhovcea noastra, a nastere doua la a

si

mai

intii

El a fagaduit-o prin Prooroci,

apoi a implinit-o.

De

ace-

se a trebuie ta" a seminple chema vor ea, zicerea: (...) numai cei din Isaac se chipul dupa nascut s-au care Avraam, lui saminta sint Aceia de: loc in infelege Dumlui cuvintul Deci dumnezeiesc. nasterii lui Isaac - adica prin cuvintul Adevaratei Cui? fagaduit. a ce ceea nezeu nu a cazut, nici n-a mintit, ci a dat fu facut s-au care neamuri", din semintii a lui Avraam, anume credinciosilor fagadudin nascut s-au acestia si fiindca asemenea cu Isaac,
ai lui

Dumnezeu

inta

si

prin cuvintul lui

cerea aceasta: (...)

Dumnezeu. numai cei din Isaac

Iar la ceea ce zic Evreii

- anume ca

zi-

se vor

chema

seminple a ta", arata ca

doar cei ce se nasc socose sa trebuia adevarata, fost fi pundem ca, daca aceasta intelegere ar Pentru aceia. dintru nascup: cei si Idumeii tofi teasca semintie a lui Avraam si mai nu Idumeii acum dar Isaac, lui ca stramosulldumeilor, Isav, a fost fiu al neamul de despartip: foarte sint ci sint si nici nu se socotesc fii ai lui Avraam, lui Avraam si se numesc de alta semintie"
.

trupeste din Isaac sint socotip: semintie a lui

Avraam - rSs-

Hanaan,

Hristos.' Iar blagoslovenia

lui venirea de Tnainte mai tmplinit s-au inmultirea cea numeroasa ca stelele cerului s-au tmphmt lume de presus mai cea fagaduinta i duhovniceasca
fii

facut s-au care neamurile ea de Tmpartasindu-se ctnd a venit Hristos,

credinta. (n. aut.)
267
.

ai lui

Avraam dupa
. .

Palestinieni, nu pe semintie alta de numeste Fericitul Teodorit arata ca Sfinta Scriptura Iudei de departe erau acelea ca pentru ci pentru ca celelalte neamuri erau de o semintie cu Iudeii, Asa, Iuden. cu tmpreuna locuiau si ci vecini, doar erau i aveau tari osebite, iar Palestinienii nu

156

10 Dar nu numai ea,

ci si

Revecca, avind copii gemeni dintru unul, din

Isaac, parintele nostru.

Dumnezeiescul Apostol a aratat mai sus ca doar Isaac s-a numit semintie a lui Avraam", desi acesta din urma a avut multi si osebiti fii, caci avea si pe Ismail - din Agar, roaba sa - si inca gase fii, din Hetura,'a doua muiere a
sa.

De
lui

aceea, zicea ca

si

cei ce se

nasc asemenea

lui

Isaac se

nu numai la fiii lui aceasta, ci, ceea ce este inca mai mare, o va vedea si la fratii gemeni, adica la Isav si la Iacov. Pentru ca nici acestia nu au dobindit aceeasi cinste, caci Iacov s-a ales de Dumnezeu, iar Isav s-a urit. De aceea, nici tu - o cititorule! - nu cere seama pentru ce Dumnezeu a ales pe cei din neamuri" si i-a facut semintie a lui Avraam, si mai ales semintie a Sa, iar de la Evrei i-a intors fata
Iar

Avraam".

acum

zice ca

numesc semintie a Avraam va vedea cineva

i-a

impins de

la Sine.

11 i - nefiind ei inca nascuti, nicifacind ei ceva bun ori rau, pentru ca

Dumnezeu sa ramina dupa alegere, nu din fapte, ci de la Cei care c he am a 12 i s-a zis ei ca eel mai mare va sluji celui mai mic" 268 (Facerea
inainte-hotdrirea lui
25:23),

13 precum

este scris:
1:2, 3).

Pe Iacov ham

iubit,

iarpe Isav l-am urit"

(Maleahi

nevoie ca sa spunem mai inainte toata noima cuvintelor acestora lungi intinse pe care le va zice Apostolul, fiindca multi, nedumerindu-se, se

si

intre-

bau de ce au

fost alesi Evreii dintre neamuri", caci

nu se poate zice ca au
si

fost

alesi pentru faptele lor cele

bune, de vreme ce
Gavaonenii

toti

au pacatuit,
i

neamurile",
Ascaloni-

Iebuseii au locuit multa

vreme

in Ierusalim,

in

Gavao,

Gazenii inca,

tenn ji

David, mai inainte de luarea robie in Babilon, precum marturiseste Scriptura, zicind: i au ajuns toti Idumeii robii lui David" (Cartea a doua a imparatilor 8:13). Dupa Procopie, Idumeii au slujit Israilitenilor
slujit lui

dm

multi locuiau aproape. Istoriile Imparafilor ne invata acestea mai descoperit. (n. m.) Isav, fratele mai mare, a slujit lui Iacov, celui mai mic, fiindca Idumeii, care se pogoara
altii

Isav,

au

slujit Israilitenilor. Astfel, ei

au

Atunci, neamurile megiese se Tmpotriveau Israilitenilor si nu-i lasau sa rezideasca biserica, neamuri dintre care cei dintii erau Idumeii. Acestia au fost goniti de catre
Israiliteni si omoriti, iar cei

toarcerea

dm Babilon.

si

dupa

in-

ramasi au fost facufi robi.

Din aceasta, Apostolul trage Tncheierea (dupa Coresi) ca precum Idumeii nu s-au mdreptat, chiar daca se pogorau cu neamul din Isav si, printr-insul, din Avraam - tot asa nici voi, ludeii, nu va ve^i indrepta fSra credinta in Hristos, macar de va si pogoriti cu neamul din Avraam. Ci, precum Idumeii au slujit voua, asa veto' sluji si voi
celor din neamuri",
si

Ve-

chiul Testament

va

sluji celui nou. (n. aut.)

157

Apostolul aduna inca nedumerire, aceasta Deci, la ele. cu impreuna Evreii si ci pricepute doar de Duraalte multe nedumeriri noi, cu adevarat neintelese,
si pe Isav. Iacov sus, pe mai pomeniti gemenii pe nezeu. i, mai fapta buna, si nici vreo pentru ales fost a Iacov nu doi, acestia dintru Caci, aflindu-se amindoi in Isav nu a fost urit pentru faptele lui cele rele - fiindca, Ci, din inainrau. sau bun lucru vreun facusera nu ei lor, pintecele maicii

intii, li

arata

te-hotarirea

si

inainte-cunostinja lui
(Isav) s-a

bit, iar celalalt

Dumnezeu, unul (Iacov) a fost ales si iudin urit - precum zice sj Proorocul Maleahi, vorbind
iubit, iar
si

partea lui

Dumnezeu: Pe Iacov 1-am

sa
fie

pe Isav 1-am
al

urit"

pentru
inatoji

ca

totul

deplin

al

lui

Dumnezeu

inainte-hotaririi

si

inte-cunostintei Lui. i de ce sa
Israilitenii

vorbim numai de acestia? Atunci cind

inchinat, au facut acel idol al vitelului in muntele Horiv, si i s-au Faraon, a fost fmparatul altji nu. Sau iar pedepsiti, fost au unii dintre dinsii altii la fel de impietnti multi inca erau mai dar adevarat, cu suflet impietrit la numai el singur? Vezi ca acestea sint pedepsit fost de a cum Atunci dinsul. ca ci doar de El oameni, de neintelese adevarat cu Dumnezeu, judecati ale lui

singur? Deci
ni se

astfel este si alegerea

neamurilor"

si

lepadarea Evreilor, care

este prea-bincuvintata si Dumnezeu la iar cuvint, de afara pare noua cuvintele Apostocuprind care o pe in|elegerea este Aceasta prea-adevarata.
lului

ce ne stau inainte

cele urmatoare:

14 Ce vom
fie!

zice

aadar? Au doar este nedreptate

la

Dumnezeu? Sa nu

Fiindca la

Dumnezeu -

zice

neamuri"

si

Iudei,

nu a fost

- nu este nedreptate, apoi nedrept Dumnezeu.

nici

cu

noi, cei din

15 Caci ii zice lui Moisi: Voi milui pe cine vreau sa miluiesc indura de cine Ma tndur" (Iesirea 33:19).

si

Ma voi

Dumnezeiescul Apostol adauga aici dovedind cu aceasta ca doar Dumnezeu

269
rii

si

alta zicere din Scriptura

stie

cea Veche, cine e vrednic de cinste si cine de

aici

DupS

Coresi, cei mai multi dasc&li arata

nu

este din fapte, ci

mmtuieste fara de voie. Ins*, faptele, fiindca omul, ca om, este chemat catre rau,
ale trupului,
si

cS tnceputul mintuinimeni nu se din dar. Nu sint Tns lepadate nici faptele, de vreme ce leapada din aceste cuvinte pe care le zice aici, Pavel mai mult

cum

Apostolul invata

si

se vinde de citre pacat si lucreaza cele

ale lumii

si

ale diavolului, intunecindu-se. i

numai atunci cind povatuieste

inainte darul poate

omul

faptele cind ele sint

rul i

mdupleca si a binevoi lumina darului. Asadar, Pavel leapada invoieste cu daunite cu omul eel dupa fire, dar le primeste cind omul se
a se
si

cu

sfatul lui

Dumnezeu

se povatuieste de acela.

(n. aut.)

158

pedeapsa. Cad, desi

inchinat in pustie
miluit,

Israilitenii

au facut
zis

toti laolalta

idolul vijelului

si

s-au

- precum am

mai sus - Dumnezeu pe

dat levitilor
atit
si

unii din aceia i-a

pe

altii

i-a pedepsit, iar

pe

altii i-a

i-au junghiat. i nici

si

Moisi n-a

stiut pricina aceasta,

Proorocul eel
stii

de mare

Dumnezeu.

Iar tu,

omule, vrei sa

pricinile si ceri

de apropiat de seama de la Dumnezeu

din neamuri", care erau pacatosi? i - macar ca Pavel putea sa spuna pricina pentru care s-au ales neamurile" iar Israilitenii s-au lepadat (ceea ce a aratat in alta epistola, anume ca Israilitenii au socotit sa se indrepteze din Lege si din faptele lor, iar neamurile" au socotit sa se indrepteze doar din credinfa si din dar) - macar ca alsi cei

pentru ce au fost

Pavel

zic

putea spune

pricina aceasta, el
iscoditorilor
si

trece sub t&cere deocamdata, ca

mai mult sa astupe

gurile
si

sa-i

induplece sa nu caute vreo socoteala de la judecatile

iconomiile

lui

Dumnezeu.
e al celui ce vokte, nici al celui ce alearga, ci al lui celui ce miluiete.

16 Deci daml nu

Dumnezeu
Isaac

voia intr-adevar sa blagosloveasca pe Isav, si Isav alerga in cimp ca sa capete vinat si, prin acela, sa fie blagoslovit, precum e scris la Facere:

zice

zis lui (Isaac lui Isav): Iesi in

Isav in cimp ca sa vineze pentru tatal cu judecata dreapta, a facut sa dobindeasca blagoslovenia Iacov, fiindca era vrednic de ea cu adevarat. Prin aceste cuvinte, se pare ca Apostolul surpa stapinirea de sine a omului [libertatea, n. m.], dar nu e asa. Ci - precum despre o casa s-ar zice ca totul este al mesterului care a zidit-o, macar ca zidarul are nevoie de materiale si de oameni pentru a zidi - tot asa zicem si despre om

vineaza-mi vinat! i s-a dus sau" (Facerea 27:4, 5). Insa Dumnezeu,
si

cimp

ca totul este
si

al lui

Dumnezeu, cu

toate ca

de osirdia omului. Dar, fiindca osindeste, atunci zicem ca tolul este

270

Dumnezeu are trebuinta si de voinfa Dumnezeu ispraveste, si incununeaza si

Dumnezeu.
270

al lui

Coresi spune ca Apostolul graiete aici despre eel ce voiete dreapta credinta i cunotinta. Pentru ca eel ce alearga aa

alearga f5ra a avea insa

iar eel

nu se miluiete,
1-a miluit

ce alearga
dat lui

cu dreapta credinta
blagoslovenia
lui

cunotinta se miluiete. Iar

Dumnezeu

pe Iacov

i i-a

Isav cu dreptate, fiindca Iacov s-a facut intii-nascut al lui Isaac, cumparmd acest drept de la Isav pentru piine i pentru putina fiertura de linte, cum marturisete Scripturn (Facerea 27).
Iar Isav
nilor. Iar

mai inainte inchipuia norodul Israilitean, iar Iacov pe eel din neamuri" al Cretimila cu care ne miluiete Dumnezeu este mingiierea cea prin Mesia, ca dupa mila
(Tit 3:5).

Sa - zice - ne-a mintuit pe noi"

ereticul,

Caci voiesc

alearga

Agareanul,

Evreul,

dar in zadar, fiindca nu au ca povatuitor darul

dumnezeiasca mila daruita prin ico-

nomia

intruparii.

159

17 Caci Scriptura zice despre Faraon: Chiarpentru aceasta te-am

Mea

Meu
Prectim

in tot pamintul" (Ieirea 9:16)

- amintind despre Evreii

iar

ca unii au scapat de pedeapsa,

ce au facut idolul in pustie, Scriptura zice altii s-au pedepsit, aa cum am zis mai inain-

mmtuire
mini a
fost impietriti ca dinsul Caci

zice

Dumnezeu

lui

Faraon

271

chiar pentru

am
tine,

adus in mi

Mea i astfel multi alti impietriti i rai sa se fereasca, fiindca se va vesti numele Meu in tot pamintul", cum ca suit drept i puternic.
sa se arate puterea

18Aadar, Dumnezeu miluietepe cine

impietrete.

voiete,

iarpe cine

voiegte,

il

Aici, dumnezeiescul Apostol trage incheierea celor zise

rate ca

mai sus

hota-

nu se cuvine a cere cineva seama de la Dumnezeu, pentru ca El milucare pe pustie, in vitelul facut au Evreii care pe precum cine voiefte, pe iete insemDar ce Faraon. pe ca impietrete, voiete, il cine iar pe pedepsit; nu i-a

Precum Asculta! necuvenita.) pare (Pentru ca impietrete"? neaza mateosebita pentru ci sine, de nu lutul intarete dar soarele inmoaie ceara, de cea inima impietrit a Dumnezeu ca zice aa se tot lutului i cerii a rie a
zicerea: il
lut a lui

Faraon. In ce chip? Prin indelunga Sa rabdare. Pentru ca, rabdindu-1

araApostolul rau", bun sau ceva Iacov Isav i de a face inainte mai i, prin zicerea: (. .) vointe, i inainte-cunotinvecuitoarei pururea ci omului, faptelor urmeaza nu ta ca mintuirea Dumnezeu fiindca fapte, de inainte mai hotarate Care Dumnezeu, lui mainte-hotaririi tei i mai inainte cunoate faptele cele bune ce or sa se faca, si nu faptele savirsite firesc, ci precum vor urma darului ce le va povatui. (n. aut.) 271 Coresi spune ca te-am ridicat" e in loc de: Te-am pus imparat (ori: te-am tinut") fi
.

te-am lasat s& foloseti tirania asupra norodului Meu, ca s&-Mi arat puterea prin minunile sa mgaduit Ti-am de: loc e in ridicat te-am asa: Acest tflcuieste Teodorit Mele. Iar va fi ce folosul vazmd inainte mai te-am oprit, nu opri, putind a te tmparatia i, dobindesti Cci prin fapte. adeverit s-a Domnului celor buni." Vezi aici, cititorule, c& acest cuvint al FaDumnezeu pe pedepsit 1-a cu care Rosie, Marea afundarea in prin batai i prin cele zece Auzit-au Moisi: zicea aceasta Pentru pamintul. Lui in tot numele vestit si s-a auzit raon s-a din neamurile, i s-au mtaritat (ori s-au infricosat), chinuri de dureri i-au cuprins pe cei
Filisteia. Atunci au crezut domniei

Domnului si stapinitorii Moavitenilor, tremur i-a cuprins i Raav curva mea Zicea 15:14, 15). {leirea Hanaan" in locuiesc ce cei i i-a topit pe toti frica voastrS peste e&zut caci a acesta, pamintul vou^ v-a dat Domnul tiu c& catre iscoade: ieseati din Egipt. i, cind voastre fetei inaintea Roie Marea Domnul uscat ca a auzind noi noi in fa|a din unul nici intru duh este mai i nu noastre, inimile in mspaimintat auzind, ne-am
voastra" {lisus Navi 2:9- 1
1). (n. aut.)

160

indelung, 1-a facut mai impietrit, precum, de pilda, daca cineva ar avea un rob
viclean
i

rau,

nu

1-ar pedepsi, ci ar folosi catre dinsul iubirea

de oameni,

l~ar face

mai rau decit era

inainte.

Nu

doar ca stapinul
272

1-ar invata rautatea, ci

pentru ca robul se folosete de iubirea de oameni a stapinului sau spre Tnmultirea rautatii sale, defaimindu-i bunatatea.

19 Imi

vei zice deci:

Pentru ce mai tnvinuiete, caci

voii Sale cine

ii

sta

impotriva?

Aa cum am
te

zis
i

de multe

ori, sflntul
Ii

Apostol se

silete in tot chipul

lui

sa ara-

ca iconomiile

judecatile acestea

sint

cunoscute doar
i

Dumnezeu. De

aceea, aduna multe nedumeriri din toate partile,

nu

le

dezleaga, ca sa-i

stnmtoreze pe auzitori
lese
i

iscoditori

i sa-i

incredinteze ca acestea sint neintei

necuprinse de minte. Deci,

aici,

vine cu o impotrivire

nedumerire

la

mai inainte i spune aa: Daca Dumnezeu tl impietrete pe eel ce voiete, de ce mai mustra i invinuiete pe eel ce greete? Caci cine poate sta impotriva voii Lui? Dumnezeu a voit i a impietrit pe Faraon ori pe vreun
cele zise de el
altul;

din aceasta pricina, acela pe care 1-a impietrit a greit. Deci, de ce

i il

il

cearta

muncete pe

eel impietrit

de El?

lata dar impotrivirea

nedumerii

rea pe care o ridica Apostolul ca sa arate ca acestea sint nedumerite

intelese

doar de Dumnezeu,

De

aceea nici nu dezleaga neintelegerea aceasta,

i ii

ci

astupa

gura celui ce nu se dumirete

zice:

20 Deci daf

- o omule! - tu Dumnezeu?
w

273

cine

eti,

eel ce raspunzi impotriva lui

Vezi, iubitule, ca marele Apostol oprete

infrineaza iscodirea cea fara

sa-i invete

de vreme
272

de prisos a mult-iscoditorilor? Prin aceasta vrea

pe

Iar Meletie Pigas zice aa:

Nu

tmpietre^te inima

imprejur inima, Cel ce mfruntS taria cerbicei

Dumnezeu, Cel ce poruncete a t&ia pretutindeni, Cel ce pune inimi de carne in oalui

meni (adicS Tnmoaie). CS, de-ar

fi

impietrit

Dumnezeu inima

Faraon, ca acela sa cada, ar

fi

insemnat ca rautatea aceasta a fScut-o tnsui Dumnezeu, adicS Cel ce a dat pricina
aprinzind rautatea. i, daca Pavel L-ar
fi tiut

rautatii,

pe Dumnezeu impietritor de inimi, cum ar mai fi sf&tuit, zicind: Nu v^ tmpietriti inimi'le voastre? Ori, mai ales, cum ar fi poruncit aceasta chiar Dumnezeu? - cind zice despre Sine, prin David i prin Pavel, aa: Astazi, de veti auzi acestea acestea i cele ca Insa voastre! (Evrei 3:7, 8). glasul Lui, sa nu v impietriti inimile precum este i cea zisa de Isaia, ca: Ne-ai ratacit din calea Ta $i ai impietrit inimile noastre ca sa nu ne temem de Tine (capitolul 63:17) - nu spun ca Dumnezeu sav!rete acestea, ci

numai ingaduie a se
273

saviri" (cartea mtii despre cretinism). (n. aut.)

Zicerea: deci dar", alcatuita din

doua

conjunctii, vrea sE zica: apoi" sau: cu adev?

rat", (n. aut.)

161

oameni sa cunoasca ce este Dumnezeu

este mtrutot-intelept
i

ce este omul:

anume ca Dumnezeu
i le

drept

toate le tie

cu mjelepciunea Sa cu mintea

iconomifnjelege

sete cu dreptatea Sa; iar

omul
i

este prea-neputincios
lui
A

nu

judecatile cele nepricepute

eti

drepte ale

Dumnezeu.

i Tntreaba:

Tu

cine

- o omule? Eti tu impreuna-parta i impreuna-imparfitor al stapinirii lui Dumnezeu? Eti tu oare judecator al iconomiilor acelora pe care se cuvine ori nu a le face Dumnezeu? Fiindca a cerceta cineva ca ceva se c&dea a se face
aa ori altfel este msuire a unuia ce raspunde
i

sta

impotriva marelui

Dum-

nezeu. Iar eel ce se teme de

Dumnezeu nu

se cuvine a judeca aa, ci trebuie s&

se induplece fara iscodire la cele ce se fac de mtrutot-injeleapta pronie a lui

Dumnezeu,

in orice chip s-ar face.

Au

doar va zicefaptura Celui ce afacut-o: De ce m-aifacut aa? 21 Au doar nu are stapinire olarul asupra lutului, din aceeai 274 framintatura a face un vas spre cinste, iar altul spre necinste?

Apostolul a folosit pilda aceasta nu pentru ca sa ridice stapinirea de sine a oamenilor [libertatea, n. m.], nici ca sa ne faca trindavi i nemica|i precum
cele neinsuflejite, ci

aa

cum am zis mai

inainte

- ca

sa ne invefe

cum

se cu-

vine a ne supune

lui

Dumnezeu, aratmd

coviritoare tacere, ascultare

sme-

renie iconomiilor pe care le face. Pentru ca

- precum zice -

olarul face, din

acelai lut, vasele pe care le voiete, unele spre lntrebuinfare cinstita, iar altele

spre intrebuintare ne-cinsita,

nici

unul din vasele acestea nu-i graiete

impotriva. Tot aa

Dumnezeu, din
pe
altii ii

acelai

neam
i ii

al

oamenilor, pe unii

Ti

cintu,

stete i-i slavete, iar

pedepsete
inchina-te

ne-cinstete.
i

De

aceea

omule, nu iscodi lucrul acesta,

ci

numai

urmeaza

lutului i vase-

274

Apostolul a luat zicerea de la Isaia, care spune:

Au nu vS

vefi socoti

precum

lutul
l~a

olarului?
facut:

Au

zice-va fSptura Celui ce a facut-o:

Nu Tu

m-ai piasmuit! Sau lucrul, Celui ce

Nu mai facut inteleptete!"

tik

(capitolul 29: 16).

injeleptul Meletie Pigas

Dar bag& de seama

- dupa

unii,

cum

sint

maniheii

i calvinii,

s-au r&t&eit din aceste cuvinte ale Apostolului i au socotit ca

inainte-hotari toata framint&tura oamenilor,
cinste.

pe

unii i-a facut

Dumnezeu, vrind a deslui i a spre cinste, iar pe alp spre ne-

C&ci

zic ei

necinste, atunci

- daca olarul, din acelai lut, face mseamna ca Dumnezeu pe unii oameni
i

unele vase spre cinste, iar altele spre

ii

hot&r&te dinainte spre mmtuire, iar

fiindcS

pe

altii

spre pieire. Socoteaia care este hulitoare

eretic&,

Dumnezeu nu ma-

in te-hot&rate, nici
sui,

nu face pe vreunul

necinstit i spre pieire, ci fiecare se face aa

dup& a sa alegere. Ar&tind aceasta, Apostolul scria sint numai vase de aur i de argint, ci i de lemn i de lut; i unele sint spre cinste, iar altele spre necinste"; iar mai departe zice: Deci, de se va cur&ti careva din acestea, va fi vas spre cinste, sfintit i trebuitor st&pinului, gStit spre tot lucrul bun" (2 Timotei 2:20) - mv^ind prin aceasta s& cunoatem stapinirea de sine [libertatea, cum ziceam, n. m.]. (n. aut.)

pe sine tnc&tre Timotei: Intru o casa mare nu

162

precum lutul urmeaza miinii olarului, aa i tu urmeaza voii i judecatii lui Dumnezeu, Celui ce toate le iconomisete Sa tii insa - o cititorule! - ca - precum la vasele de lut nu lutul face a.fi unele dintre dmsele
lor celor

de

lut! i,

cinstite iar allele ne-cinstite, fiindca lutul este unul i acelai la toate vasele, ci

osebirea o face intrebuintarea lor de catre oameni

tot aa se intimpla i la
altii

oameni. Pentru ca nu firea omeneasca

tatea alegerii este

li

face pe unii.sa se rasfete, iar pe

i

sa se munceasca; ba, fiindca firea este una

aceeai la toti oamenii,

ci liber-

cea care face aceasta osebire.

22 $i ce este daca Dumnezeu, vrind a-i arata minia i a-iface cunoscuta puterea, a suferit cu indelunga-rabdare vase de urgie
gatite spre pierzare,

23

ca sa-ifaca cunoscuta bogatia slavei Sale catre vasele de mila, pe care le-a pregatit spre slava? 24 Adica pe noi, pe care ne-a $i chemat, nu numai dintre Iudei, ci yi din
i

neamuii",
^

a astupat gurile acelora care se apuca sa iscodeasca judecatile lui Dumnezeu, Apostolul dezleaga acum nedumeririle i zice cu intelepciune ca vas de urgie" era Faraon, adica eel ce aprindea urgia lui Dumnezeu cu impietrirea sa.

Dupa ce

Deci pe acesta

,,1-a

suferit"

Dumnezeu, adica
;

1-a rabdat, pentru

ca a

Faraon a folosit aceasta indelunga-rabdare a lui Dumnezeu spre mai multa impietrire i s-a facut de voia sa vas primitor de urgie i de minie dumnezeiasca i gatit spre pieire. Pentru ca el nu a lasat nelucratoare nici o apucatura din acelea ce erau spre
aratat indelunga-rabdare pentru rautatea lui
iar

pierzarea sa, ci a sav?rit toate cite erau spre stingerea sa. Sau, zicerea: a suferit" se intelege in loc de:

a adus pe Faraon in mijloc", ca, de nu se va Tni

drepta cu iubirea de oameni

zeu,
lalti 9

indelunga-rabdare, sa-1 pedepseasca

i

Dumne-

aa sa-i arate puterea Sa

dreptatea, pentru ca sa se indrepteze cei-

care vor auzi aceasta.

Deci - precum, batindu-1 pe Faraon, care de

sine-i s-a facut vas

de urgie,

Dumnezeu

a aratat dreptatea

puterea Sa

tot aa,

miluindu-i pe cei din

aratat bogatia iubirii

neamuri", care pacatuisera mult (pentru ca

ei

s-au facut vrednici de mila),

zis

Dumnezeu a
lui

aratat bogatia slavei Sale. i

ci

nu a

ca a

Sale de oameni,

a slavei Sale", pentru ca aceasta este slava desavirita a

milei Lui adica. Iar pe aceasta: pe care le-a pregatit",

Dumnezeu, a
275

Injeleptul Teodorit

aduce

pildS la aceasta, zictnd:

La

fel

cum nu

doctor ii fac vipevoia

a

rele,
a-1

dar dintru acestea gStesc doctorie folositoare bolnavilor, tot aa nici

Dumnezeu nu
(n. aut.)

impSrtai pe Faraon de bat&i. Dar, funded el s-a povirnit spre multa saib&ticie ca de
lui toate felurile

fiarft,

adus asupra

de b&tfti

a ar&tat tuturor oamenilor puterea Sa.

163

Apostolul a zis-o in loc de: le-a inainte-cunoscut". 276 i nu a zis ca pe toti cei din neamuri", ci: din neamuri", adica
aceea,

i-a miluit

nu

te sminti tu, Iudeule, caci, iata, i cei

pe unii dintr-?nii. De din neamuri'\ unii se milu-

iesc, iar altii

nu se miluiesc.
i intru Osie:

25precum zice
2:25);

Chema-voi norod al Meu

jy

Meu

(capitolul

Meu
stntetifiii

Dumnezeului celui viu" (Osie

:

2:1, 2).

Pentru ca sa nu zica Iudeii O Pavele, ne amagesti cu cele pe care le zici Apostolul aduce martor pe Proorocui Osie, care striga: Voi numi norod al Meu" pe acela ce nu este norod al Meu, si iubita a Mea" pe cea care nu este

Mea! i care altul nu era norod al lui Dumnezeu, in afara de neamuri"? Sau care nu era iubita a Lui, afara de adunarea neamurilor"? Iar neamurile" s-au facut nu numai norod al lui Dumnezeu si iubite aie lui Dumnezeu, ci, ceea ce e mai mare, s-au facut si fiii Dumnezeului celui viu". i - daca ciiubita

neva ar zice ca acest cuvtnt s-a spus pentru Iudeii care mai inainte s-au aratat nemultumitori, iar apoi s-au primit de catre Dumnezeu - zicerea aceasta ar fi fara tarie. Fiindca, daca s-a mtimplat aceasta cu Iudeii, de ce nu s-ar fi Tntfmplat acelai lucru i cu neamurile", i unii dintre dinsii, aratmdu^se necredinciosi, sa fie lepadati, iar
altii,

venind

la credinta lui Hristos. sa fie orimiti'7

27 Iar ham striga pentru

IsraU:

Chiar de arfi numarulfiilor lui Israil

ca nisipul marii, doar ramasita se va mintui,

Pavel nu s-a multumit doar cu Osie,
striga", adica propovaduieste
ci-1

aduce martor
si

si

pe

Isaia, care

cu indrazneala

duieste?

Ca nu

se vor mintui top: Israilitenii, ci

nu se sfieste. i ce propovanumai cei vrednici, ca aceasta

ramasi|a", adica cei alesi, pe care i-a lasat si i-a osebit Dumnezeu ca fiind vrednici a se mintui. i, zicind impreuna cu Proorocui aceasta: ca nisipul marii", Apostolul le aduce aminte Iudeilor de fagaduinta cea

msemneaza

veche

pe care a facut-o

Dumnezeu

lui

Avraam, ca va inmuiti saminta

lui

ca nisipul

marii, fSgaduinta de care Iudeii s-au facut nevrednici.

Nu

va tulburati asadar -

A?a a

tflcuit zicerea:

a pregatit"

Teodorit. Iar aceasta: cele pe care le-a pregatit

spre slava", arata dumhezeiasca inainte-cunostinta, ceea ce a zis si intra cele de mai inainte, anume ca pe care i-a Inainte-cunoscut, i-a si hotfirit a fi de un chip cu chipul slavei Fiului

Sau" (Romani 8:29).

(n.

aut)

164

o Iudeilor! - ca

s-ar

fi

facut mincinoasa fagaduinta lui

Dumnezeu,
in

caci, iata,

Proorocii au proorocit ca
unii din ei. (Vezi
zicerii:

nu

toti Iudeii

se vor afla vrednici de mintuire, ci doar

cum

tilcuiete aceasta

Teologul Grigorie,

submsemnarea

de care lumea nu era vrednica" (Evrei 11:38.)

dreptate, caci cuvint scurt

28 implinind i scurtfnd cuvintul intru Domnul pe pamint" (Isaia 10:22).

vaface

Aid, Pavel arata tn ce chip se va mintui ramaita celor alei ai lui Israil. i zice ca nu e nevoie a osteni cineva, ticaloindu-se cu faptele cele mult-ostenitoare ale Legii celei vechi, fiindca

Dumnezeu, scurtmd

cuvintul credintei intru

dreptate in tot pamintul, va indrepta pe aceia ce-1 vor primi in inima lor. Fiindca - precum zice tot Pavel - de vei marturisi cu gura ta ca lisus este

Domn

Dumnezeu,

cu inima

ta vei

crede ca

Dumnezeu L-a

sculat din

morti dupa firea Sa omeneasca, te vei mintui" (Romani 10:9). Acesta este cuvintul eel scurtat", adica putinele cuvinte ale credintei.

29

i,

precum mai-nainte a zis

Domnul Savaot, Gomora" (capitolul 1,

in

De nu ne-arfi lasai ne-amfi facut ca Sodoma p ne-amfi

Isaia:
stih 4).

Baga de seama ca - precum

zice marele Vasilie in tilcuirea la Isaia

- Apostolul Pavel

a schimbat unele cuvinte ale zicerii acesteia, iar altele le-a lasat aa cum erau talmacite. Caci, zicerea fiind Evreu i tiutor de carte evreiascS, nu a urmat talmacirii celorlalti, ci a talmacit

aceasta din Biblia evreiasca

precum

a socotit."

va care ramasita se este i care zicind: acestea, adauga p^rinte dumnezeiescul i mintui? Cei care implinesc cuvintul scurtindu-1 intru dreptate, caci eel ce cuprinde toata insi lucreaza ceea Evangheliei cuvinte ale Tn pujinele prooroceasca rinduirea si Legii semnarea aceste intru atirna Proorocii si toata Legea Caci mintui. va se acela Domnul, la ce a primit de doua porunci: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tSu! si Sa iubeti pe aproapele tau ca pe ce implinesc cuvintul si il infaptuiesc, scurtindu^l oarecum intru aceste prea-scurte porunci, aceia sint ramasita ce se va mintui. i mai este si aceea: Toate cite voiti sa va faca voua oamenii, asemenea faceti si voi lor, ca aceasta este Legea si Proorocii (Matei 7:12). Vezi aadar tot cuvintul indeplinit si scurtat intru dreptate? Caci cuvint scurt
sine-ti! Iar cei

pentru toata lumea. (Apostolul a zis insa ca Domnul va face aceasta pe pamint", i tot asa au talmacit si Simmah [taimacitor al Vechiului Testament, n. m.] i Teodoscurtat tion [la fel, n. m.]: in mijlocul a tot pamintur, n. aut.) Caci Hristos-Dumnezeu a

va face

Domnul

pipai, nici sa gusti, sa atingi, nici sa nu te Legii aminte ale luat de anevoie poruncile cu adica rinduielile despre sarbatori, despre zile, despre arderile de tot, despre spalare, despre cuporunci ale draratire - intru o incheiere scurta si lesne de luat aminte, anume in aceste doua gostei
si

intru zicerea: Toate cite voiti a va face

i

aceasta este Legea

vietuiesc

voua oamenii, asemenea faceti si voi lor, ca Proorocii - ca sa nu rSmina nici un prilej de pricinuire celor ce nu
(n. aut.)

dupa Evanghelie)"

165

ce mai sus a aratat cum se va mintui ramaifa lui trail, Apostolul talmacete acum aratat ce anume este ramaita aceasta. i zice ca e ceea ce a ca un aluat dospit - caci zicerea: a lasat" a infeles-o fn loc de: a ales". Caci - zice - de nu ar fi pazit Dumnezeu saminta aceasta, tot neamul Evreilor ar fi pierit ca Sodoma i Gomora, fiindca
lasat

Dupa

Dumnezeu ca o

sfiminfa aleasa

eram

osindifi

de pacatele noastre intocmai cu

aceia.

278

30 Ce vom zice deci? Ca neamurile", care nu alergau dupa dreptate, au dobindit dreptatea, insa dreptatea din credinta; 31 iar Israil, ce gonea dupa legea dreptatii, nu a ajuns la legea dreptatii
Aici, dumnezeiescul Apostol aduce dezlegarea cea prea-aratata a
ririlor

nedume-

de mai inainte

arata din care pricina au fost primite de

Dumnezeu
fi-

neamurile", iar

Israilitenii

au fost lepadati. i zice ca neamurile" s-auin-

dreptat fiindca i-au luat dreptatea din credinta in Hristos, iar Israilitenii,

indca gonesc
fapte,

- adica

alearga

- cautind

legea dreptatii", adica dreptatea din

nu au ajuns teze pe om.

a se indrepta, fiindca legea cea din fapte

nu poate sa Jndrep-

din faptele
Legii.

Zice: Intrebi, omule, pentru care pricina nu s-au Tnvrednicit a se indrepta

Israilitenii, dei se sileau foarte sa se

mdrepteze? In|elege ca
cititorule!

ei

nu cautau a

se

indrepta din credinta in Hristos,

ci

ca din faptele Legif'. Iar din faptele Legii

nu se va indrepta
din fapte",
ci:

nici

un om. Vezi insa - o

- ca

Apostolul nu a

zis:

ca din fapte", ca sa arate ca Evreii nu purtau grija cu adevarat nici de faptele LegiL ci le faceau intru fatarnicie.

33 $i s-au poticnit de piatra poticnirii, precum este sens: Iata, pun in Sion piatra de poticnire i piatra de sminteala, si tot eel ce va crede
intr-insa

nu

se va ruina" (Isaia 28:16).

i

De
la

piatra se impiedica eel ce casca gura

nu

ia

aminte inaintea
gura
i

sa, ci se

uita la alte lucruri. Iar Evreii aceasta

au patimit,

caci, cascind

privind

Lege, s-au impiedicat de Hristos. adica nu au crezut in Hristos. Tar Hristos

278

Dupa

tilcuirea

dumnezeiescului Chiril, samin|a" pe care a lasat-o

cea
dintii este

Domnu!

sint putinii
i

Israiliteni care s-au mintuit, dintre care

NascStoarea de Dumnezeu,

apoi

Apostolii. Sau, samin$a" este Hristos,

precum a

zis Fotie (la Coresi). (n. aut.)

166

nu Se numete
de

,,piatra

de poticnire"

piatra de sminteala" de la Sine~i, ci

la sffritul i

de

la isprava celor care

nu au crezut
i

279

intr-Insul.

Pentru ca

Hristos, de Sine-f i, S-a pus piatra de temelie

de

intarire pentru toata Bise-

rica credincioilor, i nici unul din cei ce cred intr-Insul

ori

pagin de ar

fi,

Evreu - nu va fi rainat. De aceea, credinta indrepteaza pe om, iar nu faptele Legii.

ori

este cea care lucreaza totul

CAPITOLUL X
1 Fratilor,

bunavointa inimii mele

rugaciunea

mea

catre

Dumnezeu

pentru Israil este spre mtntuire.

irra

cuvinte dulci, ca sa nu socoteasca

ei

ca vorbete din patima

vrajba.

Ce

le

zice insa? Ca: Bunavoin|a, adica voia

al

inimn mele, inca i rugaciunea neam cu mine, este nu numai de a va mintui de munca, tra imparajia lui Dumnezeu. Atunci, cum a fi vrajma
lui

mea cea dintii i dorul eel mai fierbinte mea catre Dumnezeu pentru voi, cei de un
ci i

de a va mintui daca

in-

al vostru,

ma rog

Dumnezeu

pentru mintuirea voastra?

2 Caci marturisesc pentru din$ii ca au rivna

cunotinta>

lui

Dumnezeu, dar nu dupa

3 Caci, necunoscind dreptatea lui Dumnezeu i cautind sa stea dreptatea lor, nu s-au supus dreptatii lui Dumnezeu.
inceput, se pare ca Pavel face har Evreilor, pentru ca sa-i inmoaie. Caci zicmd ca au nvna pentru Dumnezeu, dar nu dupa cunotinta" - ti arata ca

La

mai mult de mila, decit de osinda i de munca. Caci rivnesc cu adevarat pentru Legea data lor de Dumnezeu, insa nvna lor nu este intra cunotinta, fiindca nu vor sa tie ca Legea a Tncetat i s-a facut nelucratoare.
sint vrednici

Astfel, la Tnceputul capitolului acesta, se pare ca Pavel face har Evreilor,

precum ziceam. Trecind insa mai

de stapinire de sine, fiindca Evreii cauta sa-i intareasca dreptatea lor, adica pe cea din Lege, pe cea savirita din ostenelile i faptele lor, care a cazut i mai mult nu poate sta. Si, cautind a pune sa stea" aceasta dreptate cazuta, nici pe aceasta nu au
jos, el arata iubirea lor
279

De

aceea a zis Domnul:

sa fie in capul unghiului. (...)

tl

pe care nu au luat-o in seamS ziditorii, aceasta a ajuns Cine va c&dea asupra ei se va zdrobi; iar peste cine va c&dea ea,
,JPiatra
(n. aut.)

va sfarima" (Matei 21:42, 44).

167

pus-o, nici dreptatii

lui
i

Dumnezeu nu
a te

s-au supus. lar a incerca sa faci sa stea

este

cea desavirit cazuta

drie

zbuciuma in zadar intru aceasta

semn de

mm-

mai bine a

zice

- de

socoteala nebuna. Iar dreptatea lui

Dumnezeu"

este aceea din

credinta, pentru ca

nu

are dureri ale noastre, ci totul este al darului lui

Dumnezeu.

4 Caci sfiritul Legii este

Hristos, spre indreptarea a tot eel ce crede.

Fiindca mai sus Apostolul a numit chiar dreptate pe aceea din Lege, Evreii cretinati ar fi putut sa zica aa: Inseamna deci ca noi am facut faradelege
pentru ca
Hristos ar
dei

am
fi

lasat dreptatea aceasta!

i ei:

putut sa zica
savirit-o

De

asemenea, Evreii ce nu au crezut In vreme ce aceea din Lege este chiar dreptate,

De

nu

am

acum, negreit o
Hristos

vom

saviri cindva!

De

aceea,
.Hristos

aici,

viri:
ai

de a mdrepta pe om. Aadar, sa nu zici tu, Cretin Evreu, ca nelegiuit fiindca ai lasat credinta cea m Lege, caci chiar prin credinta in
faptul
?
* *
* *

anume

Hristos ai vazut implinite mtru sine-ti voia

ule care inca

scopul Legii.

La

fel, nici tu,

Evre-

nu

ai crezut,

nu nadajdui ca
Hristos

vei implini cindva dreptatea Legii,

280

Hristos

Moisi
acestea viu vafiintr-imele" (Leviticul 18:5).
Aici, Apostolul adevereaza ceea ce a zis

omulce vaface

mai

sus,

anume

ca, ceea ce

nu a

putut saviri Legea, a savirit Hristos. i zice ca Moisi legiuiete sa se

m-

drepteze omul cu faptele Legii, dar nici un

om

nu

s-a aflat sa le implineasca.

De

aceea,

nu

este cu putinta a se

mdrepta cineva

in Lege.

6 Iar despre dreptatea din credinta graiete aa: Sa nu ta: Cine se va sui in cer" ca sa coboare pe Hristos,
280

zici intru

inima

Grigorie Dialogul (in cuvintul la lezechia) zice ca Hristos este sftritul Legii" fiindca

a desavtrit Legea cea veche. Iar Hrisostom zice ca Hristos este sfTritul Legii" fiind tinta i scopul pentru care s-a dat Legea (la Coresi). Teodorit adauga ca credinta intru Domnul nu
este impotriva Legii, ci foarte Tnvoitl cu ea, caci

Legea ne-a povatuit

la

Stapinul Hristos. Deci

abia eel ce crede in Stapinul Hristos implinete scopul Legii. i bine a zis Apostolul: tot ce-

ce crede", cuprinzind impreuna toata firea oamenilor, caci - ori Elin de ar de va crede, se ?rnpartaete de mintuire. (n. aut.)
luia

fi,

ori barbar

168

7 sau cine se va pogori intru adinc" (Deuteronomul 30:12) ca sa ridice

pe Hristos din morti? 8 Dar ce zice? Aproape este define graiul, in gum ta i intru inima ta" (Deuteronomul 30:14) - adica cuvintul credinteipe care il propovaduim. 9 Caci> de vei marturisi cu gura ta pe Domnul Iisus $i vei crede intru inima ta ca Dumnezeu L-a sculat pe El din morti, te vei mintuu
A

Fiindca

zice

ai

invatat

- o,

Evreule!

- ca faptele

Legii nu pot sa indrepHristos

Hristos
i

marturisire din gura.

E
Moisi

nevoie insa a
unita dupa

tilcui graiurile
i

acestea mai pe larg. Astfel, zicerea: Cine

se va sui in ceruri,
i

cine se va pogori intru adinc?" e luata de Apostol de la

marea sa intelepciune apostoleasca. Pentru ca, dupa slova, Moisi a zis acestea: Porunca lui Dumnezeu se afla inaintea ochilor tai - o Evreule! - i nu trebuie nici sa te sui in cer ca sa o afli, nici sa te pogori intru adinc ca sa o iei, nici sa treci oceanul i partile departate ale marii; ci ea se
afla linga tine, in launtru, in gura ta
i

in mintea ta. Fiindca, prin Lege,

Dum-

nezeu

ti-a aratat toate cele

cuvenite

tie.

Deci se vede ca Moisi zice acestea

Hristos

Sa nu

te indoieti
i

- o omule! -

nici sa zici in sine-ti:

Cum

S-a pogorii Hristos

Sa intrupat? Sau cum, dupa ce a murit, S-a sculat dintru adinc, adica dintru cele mai de jos locuri ale pamintului? Ci crede ca S-a pogorit, i S-a intrupat, i, dupa ce S-a ingropat, S-a sculat din morti i iarai S-a suit la ceruri. Caci nimeni - zice - nu s-a suit in ceruri, fara numai Cel ce S-a
din ceruri

pogorit din ceruri" (loan 3:13). Pentru ca

Dumnezeu L-a

sculat pe El din

morti dupa firea Sa omeneasca,

281

incit

atit

din dumnezeiasca vrednicie a lui

".

281

Iar

dumnezeiescul

Maxim

tilcuie^te aceasta aa:

Nu

trebuie a-L cauta pe

afara, ci intru sine. i sc.cuvine

a-L c^uta pe El prin credinta cea fiptuitoare.

ta
i

Domnul in CSci - zice -

aproape de tine este graiul,.in gura

in

inima

ta,

adica cuvintul credintei, fiindc^ graiul

celui ce cauta este lnsui Hristos" (capitolul

rai:

35

al

sutei a a lui

doua din cuvintele

teologice). i ia-

Dumnezeu, crezind ca nu ar ajunge pina la noi din pricina inaltimii dumnezeietii nemarginiri, pe care noi nu o putem Tntelege; nici, aducindu-ne aminte de adincul nemarginit al caderii noastre pricinuite de p^cat, sa nu fim necredincioi, crezind ca nu se face invierea faptei bune omorite Tntru noi. Caci amindoua
Sa nu ne deznadajduim de iubirea de oameni
smt cu putinta
Iar
lui

Dumnezeu:

a Se pogori, luminind mintea noastra prin cunotint&;

dreptatii, inviind iarai fapta

im-

preuna cu Sine a ne inalta prin faptele

buna dintru

noi."

marele Vasilie - tilcuind zicerea: Cere un semn de la Domnul; intru adinc ori intni inaltime" (Isaia 7:11) - zice: De vreme ce Cuvintul S-a facut trup, prin zicerea: intru

169

Dumnezeu-Tatal care L-a sculat, cit i de Sine-i - poji sa crezi cu mlesnire. Aadar, ce alta este mai lesne decit aceasta, cind in gura i in inima ta ai mintuirea ta? Dar, ca sa nu se arate ca credinta este un lucru defaimat pentru inlesnire, Apostolul arata ca asupra ei se scoala i ii dau razboi cugetari de neeredinta. i trebuie a sta impotriva acelora i a

ne lupta cu barbajie
inima
ta, nici

dinta neindoita, caci zice:

Sa nu

te indoieti in
i

cu cresa gindeti cit de

i

putin vreo intelegere de necredinta

indoiala!

10 Caci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se marturisete spre

mintuire.
282

Pentru credinta desavirita

inima,
i

pentru mintuire trebuie

- zice - amindoua:
i

gura. Caci ce folos este daca cineva crede in ascuns cu sufletul

cu

inima

dar nu marturisete cu gura inaintea oamenilor ceea ce crede? Caci credinta din inima i din minte numai indrepteaza pe om, dar mintuirea desasa,

virita se afla intru marturisirea gurii.

Caci credinta stralucete cind este unita

283

cu marturisirea, fiindca atunci, auzind, se folosesc mai multi oameni.

Mai

admc, proorocia insemneaza pamintul i trupul luat dintr-insul; iar prin zicerea: intru inaitime", insemneaza Cuvintul eel ceresc. [...] Ori, poate, adincul insemneaza pe cele prea-de
jos ale iadului, iar inaitimea, locul eel mai presus de ceruri.
i Apostolul zice iarS$i:

Aproape de

tine este graiul, in gura ta i in

inima

ta. Iar

Dom-

nul nostru zice

El: !mparatia lui

Dumnezeu

este In launtrul vostru

i in

(Luca 17:21). Deci

cele bune, prin care ne este mintuirea, sint aproape de noi

launtrul nostru, iar cele potriv-

nice vin asupra noastra de departe, aflindu-se afara de noi. Cati pacatul nu se afla intru alcatuirea noastra, ci a venit asupr^-ne in
282

urma." (in tilcuirea capitolului 10

Fiindca

la Isaia). (n. aut.)

Marele Vasilie

tilcuieste aceasta aa:

- dupa Apostolul - cu inima

si

se crede

spre dreptate, iar cu gura se marturiseste spre mintuire, lucrarea amindorura aratind deplingtatea,

Domnul

le

cere pe amindoua:
ar scoate

sj

lucrarea gurii,
eel ce

cugetarea inimii. Caci, de nu va

intru ascuns? Iar
s-ar

fi bi-

nele in inima,
cele

cum
i

comoara pe gura
le vesteste

nu o are
sj

de are cineva

bune

in inima, dar

nu

cu cuvintul, ca

cum
si

teme sa nu-si sfinteascS

cum va
intru

limba,

se va zice lui aceea: Intelepciune ascunsa

(Iisus

amindoua?
si

Sirah 20:31) (in tilcuirea

comoara nearatata! Ce folos e Evangheliei lui Matei 10:32). Pentru aceasta

inaintea oamenilor, voi marturisi
sj

a zis

Domnul: Tot
si

eel

ce

Ma

va marturisi pe

Mine

Eu
i

pentru el inaintea Parintelui

Meu eel

ceresc. Iar cine se va lepSda

de Mine inaintea oamenilor,

de marturisire
si

Ma

voi lepada

Eu de

el inaintea Parintelui
i

Meu

ce e in ceruri" {Matei 10:32). Zice

i

Teodorit: Ai trebuinta de amindoua:

facuta cu indrazneaia, ca
i

de credinta adevarata

incredintata,

inima sa se impodobeasca cu neindoirea credin^ei, straiuceasca, propovaduind adevarul fSra frica." (n. aut.)

limba sa

De
De ce

aceea a

zis si

Coresi ca Jinerea

si

cresterea dreptafii se face prin marturisirea gurii. i

adevereaza aceasta mucenicul Gordie, zicind

zaboviji?

- dupa

marele Vasilie - catre cei ce-1 munceau:

De ce

v-a{i oprit?

Sa

se zgirie trupul, sa se rasuceasca madularele, sa se schin-

giuiasca oricum

aji voi!

Nu-mi

veti putea lua

nadejdea

fericirii!

Caci, oricit veti intinde muncile,

170

trebuitoare este insa inima decit gura, pentru ca multi

oameni marturisese pe
i

Hristos

cum

este sens:

M& cinstete,

Norodul acesta se apropie de Mine cu gura lui iar inima lui este departe de Mine" (Isaia 29:13).

cu buzele

11 Caci zice Scriptura: Tot eel ce va crede intr-lnsul nu se va ruina"

(Isaia 28:16).

12 Caci nu

ludeu i Elin, fiindca Acelai este Domnul tuturor, tmbogatindpe toti cei ce~L cheama pe El 13 Caci oricine va chema numele Domnului se va mintui" (Ioil 3:5).
este osebire intre

Hristos
gura, Apostolul aduce

acum marturie din

Scriptura pentru amindouS:

pentru

credinta din inima,

pentru marturisirea cu gura. Astfel, zicind ca tot eel ce crede intr-Insul nu se va ruina", a aratat credinta din inima, prin care eel ce crede se indrepteaza i nu va fi ruinat. Apoi, zicind ca oricine va chema numele Domnului se va mintui", a aratat i marturisirea cu gura, care pricieste pagin Elin i ori ar fi, Evreu de ori om Deci, orice mintuirea. nuiete
i

primit la

Dumnezeu,
ai

fiindca El este unul

acelai

Domn al tuturor oamenilor.

toti cei

i ii imbogatete", adica bogatia Lui

o are intra
i

ce~L cheama pe El,

aceia ce cred In-

ca

cum

zice ca Tmparatul e bogat in aur

argint, adica bogatia lui este

aur

i argint.

De

aceea, fiindca

tr-Insul,

nu

te

deznadajdui tu
te

Dumnezeu are ca bogatie pe - o Cretine! - dei ai facut

te vei pocai,

pacate neiertate,
i

pentru ca

Dumnezeu

va primi cind

ca sa faca

cu

tine fapte

vrednice de boga|ia Sa.

cu

atit

mai mari imi

pricinuiti raspiatirile!

Acestea

sint

schimburi pe care

le

facem cu

Stapinul:

in locul rSnilor

ce se pun asupra trupului, va

inflori

asupra noastra haina luminata intru inviere;

in locul necinstei, cununi; in locul temnitei, raiul; in locul osindirii

impreuna cu

facatorii

de

rele,

petreeerea impreuna cu Ingerii. Semanati multe intru mine, ca sa cer mult inmultite!" (Cuvint la Gordie). Vezi i in capitolul 6 al car|ii a doua a Macabeilor, cum batrinul Eleazar a m^rturisit cu

indrSzneaia

a rSmas pina la moarte intru marturisire.

De

aceea,

Sfm|itul

Mucenic Petru

al

Alexandriei, prin canonul 5 al sau, canonise^te ase luni de pocainta pentru Cretinii care, prinzindu-se de tirani, s-au fitarnicit i nu i-au marturisit credinta cu gura, ci s-au apropiat de
jertfelnicul idolilor, sau
i

au pus pe

aljii

sa jertfeasca sau au scris ca se vor lepada; ca sa se invete

Apostolului zicerea dupa marturiseasca" trebuie sa gura i cu creada, sa trebuie cu inima ca - pe care Canonul acesta o i aduce spre marturie. Zice inca i Teologul Grigorie: Aproape de
tine este graiul. Mintea,

cea care crede, are

vistieria aceasta: limba, care marturisete.

Ce cale e
dreptate;

m^ scurta pina la o
pe Iisus Hristos
iar a marturisi
i i

asemenea bogatie? Ce e mai

la cunotin$a

lesnicios decit darul acesta? Marturisete-L vei mintui ! Caci a crede e

crede ca S-a sculat din morji,

i te

numai

a adauga

indrazneala este mintuire desavirita" {Cuvint pentru

buna rtnduiala

intru graiuri), (n. aut.)

171

14 Dar cum vor chema numele Aceluia intru Care nu au crezut inca? i cum vor crede in Acela de Care inca nu au auzit? i cum vor auzi,
far a propovaduit<
fi

defi

binevestesc cele bune!" (Isaia 52:7).

omul care va chema numele Domnului se va mintui", iar acum fi mustra pe Evrei ca nu au chemat numele Domnului. Dar de ce nu 1-au chemat? Pentru ca nu au crezut. i de ce nu au crezut? Au

Mai

sus, Apostolul a zis ca tot

auzit propovaduindu-se credinta?

Au

auzit!

Apoi, aduce o stare impotriva la

le

aceasta

zice:

Cum

puteau sa auda fara a

propovadui cineva? Dezlegmd

aceasta, Apostolul zice ca multi au fost trimii de

Dumnezeu

sa propovadu-

iasca evanghelia lui Hristos Israilitenilor,

au propovaduit cu adevarat. Dar

de unde e aratat ca acetia ce propovaduiesc au fost trimii de Dumnezeu? La aceasta, Apostolul aduce martor pe Proorocul Isaia, ce zice ca sint foarte frumoase picioarele trimiilor ce bine-vestesc pacea i ale celor ce bine-vestesc
cele bune". Fiindca Apostolii,
decit

umblmd

prin lume,

nu propovaduiau altceva
i
i

numai
lui

bunatatile acelea negraite

facuta catre

nespuse ale imparatiei cerurilor

pacea

Dumnezeu

oameni. Pentru aceasta a poruncit lor

Domnul, zicmd: In

orice casa veti intra, mai intii sa ziceti: Pace casei

acesteia!" (Luca 10:5).

De

aceea, daca unii

i

nu au primit pe Apostoli propovaduind,

nu nu a

cred, aceasta este vina celor ce

284

altcuiva.

16 Dar nu

toti

au

ascultat evanghelia, caci zice Isaia:

Doamne, cine a

crezut auzirii noastre?" (Isaia 53:1)

Mai sus, Pavel a spus ca trimiii ce bine-vestesc (adica Apostolii) s-au trimis de Dumnezeu, dupa marturia ProoroculuLIar aici - ca sa nu zica cineva: asculte! toti sa-i Atunci, daca erau trimii de Dumnezeu, ar fi trebuit ca
w

Apostolul zice ca, intr-adevar, nu

au ascultat cu supunere evanghelia, dar adevarul nu se vatama cu nimic din aceasta, caci neascultarea evangheliei de catre toti a fost proorocita cu multi ani mai inainte de msui Proorocul Isaia,
toti
,284

Iar

Teodorit zice: Numete frumoase picioarele Apostolilor, fiindca alearga pe cai

lea cea

buna

fiindcS au fost spalate de miinile Stapinului." Iar Teologul Grigorie zice: Se

cuvine ca ucenicul trimis spre buna-vestire sa se poarte f^ra citig de prisos, fira bani i toiag, numai cu o hainS i descult, ca s& se vada picioarele frumoase ale celor ce bine vestesc pacea
i

tot

ceea ce este bine" (Cuvint la Pati). Caci

Domnul a

fara incaltaminte
acesta. (n. aut.)

- dupa

evanghelistul Matei (capitolul

pe ucenici 10:10), dupa Luca

trimis

la
i

propovaduire

dupa

Sftntul

172

care zice:

Doamne,
i

cine a crezut celor zise de noi? Adica cei ce au crezut

acestea sfnt rari

putini.

17Deci credinta

este din auzire, iar auzirea prin cuvintul lui

Dumnezeu.

urmeaza
lor,

o oarecare alta intelegere. Caci - de vreme ce Evreii cautau mviati morti lor ochii semne i minuni in toata vremea, cermd sa vada cu Apostolul zice aici ca credinta se nate din auzirea propovaduirii, iar nu din privirea minunilor. Deci - zice - sa nu cauti ceva mai mult decit auzirea,
avind insa
i

Evreule, pentru ca aceasta nu este auzire de oarecari cuvinte zise prost i la Tntimplare, ci este din cuvintele lui Dumnezeu. De aceea, daca tu cauti minuni

pentru ca minunile sfnt de la

pentru ca

cuvintele acestea

Dumnezeu, crede i cuvintele pe care 285 sint tot de la Dumnezeu.

le auzi,

18-Dar tntreb: Au doar nu au auzit? Caci, cu adevarat, in totpamintul a ieit vestirea lor, i la marginile pamintului graiurile lor" (Psalm 18:4).

Ga

cum

cineva ar

fi stat

impotriva

ar

fi

zis: i

ce folos

citig este

o Fericite Pavele! - daca Apostolii ce bine-vestesc s-au trimis in toata lumea, de vreme ce Evreii nu au auzit propovaduirea lor? Intimpinind aceasta stare impotriva, Pavel intreaba: Cum se face ca toata lumea a auzit propovaduirea 286 Apostolilor i tocmai Evreii nu au auzit-o? Evreii, linga care Apostolii au
,

petrecut atita

vreme
287

din care s-au

nascut?

Ce

socoteala are cuvintul lor

cine

ll

va crede?

Meletie Pigas, in cartea a doua despre cretinism, zice aa: Intr-adevar - daca credinta este din auzire, iar auzirea prin graiul lui Dumnezeu, cum zice Apostolul - atunci este prea-aratat ca ceea ce se afla afara de dumnezeiescul grai este afara de credinta - precum so285

Iar

cotefte marele Vasilie. Iar daca este afara de credinta,

este pacat." (n. aut.)
286

nu poate placea

lui

Dumnezeu,

caci

Nedumerindu-se

cum

ieit

vestea Apostolilor in toata lumea,

Gheorghe Coresi aduce

cuvintul lui Hrisostom, care zice ca propovaduirea evanghelica s-a sem^nat in tot pamtntul". Iar Ambrozie spune ca vestea propovaduirii evangheliei s-a semanat in tot pamintul, iar nu

propovaduirea Tnsai. Iar

Proorocilor, caci
287
fi

altii

zic
zis:
fi

Domnul
si

ca trecutul se Tntelege aici in loc de viitor, dupS obiceiul Se va propovadui evanghelia aceasta in toata lumea, spre
atunci va veni sfirsjtul lumii" (Matei 24:14). (n. aut.)

marturisirea tuturor neamurilor,

De

aceea zice

inteleptul Teodorit ca propovaduitorii adevarului

au adus propovadui-

rea mai

intii Iudeilor,

caci Insui

Domnul

a zis cStre acetia: i mai degraba mergeti catre

oile cele pierdut^ ale casei lui Israil" (Matei 10:6).

mai

intii

era nevoie a vi se grai cuvintul lui

fi in Faptele Apostolilor este scris: Voua Dumnezeu" (capitolul 13:46). (n. aut.)

173

19 $i zic:

Au doar nu a cunoscut Israil?

pune
i

Aici, Apostolul

alta stare impotriva, care ziee aa: i

chiar daca au
i

propovaduit Apostolii,

au auzit Evreii, dar nu au inteles propovaduirea

mvatatura lor - nu

sint ei vrednici

de iertare pentru aceasta? Iar Pavel dez-

leaga aceasta stare impotriva cu urmatoarele cuvinte:

Mai intii,

Voi intartta rivna voastra pentru eel cenue neam, va voi minia spre neam neintelegator" (Deuteronomul 32:21).
zice Moisi:
fi

Chiar daca - zice - nu ar

lor,

inteles de la
M

nimeni propovaduirea Apostolila cinstea

Evreii ar

fi

trebuit sa o inteleaga

macar de

cu care s-au

cinstit

neamurile". Fiindca

- vazind ca
-

paginii ce slujeau idolilor se invredniceau

pe neateptate
atitea bunatati

i, i

afara de toata nadejdea, luau de la

ei ar fi trebuit sa

Dumnezeu
i

atitea

daruri

rivneasca acelora

sa priceapa ca

acesta este ^neamul" despre care proorocise Moisi. Caci erau destule care
sa-i

puna pe Evrei sa nvneasca nu numai marimea

cei din

cinstei
i

pe care o luau de
putinul

la

Dumnezeu

neamuri",

ci

multa smerenie

numar

al

nu se putea socoti un neam Tntreg. Iar Moisi zice: Spre eel ce nu e neam va voi mtarita pe voi spre rivna, spre neam neintelegator", adica spre Elini, caci ce alt neam era mai neintelegator i mai fara de minte decit acei pagini care cascau gurile la lemne i la pietre,
celor ce se cinsteau dintre
ei, incit nici
4

inchinindu-se lor?

20 Iar Isaia cuteaza

Amfost aflat de cei ce nu ma cautau i m-amfacut aratat celor ce nu intrebau de mine" (capitolul 65:1).
i zice:

Dupa ce
alt

a aratat mai

intii

ce zice Moisi, Pavel povestete

i

aici i

despre un

Prooroc, care spune aceleai lucruri mai curat

i

mai descoperit. Caci acest

sine-i

Isaia cuteaza

zice" arata ca Proorocul s-a

silit

pe

ca sa spuna adeva-

Iar zicerea: pentru eel ce

nu e neam"

s-a tilcuit

de c&tre Teodorit

aa:

Acei

cTji

au creEu,

zut Tntru Mintuitorul Hristos nu sint un neam^ ci nenum&rate neamuri. Deci

voi, lasind

zice

~ precum
i

pe singurul Dumnezeul,
i i-ati

ati cinstit

multi dumnezei mincinoi

tot

aa

le-

padind neamul eel unul, voi da cunotinta tuturor neamurilor. Pentru cS

i-ati cinstit

pe cei ce

nu erau dumnezei

umple de intelepciune neamurile cele neTntelegStoare, i voi, vazindu-le, v& veti topi de pizmaV' i mai zice ca nici robia ce o sufera nu-i intristeaza pe Evrei atit de mult, cit ti intristeazS buna-cinstire de Dumnezeu, i lauda i cinstea pe care vSd ca o au cei din neamuri" ce cred in Hristos. Aceasta ii supaYa mai mult i
voi
decit faptul ca sint risipiti in toate partile lumii,
(n. aut.)
i

numit dumnezei,

Eu

decit nimicirea bisericii lor din Ierusalim.

174

rul i

i zice: a ales ca mai degraba sa se primejduiasca decit sa taca. fost aflat de catre cei de alte neamuri, care nu ma cautau i nu intrebau de mine. Caci, despre cei numiti de Moisi neam nemjelegator", Isaia spune ca nu cautau, nici intrebau", ca nite neinvataji adica i fara de minte, care urau

* 289

Am

cuvintele.
iar cei din

Din

acestea, Evreii ar

fi

trebuit sa inteleaga de ce ei au fost lepadati,

neamuri" au fost primiti.

21 Iar catre Israil zice: Toata ziua

am

intins miinile

mele catre un

norod nesupus

impotriva-graitor" (Isaia 65:2).

v-

Pentru ca Evreii sa nu intrebe:

O Proorocule Isaia, ai fost aflat de catre cei

- Proorocul
zice aa:

de

alt

neam,

la noi n-ai voit sa graie^ti?

Toata ziua -

pe trag va ca sa mele" miinile intins am mele vietii vremea adica in toata nesupus norod aratat v-ati dar voi cunotinta, dumnezeiasca la Iudei, voi, pe mea. Pentru i Tmpotriva-graitor". A voastra dar este vina neascultarii, iar nu a
ca eu am propovaduirea mea; voi insa nu
intins miinile
i

va

chemam

sa veniti ca sa ascultati invatatura

a|i ascultat.

Cit de aratat e din acestea ca Iu-

deii

au auzit

au cunoscut, dar nu au voit sa asculte!

CAPITOLUL XI
1 Intreb deci:

lepadat oare

Dumnezeu pe norodul Sau? Sa nufiel

Caci gi eu sint Israilitean, din saminta lui Avraam, din seminria lui
Veniamin.

2Nua lepadat Dumnezeu norodul Sau pe care mai tnainte ha cunoscut.

Fiindca mai sus i-a numit pe Evrei norod nesupus", Apostolul se neducatre de lor facute fagaduin|ele min^t au cumva nu daca intreaba merete i ceea ce inseamna: Dumnezeu nu a lepadat pe norodul Sau, pe care din veac 1-a tnainte-cunoscut", adica

pe care

1-a

cunoscut ca este mdeminatic

vrednic de a primi cre-

Hristos

Hristos

mai
Sau", ca
i

spune o

data, descoperit:

Nu

a lepadat

Dumnezeu pe norodul

cum

Hristos

289

Teodorit tflcuie$te zicerea: cuteaza

necredinja lor."

,,

aa:

Nu

s-a

temut

zice

a striga catre Iudeii

care

Tl

ingrozeau, ci a propovaduit mintuirea neamurilor" cu.multft indrazneaia.

i

Cu

aceasta a

insemnat Tnca

(n. aut.)

175

mulfi

alfii

- adica cei

trei

mii,

cei cinci mii,

i

cei zeci

de mii

- precum mar-

turisesc Faptele Apostolilor (capitolele 2:24

21 :20).

Sau nu

ce zice Scriptura despre Hie? impotriva lui Israil, zicind:

titi

Cum se roaga lui Dumnezeu

le-au a

or% jertfelnicele Tale

ifletul

meu" (Cartea a lll-a a

Imparatilor 19:18).

4 Dar ce zice

lui

dumnezeiescul raspuns? Mi-am oprit290 apte mii de

Baal" (Cartea a IH-a a Imparatilor).

Ca sa nu

zica cineva:

Ce

zici

- o Fericite Pavele! - m trei

mii, in cinci

in

putine zeci de mii cuprinzi norodul lui Israil eel atit de numeros, a carui multime se aseamana cu nenumaratul nisip al marii i cu nenumaratele stele

ale

nu zica cineva aceasta, Pavel arata aici ca i in vremea Proorocului Hie numai apte mii din norodul lui Israil credeau Tntru adeaadar, ca sa

cerului?

inchinau idolilor. i Hie nu-i tia nici pe acetia putini i de aceea zicea ca a ramas singurul ce crede in adevaratul 291 Dumnezeu. De aceea - zice - i acum trebuie a fi alti multi Iudei care cred
290

varatul

Dumnezeu,

iar toti ceilalti se

Dupa

Coresi,

am

oprit" se Tntelege in loc de:

am

tinut intru Israil

- adica

in Samaria,

unde Tmparateau cele zece semintii - i nu in Iuda". Pentru ca si atunci erau multi alesi, desi Hie socotea ca n-a mai ramas nici unul. De aceea a si zis catre el Dumnezeu: Mi-am oprit din
sapte mii de barbati; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat maintea lui Baal, si buzele lor nu 1-au sarutat" (3 Impdrafi 19:18). Baga de seama ca - dupa Iosif - Baal era zeu al Tirilor, si Ahav, avind socru pe loval, tmparatul Tirilor si al Sidonienilor, a facut har socrului
Israil

sau

a ridicat capiste lui Baal

si

prooroci

ai acestuia, in

Samaria,

(n. aut.)

Caci, in vrem^a Proorocului Hie, erau multi credinciosi si bine-cinstitori de Dumnezeu Tntre cele zece semintii - precum Ionadav, fiul lui Rahav, i tot neamul lui - care locuiau in corturi si prin pustii, nebind vin, precum scrie in capitolul al zecelea al cartii a patra a imparatilor si in capitolul

iconomul

lui

35 din Ieremia. Atunci era si Avdie - eel ce se temea de Dumnezeu, Ahav - care avea o suta de Prooroci ascunsi in doua pesteri, pe care Ti hranea,
capitolul 18 al cartii a treia a imparatilor. Iar dumnezeiescul Grigorie al
il

precum marturisete

Nyssei zice ca acei corbi care

hraneau pe Hie aduceau carnea

piinile

de

la bine-cinstitorii
ii

din vremea aceea: Corbii slujeau Proorocului Hie, si prin aceasta Dumnezeu multi cei ramasi pentru slujirea Dumnezeului celui adevarat, care ii dadeau
corbi. Caci

arata ca erau

hrana prin acei

din cele spurcate, ori carne din cea jertfita idolilor, incit s-l faca a cadea in minie asupra acelora care faceau paginatati. i astfel, Proorocul afla cS erau multi care cautau catre Dumnezeu, pe care nu era drept a-i osindi impreuna cu cei necredinciosi'\ (in scrisoarea catre Episcopul Teodosie despre vorbirea din pintece
[ventrilocie, n. m.]). (n. aut.)

Dumnezeu nu

i-ar fi trimis lui piini

176

in Hristos, iar

daca nu-i

titi

voi,

cei apte mii care credeau in

nu e de mirare, pentru ca Dumnezeu.

nici

Hie nu-i

tia

pe

Vorbind Tnsa despre

recari Iudei ca:

alta pricina,

Pavel arata pe ascuns pofta de ucidere a

Iudeilor, propovaduita dintru Tnceput

de catre Prooroci. Caci, ca sa nu zica oa-

L-am

ucis pe Hristos ca pe

un amagitor - Apostolul
li

le rasi

punde

zice:

Dar
i

parintii votri

de ce i-au ucis pe vechii Prooroci? Oare

aceia erau amagitori? Veti zice poate ca i-au ucis fiindca Proorocii

mihneau

cu Indrazneala
lui

cu infruntarea
le-au ars
i

lor.

Chiar daca a fost aa, intreb: Jertfelnicele

Dumnezeu, de ce

le-au nimicit?

Nu cumva i jertfelnicele ti fn- dupa Teodorit - ca fiindca

i

fruntau? i de ce cautau sa-1 omoare pe insui Hie, pe facatorul de minuni, pe

eel ce rivnea pentru mintuirea lor? Este aratat aadar

Iu-

omont pe Prooroci Dumnezeul Proorocilor i al

deii i-au
atit

au rasturnat jerfelnicele pentru ca-L urau pe

jertfelnicelor!

De

aceea

atunci, din

Dumnezeu, precum a aratat dumnezeiescul raspuns" (caci aceasta msemneaza zicerea: Mi-am oprit", adica: am ales pentru Sine-Mi") - nu este de mirare daca i acum Dumnezeu
de multi Evrei, numai apte mii s-au ales
lui
li

alege doar pe cei vrednici dintre Evrei.

292

Iar Apostolul arata aceasta

cu ur-

matoarele cuvinte:

5 Aadar,
i

i in

vremea aceasta s-afacut oprire dupa alegerea darului.

acum - zice - s-a facut oprire" dintru Evrei, adica ramaita aleasa. Fiindca - precum, de pilda, din paiele ce se treiera pentru a se curati, ramaita, adica ceea ce ramine jos, este griul - tot aa i Dumnezeu, lepadind pe cei rai,
lasa pentru Sine-i
i

alege pe cei vrednici

buni. Iar zicerea:

dupa alegere"
i

arata sirguinta

osirdia celor ce s-au ales, caci pentru multa lor sirguinta

ingrijire s-au facut vrednici

fi

alei

de Dumnezeu.

i, zicind:

a darului", a

aratat harazirea lui

Dumnezeu.

293

6 Iar daca

este

dupa

dar,

nu mat este dinfapte

294
,

caci altfel darul

nu

mai

este dar.

292
rii:

Vezi

cum

tilcuiete

Teologul Grigorie zicerea: Mi-am oprif \ in subinsemnarea zice1 1 :38). (n. aut.)

(. . .) 293

carora nu era lumea vrednici" (Evrei

ita

Baga de seama ca Apostolul a luat zicerea aceasta de la Isaia, care zice: i va fi ramalui Iacov la Dumnezeu" (capitolul 10:21). Precum zice i marele Vasilie in tilcuirea capide
la Isaia. (n. aut.)

tolului 17
294

,JDarul

- zice

Coresi - nu e din fapte, fiindca, de ar

fi

din fapte, nu ar

fi

dar. [...] Caci,

i

dei

omul

se mtntuiete prin faptele cele bune, faptele

lui

nu se aseamana insa cu darul

cu bla-

goslovenia

Dumnezeu.

(n. aut;)

177

Pavel, mai presus de prisosinta

cu covirire, arata fara de raspuns pe

zice

Hristos

- ca

Durnnezeu cere de la noi, dupa cum s-ar cuveni, fapte i osteneli ca sa credem, ci totul este al darului Lui. Aadar, de ce nu voiti sa credeti i sa va mintuiti? - de vreme ce se afla inaintea voastra o astfel de bunatate, gata i fara de
mmtuirea voastra, mcit cei ce au voit, care sint norod adevarat al lui Durnnezeu, au crezut i s-au mintuit. Aadar, Durnnezeu nu a lepadat norodul Sau eel yrednic de mintuire.
osteneala: credinta i

din fapte, atuncinu

mai este

dar, altfelfapU

fapta

Daca lui

zice

- am

bine-placea

lui

Durnnezeu nu ar mai avea loc, pierde fapta i nu mai este fapta. Pentru
fapta;
i,

Durnnezeu din faptele Legii, atunci darul de vreme ce, atunci cmd are loc darul, se
ca, acolo

unde

este dar,

nu

se cere

dimpotriva, unde este fapta, acolo nu este dar.

7 Ce

este

aadar? Israil nu a nimerit ceea ce cauta;

ci alegerea

nimerity
m
t

- anume ca darul lui Durnnezeu, harazirea, este fara de fapte - Apostolul zice acum ca Israilitenii, cautmd a se mdrepta, nu au nimerit", adica nu s-au mdreptat, fiindca ei cautau rau, a se indrepta din faptele Legii, ceea ce este cu neputinta. Iar alegerea - adica cei
ce a aratat
este darul
alei

Dupa

cum

- au

nimerit"

s-au indreptat.

Cu

zicerea: au nimerit", Pavel arata plii

nirea bunatatilor, pe care au dobindit-o cei alei,

iui

cum ca totul

este al darului

Durnnezeu, aa

cum

noi obinuim a zice ca cutare

voia.

om

a nimerit"

adica a aflat fara osteneala

- ceea ce

iar ceilalti s-au orbit,

8 precum este
astazi.

scris:

vada; i

Le-a dot lor Durnnezeu duh de amortire: ochi, ca urechi, ca sa nu auda" (Isaia 29:10), pina in ziua de
yy

aduce pe Isaia ca martor al orbirii i nesimtirii Evreilor, ca sa nu para ca vorbete de la sine i cu nedreptate. Iar zicerea: le-a dat DumAici, Pavel
ll

90S

Orbirea,

limba

elina, se zice porosis",

de

la piatra
i

ce se numete pori", care e

nesimtirea inimii
i sufletului

alcatuita din nisip marunt. Aadar, Elinii

numesc

orbirea

omului din asem&iarea acestei pietre nesimtitoare.

(n. aut.)

178

nezeu" se intelege

in loc de:

lasat, a

ingaduit

Dumnezeu" ca ei

sa aiba duh

de amortire". Iar amortirea" arata staruirea i nestramutata deprindere a su~ fletului intru rele, pentru ca a amorti cineva insemneaza a se Tnfige i a se piVoind dar sa arate nevindecarea i nestramutarea cugetarii roni la un lucru. Evreilor, Proorocul a numit-o amortire". Caci, avind ei ochi ca sa vada minuHristos
Si
ci i

nu numai

in

vremea

lui

Hristos

m vremea Apostolilor. De aceea, Apostolul a adaugat ca Iudeii s-au orbit

,

pina in ziua de astazi", adica au ramas nesimtitori pina acum, ca piatra ce se numete pori precum am insemnat mai sus.

9 Iar David zice; Faca-se masa lor spre cursa

spre rasplatire lorif

i lat,

p spre sminteala p

10 Intunece-se ochii lory ca sa nu vada,

girbovete-o!" (Psalm 68:26, 27).

spinarea lorpururea

cu totul pironi^i intra rautate sint Evreii, i de aceea vor patimi relele cele mai de pe urma: masa lor, toate bunatatile i hrana 297 i se vor cele dimpotriva, adica intra dureri i in greata; lor, se va preface
Nestramutati
zice
i

prinde in cursa, facindu-se robi tuturor;

296

totdeauna vor avea in viata lor

Dupa Ambrozie, este duh de mihniciune; ori: duh de zavistie, dupa alfii; ori: duh de cadere - precum a tllm&cit Aquila. Caci cinci rele urmeaza oamenilor pizmai: orbirea sufletuiui, asurzirea, defSimarea lui Dumnezeu i a oamenilor, nedrepIar Coresi zice:

tatea

nesimtirea."

Iar

ca Evreii s-au orbit singuri, o spune mai descoperit

i,

Isaia, zicind

ca s-a Tngroat inima

norodului acestuia
ochii, si
297

cu urechile, anevoie aude; i ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu sa auda cu urechile, si cu inima sa priceapa, si sS se mtoarca la Mine si sS-l vindec"
au Tnteles cS masa arata otetul
si

(6:10). (n. aut.)

Iar Coresi zice: Unii
i

fierea
lui

pat pe

Domnul

Tntru setea Lui, pentru care

ei

au cazut in robia

cu care Iudeii L-au adaTit. Iar Ilarie tntelege ca

masa inseamna jertfele si mielul pe care Tl mincau ei, care s-au prefocut intru durere din pricina robiei ce au patimit ~ precum zice Iosif." Iar Teodorit zice ca spinarea Iudeilor se va
girbovi

de greutatea

robiei, dar

pentru ca ei poarta greutatile celor pamintesti tlra a cugeta

gatit-o Iudeii atunci Mintuitorului prin

cele inalte.
i, tntr-adevar,

masa" pe care au
si

Cruce

si

prin

Patimi s-a focut lor spre cursa

lui,

rasplatire".

Caci citim

istorii

cum,

la

robirea Ierusalimu-

se vindeau cite treizeci de Iudei pentru un argint, ca rasplatire a celor treizeci

care au cumparat ei
cinstiti dintre dinsji

cu v viata Mintuitorului. i, ca rasplata a biciuirii Domnului, au murit cei mai sub bataile cu biciul, avindu-si miinile legate. i, ca rasplata a crucii pe

de

arginti

care L-au pironit pe Mtntuitorul lumii, s-au rastignit de catre

incit

Romani

atttia

Iudei in Ierusalim,

nu mai ramasese

in cetate nici loc pentru a infige cruci, nici cring pentru a taia lemnele

trebuincioase pentru cruci (vezi in tomul 2 al lui Procopie, capitolul 42). (n. aut.)

179

sminteli

impiedicari, adica nenorociri

rele.

Apostolul a aratat ca Evreii

patimesc acestea spre rasplatirea pacatelor lor i mai ales pentru varsarea singelui lui Hristos, adaugind ca, din pricina primejdiilor, ochii li s-au intunecat

atit cei ginditori, cit i cei simtitori

spinarea

li

s-a girbovit, fiindca robesc

Romanilor i altor imparati cu robie i cu supunere venica - pentru ca aceasta insemneaza zicerea: pururea". Vezi in cartea numita 12 carti ale Patriarhului
Dositei, foaia 12, ca, atunci cind

Romanii au
i
i

ars Biserica din Ierusalim

298
,

era

ziua simbetei, in a cincea a

i va rasplati lor

lui

august,

s-a intimplat a cinta cintaretii acestea:

Domnul

faradelegea lor

dupa rautatea

lor

li

va pierde pe

ei

Domnul Dumnezeu",

pentru ca

Dumnezeu

sa arate Evreilor ca toate relele aces-

tea le-au patimit pentru nelegiuirea urii Tmpotriva lui Hristos.

11

De

aceea, intreb: S-au poticnit oare ca sa cadd?

i-a

Sa nufiei

Fiindca
Iudei,
i

mustrat destul, Apostolul cauta

acum

sa afle mingiiere pentru

cada de tot? Adica: Oare au pacatuit fara vindecare, fara putinta de a se mai mdrepta? i raspunintreaba:
astfel tncit sa

Nu cumva

au greit Iudeii

de:

Sa nu

fie!"
i

s-au poticnit cu adevarat, adica au greit

s-au impotrivit

adevarului

credintei evangheliei, dar

poata scula, pentru ca se vor mintui la

nu ca sa cada desavirit i sa nu se mai vremea sfiritului lumii (cum va spune

mai incolo). iprin poticnirea lor s-afacut neamurilor" mintuire, ca sa

rivneasca pe
ele.

le

Cu

aceste cuvinte, Pavel vrea sa faca

i, al

doua

lucruri:

mai

intTi, sa-i

mingiie

pe Iudei;

doilea, sa smereasca mindria celor din neamuri".

Deci zice ca

mintuirea neamurilor" s-a facut pentru ca

nu au crezut. Fiindca urmarea lucrurilor cerea ca Israilitenii sa se mintui asca mai intii, i apoi neamurile". Dar, de vreme ce ei s-au aratat nesupui i nu au crezut, s-au chemat neamurile" la credinta, mtelegere care se arata i in
Israilitenii s-au poticnit i

multe

alte parti ale Sfintei

Evanghelii?"

Iar cei din

neamuri" au crezut
cinstea
i

s-au mintuit pentru ca sa~i rivneasca

pe

ei Israilitenii, adica:

slava

In anul 70, urmind proorociei MTntuitorului, Care le-a spus ucenicilor ca din Biserica
lui

Solomon nu va
299

rnai

ramine piatra pe

piatrS. (n.

m.)
si

Iar

mai

ales in capitolul
lui

22 de

la

Matei, unde se pomene$te despre Nunta",

in capitolul

14

al

Evangheliei

Luca, unde se pomeneste despre Cina'\ In aceste locuri se

arata,

ca

- de
si

vreme ce

Iudeii chemati la

Nunta"
si

si la

Cina" nu au voit sa

intre si sa se indulceasca
si

atunci

au fost chemati cei de prin ulite"

s-au Tndulcit din

cei din neamuri'\ ce se aflau prin cai",

asa au intrat

masa de Nunta i din bunat&tile duhovnicesti

ale Cinei. (n. aut)

180

pe care au luat-o neamurile"

la credinta lui Hristos,

sa-i intarite

pe

Israiliteni i sa-i

induplece a veni
i

daca nu pentru altceva, atunci macar pentru ambitia

rfvna lor impotriva neamurilor".

12 i - daca poticnirea lor e bogatia lumii, iar biruirea neamurilor" - cu cit mai virtos plinirea lor?
Zice:

lor,

bogatia

Daca -

atunci cind au greit, Israilitenii s-au facut pricinuitori de

i

mintuire tuturor neamurilor lumii;

din neamuri" s-au primit;
tie
i

daca, in

vremea cind
i

ei

s-au lepadat, cei

daca greeala lor

virtos se

micorarea s-au facut bogalor,

neamurilor" - cu
ei,

cit

mai

va face bogatie lumii plinirea"

atunci cind

intorcindu-se catre Hristos, se vor mintui? Insa Apostolul zice

acestea dupa har, adica mingiindu-i pe Evrei, pentru ca cei din neamuri"

nu

s-au mintuit fiindca au greit Israilitenii, ci pentru ca au nazuit la credinta in

Hristos,
si

au primit-o.

13 Caci voua va zic> neamurilor: Intructt sint eu apostol al neamurilor", slavesc slujba mea, y> 14 doar vol face trupul meu sa rivneasca i sa mintuiesc pe vreunu
dintr-tnii.

Aici, dumnezeiescul Apostol iarai

din neamuri'\ i zice:

intii,

mmgiie pe Evrei i ti smerete pe cei Va laud - o neamurilor' - pentru doua pricini: mai
Ti
,
!

pentru ca trebuie sa slavesc

sa maresc slujba

trimiterea mea, adica

pe voi, pentru ca Hristos mi-a mcredintat sa fiu mvatator i apostol al vostru; iar al doilea, va laud pentru ca sa intariti spre livna trupul meu", adica pe

smt rudele mele dupa trap. Iar prin trup", Pavel i-a aratat curatia i iubirea ce avea catre Evrei. i nu a zis: ca sa-i mintuiesc pe toti", ci pe unii dintr-inii". De alta parte Tnsa i pe nesimtite, Apostolul arata cu aceasta impietrirea Evreilor, ca nu vor sa creada de la sine, ci doar din pizma, poate, unii dintr-msii ii vor urma ne cei din neamuri" si vor crede in Hristos.
Evrei, care

15 Caci, daca lepadarea lor e impacarea lumii, ce vafiprimirea daca nu viata din morti?
/

lor,

Zice: Daca, miniindu-se pe Evrei,

Dumnezeu

a daruit neamurilor" aceste

numete lume") i i-a facut prieteni pe vrajmaii Sai, ce bunatati nu va darui atunci cind ii va primi pe Evrei la Sine-i intra credinta? Pentru ca atunci se va face viata din morti", adica atunci vor urma urmeaza
mari daruri (caci pe acetia
ii

181

mai adinca, anume: precum viata din morji nu se va da oamenilor pentru Evrei, tot aa nici celorlalti nu li se va face mintuire pentru 300 dinii, daca cei ce se vor mintui nu vor avea credinta. Spun aceasta pentru
o
alta infelegere,

ca cele zise
cind
lor, le

aici

de Apostol spre ajutorul

i

mingiierea Evreilor, rece har fa-

zice ca

doctorii, care de

multe

ori fac astfel

de har bolnavilor.

16 Iar daca pirga

sfinta, i

este sfinta, este i framintatura;

i,

daca radacina

este

ramurile vorfi.
i

Apostolul numete pirga"

ac,

radacina" pe Patriarhi: pe Avraam, pe Isai

pe Iacov

pe cei dintr-insul
301

- iar ,,framintatura"
Daca

ramuri" pe urmaii lor

li

care au crezut in Hristos.

Deci, cu aceasta, dumnezeiescul Apostol

veti crede, i voi

mmgiie pe
sfinfi, caci

Evreii necredincioi, zicmdu-le:

va

veti face

asemenea cu pirga (adica cu aluatul eel mai inainte dospit), i ramurile sa fie asemenea cu radacina. Iar daca voi nu v-ati asemanat cu aceia [cu Patriarhii, n. m.] dupa 302 credinja, sa tifi ca acesta este un mare semn al rautatii voastre.
trebuie ca framintatura (adica tot aluatul dospit) sa fie

17 Iar daca unele din ramuri s-au dezbinat ~ i tu, maslin sabaticfiind,
te-ai altoit intru dinii i te-ai facutparta al radacinii i al grasimii

maslinului -

18 nu

te

laudafata de ramuri;
i-a

Apostolul
dezbinate"
300

numit maslini salbatici" pe de

la radacina"

cei din neamuri", iar ramuri

i taiate

pe Evreii necredincioi, fiindca s-au

ara-

DupS Icumenie,
i

aceasta: dac&

nu viata din morti", se poate intelege

Evreii, incit

aa: Atit

de

multS

deplinS bucurie va

urma cind vor crede

de
nu

va

fi

ca

cum

s-ar scula i ar

m-

via din morti." Iar Teodorit tilcuieste aceasta aa: Caci

- daca neamurile s-au primit din

pricina necredintei Iudeilor, slobozindu-se

dinainte

lipsa
ar

-e

ar&tat c5, dac<i Iudeii ar crede,

de bun-neam [evghenie, noblete, n. m.] ramine nimic altceva decit invierea mortilor.
la toate

CSci

si

Domnul

a zis aceasta:

Se va propovSdui aceasta evangheiie a impar^iei

va veni
sfiritul." (n. aut.)
i

neamurile, spre m&rturia

Iar
rit

lor, i atunci

Ambrozie numeste pirg&" pe Apostolii

Cre^tinii cei dintfi (la Coresi). Iar Teuw.

zice c& Apostolul numete ptrg&" pe Stapinul Hristos, dupa firea Sa omeneasca; radaci

pe Patriarhul Avraam; ramuri" de maslin numeste norodul Evreilor, ca pe cei odr&siiti dintru acela, i grSsime" a maslinului numete invatatura bunei-cinstiri de Dumnezeu. i ~ zice - Apostolul porunceste credinciosjlor din neamuri" a nu se ridica (adica a nu se mlndri)
n&",

asupra Evreilor necredincioi, c&ci pe acetia

302

ii

numete ramuri dezbinate".

sint vrednici a se

(n. aut.)
sfinjii lor strSi fii ai

Iar

Icumenie adaugS c& Evreii, din pricina nepotrivirii intru credinf& cu

i

mosj, au cSzut
lora. (n. aut.)

din rudenia cu

Avraam

nu

numi

stranepoji

ace-

182

tat

nevrednici de radacina cea sffnta, adica de credinta Patriarhilor. i potrivit a zis ca s-au taiat de la radacina, fiindca - dei Evreii, de-a lungul vremii, au

greit lui

Dumnezeu
de mult

in felurite chipuri

pe

ei atit

i atit

de multi ani

- niciodata Dumnezeu nu i-a lepadat precum i-a lepadat acum. i in local lor -

zice

te-ai altoit tu,

maslinul salbatic.

Nu

a zis insa: te-ai sadit",

i

ci: te-ai al-

toit",

ca sa impunga pe Evrei, aratind ca in pomul

radacina

lor,

adica in
al

Patriarhi, a statut eel

de

alt

neam
i

s-a facut parta al radacinii", adica

i al

credintei.

De

asemenea, s-a facut parta

al

grasimii maslinului", adica

al

bunului

neam

Patriarhilor

al slavei

apropierii de

Dumnezeu,

la fel

cum

maslinul salbatic, cind se altoiete in maslinul domestic, se impartaete de

grasimea aceluia

se face

i el

domestic. Deci nu te mindri

ai

tu, eel

din neate fali in

muri", maslinul salbatic, pentru altoirea pe care

fata ramurilor taiate

primit-o, nici

nu

de

la radacina. adica a Evreilor.

iar

daca

te lauzi,

nu tu

til

radacina, ci radacina pe tine.

Zice:

Daca

tu, eel

din neamuri", te lauzi asupra ramurilor taiate", adica

tii

asupra Evreilor - sa
alta parte

ca nu tu

tii

radacina", adica credinta Patriarhilor

Evreilor, ci radacina" acelora intru care te-ai altoit te tine pe tine. Dar, pe de

- daca radacina" Patriarhilor ii tine pe cei din neamuri" care s-au altoit intru dinsa, iar nu ei tin radacina" - ce isprava i bunatate este aceasta a ramurilor dezbinate", adica a Evreilor care nu au crezut? Negreit, nici una, pentru ca isprava aceasta este a radacinii" care tine pe cei se s-au altoit intr-insa, iar nu a ramurilor taiate" din radacina'\ Vezi acum, iubitule, ca Pavel face Iudeilor un rece har - precum am zis mai inainte - i voiete fiumai sa-i mingiie cu aceste cuvinte? Iar mai bine a zice, cu aceste cuvinte ii indeamna spre rivna, aratindu-le paguba pe care au patimit-o, caci altii, adica
cei din neamuri",

au luat bunatatile lor

se indulcesc din ele.

19 Dar

vei zice:

Ramurile s-au dezbinat pentru ca eu sa

ma altoiesc in

radacina!

20 Bine, din pricina necredintei aufost dezbinate,

credinta!
w

iar tu ai statut prin

Nu

cugeta

inalt, ci

teme-telf

Aici, Apostolul arata ca cei din neamuri"

nu au

fost primiti din pricina

ca

Evreii au greit
credinta.

nu au crezut, ci pentru ca ei, cei din neamuri", au aratat Deci, chiar cu cuvintele acestea prin care ii smerete pe cei din
i
i

neamuri", Pavel arata

ca Evreii au greit fara iertare,

aa indrepteaza

amindoua

partile. i zice:

Tu, eel din neamuri", vei spune ca Evreii au fost

iti

dezbina^i din radacina Patriarhilor lor ca sa te altoieti tu intr-insa; iar eu

183

raspund ca aceia s-au dezbinat intr-adevar, dar aceasta s-a intimplat pentru
necredinta
lor, iar

nu pentru ca Dumnezeu

ti-ar fi fost

dator tie cu cinste. Iar

daca vei zice ca stai altoit in radacina Patriarhilor Israiliteni prin credinta, apoi teme-te i nu mdrazni peste masura! - fiindca altoirea pe care ai primit-o nu
este din fire, ca sa

ramina nestramutata

i intarita, ci

din credinta

din voie,

prin urmare e schimbatoare.

21

caci,

daca Dumnezeu n-a crutat ramurile fireti, nicipe tine nu

te

va

cruta. 9

Zice:

Daca

Evreii, care erau

fii

dupa

fire ai acelor Sfinti Patriarhi,

atit

au fost

dezbinati de la dinii pentru necredinta lor, cu

tu

eel din neamuri", care te-ai facut fiu al lor

i

mai mult trebuie sa te temi prin infiere - nu cumva sa

i

greeti

sa nu crezi,

aa

Dumnezeu

sa arate nemilostivire

asupra

ta,

precum

a aratat asupra acelora.

22 Veziaadar bunatatea i asprimea

ce

lui

Dumnezeu: asprime,

catre cei

au

cazut; iar catre tine, bunatate, daca vei ramine intru bunatate;
veifi taint.

altfely i tu

23 Dar

i aceia,

de nu vor starui intru necredinta, se vor

altoi,

caci

puternic este
Pavel nu a
zis:

Dumnezeu

sa-i altoiasca iaraL

ta

Vezi aadar care este isprava

lui

-o

tu, eel

din neamuri"!

Lui. i al darului totul este Dumnezeu, fiindca Ci a zis: Vezi bunatatea zice - silete-te sa ramii pina la sfirit nu numai in credinta, ci i intru aceasta bunatate a lui Dumnezeu, adica sa faci pina in sfirit lucruri vrednice de bunatatea Lui i de iubirea Lui de oameni. Pentru ca, daca nu vei face aa, sa tii ca vei cadea! i dimpotriva, daca Evreii nu vor ramine pina la sfirit intru necredinta, se vor altoi intru aceeai radacina a credintei, pentru ca

Dumnezeu

nu

pe dinii cu dinadinsul din radacina Patriarhilor lor, ci ei de sine-i au cazut cu necredinta lor i s-au taiat de la radacina. i Pavel numete asprime a lui Dumnezeu" faptul ca El nu i-a crutat pe Evrei i nu S-a mihnit, ci i-a judecat nevrednici de fireasca impartaire i de legatura de rudenie cu 303 i, de la cele intimplate Evreilor, Pavel il inspaiminta cu sfintii lor stramoi.
i-a taiat
303

Marele Vasitie ne-a

aa:

aratat aceasta

asprime" a

lui

Dumnezeu

prin pilda lui Moisi,

zicmd

Cind

atita cinste

de

la

aflat har Inaintea

- pe slujitorul lui Dumnezeu, pe acela care s-a invrednicit de Dumnezeu, despre care Dumnezeu a marturisit de multe ori, zicindu-i: Ai Mea fiindca Te cunosc pe tine mai mult decit pe toti" (Ieirea 33: 17); cind il
il

vad pe Moisi

vad aadar pe acesta

la <<apa grairii-impotriva,

primind mgrozire ca nu va intra in pamintul

fagaduintei, doar pentru ca a zis norodului ce cirtea fiindca

nu avea apa: Au doar din

piatra

184

aceste cuvinte foarte intelepte pe eel din neamuri", iar totodata

Ti

imbarba-

teaza

pe Evrei cu pilda acelora, spre a se

ii

altoi i ei in

radacina stramoilor
in puterea

lor prin credinta intru Hristos. Astfel,

lui

face sa aiba

buna nadejde

Dumnezeu, Care pe toate le face cu preaslavire i afara de toata nadejdea, fiindca puternic - zice - este Dumnezeu a-i altoi iarai in radacina lor".

24 Caci - daca
ifara defii

tu aifost taiat din maslinul eel salbatic dupafii

cu mult mat

virtos

ace$tia, care sint

dupa fire,

se vor altoi intru maslinul lor.

erai rau din fire i slujitor la

Daca
idoli, i

tu

zice

eel din

neamuri" - care
de

care ai stramoi asemenea cu neroditorul maslin salbatic

i

te-ai taiat
ta,

din maslinul salbatic al acelora

te-ai altoit in
i al

la slujirea la idoli
i

i,

afara de firea

maslinul eel bun, domestic

roditor al cunotintei de

Dumnezeu

credintei lui Hristos; daca tu

zic

al

te-ai altoit intru acesta,

virtos se
i

va

altoi intru acest

i

maslin bun

cu mult mai credintei Evreul, care avea dupa fire

i

mai virtos se va intoarce acesta la maslinul sau eel bun, adica la credinta pe care au avut-o stramoii sai? Iar cind tu - o cititorule! - il vei auzi pe Pavel ca zice: dupa fire", sa intelegi ca aceasta inseamna cuviinta i urmarea. De pilda, este dupa fire", adica de cuviinta i de urmare, ca fiul sfintului Avraam sa fie i el sfmt.
cu
cit i,

din stramoi binele

cunotinta de

Dumnezeu.

dimpotriva, cind

il i

vei auzi ca zice: afara de fire", sa intelegi ca aceasta

inseamna necuviinta

neurmarea.

De

pilda, fiul unui spurcat

i

necurat pagin

este afara de fire", adica fara cuviinta

fara

urmare a se face

sfint.

25 Caci nu

voiesc, fratilor,

ca voi sa nu

titi

taina aceasta, ca sa

nu va

socotitipe voi iniva intelepti: orbirea

304

s-afacut lui Israil din parte,

pina ce va intra tot numarul celor din neamuri". 26 i atunci se va mintui tot Israilul,

aceasta v& voi scoate apa? (Numeri 20:10); cind

Tl

vad

ca, din pricina acelui

Tnvrednicit de nici o iertare pentru atit de multe ispravi pe care le-a fecut,

mic grai, nu s-a cu adevamt vad

asprimea

lui

Dumnezeu - dupa cum

zice Apostolul. i negreit

ma

induplec a crede ca e
si

adevarata zicerea aceea: ,JDaca dreptul abia se mintuieste, necredinciosul

pacatosul unde se
si

va aria?" (Petru 4:18) (Despre judecata

lui

Dumnezeu), La aceasta se potriveste

1

zicerea

aceea a

lui

Zaharia: Tinguiasca-se tufa, pentru ca a cazut cedrul!" (capitolul

si

1:2)

- adica: Sa

se tinguiasca eel neputincios

lesne de

frint,

precum coconarul sau

de

bradul, fiindca a cazut

cedrul eel puternic

cu anevoie de

frint. (n. aut.)

Iar ce este orbirea si

cum

se lnjelege ea

catre Teodorit, vezi la ttlcuirea

(n. aut.)

subTnsem-

narea

zicerii:

pentru orbirea inimilor lor" (Efeseni 4:18).

185

Aid, Apostolul numete taina" ceea ce e necunoscut fi neinteles. i care este taina aceasta? Anume ca necredinta Evreilor nu este obteasca, a tuturor cu
desavirire, ci orbirea"
i

necinstirea, adica necredinta lor, s-a facut in parte".

Pentru ca multi Evrei au crezut in vremile trecute, aceia pe care i-a cunoscut mai mainte Dumnezeu ca sint vrednici - precum s-a zis mai sus. i, iarai, multi
dintr-inii

vor crede in urma

305
,

pentru ca

Israilitenii

s-au orbit intr-adevar

nu

au crezut, dar
oi tnti

nu

toti i nici

pina in

sfirit, ci

pina se vor mintui cei inainaceia, atunci se

te-cunoscuti din neamuri". i,

Tcrmlttpnii
i TnHe.ii

dupa ce se vor mintui

vor mintui

ce\ vrednici. fiindca

vor crede in Hristos.

precum

este scris:

Veni-va din Sion Cel ce izbavete

ei,

p va intoarce

paginatatea de la lacov;

27 $i acesta vafi legamintul Meu cu

59:20, 21).

cind voi lua pacatele lor" (Isaia

mai sus pe Proorocul Isaia, care Israilitepacatele curati va i mintuiete, care Aceia veni va Sion Din striga: Domnul zice lua nilor! CTnd se vor Tntimpla msa acestea? Atunci cind voi prin lor pacatelor iertarea de invrednici voi cind li Atunci adica: pacatele lor", Sfintul Botez. De aceea, fiindca Evreii nu s-au invrednicit inca de aceasta ierse tare a pacatelor (pentru ca s-au orbit i nu au crezut), inseamna ca aceasta
Apostolul aduce ca martor
la cele zise

urma.

307

305

Pentru aceasta zice

SfTntul Chiril Alexandrinul:

(a tatalui) i a lui Isaac (a fiului)

pina acolo
tare a lui

i,

inchimndu-ne,

- atunci ne vom intoarce

Jar departarea de slugi a lui Avraam cmd Patriarhul zice: Eu i copilaul vom merge
la

voi

aceasta insemneaza vremelnica depar-

Dumnezeu de

fiii lui Israil i

intoarcerea Lui catre dinii, care se va face la sf?ritu!

veacuriior, Tmplinindu-se prin credinta intru Hristos, caci, cind va intra tot

numSrul celor din

de semintia
lui

neamuri", atunci tot Israilul se va mintui" (Cartea

306

intti

despre Avraam

i Isaac), (n. aut.)

Tot

Israilul"

insemneaza: cei mai multi dintre

lui Antihrist,

Israiliteni", in afara
al

Dan. Fiindca multi din Iudei vor urma

dupa capitolul
i

5-lea de la loan, stih 43,

unde
tru

zice:

Eu am

venit Intru
fl

numele Tatalui Meu,

i

nu M-ati

primit; iar

de va veni
fi

altul in-

numele

su, pe aceia

veti primi." i

Pavel inca zice:

(...) a carui

venire va
fiii

prin lucra-

rea lui Satana, intru toata puterea

tru

intru toata amagirea nedrepta|ii pentru

pierzarii,

pen-

ca nu au primit iubirea adevarului, ca sa se mintuiasca" (2 Tesaloniceni 2:9, 10). La fel spune i Ipolit [SITnt Mucenic, papa al Romei, mult inainte de ieirea aa-zisului catolicism"
din Biserica
307
lui

Hristos, n. m.]. (n. aut.)

i Coresi zice ca aceasta

va lua

sfTrit
i

prin propovaduirea lui Hie,

precum zice Mateahi,

in-

in capitolul 3:23, caci atunci va lua sftrit

pfcatul. Acelai lucru zice i Teodorit: ca nea-

murile", primind propovaduirea, vor crede

vatatura credintei. Caci
i

i ele,

dupa ce va veni marele Hie, aducindu-le

Domnul a

zis aceasta in Sfinfitele Evanghelii:

Va

veni Hie,

i le

va

pune

la cale

pe

toate." (n. aut.)

186

28 Citprivete evanghelia, eisint vrajmagi, din pricina voastrd; dar, dupa alegere, ei stnt iubiti, din pricina pdrintilor. 29 Cdci darurile si chemarea lui Dumnezeu sintfara cainta [nu pot fi
luate inapoi, n. m.].

Hristos
fost primite

pizmai,

de aceea Evreii s-au facut mai prigonitori i mai s-au departat mai mult de Dumnezeu i s-au facut vrajmai ai
i

de Dumnezeu,

evangheliei. Insa, fiindca stramoii lor s-au ales

dintru inceput,
dar,
308

s-au primit de

Dumnezeu

Dumnezeu nu-i va lasa pe urmaii lor sa piara desavirit. Aadaca vor crede, Dumnezeu ii va primi i pe dinii, fiind iubiji pentru stralor.

moii

30 Caci-precum

voi,

odinioara,

nu

erati supu$i lui

Dumnezeu, dar

miluitprin nesupunerea acestora 31 tot aa i acetia nu s-au supus acum, pentru ca, prin mila primita de voi, sa se miluiasca i ei.

acum

v-ati

cum^se
urma. S
inceput la cunotinta de
turilor i prin darul lui
cultati, ci,

dei

ati

fost

chemati dintru

Dumnezeu,

prin legea cea fireasca, prin privirea fap-

Dumnezeu

eel incepator i

chemator - nu

afi voit

sa as-

torilor

lasmd cunotinta adevarata a lui Dumnezeu, v-ati inchinat nesimfiidoli i ati slujit zidirii, iar nu Ziditorului (precum a zis Pavel in capiaadar pricina pentru care s-au
la cunotinta

tolul intii al acestei epistole, stih 19-21). lata

chemat
care

de Dumnezeu Evreii, adica stramoul Evreilor, Avraam,

fapturilor
i

- povatuit fiind prin legea firii, prin vederea Dumnezeu eel incepator i chemator - a crezut in
urma
Hristos
culte

prin darul lui

i

adevaratul

Dumnezeu

dat apoi credinta tuturor stranepotilor sai, care pentru aceasta credinta au luat

La

fel

fiindca

Evreii au fost chemati de

Hristos voi, cei din neamuri";

a|i

i,

pentru ca
308

ascultat

cu supunere,

v-ati miluit

de Dumnezeu. Iar de mila pe

aici

Baga de seama dk - dupa Teodorit - Pavel vorbete

de darurile cele fara paYere de

ia inapoi

rau ale lui

Dumnezeu doar

spre indemnarea Evreilor, caci

Dumnezeu

bun&atile pe

care le d&, atunci ctnd vede ca cei ce le-au luat bolesc de nerecunotin|a\ i martor e Saul, care a dobindit dar duhovnicesc, dar apoi a ramas pustiu de acesta. La fel i Solomon, care,

dobfndind pacea din milostivire dumnezeiascS, a fost

Evreii
toji,

lipsit

de dar dupa ce a calcat Legea.

dupS ce s-au
(n. aut.)

indulcit totdeauna

de purtare de

grija prooroceasca,

acum

s-au lipsit

de aceasta."

187

care

ati

primit-o de la

Dumnezeu

se vor impartai
i

Evreii, fiindca, in cele din

urma, Evreii va vor rivni pe voi

care
ati

vor erede

i ei.

i aa, din pricina milei

pe

primit-o voi, se vor milui

i ei.

32 Caci Dumnezeu
miluiasca.

i-a tnchis

pe

toti intru

nesupunere, ca pe

toti sa-i

Zfcerea: a inchis intru nesupunere" arata ca

Dumnezeu
sa-i
ei.

i-a vadit

de nesu-

punere

atit

pe cei din neamuri",

prin rfvna
i

cit i

pe Evrei, ca

miluiasca

i sa-i

minvrei

tuiasca pe
ftiile

toti

prigonirea ce se face intre

Caci mai

intii, in

cele vechi* pentru ca neamurile"

mintuit pe Evrei Hristos

- precum

s-a zis. Iar

nu s-au supus, Dumnezeu a miluit in vremile cele mai de pe urma

ei

din neamuri". i, la

sfirit,
i ei.

Evreii

ii

vor nvni pe

pentru aceasta,

i
i

se vor
cei din

milui

se vor mintui
i

i astfel toti se miluiesc de

Dumnezeu:

neamuri",

Evreii.

33

O adinc de bogatie, p de intelepciune i de cunotinta ale lui

Dumnezeu! Cit de
caile

necercetate sint judecatile Lui

de neurmarite

Lui!
A

w
*

Dumnezeiescul Apostol se inspaiminta i se mira, socotind feluritele iconomii intrebuintate de la intemeierea lumii de catre intrutot-inteleptul Dumnezeu pentru mintuirea oamenilor: anume
potrivnice prin alte lucruri potrivnice
i

cum

iconomisete El a se lucra cele

cei nesupui,
ii

cum, prin

face pe

altii

cu mirarea aceasta, Pavel adeverete ca Dumnezeu - Care iconomisete mintuirea oamenilor cu atita intelepciune, i adincime i in chip neinteles - va iconomisi iiitr-adevar i mintuirea Evreilor. i, prin bogatie", numete bunatatea lui Dumnezeu, de a carui adincime doar se minuneaza, fara a ti insa cit este de adinca. Fiindca insuirea bogatiei i a bunatatii lui Dumnezeu este a le face pe saracele i nedumeritele neamuri" imbelugate i bogate. Pe linga bunatate, Pavel se minuneaza i de adincul insa fie supui. i,
telepciunii" cu care

Dumnezeu

ocirmuiete eel
,neamuri
,,
,

3 9

Apostolul se minuneaza

309

Dupa

Coresi, intelepciunea lui

Dumnezeu

covirete mtelepciunea celorlalti din mai

fi.

multe

pricini.

Mai

intii,

pentru ca cunoate cele ce vor

Al doilea, pentru ca

le tie

pe toate

cu desavirire. i nu prin mijlocire, adica nu cunoate lucrul ce este cunoscut prin aratare [eidos = forma, chip, n. m.], ci le cunoate pe toate de-a dreptul, iar nu prin idei [forme, vederi, infatiari, n. m.], pretutindeni fiind de fata si toate plinindu-le. Al treilea, pentru ca le cunoate i le tie pe toate. Al patrulea, pentru c& le cunoaste pe toate de-a pururi. Al cincilea,

188

de adincul cunotintei" prin care Vezi

Dumnezeu cunoate
zis

ce este de.folos fiecalui

ruia.

msa - o
fel,

cititorule!
ci

- ca Apostolul nu a

ca judecatile

Dumne-

zeu sint nepricepute",

nicicum.

La

caile lui

ca sint necercetate", adica nu primesc cercetarea Dumnezeu", adica iconomiile Lui, nu numai ca nu

urma 34
rfetnic

..* 311

facut

pentru ca

le tie

din

fire, iar

nu dupa Tmpartaire. Al aselea, pentru ca

le

cunoate fiind

pri-

cina a celor cunoscute. Pentru aceasta a zis Dionisie Areopagitul: Caci nu afflnd de la cele ce sint tie mintea dumnezeiasca cele ce sint, ci din sine i in sine, prin tiinta fi cunoaterea tu-

de mai Tnainte cunotinta lor, caci a cugetat de mai Tnainte fiinta lor, fiind pricina a lor, nu apropiindu-se de Tntelesul fiecareia, ci tiindu-le i tinmdu-Ie pe toate intr-o singura cuprindere." (Despre numirile dumnezeiesti, capitolul 7). Iar a aptea pricina, i cea mai de pe
turor; i are

urma, este ca
lucrare

le

cunoate

i le tie

pe toate impreuna

totodata deosebi, Tntru una

aeeeai

- dupa Ticara.

(n. aut.)

Foarte potrivit e sa insemnam aici cuvintele marelui Parinte Vasilie, care, tilcuind zicerea: (...) pus-a in vistierii adincurile" {Psalm 32:7), zice aa: Oare nu cumva, prin ad!ncuri, sint

numite cuvintele
ce
lui

[ratiunile, n.

toate, cuvinte

sint negraite i

m.] judecatii dumnezeieti, dupa care se iconomisesc nepricepute intelegerii omeneti, fiind invistierite Tntru
Tntru alt Psalm, care zice: (...) judecatile Tale

singura cunotinta

Dumnezeu? Caci -

admc mult - ne-a Tnvatat ca judecatile despre

fiecare lucru s-au numit

admc. Dec/- de cauti

pentru ce viata pacatosului se prelunge^te, iar zilele dreptului se scurteaza Tntru nemernicie; pentru ce cutare nedrept se Tndrepteaza in cai, iar dreptul se necajete; pentru ce copilul a fost

de moarte mai Tnainte de a ajunge la vTrsta cea deplina; de unde smt razboaiele; de ce se TntTmpla Tnecarile cu corabii, cutremurele, secetele, puhoaiele; pentru ce s-au zidit cele stricatoarapit

re ale oamenilor; pentru

ce unul este rob,

iar celaialt

slobod; unul bogat, iar altul sarac

toate

acestea gTndindu-le, adu-ti aminte ca adTnc smt judecatile lui Dumnezeu. (n. aut.) 311 Pentru aceasta a zis i marele Vasilie: Ce zice Tnsa Pavel, vasul alegerii? Ce Tnvatatura ne-a lasat despre fiinta lui Dumnezeu Pavel, care - cfnd a vorbit despre iconomie, oarecum

alunecmd catre lucrarea cea necheltuita a teoriei [vederii cu mintea, n. m.] - a strigat: 0 admcul bogatiei, i al Tntelepciunii i al cunotintei lui Dumnezeu! CTt de necercetate smt judecatile Lui,
i

neurmarite caile Lui!

lui

masura cunotintei
Zice

Pavel,

cM

daca acestea sTnt neatinse pentru cei ce au ajuns la mlndrie au aceia ce zic ca tiu fiinta lui Dumnezeu?" (Cui,

vintul intii impotriva lui Evnomie). [...]

fi

SlTntul Dionisie Areopagitul: Vei afla multi teologi

i

mai ca nevazuta

necuprinsa, ci

de necercetat

laudmd dumnezeirea nu nuftra urme, nefiind nici o urma prin care sa

se strabata spre ascunsa ei nemarginire" (Despre numirile dumnezeiesti, capitolul 1). Pentru aceasta, Dumnezeu Se aseamana cu leul - dupa acelai Dionisie, in Despre cereasca ierarhie,

acopera urmele cu coada cind umbia, ca sa nu-1 afle vmatorii, tot aa Ii ascunde Dumnezeu urmele cunotintei Sale. De aceea s-a i zis: In mSri, caile Tale; i cararile Tale, Tn ape multe, i urmele Tale nu se vor cunoate." Caci - precum calea Tn ape nu sta, nici urma leului - tot aa nici caile lui Dumnezeu" - Tnsemneaza Sfintul
caci,
leul Ti

capitolul 15

precum

Maxim,

(n. aut.)

189

35 Sau cine ha dot Lui mai inainte

Singur

va lua inapoi de la El?

i sfaturile

Dumnezeu strigat
lui

zice

Ii tie

gindurile
i

Sale,

nu

altci-

neva - precum a
cunoate sfatul

Proorocul Isaia. Inca

Solomon

zice:

Care

om

va

Dumnezeu, sau cine va gindi cele ce voiete Domnul?!" {Intelepciunea lui Solomon 9:13) - adica nimeni. i - de vreme ce Dumnezeu injelept nemarginit telept tot-in i in tru mai bine este din fire mfelept, ori
El nu a fost inteleptit de vreun sfetnic, ci de la Sine este indestulat i prea-desavirit i nu numai aceasta, dar El este i izvorul tuturor bunatafilor, i, cite

da fiindca e dator sa plateasca, ci le da pentru a Sa fireasca bunatate. Fiindca cine a dat lui Dumnezeu ceva sau I-a facut vreun bine, ca Dumnezeu sa-i rasplateasca aceluia cu alta facere de bine? Cu adevarat, nimeni!
da,

nu

le

36 Caci dintru Dinsul,

Zice:

i printr-tnsul i

intru Dinsul sint toate.

Dumnezeu

este izvorul tuturor bunatatilor, caci aceasta

Tnsemneaza

tnsemneaza printr-Insur'; i Cel ce le fine pe toate impreuna, caci aceasta insemneaza zicerea: intru Dinsul". Deci toate fiintele ii au inceputul de la Dumnezeu, i prin
zicerea: dintru Dinsul"; i Facatorul tuturor, caci aceasta

Dumnezeu

s-au facut

intru

Dumnezeu

stau

se tin impreuna, ca intr-o te-

melie nesmintita, catre Dinsul intorcindu-se.

Acestuia, slava in veci! Amin!

Cind zice vreun cuvint mare,

ce s-a spaimintat
lui
i

Fericitul Pavel obinuiete sa sfireasca

cu o

slavoslovie [lauda, n. m.] intru multumire,

cum face
slavete

acum. Caci - de vreme

i

s-a mirat de negraita bunatate, intelepciune

cunotinta a

Dumnezeu
i

de iconomiile Lui

- acum

marete pe Dumnezeu,

invatindu-ne

pe noi sa facem la fel, adica sa-L slavim pe Dumnezeu i sa-I multumim pentru toate, iar mai ales pentru bunatatile cele mari, atit prin
i

cuvint, cit

prin fapte

prin viata imbunatatita.

312

312

Vezi

submsemnarea de

la capitolul

al epistolei c^tre Filipeni, stihul

20, fiindca e

vrednic& de cuvint. (n. aut.)

190

CAPITOLUL XII
fratilor.

aratati trupurile voastre jertfa vie, sjtnta, bine-placuta lui

Dumnezeu, ca slujba cuvintatoare a

voastra.

Fiindca dumnezeiescul Apostol a petrecut destula vreme cu lnvajatura teoretica despre dogmele credintei, acum intra intra invajatura practica, morals.

- dupa

ce, prin cele zise inainte, a aratat negraita

iconomie

buna-

Dumnezeu intra noi, Dumnezeu" - adica punind ca

tate a lui

Cretinii

- acum ne roaga

prin indurarile lui

mijlocitori ai rugaciunii sale indurarile iubito-

de oameni Dumnezeu, de care ne indulcim - ca sa ne ruinam de ele i sa nu facem nici un lucru nevrednie de Dinsul. Dar ce ne roaga Pavel? Sa aratam" trupurile noastre, adica sa le dam spre razboi i spre nevointa, caci
rului

aa obinuiete a zice vorbirea de obte a oamenilor: Cutare voievod de oti

i-a aratat regulile ostailor in razboi. Sau,

ne roaga sa infafiam madularele

noastre inaintea
alei sint i

lui

Dumnezeu ca

inaintea unui imparat, curate ialese, caci

oamenii ce stau inaintea imparatului.

iar
i

zeu ca o jertfa vie",

,

nu moarta, fiindca noi sintem

fiindca

vii

cu

sufletul

atunci

cind

omorim

patimile

poftele trupului nostra. Caci jertfa Evreilor

nu era

bine primita la

Dumnezeu,

Dumnezeu,

prin Proorocul Isaia, a spus ca

nu cere acest

fel

de jertfa de la

dinii, zicind:

Cine cere acestea din miinile

voastre?" (capitolul 1:12). Iar jertfa trupurilor Cre?tinilor i slujba lor cea cuvintatoare se cere de Dumnezeu foarte mult, caci, prin David, Duhul Sfint

poruncete fiecarui Cretin, zicindu-i aa: Jertfete lui Dumnezeu jertfa de lauda!" (Psalm 49:15). i iarai: Jertfa de lauda Ma slavete pe Mine" (acelai psalm, stih 24). Iar slujba cea cuvintatoare nu este numai cea care se face
prin cuvinte, slavoslovii

multumiri catre Dumnezeu, ci i vietuirea dupa HristOS. atunci cind nu ne mai starnneste nir.i n narima np.r.nvinr5rnnm fri^r-atii

Dupa
tinta celor
i

Fericitul Teodorit, ceea ce este ochiul pentru trup, aceea este credinta i cunosuflet.

dumnezeieti pentru
i

Acestea au insa nevoie de fapta bunS practice aa

i

cum

ochiul are nevoie de miini,

de picioare

de

celelalte parti ale trupului. (n. aut.)

Se zice
faptei bune, i
treitS:

,jertfa vie", iar

nu moarta, precum era a boilor i a tapilor: vie", prin lucrarea totodata moarta", dupa omorirea trupului. [...] Altii zic insa ca jertfa este inaceasta este rugSciunea; a doua este a trupului,
i

cea

dintii este a sufletului, i

aceasta
i

este

omonrea

trupului prin postire, infnnare i nevoin0: a treia, cea prin faptele bune,
ei,

aceasta este milostenia, care se face prin lucrarile

cei insetati, a

adica: a hrani

pe cei fiamfnzi, a adapa pe

pe cei bolnavi
i

imbraca pe cei

goi, a ad&posti

pe

cei str&ini, a cerceta

tnchii

(laCoresi).

[...] (n. aut.)

191

onala, n. m.]

dobitoceasca, ci toate micarile, simfirile

puterile sufletului

lui porunca de cuvint si dreptul catre ocirmuite de sint nostru trapului i ale Dumnezeu. Atunci, fiecare din noi, Crestinii, se face arhiereu al sau, si jun-

ghie,

si

omoara
si

poftele

si

voile cele rele ale sufletului

si

ale trapului

si

se Infa-

tiseaza totdeauna gmditor [rational, n. m.] inaintea lui

cutremura

se

teme

in fiecare fapta si cuvint al sau,

si

Dumnezeu. i asa se precum se teme si arhie315

reul cind se Tnfatiseaza in launtrul Sfmtului Altar

r

inaintea jerfelnicului.

2 i sa nu va asemanati chipului veacului acestuia,

fata prin innoirea mintii voastre,

ci

sa va schimbati la

sa fatrebuie ce Cretinilor, noua, arata ne Apostolul cuvinte, aceste Cu anume sus, mai vorbit care a de cuvintatoare slujba saviri putea pentru a cem
a

nu ne asemana cu
i

lucrurile veacului acesta, fiindca nici unul din ele

nu

este

de a fi, inchipuire numai au adevarat dar nu fi mfatiare i fiinta statornica. Deci zice: Sa nu va asemanati voi, fiinta! fara i vremelnic acesta veacul cu venici, i nemuritori Cretinii cei
statornic, ci toate sint

vremelnice

Nici sa cugetati lucrurile acestea, ci schimbati-va la fata cu innoirea necurAi papilda: De sine-va! pe innoiti-va totdeauna adica voastre, mintii mata a prin catuit, Cretine? Sa f tii ca ti-ai invechit sufletul, i de aceea innoiete-te

Astmai mare! alta saviri a Silete-te buna? fapta vreo pocainta! Ai savirit bine. mai intru la fata schimbindu-te totdeauna timpul, tot innoieti fel, te

315

Pentru aceasta a zis purtatoml de

ii

Dumnezeu Maxim: Cel

ce mai inainte de sfintitele

nevointe

unge mintea

leapada de

la sine

cugetanle patimae tine loc de diacon. Cel ce

tine loc de mincinoasa cunotinta cea stinge i adevarate celor cunotinta intru lumineaza preot. Iar eel ce cu sfintul mir savirete cele despre cunotin|a Treimii celei inchinate tine loc

de episcop" (capitolul 21
316

al sutei a
i

Mai

aceleai le zice

doua din cele despre dragoste). (n. aut) Teologul Grigorie, in Cuvint la Duminica cea noua: , J3umne-

zeu-Cuvintul nu vrea ca tu sa r&mii tot intru aceleai, ci pururea a fi cu totul innoit. Daca pacatuieti, sa vrei a te intoarce! (...) Ieri ai fost comediant? Astazi arate-te privitor cu mintea!
Ieri

ocaritor, crud? AstSzi

graitor

de bine

blind. Ieri, batjocoritor? Astazi, inteleptitor.

Astazi, bautor de vin? Miine, bautor de apa. Astazi, benchetuind

pe pat de

filde,

uns cu mi-

resmele cele mai alese? Miine, culcator pe jos

priveghetor. In loc de rizator, intelept; in loc

de impodobitor, prost [simplu, saracacios, n. m.]; in loc de trufa i mindru, prost [smerit, umil, n. m.] intru aratare; in loc de imbracat cu aur, strimtorat. Uitindu-te in jos, in loc de a-ti
inalta cerbicea!
Iar
(...)

Fa-te

nou in

loc de vechi i prSznuiete innoirile sufletului!"

sflrit,

[...]

marele Vasilie, tilcuind suprascrierea Psalmului 44: !ntru

pentru cei ce se pre-

fac", zice aa: Fiindca dumnezeietile cuvinte

nu s-au

'sens pentru toji, ci pentru cei

ii

ce ur-

meaza omului din

pe
cei ce poarta

launtru, suprascrierea pentru cei ce se prefac

arata - precum

socotesc

de

grija pentru sine i pentru sporirea nevointelor bunei-cinstiri

de Dumne-

prea-inalt, Celui dreapta daruiete o pe care prea-buna cea prefacerea este aceasta zeu." Caci

192

Vezi insa - o

cititorule!

- ca Pavel
i

vorbete de chipul" lumii, ca sa arate

ei.

lesnicioasa stricaciune a lumii

vremelnicia

Fiindca lumea nu este fru-

moasa,

ci se

inchipuie

se fatarnicete ca este astfel, pentru ca sa ne fure simi

tirea i sa

ne amageasca. lar fapta buna are frumusete statornica

fatarnicie.

nu-i trebuie

inchipuiri din afara i impodobiri, aratindu-i chipul sau eel firesc fara vreo

schimonosire
hovniceti

Deci noi,

Cretinii, sintem datori sa

nu stam,

ci tot-

deauna sa ne schimbam
i

la fata" in privinfa faptei

bune

a cunotin|ei duintra bine; din cu-

sa ne innoim pururea: din rau, sa ne

i,

schimbam
la fapta

notinta de jos, sa ne suim la cea de sus;

de

buna mai mica, sa

sporim

la

cea mai mare.

spre a cerca voi care e voia lui Dumnezeu cea buna, bine-placuta
desavirita.

ji

cu cunotinta, Fericitul Pavel adauga acum pricina pentru care e de folos aceasta mnoire a mintii. i zice ca trebuie sa ne innoim pentru ca sa cercam voia lui Dumi

Fiindca mai sus a zis sa ne Tnnoim totdeauna cu fapta buna

nezeu", adica sa cunoatem descoperit care este voia

eel ce-i are

mintea invechita de pacat

Dumnezeu. Fiindca de necunotin|a, acela nu cunoate

lui
lui

care este voia lui

Dumnezeu,

nici

nu intelege ca voia

Dumnezeu

este ca

noi, Cretinii, sa vietuim

rere de

inima

cu smerita cugetare, cu saracie, cu plingere i cu ducu celelalte fapte iubite de Dumnezeu (mai ales cu cele cui

prinse in Fericiri), care s-au legiuit in Sfinta Evanghelie.

Iar cine se

va innoi dupa duh

dupa minte, acela va cunoate care

era insa
i

este voia

Domnului, dar nu precum o cunoteau

Legea, dei era voia
y

Evreii, care erau atirnati de Lege. Caci

lui

Dumnezeu, nu
lui

voia

lui

Dumnezeu

bine-pla-

cuta $i desavirita fiindca voia

Dumnezeu nu

s-a dat ca intii-povatuitoare, ci

i

numai a

fost ingaduita, pentru neputinta Evreilor. Iar voie desavirita

bi-

ne-placuta" a lui

Dumnezeu

este Testamentul eel

Nou

al

EvanghelieL

Poti Tnsa sa Tntelegi

tilcuiete

aa zicerea aceasta a Apostolului,

precum o

marele Vasilie (hotanrea in scurt 276). Adica: Multe lucruri voiete

David a
simtit-o cind, gustind din bun&tatile faptei bune, tindea catre cele

pe care

Fericitul

urmatoare. Caci ce zice? i

lui prea-irralt."

am

zis:

Acum am

tnceput. Aceasta schimbare este a dreptei Ce-

De

aceea, eel ce sporete intru fapta buna nu poate sa nu se schimbe, c^ci zice:

Cind eram prune, ca un prune graiam, ca un prune cugetam, ca un prune soco team; iar cind m-am f&cut barbat, nu le-am mai savirit pe cele ale pruncului." i iarai, ftcindu-se bSrbat,

nu a incetat din
tel,

lucrare, ci, uitindu-le

pe cele trecute

tinztnd c&tre cele dinainte, alerga c^tre

i

catre darul chemSrii celei de- sus. Deci schimbarea este

zi.

a omului din l&untru, ce se Tn-

noiete din zi in

Pentru aceasta a zis

Ieremia: Arati-v& ogoare noi!" (capitolul 4, stih.3).

Vezi

zicerea: Innoiti-vS in duhul mintii voastre" (Efeseni 4:23). (n. aut)

193

Dumnezeu: unele
lostivirea Lui,

fiindca e din fire

bun

indelung-rabd&tor pentru a noastra

facere de bine, care se

numesc

bunfita|i", fiind pline

precum

sint faptele cele

bune,

de midumnezeietile daruri cu care de bunatatea

i

ne harazete i toate bunatafile trupeti i sufleteti; iar altele le voiete Dumnezeu cind se minie pentru pacatele noastre, care se numesc rele", fiindca pricinuiesc, din pricina neputin|ei trupeti, rautate i durere celor ce le primesc, precum sint bolile, nenorocirile i necazurile care vin ori de la oameni,
ori

de

la diavoli, ori

de

la firea

cea

stricata. Insa sfiritul relelor acestora e

i

bun, pentru ca folosesc sufletului celui ce le patimete cu rabdare

cu

Deci noi sintem datori sa urmam voilor bune ale lui Dumnezeu, care privesc catre facerea de bine a aproapelui. Iar cele ce privesc catre rautate sa nu le urmam, fiindca noi nu sintem slujitori spre cele rele i spre necazurile altora, ci puterile cele rele ale diavolilor. Deci tu, Cretine, sobuna-multumire.
cotete
sine.

317

mai

Tntii

daca voia

lui

Dumnezeu

este inainte-povafuitoare

buna

in

Apoi, dupa ce vei cunoate ca este buna, socotete daca este i bine-placuta, fiindca multe lucruri sint bune, dar nu sint bine-placute: caci ori se fac la vreme necuvenita, ori de catre persoana necuvenita. De pilda: bine

Dumnezeu, dar imparatul Osie, tamiind, nu a bine-placut lui Dumnezeu, pentru ca nu i se potrivea lui sa tamiieze, mirean fiind, ci preotilor (Cartea a doua Paralipomena, capitolul 26). Tot aa, bun lucru era a se incredinta ucenicilor Domnului tainele imparatiei, dar nu era bine-placut lui Dumnezeu a se intimpla aceasta mai inainte de vrmea cuvenita; de aceea a zis lor Domnul: Multe am a va spune, dar nu le putefi purta inca" (loan 16:12). Apoi, cind vei socoti ca voia lui Dumnezeu este i buna i bine-plaeste a tamiia cineva lui
cuta, atunci sirguiete-te a face voia lui
gre,

Dumnezeu

in chip desavirit

fara

precum

se cere

se cuvine.

De

pilda, voia lui

Dumnezeu buna
i

i bi-

ne-placuta este sa miluieti; trebuie aadar sa miluieti cu indestulare

belugare, fiindca, de vei milui cu crutare
este
i

cu imta

cu scumpatate, milostenia

nu

masura implinita,

ci neimplinita.

3 Caci, prin darul lui Dumnezeu ce mi s-a dot, spun fiecaruiu dintre voi sa nu cugete maipresus si afar a de ceea ce se cuvine a cugeta,
dumnezeiescul Damaschin, imp&rtind in doua voia lui Dumnezeu: intru cea inainte-pov&tuitoare, dupa care Dumnezeu, fiindcS e bun, voieste cele bune, care se numeste si bun&vointa"; i in cea urm&toare, dup care, fiindcS e
317

Mai tntr-un

glas

cu marele Vasilie zice

si

drept,

Dumnezeu Tng&duie
si

a veni asupra noastra necazurile

si

p&timirile intimplate spre folos,

care se numeste
re a lui

departare" ori slobozire'\ Iar p&catul nu e nici dup voia TntTi-pov^uitoanici

Dumnezeu,
nu

rautajite

a omului (vezi
te abate

dupS cea urmatoare, ci este doar nasterea mai-nainte alegerii celei inCartea a doua despre credinfd, capitolul 46). Vezi si tilcuirea zicerii:
la

(. . .) nici

de

El cind te mustra" (Evrei 12:5)

subinsemnarea acesteia.

(n. aut.)

194

Marele Pavel, fiind smerit-cugetator, nu se numete pe sine vrednic de

crezare in nici o parte a scrisorilor sale, ci uneori pune ca mijlocitori indura-

Dumnezeu", precum a zis mai Tnainte, iar alteori, darul lui Dumnezeu", cum zice acum, cind spune: Cretinilor, eu nu va vorbesc cuvintul meu, ei cuvintul pe care mi 1-a mcredinjat darul lui Dumnezeu. i care este acesta? Anume ca nimeni dintre voi - fie ca e om de rind, fie stapinitor - sa nu cugete mai presus i afara de ceea ce se cuvine a cugeta". i - precum Domnul a
rile lui

inceput invatatura fericirilor de la smerita-cugetare, zicind: Fericiti, cei saraci

cu duhul" (Matei
aici

5:3), adica smeritii-cugetatori

tot aa i

Apostolul invata

mai

intii

despre smerita-cugetare. Iar ceea ce zice are aceasta intelegere:

fiecare Cretin se cuvine sa cugete, adica sa aiba cugetare Tnalta, dar spre a

cugeta cele cereti, ajungind cu mintea mai presus de lucrurile paminteti ale
lumii, iar

nu spre a se mmdri impotriva oamenilor celor de un neam cu

sine.

ci

a cugeta spre afi intreg-intelept,

Zice: Noi, Cretinii,

am primit de

la

Dumnezeu

cunotinta

cugetare, dar

nu pentru a

le intrebuinfa intra mindrie, ci intra smerita-cugetare.

Pavel a zis

nu cugeta smerit, ci se mtndrete i cugeta mai presus de ceea ce se cuvine", este nebun i ieit din minte; iar eel ce cugeta
aceasta ca sa arate ca eel ce
smerit, acela
treg-intelept".
ii

are mintea mtreaga,

pentru aceasta se zice ca este in-

precum Dumnezeu

i-a impdrtit

masura

credintei.

Dupa ce, mai

de cuviinja
i

a zis ca noi, Cretinii, nu se cuvine a cugeta mai presus a ne mmdri, ci a fi Tntreg-Tntelepti i smerit-cugetatori, Apostosus,

lul arata aici

cum

trebuie a

fi

smerit-cugetatori, adica: socotind ca

i

Dumnezeu
le

a dat fiecaruia dintre noi masura

dar de credinta. Fiindca darurile pe care

primeau pe atunci Cretinii

ii

faceau pe multi a se mindri, Pavel zice aa:

fii

Tocmai din aceasta

fiindca

pricina se cuvine ca tu, Cretine, sa

smerit-cugetator,

Dumnezeu
w

a impartit dar de credinta fiecaruia.

Au

doar isprava
fie

aceasta este a ta? Ba, ci este dar al lui

Dumnezeu;

fie

mare,

mic -

Dumnezeu ti
dinfa este

1-a dat.

Iar credinfa"

numete darul credintei cu care faceau ei minuni. Caci crede doua feluri: o credinta este din vointa noastra, dupa cum zice:
i

Credinfa ta te-a mintuit" {Matei 9:22); iar alta credinfa este dar
lui cit

harazire a

Dumnezeu,

prin care se fac minunile, aa

ve|i zice

cum

zice:

De

veti

avea credinta
aici acolo!

un graunte de mutar,

muntelui acestuia: Muta-te de

195

se va muta!" {Matei 17:20). Pentru aceasta credinta

zicind:

Domnul,
4

Adauga noua

credinta!" (Luca 17:5).

318

Cad -precum

intr-un trup

avem multe madulare,

iar madularele

nu

au aceeai lucrare 5 aa i noi, cei multi, un trup sintem madulare unul altuia;

in Hristos, ifiecare sintem

Cu asemanarea
mindriei. Zice: Caci

trupului

a madularelor, Apostolul doboara Tnaltarea

- precum

trupul este unul, dar are multe

i

osebite

maal

dulare care saviresc osebite fapte

lucrari

tot aa i noi, Cretinii,

un trup

sintem, avind cap pe Hristos. i, iarai, fiecare dintre Cretini este madular
altuia; i

nu numai Cretinul
i i

eel

dregatorie, ci
al

Cretinul eel

mic este madular al Cretinului eel mare i cu mare i cu dregatorie este de asemenea madular

Cretinului eel mic

tuia,

de nnd. Deci zice: Fiindca smteti madulare unul alnu va mindriti unul asupra altuia, fiindca aveti trebuinta unul de altul,
i

precum

madularele trupului au trebuinta unul de

320

altul.

319

6 insa avind

daruri osebite, dupa darul ce ni s-a dot. Daca proorocie, aceasta ni s-a dat dupa masura credintei;

avem

Vezi - o cititorule! - ca Apostolul nu a zis aici ca aveau daruri mai mari" fi mai mici", ci osebite", ca sa-i smereasca pe cei ce se mmdreau cu numirea darurilor. i nu a zis: avem ispravi i fapte bune", ci: avem daruri ale lui

Dumnezeu",
ta.

adica: Creatine, ceea ce

sa-i

ti

s-a dat este dar, iar

cei ce se

nu fapta buna a
Iar

Deci, pentru ca
li

smereasca pe

mmdreau
le i

pentru daruri, zice

ca acestea
pentru ca

s-au dat de la

Dumnezeu;

de aceea

numete daruri".
i

sa-i

indemne

i sa-i

detepte pe cei lenei, arata ca

noi

aducem

iar

Despre credinta aceasta vezi i subinsemnarea zicerii: (...) incit ca sa mut i muntii, dragoste nu am, nimic nu sint" (7 Corinteni 13:2); i subinsemnarea zicerii: (...) ci cre319

dinta care este lucratoare prin dragoste" (Galateni 5:6). (n. aut.)
Iar Coresi zice ca patru lucruri se afla in trup: 1) unirea trupului, 2) osebirea partilor, 3)
i

osebirea luprarilor
tru

a partilor, 4) osebita aezare a partilor. i acestea patru trebuie a

(n. aut.)

fi i

m-

adunarea Cretinilor.

Dupa
cei multi,
321

Teodorit, zicerea:
triip

avmd"

se alatura cu cea de mai sus, astfel: (...) aa

i

noi,

un

sintem intru Hristos, insa avind daruri osebite";

(n. aut.)

- dupa

acelai

acest

insa" este de prisos.

lucru vrednic de nedumerire de ce Pavel numete aici daruri" slujba, Tmpartirea de

i

milostenie, purtarea. de grija de bolnavi, dragostea

decit daruri.

celelalte, care sint

mai mult fapte bune

Vei afladezlegarea nedumeririi acesteia

la tilcuirea epistolei catre Filipeni, ca-

pitolul 1, stih 29. (n. aut.)

196

partea noastra ca sa
s-a dat

luam aceste

daruri dumnezeieti. Caci zice: Proorocia ni

dupa masura credintei, fiindca, dei darul este dar, el nu se da fiecaruia la intimplare, ci - pe cit afla vasul credintei omului, ori mic, ori mare - atita se toarna intr-insul, mai putin ori mai mult. Iar Apostolul a pus darul prooro ciei mai intii, poate, fiindca nu a vrut a osebi darurile dupa marime, ori poate pentru ca unii se mindreau anume intru acest dar. Dar cineva ar putea zice: Daca se mindreau, cum de nu-i lipsea Dumnezeu de dar? Raspunsul la aceasta
e ca

Dumnezeu

nu-i lipsete de dar pentru folosul norodului

cei ce au darurile Lui, chiar

ca sa ne invete

sa nu-i

judecam pe
eti

daca pacatuiesc.

Ca

cum

Dumnezeu

ne-ar zice: i, daca

Eu nu

le

dezbrac pe slugile Mele de darurile

i

Mele, tu cine

ca

sa-i

defaimi? Vezi

submsemnarea

zicerii: (...) toate

sint ale voastre, fie Pavel, fie

Apollo" (1 Corinteni 3:21).

7 ori slujba

- intru

slujba;

Slujba este dar de deosebita iconomie, precum a fost aceea a celor apte
diaconi. Prin slujba" vei Tntelege insa
i

fiecare lucru duhovnicesc.

Deci -

dupa Fotie

(in

Amfilohia, intrebarea 263) -

Pavel zice aa: Daca cineva are

vreo slujba, sa ramina intru sluba aceasta (caci trebuie a se adauga graiul ra-

mina", fiind de

lipsa), i sa

nu caute

alta

potriva celui care nu are darul acesta, ci

mai mult, nici sa se mmdreasca lm322 sa ramina primind ceea ce a luat.

ori eel ce invata

- intru

invatatura;

De

asemenea,

i aici

trebuie sa se adauge graiul: sa ramina", adica:

Daca

cineva este invatator, sa ramina intru invatatura! Deci

Inteleptul Fotie

- o

cititorule!

- daca
eli-

iti

zice aa:

Nu

te

mira - o

cititoruie i tiutorule

de invatatura
i

neascS!

- dacS

vezi ca Apostolul Pavel intrebuinteaza in scrisorile sale elipse,

duhuri reto-

rice i alte

forme despre ziceri, i despre silabe i perioade de ale ritorilor i autorilor Elini. Pentru ca SlTntul Duh, care a dat Apostolilor darurile cele mari, le-a daruit i pe acestea mici i proaste [fara insemnatate, n. m.], i mai ales lui Pavel, pe care el le intrebuinteaza nu doar
ca ar
fi

ceva se seama,

ci

pentru ca sa-i ruineze pe cei care se f&lesc

i la

se

mmdresc
de aceea

intru

acestea, aducindu-i la smerita cugetare

ascultarea fnvataturii

sfatuirii sale.
i

Caci toate
el in-

cele ce aduceau oamenilor

mmtuire

ti

erau Fericitului Pavel fara osteneala,

trebuinteaza stihuri de ale poetilor,

numai ca sa-i" mintuiasca pe oameni. Pentru cS, de nu ar fi folosit aceste forme, cei semeti i fara de minte 1-ar fi defaimat ca e neinvStat i neputincios, precum i acum multi netnv&tati, care nu inteleg cele de acest fel, tl defaimS pe Pavel ca pe un om de rind. i, macar c& ceilalti Apostoli nu au
i istorii

de

ale Elinilor

nenumarate

altele,

intrebuintat decit rareori acest fel de forme, Pavel e destul ca sa arate ca

acelora le-ar

fi fost

lesne a le folosi, dacS ar

fi

voit.

De

aceea, unii din inteleptii mai noi 1-au numit pe Pavel De-

mostene
teni, i la

al

Bisericii". (Vezi i tilcuirea stihului 2, capitolul 11 al epistolei a

cititor.) (n. aut.)

doua catre Corin-

inceputul cartii catre

197

vei lua slujba" in infelesul pe'ste tot cuprinzator,

aici

precum

am

zis, ai

numarate
a doua,

amindoua

felurile slujbei acesteia; iar

de vei intelege slujba osebita, vezi

cum

Pavel a pus-o pe aceasta in

intiia rinduiala, iar Tnvafatura Tntru

mindrim

man
S eel eemingiie -intru minguere;
de invafatura, caci invatatura" se numete indeobte vorbirea despre toata inainte-hotarirea, iar mingiierea se intelege ca
Mingiierea este
i

ea un

fel

inva{atura in parte

osebita cind, prin cuvint, cineva pricinuiete mingiiere

alinare sufletelor tulburate ori de scirba, ori de minie,

bati frati,

precum

este scris: Bar-

de este intru voi cuvint de mmgiiere catre norod, ziceti!" (Faptele

Sion" (capitolul 48:27). Deci

zice

cine mingiie sa ramtna intru mingnere,

.

/*

**

A. _

._

_ _ A.
.

^ft*

folosindu-se de lucrul sau, fara a se mindri asupra altuia care nu are acest dar.

sirguinta; intru apara eel ce nevinovatie; intru imparte eel ce

sint care mingiiere, despre i invatatura despre Dupa ce, mai sus, a vorbit Cel zice: Deci trupeti. cele i despre aici vorbefte Apostolul daruri sufleteti,
i adica cu bogafie nevinovatie, cu miluiasca sa ce imparte cu imbelugare, fiindca aa se cuvine a da cineva. Fiindca nici o fapta buna nu din acelea fecioarele caci i cuvenit; chip in face nu se daca buna ramine fapta Evanghelie facusera milostenie, adica aveau untdelemn in candelele lor, dar i

miluiete pe

altii

nu aveau

destul

cu imbelugare,
zice

de aceea s-au inchis afara de nunta

i

s-au osindit.

Dar

acela

care poarta de grija

tiindavie, ci

apara pe
i

altii

este dator a

nu

face aceasta cu lenevire

a purta de
grija pentru

cu sirguinta
ajuta
i

cu

osirdie. Iar a apara i

i

altiil

inseamna a

prin cuvint,

prin osteneala

323

Apostolul folosete

i aici

elipsa, zicerea fiind aceasta: cel

ce imparte sa imparts cu nefntrebarea 263). (n. aut.)

cfi

vinovatie, iar eel 324

ce apara sa apere cu sirguinta"

Ti

- dupa Fotie (Amfilohia,

i

Apostolul

sfatuiete i in alta parte

pe

Cretini sa miluiasca cu imbelf ugare, zicfnd

cel ce seamana cu blagoslovenie, cu blagosiovenie va

.

secera" (2 Corinteni 9:6). i iarSi:

f&gaDumnezeu i 9:1 Corinteni 1). nevinova{ia" toata (2 cu tmbogafindu-va ,,(. .) tntru toate preaceea De (Isaia 54:7). mare" mila milui cu voi i te mila: mare milui cu ne duiete a MiluieDavid: prin zicind mare mila, cu miluiasca ne Dumnezeu sa lui cum noi ne rugam

te-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta!" (Psalm 50)noi pe

fratii notri. (n. aut.)

tot

cu mare mila se cuvine

a-i

milui

198

Si

- de vreme ce Pavel

a vorbit mai

imparfirea

miluiasca

tu dar, Creatine,

daca nu

ai

bani ca sa miluieti, apara pe

fratii tai

altii i,

cu slujba
o
arati

puterea trupului tau, ajuta-i pe

i

care au trebuinta, cu
arati

sirguinja insa,

nu cu

lenevire. Fiindca, sirguinta ce

i

pentru fratele tau,

pentru tine insuti

pentru mintuirea
326

325
ta.

cel ce miluiete

- intru

blindete;

Mai

sus, Apostolul a zis ca se

i

adica cu bogajie

cuvine a imparti i a milui cu nevinovatie", cu imbelugare. Apoi, fiindca multi miluiesc de sila i cu
aici i zice: Cretine,

mihnire de inima, adauga

daca miluieti cu bogatie

i

cu

imbelugare, adauga la acestea blindetea, alinarea inimii

tale!

stralucirea fetei

posomont, ca i cum te-ai pagubi, ci sa te bucuri i sa te veseleti, ca i cum ai citiga, caci cu puti327 nul pret al milosteniei cumperi cerul. Cel ce imparte se deosebete insa de eel ce da milostenie; caci primul imparte celorlalti ceea ce ia, iar eel de-al doiarati

Adica, atunci cind miluieti, sa nu te

mihnit

lea face milostenie dintru ale sale.

9 dragostea -farafatarnicie,

Cu
nicie!

acest cuvint, Apostolul arata

cum

poate Cretinul sa le ispraveasca pe

fie la voi, Cretinii, fara fatar-

toate cite a zis

mai

sus, caci zice:

Dragostea sa
Fotie. Caci
i

lipsind graiul: fie'\

dupa

Jarnica

nemincinoasa,

ci

adevarata

- daca dragostea lor va fi nefacurata - negreit Cretinii vor ispravi

cu sirguinfa, adica a nu
fi

Iar Teodorit zice ca eel ce apara se cuvine a apara

blind

rabda cind

sint nedreptatiti altii, findca aceasta

nu este insuire a

blindetii (la tilcuirea zicerii:

blind", de la 1 Timotei 3:3), (n. aut)

i aici Apostolul a foiosit
327

de asemenea o
i

elipsa, caci lipsete graiul miluiasca", adica:

Cel ce miluiete sa miluiasca tntru blindete.

Acelai Apostol poruncete
bucurie, zicind: (...)
(2 Corinteni 9:7).
iete

(n. aut.)

in alta parte Cretinilor sa

nu din scirba
aceea zice
i

ori din sila,

nu miluiasca cu scirba, ci cu caci Dumnezeu ll iubete pe datatorul blind"

cel ce se scirbete cind milu-

De

dumnezeiescul Hrisostom ca

nu miluiete,

ci este

crud

fara omenie: Cati, daca te doare,

nu

miluieti, ci eti crud i

daca pe tine te doare, cum vei putea sS-1 ridici pe saYacul ce zace in scirba? Caci cine, dobindind imparatie, este posomont? Caci cine, primind iertarea pacatelor, ramfne in intristare?" (cuvintul 21 la Epistola catre Romani). Inca i Sirah zice: Intru toata
fara omenie! Fiindca,

darea, imblinzete-ti fata ta!" (capitolul 35, stih 9). Iar Proorocul Isaia zice:
sine-ti asuprirea,

De

vei lua de la

da celui fiamind piine i sufletul cel smerit il vei indestula, atunci va rasan Tntru intuneric lumina ta, i intunericul tau va fi ca amiaza zilei" (58:9, 10). i baga de seama ca cel ce miluiete cu sutlet lin i vesel e indemnat de bucuria aceasta i spre a milui cu boga|ie i cu Imbelugare. (n. aut.)
i

amenintarea

graiul cirtirii i vei

199

lesne toate cele de

mai sus, fiindca si eel ce miluieste va milui cu blindete, si eel insusi isi imparte; lui ca socotind imbelsugare, cu imparji altul va ce imparte la apara s-ar cum ca si osirdie, cu si strguinfa cu apara ll va altul si eel ce apara pe frateasca. dragoste cu asemenea face de va le celelalte toate si pe sine-si,
urindraul,
fi si vatamapoate dragostea fiindca si dragoste despre vorbit Fiindca a aici adauga Pavel trupeste, iubesc celor ce a tilharilor si iubirea toare, precum care Crestini smt mulfi Caci rautatea. inima din urasca ca Crestinii trebuie sa aceea de inima, si cu poftesc o adica inima, in rea fapta nu fac relele, dar au

eu cer de la voi nu numai a nu face trupul precum ca, vostru, sufletul cu inima si fapta rea, ci si a uri rauta|ile cu i inima pacatului pofta de curata fie sa aa pacatului, vostru e curat de fapta dragoste aveti sa sus mai zis v-am eel ce ca eu, socotiti voastra. Deci, sa nu va sa ca voi intre dragoste aveti sa cuvint acest nefatarnica, va indemn cu
Apostolul le zice acestora: Crestinilor,
unul altuia la cele rele! ca vreau cu totul dimpotriva, adica sa
ajutap:

Nicidecum! fiti atit

ci

va indemn sa socotip de despartiti de cele rele, tncit nu

mai

ales

numai

sa va departati de fapta raului

si

si

a pacatului,

ci

inca

de pofta raului,

si

cu cugetul vostru,

cu inima.

lipindu-va de lucrul bun,

ci trebuie a lucra rau, de cineva fugi numai a mintuire pentru Nu e destul {Psalm binele!" fa si rau, de Fereste-te scrisa: cea dupa binele si fapta buna, raul, urasca sa Crestinilor sus mai zis ce-le-a dupa 36:21). De aceea si Pavel, cu launtru, din numai nu adica bun, eel lucrul le cere si sa se lipeasca de

acum

inima

si

cu sufletul, sa iubeasca

si

sa pofteasca binele acesta

si

si

fapta buna.

Caci aceasta insemneaza lasa va aceea, De zice: femeii, i a barbatului dragostea pe maica sa si se va lipi de femeia sa" (Matei 19:5).

zicerea: lipindu-va", fiindca

Dumnezeu, unind omul pe tatal sau si

10 cu iubirea defrafi unul catre

Zice: Crestinilor,

altul fund iubitori,

unii

mai sus v-am poruncit a va iubi

toti sinteti frapl,

pe

alt;ii,

si sinteti

datori a face aceasta, fiindca

nascindu-va

to|i

dintr-un mitras

una si aceeasi din si scaldatoare sfinta din adica m.], [pintece, in elineste, n. dragoste sine-va intra ave^i sa nevoie de si drept maica, Sfinta Biserica. Deci e
328

De

aceea a zis Coresi ca dragostea Crestinilor trebuie a

iubitoare de Dumnezeu, fara de
cTtig,

fi

simpla, frateasca, grabnica,

fierbinte,

Ura de mmdrie.

(n. aut.)

200

iubire frateasca, pentru ca fratia, adica rudenia frateasca, din iubire

fratie.

din
i

dragoste se cunoate ca este

5 3 7

La

rindul ei, iubirea

3

dragostea se face

se tine de la fratie, adica de la rudenia frateasca.

dindu-va

intiietate

unul altuia cu

cinstea,

Aici, Apostolul invata chipul in care poate

frati intre Cretini, i zice: Fratilor,

de
i

voiti a

fi

ramine statornica iubirea de totdeauna iubitori de frati, tn-

timpinati-va unul pe altul cu cinstea

zicerea: dindu-va intiietate",
inte

cu primirea! Caci aceasta insemneaza adica fiecare sa-1 cinsteasca pe celalalt mai ina-

de

a-1 cinsti

acela pe

el.

11 nu lenevoi cu osirdia,
Fiindca multi par
zicind ca
a-i iubi

329

pe

ceilalti

cu mintea

din inima, dar prin fapta

aici,

nu dau mina de ajutor

fratelui lor aflat in nevoie,

fratii lor

Apostolul poruncete

nu

se cuvine a iubi Cretinii pe

numai cu mintea

cu un

pe linga aceasta, trebuie a se apara unul pe altul i a nu se lenevi, ci a se sirgui sa ajute i prin fapte pe fratii lor cei ce au trebuinta. La fel poruncete i loan eel iubit, zicind: Fiii mei, sa nu iubim numai cu cuvintul i cu limba, ci cu fapta i cu adevarul!" (1 loan 3:18).
gol cuvint,
ci,

fierbind cu duhul,

Ca i cum s-ar nedumeri vreun Cretin la cele zise inainte i ar intreba: i cum putem - o Fericite Pavele! - a nu fi lenevoi cu osirdia? La aceasta raspund ca din partea
fratii

SfTntului Apostol, care ar zice:

Va
fi

veti face nelenevoi,

mei, daca veti fierbe cu duhul, adica daca veti

detepti, osirdnici

fierbinti.
aici

Vezi ca Apostolul, dupa ce a numarat multe chipuri ale faptei bune, a zis: cu duhul fierbind"; caci eel ce va saviri faptele bune zise mai-naacela trage la sine
330
;

inte,
i

darul Sffntuiui

Duh

i,

infocindu-se de acesta, fierbe

zise,

clocotete

precum, dimpotriva, eel ce nu face bunatatile mai sus

329

i aici se

vede ca
i

lipsete imparta^itorul grai fiind",

ca sa

fie potrivita fraza

cu zicerea:

avind". (n. aut.)

Pentru aceasta,

marele Vasilie, intrebat fiind cine este eel ce fierbe cu duhul", ras-

punde ca

este cel ce face voia lui

Dumnezeu cu
Aa

osirdie infocata, cu pofta neobosita

Iisus,

cu

sirguinta neostenita,

mtru iubirea Domnului nostru Hristos

dupa cea

scriszi:

tntru po-

runcile Lui va voi foarte (Psalm 111:1)".

care, fierbind
scrie in

era acel dumnezeiesc Apostol [Apollo, n. m.]

cu duhul", vorbea

invata cu amaruntul in Efes despre

Domnul, precum

se

Fapte (Faptele Apostolilor 18:25). Pentru aceasta, vrind sa arate ca totdeauna trebuie

201

acela raceste ori

- mai

bine zis

si

stinge desavfrsit darul Sfmtului

in alta parte, zicind:

Duh.

De

aceea, acelasi Apostol porunceste

geti!" (1 Tesaloniceni 5:19).

Duhul sa nu-1

stin-

slujind Domnului,

Cind
dragoste

tu,
si

Crestine, esti iubitor de frafi,

cmd

miluiesti

bune pe care le-a atunci sa stii ca slujesti Domnului, precum zice aici Sfintul Pavel. Pentru ca Domnul primeste la Sine-i toate bunatatile pe care le faci fratelui tau, ori mai cu adevarat a zice - p!e insuji. i, ca si cum le-ar fi luat El Insusi si Lui I s-ar fi facut bine, asa i|i va da plata intru lmparatia Sa. lata unde a suit Fericitul

toate celelalte fapte

cu fa# lina, cind ai numarat mai sus Apostolul,

Pavel cugetul aceluia care savirseste faptele bune zise mai sus, zicind ca

acela slujeste lui

Dumnezeu

Insusi

12 bucuiindu-va intru nadejde,

Fiindca a cerut,Crestinilor sa faci bunatatile zise mai sus, fapte cu anevoie de ispravit, adica: cheltuiala de bani, osteneala trupeasca, strguinfa, mvafatura, aparare si celelalte - Pavel le arata acum ca vor ispravi acestea cu lesnire

dacS

vor avea in inima lor nadejdea rasplatirii ce va sa fie, bucurtndu-se si veselindu-se cu aceasta; pentru ca nadejdea bunatatilor viitoare lmbarbateaza sufletul
omului, facindu-1 mai mdraznet intru primejdii
si

osteneli.

rabdind intru necaz,

Aici, Apostolul arata
si alte

bunatafi mart pe care le dobindesc Crestinii

fie.

din nadejdea bunatatilor ce vor sa

Caci

ei se fac

mai Tngaduitori mtru

rfib-

darea necazurilor
aceasta cununi
"
*

si

ispitelor, si

si

daruri, inca

mai

prin aceasta dobindesc chiar din viafa inainte de a dobindi bunatatile acelea.

ingaduind intru rugaciune.

Dumnezeiasca i sfinfita rugaciune le este Cretinilor de mare ajutor spre a ispravi faptele bune pe care le-a numarat Apostolul. Despre aceasta zice aici
a aprinde in launtrul sufletelor noastre focul

Duhului

osirdia spre fapta bunS,

(...)

Dumnezeu
ari

a poruncit in
derii

Legea Veche: i
arderea de tot sS

a grit

Domnul

c^tre Moisi, zicind:

Aceasta e rinduiala

de

tot:

ramM pe
i

vatra jertfelnicului toata noaptea, pinS diminea{a;

i

focul jertfelnicului sa arda pe el

sa nu se sting*" {Levitic 6:8, 9). Vezi

zicerea: ,JDin

Dumnezeu

202

Pavel. i

nu a

zis simplu:

va

vefi ruga", ci:

ingaduind intra ragaciune", caci,

dei tu, Cretine,

nu

iei

Tndata cererea ta de la
331

Dumnezeu,

ateapta

Tngaduie

intru rugaciune i vei lua ceea ce ceri!

13 Facefi-vH parta$i

la trebuintele Sfintilor,

ca eel ce miluiete trebuie sa o faca intra blindete, cu acest cuvint indemnindu-i pe Cretini sa miluiasca fara osebire, i pe cei credincioi
i cinstitori

Mai

sus, Pavel a zis

de Dumnezeu,

pe

cei necinstitori. Iar

acum ii indeamna

deosebi pe Cretini sa-i miluiasca pe cei de o credinta cu dinii, bine-cinstitori de Dumnezeu, caci pe acetia ii numete sfinti". i nu a zis: dati cele de trebuin|a lor",
ci:

impartaiti-va", aratmd ca milostenia catre cei credincioi este

negustorie
voi

i citig

obtesc,

a celor ce o iau,

a celor ce o dau. Pentru ca

- zice - care miluiti,

i

le dati lor bani, iar

aceia care sint miluiti va dau voua

i

inapoi cerul

indrazneala catre

Dumnezeu.

nu a

zis:

faceti-va partai spre

indestularile sfintilor", ci: spre cele

de trebuinta"
Caci

ale lor, pentru ca astfel sa te

induplece pe tine, Cretine,

fara de

sa-i miluieti.

cum nu este

fapta ca de fiara

omenie
i

a acelor Cretini care nu-i ajuta pe fratii lor de o credinta la

trebuinfele

nevoile lor?

vinind iubirea de strainL

Pavel nu a
tul

zis:

intrebuintind iubirea de straini",

ci:

v!nind-o", cu cuvin-

acesta inva|indu-ne sa
i

nu ateptam sa vina
i sa-i

la noi i sa

ceara cei ce au tre-

buin|a,

abia atunci sa-i miluim, ci noi sa alergam

i sa-i

vinam pe
i

aceia,

aflindu-i ca

pe un bun vinat,

miluim, precum facea

Avraam

nepotul

sau Lot. Caci despre

a

Avraam
aflat

se scrie ca, vazind (pe cei

i

trei

Barbati), a aler-

gat spre intimpinarea lor de la ua cortului sau,

i

s-a inchinat pina la

pamint
ci

zis:

Doamne, de am
i

har tnaintea Ta, sa nu treci pe linga sluga Ta,

i

sa se ia apa

sa se spele picioarele Voastre

sa

Va

racoriti

de calatorie"

5
pamint
Domnilor, abateji-va
Voastre
(...)

la casa slugii Voastre, sa popositi i sa spalati picioarele

i ei au zis: Ba, in ulita

vom poposi.

Si i-a

silit

pe

ei si s-au abatut

Pentru aceasta,

Domnul, ca

sS-i

induplece pe oameni sa Tngaduie fntru rugSciune

'

sS nu se strimtoreze, le-a zis pilda judecatorului

partea potrivnicului
sS-i
ei, i

si

a vaduvei care-1 ruga

sa-i

faca dreptate din

care, suparindu-I prin rugaciunea cea deasa, 1-a tnduplecat

i

m sftrit

implineasca cererea {Luca 18). Vezi

n. m.],

in inainte-cuvintarea adunarii sfintitelor rugaciuni

aceasta. (n. aut.)

[Apantisma,

cea din nou

tiparita,

unde mult vorbesc despre

203

la dinsul"

(Facerea 19:1-3). Pentru aceasta a

de
straini sa

zis i Apostolul, in Epistola ca-

tre Evrei: Iubirea

au gazduit Ingeri" (Evrei 13:2).

nu o Vezi

uitati, caci
i

prin aceasta unii, fara sa

zicerii:

tie,

subinsemnarea

Va

imbratia-

za pe voi Gaius, gazda mea." (Romani 16:23).

14 Binecuvtntati-i pe cei ce va gonesc, binecuvintati-iy

nu-i blestemati!
altul,

Dupa
nu a
zis:

ce i-a invatat pe Cretini despre dragostea unuia catre

ii

dumne-

zeiescul Apostol

invata

acum

cum

se cuvine a se purta cu vrajmaii lor. i

nu

fiti

pomenitori de rau,
ci

fratii

mei, nici nu va razbunati asupra ce-

lor ce

va nedreptatesc",

a zis ceva mult mai mare: binecuvintati-i"

i nu-i blestemati",
i

adica:

graiti-i

de bine". i a adaugat aceasta:

ca sa ne invatam

noi, Cretinii, a

nu

fi

pomenitori de rau
i
ii

a nu-i blestema pe fratii notri.

lui Hristos,
ii

Fiindca eel ce, pentru Hristos

i-i

pentru porunca

binecuvinteaza

graiete

de bine pe

cei ce

prigonesc, acesta arata ca se bucura patimind

el.

pentru Hristos, Cei ce este iubit de

332

Iar eel ce-i

blestema pe cei ce
i,

il

prigo-

nesc arata ca nu se bucura patimind pentru Hristos

prin urmare, arata ca

nu-L iubete pe

flristos.

75 A va bucura cu
Pavel a folosit
rati-va!"
i

cei ce se

bucura

a plinge cu cei ce pling,

adica in loc de: bucu~
viteaz suflet trebuie sa
ci i

aici aceste graiuri nearatatoare,

de: plmgeti!". Caci

cu adevarat mare
sporete

aiba cineva nu numai pentru a nu zavistui bunatatile fratelui sau,

se bucura cu eel ce se bucura,
caci bucuria aceasta arata
333
i i

pentru a

se iscusete in faptele cele bune,

cu covirire ca

sufletul este

slobod de toata zavistia.

Fiindca mai mare lucru este a se bucura cineva cu cei ce se bucura decit a
plinge cu cei ce plmg.

Caci insai firea ne invata a plinge, facind pe prune

332

IncS

Domnul ne
(n. aut.)

poruncete: Iubiti-i pe vr3jmaii votri, binecuvtntati-i pe cei ce v&

i

blestem^, faceti bine celor ce v& ur^sc

rugati-vS pentru cei ce va bintuiesc

va prigonesc"

(Matei 5:44).
333

MScar ca

a se bucura cineva

impreuna cu

cei ce se

bucura este un lucru mai mare decit

a plinge
suflet

impreuna cu cei ce pling, aceasta din urmii e insa un lucru mai bun i mai folositor de decit a se bucura impreuna cu cei ce se bucur& cu bucurie trupeasca sj lumeasca, preclecit

cum

adeverete Ecclesiastul, zicind: Mai bine este a merge cineva in casa de plingere,'

in casa

de ospat" (Ecclesiast

7:2). i

baga de seama ca Apostolul a

cei

luat zicerea aceasta

de

la

inteleptul Sirah, care zice:

Nu te lipsi de

ce pling

intristeaza-te

cu

cei intristati !" (capi-

tolul7:36).

InsS aici poate ca s-ar nedumeri cineva pentru ce

Dumnezeu,

prin Isaia, poruncete sa

ne

mihnim pentru

noi insjne: ,J,lihniti-va pentru voi iniv8!'\ iar Pavel zice s& ne

mihnim pentru

204

sa plinga Tndata ce se naste

si

tragmdu-i pe oameni spre milostivire pentru ne-

norocirea altuia. Insa Apostolul ne Tnvata sa le facem pe amindoua: si sa ne bucuram Tmpreuna cu cei ce se bucura, si sa plmgem Tmpreuna cu cei ce
pling, adica: sa
fratilor nostri

avem o

asezare nezavistnica pentru sporirea

si

buna-norocire a

si,

nenorocirea
lorlalti,

si

de asemenea, sa avem cunostinta Tmpreuna-patimitoare Tntru primejdia lor, mihnindu-ne si durindu-ne pentru necazurile cepentru ale prigonitorilor
si

pina

si

vrajmasilor nostri.

16 aceiai lucru unul altuia cugetind,

Aici, Apostolul Pavel Tnvata iarasi despre smerita cugetare, caci in

Roma,

ca Tntru o mare mtelegerea

socoteste-1

si

Tmparateasca cetate, se afla boala

si

rautatea mindriei. Iar

sine-ti
si

zicerii este astfel:

si

Tu, Crestine,

te socotesti
si

pe

pe

fratele tau la fel

si

de mare ca
tine

tine!

Smerit

mare? Atunci mic Tl socotesti

asemenea, adica smerit si mic! In acest chip, cu aceasta cugetare, vei potrivi toata nemtocmirea si neasemanarea dintre tine si fratele tau. i nici pe sine-ti nu te vei socoti covirsitor si mare, nici
pe fratele tau? Socoteste-te

pe

pe

defaima ca pe un sarman si mic, unul deopotriva cu tine, precum te cinstesti pe sine-ti.

fratele tau nu-1 vei

ci-1 vei cinsti

ca pe

necugetind cele

inalte, ci

cu cei smeriti impreuna purtindu-va.

Aici, Pavel Tnvata Tn ce chip pot savTrsi Crestinii ceea ce a zis

mai

sus,

anume a cugeta

aceeasi unul pentru altul. Deci zice ca pot savTrsi aceasta daca vor goni mTndria si nu vor mai cugeta pentru sine cele Tnalte, ci se vor purta

Tmpreuna" - adica se vor pogorT si vor umbla Tmpreuna, simplu - cu cei smelesne de riti si le vor da mTna de ajutor si fratilor lor cei prosti [umili, n. m.] si defaimat. Adica trebuie sa le poarte de grija nu prin mijlocirea altor oameni, ci
ei Tnsisi,

precum

si

tatal

poarta de grija

fiilor sai si

capul madularelor trupului.

altii!?

este

Marele Vasilie dezleagS aceasta nedumerire, eel ce-i are sufletul curat, neavind pricina de

tilcuind zisa lui Isaia

intristare, dar,
i

zicind asa: ^ericit

pentru dragoste, nu cauta de

i

sine, ci

patimeste Tmpreuna cu madularul ce patimete

se Tntristeaza

plinge Tmpreuna cu cei

ce plTng, dupa

cum

zice Apostolul.

(...)

Iar

de nu

este cineva Tntru acest fel [curat cu sufletul

de

adica, n. m.], ci se tavaleste Tntru ale sale pacate, acesta sa se Tntristeze pentru sine, biruit fiind vrajmasul care Tl lupta. [...]" Asadar - dupa cuvintele acestui dumnezeiesc parinte - dreptul

trebuie a se Tntrista pentru

Iar

altii, iar

eel ce pacStuiete trebuie a se Tntrista pentru sine.

marele Tntre Parinti Varsanufie tTlcuiete aceasta zicere aa: A se bucura cu eel ce se bucura este a se bucura Tmpreuna cu cei ce savTresc fapta buna cea dupa Dumnezeu i care se
veselesc cu nadejdea bunatatilor viitoare. Iar a plTnge cu cei ce plTng este a Tmpreuna-patimi

cu cei ce pacatuiesc, Tntru pocainta pacatului, Tn

Domnul

nostru Hristos Iisus." (n. aut.)

205

Nu

va faced intelepti de sine-va!

334

Zice:

iva

Sa nu socotiti - o fratii mei Cretini! - ca va sinte^i de ajuns voua innu aveti trebuinta de a fi sfatuifi de altii, care sa va aduca aminte de
faceti.

ceea ce se cuvine sa
cotesc intelepti
i

Caci Proorocul Isaia

fi

ticaloete

pe

cei

ce se soi

pricepuji de sine, zicind: Vai celor priceputi de sine-i

maintea lorui

tiutori!" (capitolul 5:21).

De

aceea, oricit de injelept ar

fi

ci-

neva, de va socoti ca nu are trebuinta de sfatul altuia, este mai fara de minte
decit
tofi.

Caci, de multe ori, nici Tnteleptul

nu

infelege ceea ce se cuvine;

i

i,

dimpotriva, de multe ori eel neinjelept poate mjelege

Astfel, i marele Moisi, dei vorbea

afla

ceea ce se cuvine.

impreuna cu Dumnezeu, a avut trebuinfa de sfetnic i a ascultat de barbarul socru al sau, Ietro. De aceea mustra i Solomon pe acela ce se socotete pe sine-i mjelept, zicind: Daca vezi vreun om care se crede intelept de sine-i, sa nadajduieti mai mult de la un nebun
4

decit de la dinsul" {Pilde 26: 12).

335

17 Nu

rasplatiti

nimanui rau pentru rault

nu se razbune Cretinul asupra nimanui, i zice: invinuiefti pe eel ce Ji-a facut rau, de ce te faci vinovat

Aici, Apostolul invaja sa

Daca
334

tu,

Cretine,

ll

Apostolul a luat zicerea aceasta de

la

Solomon, care

zice:

Nu

fiji

intelepti

de sine-va!"

(Pilde 3:7). Iar marele Vasilie

telepti

- intrebat

fiind

de ce Apostolul zice
fiji

aici

sa nu fie Cretinii in-

de

sine-i, iar in alta parte zice:

Nu

neintelepfi!" (Efeseni 5:17)

- rSspunde

la

aceasta intrebare ca neintelept este eel ce

este acela care,

urmind cugetarilor

sale,

nu pricepe voia Domnului, iar mfelept de sine-i nu urnbia dupa credinja, in urma graiului lui Dumnenebun,
nici intelept

zeu. Deci, de voiete cineva a

nu

fi

nici

de

sine-i, este dator sa inteieaga

voia Domnului cu credinta intru Dinsul

zice:
i

sa urmeze intru frica lui

Dumnezeu

Apostoiului, ce

Noi surpam cugetarile

CSci omul este din

toata inai|area ce se ridica Tmpotriva cunotintei lui

lui

Dumnezeu

robim toata mtelegerea spre ascultarea

Hristos" (2 Corinteni 10:4,5). (n. aut.)

fire neimplinit i

nu poate

Intelege
lui,

de

sine-i toate cele

sfat

ce se cuvin,

avind numaidecit trebuinta, spre implinirea neimplinirii

aceia mai mici. Pentru aceasta
i
tf

de

de

la altii, chiar
tie firea

de ar

fi

zis

dumnezeiescul Hrisostom: Multe nu

sfatul altora,

omeneasca
vinde foti

multi, fiindca

li

s-a p&rut ca

nu au trebuinta de
i

au ales mai bine

a-i

losul socotintei decit a primi sfStuirea

a-i

indrepta greeala, au ales mai bine a nu

ci

decit

a primi sa inyete, netiind ei ca nu e invinuire a invata,

ci

a nu

ti;

ca nu e invinuire a invafa,
mare. Astfel, price-

fi

intru pacat, caci se poate intr-adevar i

de

la

un

om

mic

prost [simplu, neinvajat, n.

i

m.] a afla ceva din cele trebuincioase, care nu s-a aflat la eel injelept

pind aceasta, Moisi

care i-a
zis:

I-a ascultat
i te

cu toata blindetea pe

slujitorul

de

idoli (adica

pe socrul

sau),

Asculta-ma,

voi sfatui!" (cuvintul 13 catre cei ce-1 invinuiau pentru

i

marimea
inte-

inainte-cuvintarilor). Zice insa

leptul,

obteasca parimie [pilda,

n.

m.]:

Ceea ce n-a nimerit

aceea a aflat copilul ."

(n. aut.)

206

de aceeasj invinuire, cautind sa

el, Ji-a

faci i tu rau altuia? i

i

- daca

acela, rau fiind

i

facut rau

- de ce

rivnesti rautatea lui

voiesti a-i face rau

tu? i

vezi

-o

cititorule!

- ca Apostolul nu

a zis sa

nu rasplatim cu rau credinciode ar

sului Crestin, ci
fi.

nimanui de obte,

ori pagin, ori eretic si oricare altul

(Vezi

tilcuirea la stihul 15, capitolul al 5-a al epistolei Tntii catre

Te-

saloniceni.)

Purtati grija de cele

bune inaintea tuturor oamenilor!

*

Chiar aceasta e ceea ce zice Domnul in Evanghelie: Aa sa lumineze lumina voastrS inaintea oamenilor (...)" {Matei 5:16), i mai ales ceea ce zice

Solomon: Gindeste mai inainte cele bune inaintea Domnului si a oamenilor!" (Pilde 3:4). Iar cu cuvintele acestea Apostolul ne porunceste noua, Crestinilor, sa nu vietuim cu slava dearta, dupa plScerea i lauda oamenilor, pentru ca acesta e mare pacat i Proorocul blestema pe cei ce plac oamenilor, zicind: Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor" (Psalm 52:1). i Apostolul ne inva$a sa nu dam prilej celor ce cauta a ne invinui,
nici sa

pricinuim vreun pScat

sminteala, prin cuvinte ori prin fapte, cre-

dincioilor sau necredinciosilor,

precum

zice

in alt loc:

poticnire nici Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii lui

teni 10:32).

Nu fi|i piatra de Dumnezeu" (7 Corin-

Deci - in scurt a zice - Apostolul cere de la noi sa avem, prin aceasta purtare de grija a celor bune, via|a nesmintitoare i neimpiedicatoare, fiindca mul^i sint cei ce pindesc viafa noastra i cauta sa afle vreo meteahna ca sa ne invinuiasca.
if

18 Daca

este

cu putinta, pe

cit sta in

puterea voastra, fiti in pace cu

toti

oamenii.

Bine a zis Apostolul aici: de este cu putinta", fiindca de multe ori nu putem avea pace cu toji, atunci cind pricina este pentru buna-cinstire de Dumnezeu sj credinja, sau pentru porunca lui Dumnezeu si pentru ajutorul celor ce sint nedreptafiji. Deci zice: Tu, frate, fa ceea ce poti din partea ta, si nu da ni-

manui pricina
cinstire

i prilej

de gilcevi

de

tulburari. Iar

daca vei vedea ca buna-

de

runca

lui

Dumnezeu se vatama si se razboieste de cei potrivnici, sau ca poDumnezeu este defaimata i caicata invederat, stai i lupta-te vitenu omul,
ci

jete pentru adevar, vrajmauind

paginatatea

si

rautatea lui! Iar de

om
a
fi

sa-ti fie

mila

sa por|i grija de mintuirea

lui! Astfel, lucrul acesta,

ce pare
i

cu neputinta, se poate face, daca din partea

ta vei

fi

in pace cu oamenii

te vei lupta

numai impotriva

paginata^ii

a nedreptafii

lor.

207

19

Nu

va razbunati singuri, iubitilor, ci

dad loc

urgiei (lui

Dumnezeu),
Zice

caci scris este: A Mea este razbuna Domnul" (Deuteronomul 32:35).

n. dreptate, singuri faceti va nu [sa razbunati Zice: Voi, Cretinii, sa nu va razbune Se El sa ca pentru Dumnezeu, lui urgia m.], ci dati loc si lasati totul la sau nedreptatit v-au ce acelora asupra sa faca dreptate, n. m.]

[sa rasplateasca,

v-au facut rau. Caci, daca va razbunati voi,

iar

daca voi nu va

veji

nu va va mai razbuna Dumnezeu; si amar mai negresit razbuna Se va Dumnezeu razbuna,

Moisi

Dumnela de este izbinda ca zice Ieremia Proorocul cuvintul aceluia. Inca si cei pe mingiie sa ca pentru acestea zice Apostolul zeu" (capitolul 50:15). Insa
mici
la suflet,

asupra razbunarea vedea a decit altceva nimic care nu doresc

vrajmailor
336

lor.

razbunarea oprete singur razbuna se Cel ce aa: aceasta Procopie ,ttlcuiete zicerea i taie irul dumnezenedreptati, fac celor ce urmeazSL care Dumnezeu, [pedeapsa, n. m.] lui,
ietii

pronii" (foaia

datoriilor preoteti, capitolul 37) zice aa: a Iar ci de neputinta barbatie, de lucru e nu razbunarea Caci De ce voiti a va razbuna, Cretinilor?
intTi

927 a celor cinci carti). dumnezeiescul Ambrozie (in cartea

idetemere."
zice ca a iubi cineva
.

. .

al tarn, iar lucru e iubete eel ce-1 pe Iar dumnezeiescul Hrisostom dumnezece pentru dumireti nu te Iar de darului". [. .] a-1 iubi pe vrajmaul sau este lucru al ce i cei de alt vreme de darului", al este lucru vrajmaul iubi pe iescul Hrisostom a zis ca a asupra doilea al Cuvintul Atanasie (in marele rSspunde neam au sSviftit aceasta, vezi ce

Cretic*ci osebire, este Elini bune i faptele lucreaza ce minilor), care zice ca intre Cretinii i de aceea, impreuna cu mindrie cu i siava Elinii cu iar smerenie, ji lucreazS fapta buna cu

fapta buna, ei aveau impletita

rautatea (la Coresi).

ta

aceasca raspunde urgiei", da|i loc zicerea: Tnseamna ce Iar marele Vasilie, fiind mtrebat dreapta, sa falca peste bate te Celui ce scris: cum s-a dup raului, este a nu sta Tmpotriva

i-o intorci i

pe cealalta!"

i:

C!nd va gonesc dintr-o

mari
la suflet,

cetate, fugiti intr-alta!" (din hotanrile

pe

scurt, 144). (n. aut)

337

Caci

Cretinii cei adevarati i

care vor a se mintui, nu se cuvine

i

a-i

da pe

vrajmaii lor,

pentru ca sa se rzbune, spre osinda

la suflet,

judecata

lui

Dumnezeu, precum

fac unii

la de pedeapsa gaseasca Sa-i vrajmai: pentru care zic Cretini neintelepti i mici bun, ci cu scopul i scop ftra i dragoste far* razbunarea lasa cuvine a se Dumnezeu! Caci nu decit rau mai este lucru Acest Dumnezeu. asupra lor mai rau socotinta de a lasa sa Se razbune i Se pedepsete ctnd Dumnezeu, caci moarte, de pedeapsa i judecata pe vrajmai
a-i

da

acela la munca pe dindu-1 dreptate, cu dei covirire, cu aceasta face cuiva, razbuna asupra mtinile cineva in cadea a este lucru !nfricoat Pavel: i cea vesica. Pentru aceasta zice

pedepsi poate oameni dintre Cine zice: Hrisostom i 10:31). {Evrei Dumnezeului celui viu!" putin, dupa cind, i neam? atTta pierdut i a potop facut aa cum a pedepsit Dumnezeu, ctnd a
a plouat foe din cer
i i-a

pierdut pe

toti

de nSprasna?

Ce pedeapsa omeneasca

poate

fi

astfel?

208

20 Deci9 daca vrajmaul tau flaminzete, hranete-l! Daca inseteaza, adapa-l! Caci, facind aceasta, gramadeti pe capul luijeratic defoc.

Cu
sofie
i

aceste cuvinte, sfmtul Apostol cere de la noi, Cretinii, mai multa filo-

rabdare decit cea de mai sus. i zice:

fi

Dar ce spun
faceti
i

eu, ca voi, Cretinii,

se cuvine a

in pace cu toti ?
!

Eu va

poruncesc sa
sa-i hraniti

bine inca

vrajma-

ilor votri i eel or

ce va nedreptatesc,

aceasta, veti gramadi carbuni aprini

pe capul

sa-i adapati, caci, facind 338 lor. Apostolul zice insa

Caci,

precum

iubirea Lui de
te

oameni

este mare, tot aa e

munca"

(cuvintul al 9-lea la 7 Co-

rinteni).

Apoi, a nu

rSzbuna asupra vrajmailor, avmd Tns& socoteala ca mai rau sa Se

lui

razbune asupra lor Dumnezeu, e lucru strain de porunca

lor.

Dumnezeu
lor,

de morala Cretinia-L ruga pe

Caci Cretinii

sint datori

nu numai

a-i ierta

pe vrajmaii

dar inca

Dumi

nezeu sa nu Se razbune asupra lor

aa le poruncete

i s&-i

pedepseasca,

ci sa-i ierte i s5-i

mintuiasca. FiindcS

Dumnezeu

Cretinilor, zicind: ,^ugati-v& pentru cei ce va bintuiesc

i

va

prigonesc!" (Matei 5:44), intelegere pe care o arata

Apostolul mai jos, la stihul 21.

l&sa in

Dar poate se nedumerete cineva cum Domnul

nu r^spundea cu ocara; patimind, nu ameninta,
ci ii

Ti

seama

lui

Dumnezeu pe

aceia

care-L oc5rau i-L bateau? C5ci Apostolul Petru zice despre Mintuitorul: Care^ ocarit fiind,

seama Celui ce judeca cu dreptate" (7 Petru, 2:23) - adica lui Dumnezeu. La aceasta raspundem c5, intr-adevar, Domnul Ti Iasa fn seama lui Dumnezeu-Tatal pe cei ce II ocarau i pe rSstignitorii Sai, dar nu cu scopul de a-i pedepsi i a Se razbuna asupra lor, ci pentru ca sa-i ierte i sa lase pacatul lor. i aceasta este aratata din rugaciunea pe care a facut-o pentru d!nii pe cruce, zicind: Parinte, lasa-le lor, ca nu tiu ce fac!" (Luca 23:34). lar marele Vasilie tilcuiete aceasta zicere aa: Suferirea de rau a lui Hristos a doborit semetia diavolului, caci El nu S-a miniat asupra celor ce II ocarau, ci i-a lasat in seama Celui ce judecS cu dreptate" (in Cuvintele ascetice). i nu numai ca nu se cuvine Cretinilor a se razbuna asupra vrajmailor, dar nici a se plinge de ei, precum poruncete Iacov fratele Domnului, zicind: Nu vS plingeti, fratilor, unul tmpotriva celuilalt, ca s& nu v5 osinditi!" (capitolul 5:9). Iar inteleptui Fotie tilcuiete aceasta zicind ca este mult mai cu lesnire a nu te plinge impotriva vr5jmailor decit a nu te razbuna asupra lor; c^ci, daca savtreti lucrul mai anevoios, cu cit mai virtos poti a-1 face pe eel lesnicios, adicS a nu te plinge impotriva lor. [...]" (Amfilohia, Tntrebarea 197). (n. aut.) Inteleptui Fotie zice ca aceti carbuni" de care vorbete aici Apostolul smt focul ispitelor i al necazurilor pe care eel ce a facut nedreptatea le-a pricinuit celui nedreptatit, foe care se Tntoarce asupra capului celui vinovat. Sau, carbunii aprini" se afla pe capul celui ce
15sa in

a facut nedreptatea din pricina facerilor de bine ale celui nedreptatit,

rau fratelui s&u

acetia sint gindurile

cele Tnfocate ale caintei, pe care vinovatul le Tntoarce Tn mintea sa, panndu-i rau ca i-a facut

- dupa

acelai Fotie.

Tnsemneaza Tnca i aceasta noima cu adevarat vrednica de cuvint, anume ca Dumnezeu nu Se razbuna spre ajutorul aceluia care cu rea socotinta lasa pe vrajmai acelai sfmtit Fotie

seama lui Dumnezeu. Nu, fiindca Dumnezeu apara cu adevarat i razbuna, dar numai omului bun i blTnd, nu i celui ce se razbuna cu mTnie i cu voie rea, sau celui ce, prin facerile de bine, viclenete sa faca rau vrSjma^ului sSu. [...] Caci eel ce face bine vr8jmaului sau cu scop rau, pentru ca sa-1 pedepseascS Dumnezeu mai mult, acesta se biruie de rautate i
ul s3u Tn
Ti

pierde plata (Amfdohia, Tntrebarea 51).

[...] (n. aut.)

209

aceasta ca sa mingiie slabiciunea

micorarea de suflet a Cretinului cu nafaca mai osirdnic spre a face bine ace-

dejdea pedepsei vrajmaului

lui i sa-1

luia; fiindca, celui nedreptatit, alta nu-i este

mai dulce
339

i
i

mai de

dorit decit a
i-ar

vedea

cum

e pedepsit eel ce i-a facut nedreptate.

ai

Ca

cum

Apostolul

zice acestea: Voieti, tu, frate ce

fost nedreptatit, sa te razbuni asupra acei

luia ce ti-a facut nedreptate? Fa-i bine,

atunci te razbuni

mai mult! -

caci

pentru aceasta a

zis:

vei gramadi carbuni aprini pe capul lui", aratind cu

acest cuvint pedeapsa pe care i-o pricinuiete cu facerile de bine.

i

La

fel

a zis
li

mai

sus:

Sa nu

se minie Cretihii ce sint nedreptatiti asupra celor ce

ne-

dreptatesc, ci sa dea loc asupra lor urgiei lui

Dumnezeu.
i

Apoi, Apostolul a zis cuvintul acesta ca sa Tnfnneze

frica

sa intelepteasca cu

pedepsei pe Cretinul ce a facut nedreptate,

lui,

ca acela sa se prefaca din

rautatea
sf?rit,

vazind ca

se face bine de catre eel pe care 1-a nedreptatit. fn

i

Apostolul a zis aceasta pentru ca

Cretinul eel nedreptatit sa se

schimbe din voia sa cea pomenitoare de

i
fi, i

rau; fiindca, hranindu-1, i

adapmdu-1

bine-facindu-i vrajmaului sau, el ajunge sa se moaie, oricit de impietrit ar

sa-1

iubeasca pe vrajmaul sau

sa nu-i mai doreasca pedeapsa.

21

Nu te lasa biruit de rau,

ci biruiete raul

cu binelei/
i

Cu
pa
i

aceste cuvinte, Apostolul arata ca Cretinii nu trebuie a hrani,

i

a ada-

a face bine vrajmailor lor cu scopul

cu socotinfa' ca Dumnezeu sa Se
sint

rar.bune asupra lor, pedepsindu-i

mai mult. Nu! Caci, daca fac aceasta,

zice: Cretine,

mai

rai decit to|i facatorii

de rau. i
tai

nu

te lasa biruit

de rau,
fa-

adica nu face bine vrajmailor

cator de rau
i

razbunator, caci,

cu voie pomenitoare de rau. Sa nu ajungi daca faci acestea, vei fi biruit de rau, i nu
din rautatea
li

vei

birui raul. Sirguiete-te i nevoiete-te sa-1 biruieti

pe vrajmaul tau cu buFiindca vrajmaul tau impietrit

i Ti

natatea

cu blmdetea
tu, eel

sa-1 prefaci

lui.

cind vede ca
nemilostiv,

nedreptatit de

el,

faci bine,
ii

macar de este

macar

fiara neimblinzita
i

negreit

va preface rautatea,

va
a

cere iertaciune de la tine

se va indrepta. Deci ceea ce a zis mai sus pentru

mingiierea Cre^tinilor celor mici de suflet,

aratat

acum Apostolul

a mdreptat

mai

desavirit.

Pentru aceasta zice

vrajmai, dorind ca ei
sa"

si

Teodorit: Dar trebuie a

sti

ca nu cu aceasta se cuvine a vindeca pe

a ad&ugat acestea
(n. aut.)

ia

mai mari pedepse. Caci dumnezeiescul Apostol

vnnd sa stingS focul

celui nedreptatit, iar

nu

ispitindu-se a creste raul

cu binele ."

210

CAPITOLUL XIII
I Tot sufletul sa se supuna stapinirilor celor coviritoare,

Fiindca a mdreptat destul moralitatea ascultatorilor Cretini

sa fie catre vrajmaii lor cu
zice lor

i-a Tnvatat
le

buna aezare
li

nepomenitori de rau, Apostolul

acum
i

aceasta porunca, adica

invata ca tot sufletul"

ori preot,

ori arhiereu, ori

monah,

ori apostol

- nu doar

sa se piece,

ci

sa se supuna sta-

pinitorilor

incepatorilor din afara [dregatorilor, capeteniilor lumeti, n. m.],

fiindca aceasta supunere

nu rastoarna buna

cinstire

de Dumnezeu
lui

credinta.

Apostolul poruncete insa aceasta ca sa arate ca evanghelia

invafa razvratirea
i

Hristos nu
i

nesupunerea catre
340

stapinitori, ci chiar

buna-cunotinta

buna-supunere catre
caci

dinii.

nu este stapinire fara numai de Dumnezeu sint rinduite.

la

Dumnezeu;

iar cele ce sint, de

Opt pricini num&r& aici Pavel pentru care se cuvine a se supune Cretinii stapinirilor: 1) fiindca este porunca a lui Dumnezeu; 2) fiindca mcepatorii (ori dregatorii) i stapinitorii sint slujitori ai lui Dumnezeu; 3) fiindca pedepsesc rautatea cu sabia; 4) fiindca se cuvine a ne supune lor pentru ascultare; 5) fiindca Dumnezeu osindete pe cei ce nu asculta de staptnitori; 6) fiindca pentru aceasta se dau stapmitorilor dajdii; 7) fiindca insuirea Cretinului este a cinsti pe
cei

340

mai mari;
i

8) fiindca se

cuvine a ne supune lor pentru pacea obteasca

(la Coresi).

Pentru

aceasta zice

Petru: Supuneti-va, pentru

Domnul,

orinduirii omeneti, fie imparatului, ca malt

stapmitor, fie domnilor, ca unora ce sint trimii de el asupra facatorilor de rele spre pedeapsa, iar

pentru facatorii de bine spre lauda; ca aa este voia

lui

Dumnezeu"

(/

Petru 2:13).

Dar

se cuvine sa

luam aminte

cind.se intimpia ca vreun stapinitor din afara, de alta

lepadam de credinta noastra ori sa caicam vreo porunca a lui Dumnezeu - atunci se cuvine a nu ne supune lui, ci sa ne impotrivim pina la moarte, aducincredinta, sa ne sileasca sa ne

du-ne aminte de cuvintul Apostolilor pe care

1-a zis catre incepatorii Iudeilor:

Se cuvine a ne
de cuvintul
lui

supune mai mult

lui

Dumnezeu

decit oamenilor" (Faptele Apostolilor 5:29),

i

David: i graiam intru marturiile Tale inaintea imparatilor,

Iar injeleptul Teodorit, tilcuind aceasta zicere, arata
lui.

nu

ma

ruinam" (Psalm JJ8).

ca stapinirea nedreptilor nu e hirotonie a

Dumnezeu, ci iconomie a Lui". Caci Dumnezeu, fiind blind, da stapinitori care sa cinsteasca dreptatea, dupa cum zice: Va voi da pastori dupa inima Mea, care va vor pastori cu tiinta
i

pricepere" (Irimia 3:15);

i iarai:

Voi intoarce judecatorii

tai i stapinitorii tai

sa judece ca

la inceput, i

dupa acestea
a-i

te vei

chema
ii

cetate a dreptatii, mitropolie credincioasa, Sion"

(Isaia 1:26).

Vrind insa

pedepsi pe cei ce greesc,

Dumnezeu ingaduie

fi

stapiniti i

de

dregatori rai, caci zice: i batjocoritori

Stapinitorii tai

vor stapini pe ei" (Isaia 3:4). i

iarai zice Isaia:

nu se supun

i sint

partai ai furilor, iubind daruri, cautind rasplatire" (Isaia

1:23). i Iezechil zice: Dregatorii ei in mijlocul ei, rapind

tru silnicie" (Iezechil 22:27). i

ca nite

ciini, sufletele

mincind
lei

in-

Sofonie zice: Dregatorii

ei sint intr-insa

ca nite

racnind,

judecatorii ei ca nite lupi de Arabia care nu

mai lasa pe a doua

zi" (Sofonie 3:3). (n. aut.)

211

Ce spui - o Fericite Pavele? Fiecare tncepator i staptnitor s-a hirotonisit de Dumnezeu? Nu zic aceasta - ne raspunde dumnezeiescul Pavel - nici nu
vorbesc pentru fiecare tncepator in parte,
al

ci
i

de obte pentru lucrul

incepatorie in
i

stapinirii i

incepatoriei. Caci faptul de a

i

fi

stapinie

incepatori

a stapini, iar
fi

altii

fi

povatuiti

stapiniti,

lume - adica unii.a TncTt a nu se face neacesta este lucrarea

cuviinta

a nu
i

lucrurile

cu susul in jos

tulburate

intelepciunii

proniei lui

cepator

staptnitor fara

Dumnezeu. De aceea, Pavel nu a zis ca nu este tnnumai de la Dumnezeu", ci a zis ca nu este stapiaici

nire". Astfel,

Pavel vorbete

pentru lucrul acesta osebit

al incepatoriei

341
,

Domnul se potrivete femeia barbatului" {Pilde 19:14). El nu zice ca Dumnezeu ii impreuneaza pe barbati cu muierile - fiindca, daca ar fi aa, ar msemna ca-i impreuneaza i pe cei ce se impreuna cu curvie, cu prea-curvie i cu alte fapte neiertate - ci zice ca Dumnezeu a
ca
fi

Parimistul, cind zice ca de la

facut nunta, pupind oamenilor aceasta lege de la inceput, de a

fi

barbat

fe-

meie, precum zicea

put, barbat
i

Domnul

in Evanghelie: (...)

Cel ce i-a facut din incesint

femeie

i-a facut"

(Matei 19:4). Deci toate stapinirile

nnduite

Vrednic de luare aminte este pentru ce Pavel zice ca tncepatorul

este slujitor al lui

(iar

nu incepatori a)

Dumnezeu
lui

celelalte

asemenea? Spre dezlegarea nedumeririi, se poate

spune ca nu numai stapinirea

inte-povStuitoarea voie a
si

incepatoria sint nnduite de

ci i fiecare stapinitor

Dumnezeu,
si

Dumnezeu, adica dupa inasi dregator. Dar care dregator

staptnitor? Acela ce are stapmirea

i

dregatoria dupa lege, eel adevarat, eel vrednic de ince-

patorie

dregatorie, iar

nu

eel

ce e

tiran, caci

aa se da de la

Dumnezeu oamenilor dupa ma-

inte-povatuitoarea voie a Lui,

nezeu" (Pilde 21:1).

na
TncepStor

dupa cum s-a sj zis ca inima imparatului este in mina lui DumCaci - dupa marele Vasilie - tmparatia este o epistasie (adica stare asui, iarai, acelasj

pra sau zapciuire) legiuita.

ai, fii

Vasilie

- ttlcuind

aceasta zicere a lui Isaia: Hai-

al

nostru!" (capitolul 3:6)

hotarate care este adevaratul tncepator, zicind:

Adevaratul Tncepator nu se cunoaste din semnele din afara

- cum

stnt porfira,

hlamida
i

coroana tat

ci

dintru a avea fapta

buna tncepatoreasca. Caci,

sj

eel

ce e staptnit de tndulciri a staptni. Iar tmparatii

i

pur-

de

felurite pofte, fiind

rob

al pacatului, este neiscusit catre

stapt-

nitorii

care nu sint legiuiti, curati

adevarati,

nu

sint dati

de catre Dumnezeu (adica dupa po-

vatuitoarea voie a lui

smt vrednici a se
al

Dumnezeu) decit dupa al doilea chip, adica dupa ingaduinta. Acetia nu numi nici imparati, nici staptnitori, ci numai tirani, gonaci i potrivnici, prenumeste satana", adica potrivnic, pe Ader, imparatul Siriei, daca cineva ar voi sa spuna ca Solomon zice din partea lui Dumnezeu ca
Scriptura
tl

cum dumnezeiasca
Damascului. Iar
prin

Mine imparatesc

tmparatii,

cei puternici scriu dreptatea

(...)

prin

Mine

staptnesc

pammtul
precum a

tiranii" (Pilde 8:15, 16),

mspundem
cei saraci

catre aceasta

prin imparati" se tnteleg cei saraci cu duhul, cei ce se

zis

cu Sfintul Grigorie al Nyssei, ca Tnvrednicesc de vesnica imparatie,

lor este tmparatia cerurilor"; iar
sj

Domnul:

Fericiti

cu duhul, ca a

puternici" sau silnici" sint numiti cei ce silnicesc tmpotriva patimilor

pacatului;

nu se fac robi
cu ajutorul
(n. aut.)

de asemenea, prin

tirani" se tnteleg cei

toti

ce lupta tmpotriva democratiei patimilor,

prefactnd-o in monarhie. CSci

adevaratei tntelepciun'i a lui

acetia se tnvrednicesc a se face astfel

(in

Dumnezeu

Cuvintul al treilea asupra

lid

Evnomie).

212

pann
telui

asupra fiului sau, stapinirea barbatului asupra femeii sale, a dascalului asupra ucenicului sau i a stapinului asupra erbului sau, ori stapinirea care se
afla la vietati, la cele

cu cite patru picioare, la cele zburatoare, la peti i la cele ce se numesc entoma (insecte), precum la albine. Pentru ca neincepatoria
i

nestapinirea este pretutindeni lucru rau

princinuitor de tulburare.

2 De aceea, eel ce se impotrivete stapinirii se impotrivete Dumnezeu. Iar cei ce stau impotriva vorfijudecati.
Pentru a nu putea Cretinii sa zica:
defaimi pe noi, care

rinduielii lui

Fericite Pavele!

- ne

micorezi

ne

avem

sa dobindim imparatia eerurilor, fiindca ne supui

sub incepatori

stapinitori lumeti

- Apostolul
lui

arata aici ca eel ce se

Insui.

supune

stapinirilor i incepatoriilor se

supune

Dumnezeu

f i zice un cuvint

chiar mai infricoat,

nu se supune
zeu,
i

lui

acestea. Iar acela

anume cancel ce nu se supune stapinirilor sta impotriva i Dumnezeu Insui, Celui ce a aezat i a rinduit stapinirile ce sta impotriva lui Dumnezeu va fi pedepsit i de Dumnesta; caci

de oameni, adica de inii stapinitorii impotriva carora arata zicind ca cei ce se impotrivesc ii vor lua judecata".
fried a faptelor
ifla

aceasta

it

Zice: Cretine, te temi

i te

cutremuri de stapinitori ca nu

cumva

sa te pe-

depseasca? Atunci cind

porti grija

faci binele, nu! Ori

nu cumva

te infricoeaza

cind

de fapta buna? Ba! Ci, de vei face binele i fapta buna, dregatorul te va lauda mai mult decit ceilalti oameni. i nu numai ca nu te oprete a face binele, ci inca te i ajuta la aceasta. Deci, cind il ai laudator i ajutator al tau pe
stapmitor, pentru ce

nu

te

supui?

4 Caci ea
i

este sluga

lui

Dumnezeu

spre binele tau.

Zice: Stapinitorul lucreaza impreuna cu voia lui

Dumnezeu. De
342

pilda,

Dumnezeu
tul,

iti

poruncete prin Evanghelie sa

te

fii

intreg-intelept [curat

cu cuge-

feciorelnic, n. m.], iar stapinitorul poruncete prin lege la fel.

iti

Dumne-

zeu
iti

poruncete a nu
i

lacomi la averi,
i

nici a rapi lucrul strain; acelai lucru

i

poruncete

stapinitorul,

pentru aceasta ade

i

te

judeca. Astfel, stapi-

nitorul ni se face impreuna-lucrator

ajutator catre fapta buna,

daca

vom

lua

342 ?

Intr-adevar, dei pare de necrezut, a fost o

vreme cind
m.)

insi legea civila

pedepsea cur-

via, in loc

de a o incuraja, precum face

astazi. (n.

213

aminte

ne

vom supune
!

lui.

Pentru aceasta zice Solomon: Placute sint impa-

ratului buzele drepte

(Pilde 16:13).

lar defaci raul, teme-te, caci

nu poarta sabia

in zadari;

Zice: lar daca tu, Cretine, faci raul, atunci trebuie sa te temi de stapinire,
caci

- dupa

Parimistul

uriciune e imparatului acela care face rele" {Pilde

16:12). Incit

nu

staptnirea pricinuiete frica, ci rautatea noastra, din pricina ca-

reia se abate asupra noastra sabia stapinirii, adica puterea sa pedepsitoare.

Caci dregatorul

stapinitorul

nu

este incins cu sabie in zadar, ci pentru ca sa

fiind intr-armat ca

pedepseasca pe cei vicleni

asupra acelora care greesc

i rai,
i

un osta infricoat

stind

pacatuiesc.

Caci este slujitoare a lui Dumnezeu

celui eeface raul. StapTnirea
stete fapta

razbunatoare a miniei Lui asupra

zice
i

plinete voia lui

Dumnezeu
buna
i

atunci
i

cmd

lauda

cin-

bunav

atunci

cmd

intrebuinteaza sabia

puterea pedepsitoare.

Caci, pedepsind rautatea, ea apara fapta

face slujba lui

i

Dumnezeu.
frica

Fiindca cei mai multi oameni de

nnd nu

Dumnezeu,
i

cit

de

frica stapinitorilor.
i

De

de aceea, stapinitorul - fiindca razbuna

fac binele
fapta
i

buna din
rai i

apara pe eel imbunatatit

i

fapta buna,

pedepsete pe cei

rautatea

cu dreptate se numete

este slujitor i sluga a lui

Dumnezeu.
urgie, ci i pentru

5 De aceea,

e nevoie

a va supune nu numai pentru

contiinta.
Cretinii

zice
i

- trebuie

a se supune stapinitorilor nu numai pentru a nu

cerca

atit

urgia

pedeapsa

lui

Dumnezeu,
i

cit i

a stapinitorilor inii rinduiti

de El, fiind pedepsiti cu

certari nesuferite, ci trebuie a se

supune

lor i pentru a

nu

arata ca sint

oameni

fara contiinta

nemultumitori pentru facerile lor de

fost stapinii

bine. Caci stapinitorii fac

afla, intarind i
torii

mult bine

cetatilor, satelor i locurilor in care se

fi

rinduind viata oameni lor. Fiindca, daca nu ar

fi

in lume, negreit toate s-ar

i

pierdut, toata pacea s-ar

fi

ridicat

toata

iconomia
fi

inghitit

buna rinduiala politica s-ar fi stricat, pentru ca cei mai puternici ar 343 Deci i contiinta ta, Creatine, sa te piece a-i pe cei mai slabi.

343

Aceste lucruri se petrec intocmai in democratic, care nu e un sistem de conducere,

civil,

ci

anarhie bine ginditS, un necurmat rSzboi

nimicitor pentru toate na|iile, chiar daca nu se

arata stngeros decit in anumite r&sfimpuri. (n. rn.)

214

cinsti

pe

stapinitori, care

iti

daruiesc aceste bunatafi,

sa te supui

lor,

chiar

daca frica de pedeapsa stapmitorilor nu te-a Tnduplecat a face aceasta.

6 Caci pentru aceasta platiti i dajdie.

Zice:
iti

Tu

insuti, Creatine, marturiseti i adeverezi

i

cu fapta ca

stapinitorii

fac bine, fiindca dajdia

birul

pe care
i

le dai lor sint plata acestor faceri

i el

de

bine. Caci este aratat ca tu dai dajdia i birul stapinitorului pentru ca

pri-

Caci oamenii nu s-ar fi Tnduplecat niciodata sa plateasca dajdii stapmitorilor, daca nu ar fi cunoscut ca ei inii citiga i li se face bine din purtarea de grija a acestora, ei dormind fara de grija, iar dregatorii i stapinitorii priveghind pentru paza lor. i vezi - o cii

vegheaza

poarta grija pentru paza

pacea

ta.

titorule!
rile,

- intelepciunea marelui Pavel, pentru ca

i

el

arata ca dajdiile

biru-

care sint din fire ingreuietoare

suparatoare pentru supui, e drept a se

da stapmitorilor, ca nite recunoateri ale purtarii de grija i a facerii de bine din partea lor; i, prin urmare, Apostolul a dovedit din aceasta ca dajdiile i birurile sint uoare i pricinuitoare de bucurie.

Caci sint

slujitori ai lui

Dumnezeu, cu aceasta indeletnicindu-se

neincetat

De
dajdii

aceea
i

zice

i lui

Dumnezeu
ca
i

Ii

e placut lucrul acesta, a da Cretinii

dari stapmitorilor, pentru

ei sint slujitori ai Lui.

Caci

Dumnezeu
i

voiete ca in

lume sa
i la

se afle pacea

fapta

buna

sa se

curme razboaiele
i

toata rautatea,
nitorii,

aceasta voie a Lui sint rinduiti ca slujitori

i

lucratori stapi-

care ostenesc intru obteasca aezare a oamenilor

lupta pentru pacea

obteasca. i cu aceasta se indeletnicesc, staruind, pentru ca noi, supuii, sa

petrecem fara tulburare

alta parte

in linite.

De

aceea, acelai Pavel poruncete

i

in
i

nu numai sa ne supunem imparatilor

dinii.

stapmitorilor, ci sa ne
noi, supuii, sa

rugam pentru
viata panica
tita intru

Pentru ce folos? Pentru ca

i

petrecem
i lini-

i linitita,

caci zice: (...) ca sa petrecem viata panica

toata cucernicia

buna-cinstire de

Dumnezeu"
lui

(1 Timotei 2:2). Iar

daea yreun stapinitor folosete rau stapinirea data

nu

pricinuiete nici

o vinovatie

stapinirii i celor

Dumnezeu, aceasta bune, pentru ca vinovatia nu

de
la

cade asupra

stapinirii, ci

asupra aceluia ce are stapinirea.

7 Dari deci tuturor cele ce sint de dat: celui cu dajdia, dajdia; celui cu zeciuiala, zeciuiala; celui cu fricq, frica; celui cu cinstea, cinstea.
Zice: Creatine,
ai

datorie neaparata sa

fii

bine cunoscator

muitumitor

stapmitorilor. Platete aadar ceea ce eti dator tuturor celor ce au osebite sta-

215

piniri;

precum, de pilda, celor ce

i

li

se cuvine dajdia (adica darea ce se zice de

cap"), platete-Ie

tu pentru capul tau; celor ce le eti dator zeciuiala, ce se

i tu.

da pentru pamint (care se zice dijma"), platete-le-o

ci i frica eti

nu numai
i

bani,

dator sa

ai

pentru stapinitori, adica ruine

cucernicie,

sa le

dai cinste coviritoare. Caci frica este

tern cei ce fac raul,

de doua feluri: una este aceea cu care se mustrindu-se de contiinta lor. Frica aceasta a oprit-o
te

Pavel mai sus, zicind: Daca voieti a nu

teme de

stapinire, fa binele!"

(Romani

13:3). Este Tnca

alta frica,

cu care

sint datori cei

ce iubesc catre cei

pe care-i iubesc, care este o evlavie i o cinste coviritoare, precum a zis alta David: Nu este lipsa celor ce se tern de Domnul" (Psalm 33:10). i

parte zice: Frica de

Domnul

este curata,

raminind in veacul veacului" (Psalm

18:10). Deci Pavel poruncete sa

avem

fata

de stapmitori aceasta a doua

frica,

ca o evlavie,

sfiala i cinste coviritoare.

8 Sa nufiti datori nimanui cu nimic, decit cu iubirea unuiafata de

Fratilor, platiti celelalte datorii ale voastre, iar dragostea sa

altul.

nu

voiti nicio-

data a o
it.

sffri, ci

totdeauna sa o

platiti i

totdeauna sa o aveti neplatita desavirai platit

i

Caci - zice - sa nu socoteti, Creatine, ca

ai aratat astazi
ci

toata datoria dragostei

pentru ca

dragoste catre fratele tau,

pentru aceasta sa-1 treci

cu vederea miine! Nu,

socotete ca eti dator sa arati totdeauna aceeai dra-

goste catre aproapele tau

Caci eel ce iubete pe altul implinete Legea>

9fiindca (poruncile)

- Sa nu prea-curvetil"> Sa nu ucizil"> Sa nu furil", yySa nu pofteti!" i oricare alta - se incheie intru acest cuvint: Sa iubegtipe aproapele tau ca pe tine insuti!" (Leviticul
19:18).

Zice: Cei ce iubete pe fratele sau savirete toata Legea, deci fiecare

Cretin este dator

el

a-J iubi

pe

fratele sau, pentru

ca

atit

de mult bine

se face de

din dragostea catre dinsul, incit savirete din pricina lui toata Legea. Pavel
zis insa

nu a

ca toate poruncile se implinesc" in dragoste,

i sfiritul

ci

ca se incheie",

aratind ca in scurtul cuvint al iubirii aproapelui se incheie deplin intregul poruncilor, fiindca inceputul
faptei

bune

este dragostea.
i

Legea cea Veche cere de

la Cretini

sa aiba dragoste intinsa

coviritoare

- adica sa iubeasca pe aproapele lor ca pe sine-i, zicind: Sa iubeti pe aproapele tau ca pe tine insuti!" - iar Domnul cere in Evanghelie lucruri inca i mai mari, anume sa iubeasca Cretinul pe fratele sau mai mult decit pe sine insui, incit, de va fi nevoie, sa-i puna pentru dinsul i sufletul, adica sa-i dea viata
216

pentru prietenul
decit

fratele sau; aa

cum

Domnul

Insui ne-a iubit

mai mult

pe Sine-i, jertfindu~i viata din dragoste pentru noi. De aceea a i numit-o Domnul porunca noua", ca pe una ce nu se invatase de Legea cea Veche, zicind: Porunca noua va dau voua, sa va iubiti unul pe altul precum Eu

v-am

iubit!" (loan 13:34).

fi

Legit
Aici, Fericitul Pavel arata ca
purile faptei

Tmpreuna cu dragostea se

afla

ammdoua

chi-

rea relelor

bune sobornice?ti, adica obtete cuprinzatoare, anume: departai lucrarea celor bune. Caci, zicind ca dragostea nu face nici un
i, iarai,

rau aproapelui", a aratat departarea de cele rele;

zicind ca dragostea

este implinirea Legif\ a aratat lucrarea bunatatilor, caci dragostea savirete

mtru noi intreaga fapta buna care se Tnvata de Lege vid: Ferete~te de rau, i fa bine!" (Psalm 36:21); i
tatile voastre,

344
,

despre care a zis Da-

Isaia: Incetati

de

la rau~

mvatati-va a face binele!" (capitolul 1:17).

11 i aceastafiindca

vremea in care ne gasim, caci acum ceasul a ya scula din somn;

titi
i,

este

Zice: Voi, Cretinii, smteti datori a imbratia dragostea

prin dragoste,

sa imbratiati

sa purtati grija de toate celelalte fapte bune. Aceasta

zice

pentru mai multe pricini, dar mai ales din pricina vremii, fiindca aproape este
sfiritul mortii,

aproape este invierea, aproape este judecata,

i toti

trebuie a ne

[...] Iar

Frumoasa

Hrisostom zice ca dragostea este Tnceputul i sfiritul faptelor bune (la Coresi). vrednica de cuvint este totodata i asemanarea pe care o face acel mare i

prea-desluitor Tntre patriarhi Dorotei ca sa arate ca, cu eft se unesc Cretinii prin dragoste cu fratii i cei de aproape ai lor, cu atit ei se unesc fi cu Dumnezeu; i, dimpotriva, cu cit se de-

parteaza

se despart de

frati i

de cei de aproape

ai lor,

cu

atit

se departeaza

se despart

de Dumnezeu. i care este asemanarea aceasta? Frate - zice - socotete cu gindul i inchipuie-ti un cere mare, care sa aiba in mijloc un centru, i de la margine sa aiba raze care sa se
uneasca
in centrul cercului.

Cercul
la

zice

este aadar lumea, centrul cercului este

i

Dumne-

zeu, iar razele ce pureed

de

marginea cercului

se unesc in centru sint osebitele petreceri

ale oameniior. Astfel, cu cit Cretinii se apropie prin dragoste unul catre altul, cu atit sporesc catre centru, adica cu atita se apropie i de Dumnezeu. Totodata, cu cit se apropie de Dumne-

zeu, cu
dinsele,

atit

se apropie
atit

unul de
i

altul, la fel

ca razele cerculuf, care, cu cu

cit

se apropie intre

cu

se apropie
atit

de centru.
i

i,

dimpotriva, cu cit se departeaza Cretinii unul de

i, iarai,

altul prin ura,

cu

se departeaza

de Dumnezeu;

cit

se departeaza de

Dumne-

zeu, cu

atit

se departeaza i unul de altul. (n. aut.)

217

scula din somnul lenevirii, pentru a

fi gatiti

cu faptele cele bune, cele vrednice

de invierea

judecata ce va sa

fie.

caci

acum mintuirea este mai aproape de noi decit atunci ctnd am

crezut

De vreme
Pavel
i

ce Cretinii ce erau la inceput vor

fi

fost

mai

fierbinti i
fi

mai

osirdnici spre fapta

le

buna

cind au crezut, iar apoi,

fratilor,

cu vremea, se vor

rack lumii

spune

aici aa:

Acum,

ne apropiem mai mult de

sfiritul

de veacul viitor. Caci acea vreme a numit-o mintuitoare, de la numele ei mai bun i mai dorit; pentru ca ea le este mintuitoare celor drepti, iar pacatoilor

nu

le

e mintuitoare,

ci

pierzatoare.

De

aceea

- zice - fiindca acum sintem

mai aproape de acea vreme viitoare decit atunci ctnd mai multa osirdie catre fapta buna.

am

crezut, sa aratam

12 Noaptea a trecut i ziua s-a apropiat.

r

Adica noaptea vietii acesteia - zice - se afla pe sfirite, fratilor. Sa socotim, de pilda, ca noaptea ar fi de douasprezece ceasuri; deci, cind tree zece ceasuri, zicem ca a trecut noaptea i ca ne aflam catre sflritul ei. Iar Apostolul numete noapte" viata aceasta, din pricina intunericului simtit i gindit al
rautatii care se afla intr-insa i din pricina

ca viata

socoteala fiecarui

om

este intunecata

cineva de este buna ori rea. Iar zi" numete veacul viitor, pentru lumina pe care o au dreptii i pentru ca atunci se arata cele ascunse ale tuturor oamenilor. Iar in Sflnta Evanghelie, dimpotriva,
i

ascunsa,

nu

tie

numete viata aceasta, fiindca intru aceasta este vremea potrivita pentru a lucra fapta buna; iar noapte" se numete veacul viitor, pentru ca atunci nu se mai poate lucra binele: Caci Mie - zice Domnul - Mi se cuvine a face lucrurile Celui ce M-a trimis pina ce este ziua, caci vine noaptea, cind nimeni
zi" se

nu poate lucra" {loan

345

9:4).

armele
luminii!
345

SfTntul Ciprian
[...] Altii

numete noapte" vremea dinainte de Hristos,

marele Vasilie zice: Chiar daca obteasca
zi

iar zi",

vremea de dupS
lumi
este

Hristos.

numesc noapte" vremea

paginatatii ori a elinismului, iar zi", invierea ee

va sa

fie (la Coresi). Iar

sfiritului intregti

este departe, aceea a ieirii fiecaruia (adica a mor|ii), care este sfiritul fiecSrui

om,

aproape de
pinati,

de aceea, avmd-o inaintea ochilor, trebuie s^ |inem cele zise de Isaia: Susca aproape este ziua Domnului! (capitolul 13:6), i s^ ne supunem Aceiuia ce zice:
fat&; i

Fericiti

- cei

ce plmg

i fericiti

- cei ce

se tinguiesc!" (n. aut.)

218

Pavel numete

aici lucruri ale intunericului" pacatele, fiindca cele

i

mai

multe din ele se fac cu intunecarea minfii

fii.

se lucreaza intru Tntunericul nopvirtutii

i,

dimpotriva, arme ale luminii" numete faptele

intii,

(adica ale faptei

smt luminoase de la sine i ii fac pe cei ce le saviresc a fi fara de frica, intr-armati cu ele ca i cu nite arme puternice; i, al doilea, ii fac sa straluceasca i sa se infatieze in lume ca nite luminatori. i, zicind: sa lepadam", adica sa ne dezbracam de lucrurile cele intunecate i sa ne imbracam cu cele luminate, Pavel ne-a aratat lesnirea pe care o au amindoua acestea: departarea i fuga de cele rele i plecarea catre cele bune i lucrarea lor Caci, precum este cu lesnire a se dezbraca cineva de haina de pe el i a se imbraca cu alta, tot aa este cu lesnire celui ce voiete a fugi
fiindca

bune); mai

de rautate

a alege fapta buna.

13 Sa umblam cu buna cuviinta, ca ziua:

Mai

sus, Apostolul

a zis ca ziua s-a apropiat",

iar aici

arata sa ziua

aceasta se afla acurn de fata. i zice:

Ca

cum ne-am
de

afla intru dinsa, aa se

i

cuvine ca noi, Cretinii, sa

Caci, de

umblam cu

buna-cuviinja

cu buna nnduiala.
Pavel
ii

vreme ce

Cretinii doresc sa fie slaviti

i

ceilalti,

trage pe ei

catre aceasta cu mijlocirea bunei cuviinte

a bunei rinduieli morale. Caci nici

i al

un lucru nu este

pricinuitor al bunei cuviinte

bunei rinduieli

atit cit

este

sa, i zice:

Sa umblam noi

toti, fratilor!

- pentru ca

sa faca cu aceasta mai

lesne primit cuvintul.

nu

in benchete i in

betii,

Cu
i

aceste cuvinte, Apostolul nu-i oprete pe Cretini a bea vin,

i

ci-i

oprete de a bea vinul peste masura

cu

covirire.

Deci nu oprete indulcirea

buna intrebuintare a

vinului, ci intrebuintarea lui cea rea, adica betia; iar

benchete" sint cintecele de ruine ce se zic intru betie, care elinete se nu-

mesc

parinii" (adica ieite din minte"), iar barbar (adica in limba proasta

[populara, n. m.] greceasca) makinades" ori patinades". 346

Dumnezeiescul Hrisostom, oprind de

vinte aurite:

la Cretini cintecele necinstite, zice aceste cutiu a se veseli, i inca a se veseli

Sa invete

Elinii

cS mai ales Cretinii

i

cu po~
1).

doabS, caci zice: Slujiti Domnului cu frica

va bucurati de El cu cutremur (Psalmul 2:1

Cum

se pot bucura Cretinii?

celor celor

Laude zicind, Scind rugaciuni,. adaugind psalmi in locul cinteneingaduite. Caci astfel - cind te rogi, cind cinji duhovnicete, cind chemi saracii

219

nu

in

curvn

J*.

in inverunari

Dupa ce
curviile
legiuita
i

a vofbit

mai inainte despre

betie,

Apostolul zice
347

acum

despre

relele ce se fac din. aceasta, caci din betie se nasc mverunarile, curviile, prea-

celelalte pofte necurate ale trupului.

ci

Insa Pavel

nu oprete

aici

impreunare cu femeia,

nelegiuita curvie.

hu

intru pricire i pizmfr;

Fiindca,

mai
w

sus, a stins relele ce se fac din betie ale partii poftitoare

m ^

Apostolul stinge
nici
le

aici i relele partii

minioase care se fac

tot din betie.

Fiindca

un

alt

lucru

nu aprinde aa de

tare minia, prigonirile i gilcevile,

precum

aprinde betia.

Cu

pricirea, adica
i

cu prigonirea, a unit insa

pizma, pentru

ca amindoua aceste rele

patimi smt intovaraite impreuna. Caci eel ce are

i

pizma

zavistie catre altul face

prigonire

lupta de cuvinte cu acela.

i

De

aceea, dupa ce a smuls odraslele, adica prigonirea

gilceava, Pavel

smulge

radacina
vistia i

lnceputul acestora, adica zavistia

in

pizma. Dar pentru ce a pus zavrajmaii mtre barbati

i

pizma

urma

inverunarii? Pentru ca tia ca din inverunari, adica

de

la curvii i

de

la prea-curvii, se aprind
fii,

pizme

femei, se nedreptatesc

urmeaza adapari cu
nenumarate
rautati.

otravi

ucideri, se sting case

intregi i se pricinuiesc alte

la impartairea bunatatilor,

cind pui asupra veseliei buna rinduiala

i

intreaga-intelepciune
i

- i
faci
al

Hristos este de fata la

masa

umple

tot ospatul

de blagoslovenie. Atunci,

locul

Tl

biserica, in locul strigarilor fara epistolei catre

347

de vreme, laudfndu-L pe Stapinul a toate." (cuvintul 24

Romani).

(n. aut.)
i

La

fel

a Tnteles zicerea aceasta

(..,)

Teologul Grigorie, tiind ca inverunarile

i

sint unite

cu

betiile.

Caci zice:

nu in bencheturi
i

in betii, cu care tiu ca sint injugate

impreuna

cul-

carile i inverunarile" (Cuvint la

Naterea Domnului).
i

Pentru ce insa betia

1)

mincarile

bauturile imbrincesc pe

oameni

catre patimile trupeti?

Pentru ca izgonesc din minte stralucirile cele mai presus de fire i luminarea Sfintului Duh, lasind mintea intunecata, precum zice marele Vasilie: Din mincarile grase (voi adauga insa ca
i

din bautura prea multa a vinului), se ridica in sus aburiri tulburate in chip de nor indesit,

care acopera iuminarile ce se fac in mintea noastra de la Sfintul

post). i: 2) pentru ca mincarile
ticalosul
i

Duh"

{Cuvintul
i il

intii

despre

betia intunecS

fireasca desluire a ratiunii

fac apoi pe

a navali la patimi ca un dobitoc necuvintator. Pentru aceasta, Sfintul Chiril al Alexandriei a zis ca toata desfatarea lumeasca indulcete, insa degraba intuneca i imbata
II al

om

cumplit pe eel ce o primete" (in tomul

celor opt caxti, foaia 918). i cite alte rele pricii

nuiete betia, vezi la subinsemnarea zicerii: (...)

frinarea", la Efeseni 5:18. (n. aut.)
348

nu va imbatati de
trei parti:

vin, intru care este des-

Dupa

Sfintii Parinti, sufletul

i

e alcatuit din
m.)

partea cuvintatoare (rationala),

partea poftitoare

aceea minioasa

(n.

220

14 ci imbracati-va

tntru

Domnul nostru Iisus Hristos

sale, i-a

Dupa
zise

ce,

cu mvajaturile

mai

sus,

acum

dezbracat pe Crestini de hainele rautapllor dumnezeiescul Pavel ti impodobeste; si nu-i mai imbraca

cu armele luminii", precum mai inainte, ci, lucru mult mai mfricosat, le da ca imbracaminte pe Insusi Stapinul tuturor si pricinuitorul tuturor luminilor, adica pe Domnul nostru Iisus Hristos. Fiindca eel ce este imbracat cu Hristos
Hri

De

aceea, acelasi Pavel zicea

v-ati

si

in alta parte:
349

,Cf|:i intru Hristos

cu Hristos

imbracat" {Galateni 3 :27).

ipurtarea de grija a trupului nu o faced sprepofteit

Aici, Pavel nu-i opreste pe Crestini sa poarte grija simplu de trupul lor, ci opreste de a se ingriji de el cu poftele cele rele si cu indulciri de prisos, iar
intaritoare
si

ii

nu cu cele
lui, iar

dar pentru sanatatea

lui,

de nevoie. Zice: Crestine, poarta grija de trupul tau, iar nu pentru mversunare si desfrinare; pentru hrana

nu pentru

rasfafarea lui; pentru lntarirea lui cea de nevoie, iar

nu pentru
lui,

indulcirea de prisos. Fiindca

nu aceasta
si

este purtarea de grija a trupului, a

aprinde tu lnsufi, cu desfrinarea

du-1 pe ticalosul tau trup
^ A t\

cu bautura vinului, flacara poftei

al

facin-

un cuptor

Vavilonului.

De

aceea, Apostolul cere

Vezi subinsemnarea acestei

sie zice i el:

ziceri la tilcuirea epistolei catre Galateni. Iar

marele Atana-

Deci adevaratul Dumnezeu ne poarta pe toti, pentru ca noi toti sa-L purtam pe Dumnezeu. Caci citi sint purtatori de Duh poarta lumina, iar cei ce poarta lumina sint imbracati

cu Hristos,

cei imbracati

cu Hristos s-au imbracat

cu Tatai"
sufletul

(in

tomul

intTi al lui

Vrienie, foaia214).
Iar rnarele

Macarie zice ca singur Hristos poate tmpodobi

trebuie sa plinga
i

cu imbracamintea ce-

reasca, iar

omul pacatos

lucrarea lui

Dumnezeu

sa-L roage ca sa imbrace sufletul lui eel golit de de dumnezeiasca imbracaminte, fiindca eel ce nu poarta imbraca-

mintea SfTntului
ii

Duh

este imbracat cu ruinea multor patimi. i

- precum de

la

mtorc ochii

prietenii, rudele i inii copiii lor, aa

nu vada golatatea tatalui lor - tot aa Se intoarce i sufletele ce nu sint fmbracate cu Iisus Hristos dupa adevar. Marele Macarie zice aa: Dumnezeu Se intoarce de la sufletele ce nu sint imbracate cu haina SfTntului Duh cu incredintare i de la
cei

cum i-au intors fetele fiii Dumnezeu i nu voiete sa vada

oamenii goi lui Noe, ca sa

ce nu sint imbracati intru

pitolul 1). i,

Domnul
i

Iisus Hristos

cu putere

cu adevaY'

(in cuvintul

XX,

ca-

Eva, vazindu-se pe sine-i goi dupa caicarea poruncii, s-au ruinat atit de mult incit au cusut frunze de smochin ca s&-i acopere golStatea, cu mult mai virtos sufletul ticalos al pacatosului se va ruina cind se va vedea pe sine-i goi de nestricata imbracaminte duhovniceasca a Domnului Iisus Hristos. De aceea, un astfel de suflet trebuie sa
ceara totdeauna de la

daca

Adam

Dumnezeu
i

sa-1

imbrace din slava

i zice:

lui

Hristos" (la

fel).

Pentru aceasta

Domnul

il

sfatuiete
te

pe episcopul Laodichiei

Te

sfatuiesc sa.cumperi

de

la

Mine

hai~

ne albe, ca sa

imbraci

sa nu se arate ruinea goiatatii tale" (Apocalipsa 3:18). (n. aut)

221

de
ta

la tine

un singur

lucru,

anume

sa-Ji pazesti trupul sanatos. i

mai mult
si

decit

aceasta sS

nu

iscodesti, incit s& aprinzi poftele lui, ci toata sirguinfa

purtarea

de grija sa o cheltuiesti spre cele duhovnicesti, pentru sufletul

tau.

CAPITOLUL XIV
1 Primiti-l si pe eel slab intru credinta,

ce ludeii din Crestini mul|i acestea: zice Apostolul care lata pricina pentru credinta, in neimplinipl fiind Evanghelia, primit au Hristos si in atunci au crezut ingrepore, de carnuri mincau nu mincari si despre luarile-aminte pazeau inca
tosindu-se de dinsele ca de niste spurcate, fiindca

nu cutezau a lasa desavirsit Legea cea Veche - atit in Le

carne

vitic, cit i

in

Deuteronom
Levitic

ronom: Nu veti Cretinii aceea, De 14:8). (Deuteronom voi" pentru acesta rumega; necurat va fi i din maninca, pore nu de doar carne ca ceilalti catre arate se nu sa ca acetia carne mincau mai nu Veche cea Legea inca tin ca vileag in aceasta sa se dea un nici maninca nu ca arate sa astfel ca verdeturi, numai ci de loc, de nici o vita, aminte
Hristos
i carnuri mincau ci necurata, fiind vita ca nici o de fereau ingretoau i nu se Cretinilor asupra ingreuiau se i aceea De obinuite. celelalte toate de pore i faceau o paza ce pentru infruntindu-i i ocanndu-i acestea, de pazeau care se

dar nu doua, in spintecata copita are acesta caci porcul, minca

(Levitic 11:7).

dupa Lege

dindu-i pe ei in multa scirba.

Hristos

350

Deci Pavel s-a temut ca nu cumva

mic
mincarilor

gnja
parte,
si

pe

cealalta: nici celor

mai

implinip: in credinta

fac rau infruntindu-i

pe

ceilalti,

pentru ca,

----

nu cuteaza a le zice ca prin aceasta, sa nu intareasca si sa

.

1.

ammte
\

la

mincari
a-i

zice ca fac bine infruntindu-i, pentru ca sa nu-i indemne

350

mustra pe aceia inca

care neamuri", din crezuserS cei ce erau credinta fmpliniti in mai ca zice Iar Teodorit i mincau de toate fea sfiaia. Iar neimpliniti pore de carnuri de fereau se i nu aminte, nu luau carmincau i nu aminte care luau Evrei, din crezusera cei ce i neputincioi in credinta erau
nuri de pore. (n. aut.)

222

mai mult.

face sfatwrea masurata

si

pentru o parte,

si

pentru cealalta. i

Apostolul pare ca-i mfrunta pe cei mai Tmpliniti si mai puternici in credin|a, insa partea cea mai multa a lnfruntarii sale o desarta asupra celor mai slabi in
zicind numaidecit: pe eel slab in credinta" - arata ca eel ce se pazeste de carnuri este bolnav si se afla rau. i, zicind: primiti-l", arata ca acela are trebuin{a

credits. Caci

de multa purtare de grija si de vindecare, ceea ce e un semn de aminte J a carnuri

poarte

nu

intru indoiala cugetarilor.

w

351

voi, Cretinii cei puternici in credinta, trebuie sa vindecati credinta fratilor votri fara a va osebi i a va sminti de slabiciunea credinfei lor, tulbu-

Adica

ce sa nu fie i ei tari in credinta lui Hristos? Sau: De ce sa ia ei inca aminte de mincari i de indatoririle Legiil Sa nu ziceti dar unele ca acestea, fratilor, ci sa aratati pentru dinii, ca pentru nite neputincioi ce sint, toata purtarea de grija i vindecarea.
acestea:

nndu-va de cugetari precum

De

2 Caci unul crede sa mantnee de

toate, iar eel slab

maninca legume.
cu Creti~ maninca fara vreo

Aid, Pavel cumpanete pe Cretinul

nul eel neimplinit
i

eel implinit intru credinta

zice ca primul, bizuindu-se in credinta,

i

deosebire

luare aminte carnuri de pore

i

alte carnuri;' iar eel de-al doilea,

fiind bolnav

neputincios in credinta, se pazete i se sfiete a minca pore i alte carnuri, ci, postind, maninca numai legume i verdefuri. De aceea, unul ca acesta, fiind neputincios, se cuvine a fi vindecat, iar nu infruntat.

deft

fiindca

primitpe el

mmcau

de toate fara luare aminte

seama pe

cei ce

nu mincau
i, iarai,

ca pe nite putin-credincioi, ca pe unii ce pazeau inca cele evreieti. cei ce nu mmcau de toate 11 osmdeau pe ceilalti, ca pe nite lacomi
i

- de vreme

ce multi din Cretinii ce crezusera din neamuri" mincau aminte toate felurile de mincari - Pavel zice aici ca acel Cretin Evreu

mincan
primit
351 ?

In alte izvoade se g&sete: gTndurilor'\ (n, aut.)

223

intru credinta lui Hristos

tu,

a aratat intra dmsul negraitul Sau dar. Deci pentru ce

Crestinul Evreu, vorbeti cu Cretinul din neamuri" despre

Lege

si

despre

mincarile cele oprite de Lege,.de vreme ce Hristos 1-a indreptat pe el?

4 Cine

eti tu,

carejudeci sluga straina? Domnului sau sta sau cade!

Apostolul zice aceste cuvinte catre Cretinul mai implinit in credinta,

oprindu-1
sa-1

nu numai

sa-1

defaime

sa-1 ia in lis

pe Cretinul neimplinit,
le

ci i

osindeasca pentru ca pazete cele evreieti. Fiindca primii

faceau pe

amindoua: ii defaimau i ii osindeau pe ceilalti. Zicind insa acestea catre eel mai implinit, nearatat, Pavel il mustra pe eel ce pazete Legea, ca i cum i-ar spune: Eu nu-ti poruncesc, Creatine implinit in credinta, sa nu-1 defaimi pe eel
neimplinit, zicind ca

nu

ar face lucruri vrednice

este vrednic de osinda, dar el

in,

nu e robul

tau,

de osinda, fiindca intr-adevar ca sa-1 judeci tu, ci este rob strai

adica

al lui

Dumnezeu.
nu a cazut

i, chiar

de este slab in credinta

fi

face cele vrednii

ce de osinda,
re

el

totui dintru a

rob

al lui

Dumnezeu,

prin

urma-

nu trebuie sa-1 deznadajduieti ca nu ar mai avea mintuire. i, iarai, mingiind pe eel neimplinit in credinta, Apostolul nu zice hotaritor ca acesta cade", ori ca a cazut", ci ca sta sau cade", viind sa spuna.ca - ori de sta, ori de cade - i una, i alta i se cuvine stapinului sau, lui Dumnezeu, iar nu tie, celui implinit. Adica, i paguba celui ce cade, i citigul robului ce sta, atirna amindoua de Dumnezeu, stapinul lor.
i va sta, caciputernic este

Dumnezeu

a-lface sa steal

Zicind ca eel neimplinit in credinta va

sta",

Apostolul arata ca acela se

clati-

na ca cada,
stea,

inca

atit

de mult,

incit are

nevoie ca singur

Dumnezeu

sa-1

faca sa

cuvint pe care obinuim sa-1

spunem despre oamenii

foarte deznadajduiti.

5 Unul deosebete o

zi

de

alta, iar

altuljudeca toate
i

zilele

lafel

Unii dintre Cretinii Evrei, posteau

de multe

ori

nu mincau carnuri de
altii

pore decit dintr-o

zi

pina in alta
i ii

zi,

intru atitea zile rinduite. Iar

adeseori

mincau in

fiecare zi
i

osindeau pe cei ce posteau. Pentru aceasta vorbete

fel, iar

aadar Pavel aici

altul altfel, i

zice ca unul judeca in gindul sau sa faca intr-un

de aceea nu se cuvine a se infrunta i a se mihni fratii pentru ferirea de carnuri de pore ori pentru nerinduiala mincarii acesteia. Apostolul

352

Iar

Icumenie zice cS nu a spus ca acela ce m&ntnca de toate sa nu-1 indrepteze pe

ci sa nu-1 fie

eel

ce

nu maninca,

defaime ca pe un mirav
mdreptat fratete
i

ca pe unul ce face fapte de ns.

iar

Ciici se

cuvine

ca unul ca acesta sa

cu smerenie,

nu a

fi

defaimat cu mindrie.

(n. aut.)

224

face insa aici pogoramint,

nu pentru

lucrul acesta indeosebi, ci pentru vreme.

i

Caci Cretinii catre care scria erau noi

neimpliniti in credinta. Dar, scriind

Colosenilor, care erau ve<5hi in credinta, le poruncete cu multa sirguinta, zicind: Vedeti ca nu cumva sa va fure mintea cineva cu filosofia i dearta

amagire din predania omeneasca, dupa intelesurile cele slabe ale lumii, iar nu dupa Hristos" (capitolul 2:8). i iarai: Deci, sa nu va judece cineva pentru

mincare sau pentru bautura" (capitolul 2:16). Tot aa, scriind Galatenilor, cere sa pazeasca toata scumpatatea i deplinatatea intru cele ca acestea.
Fiecare sa se incredinteze desavirgit intru a sa minte.

le

Cind e vorba despre dogmele credintei, atunci nu se cuvine a se mcredinta cineva cu a sa minte i cugetare, ci trebuie sa tina i sa pazeasca cele pe care le-a apucat i le-a primit. i, macar Inger din cer de ar veni i i-ar bine-vesti altele, sa nu le primeasca, fiindca acelai Apostol zice: Daca cineva va binepnmit mincan tema! cele ca acestea, iar cei ce greesc in privinta lor sint nou saditi in credinta, i
>>

nou luminati

au nevoie de pogoramint, ca nite slabi i neimpliniti, atunci se cuvine a lasa putin scumpatatea i a ne pogon spre slabiciunea fra|ilor.
i

6 Cel ce tine ziua o tine pentru Domnul, iar eel ce nu pentru Domnul.
Cel ce se pazete

tine ziua

nu o

tine

- zice - ca in cutare zi sa nu manince came de pore, ci sa posteasca, pentru Domnul pazete acea zi, ca unul ce se sfiefte i cinstete pe Dumnezeu, Care oprete acestea in Lege. De asemenea, cel ce nu pazete zile i linduiri de zile, ci adeseori maninca, i acesta tot pentru Domnul nu le pazete,
ca unul ce s-a implinit intru Hristos dupa cugetare i credinta, aratindu-se mai presus de pindirile Legit Vezi insa ca i aici Apostolul il infrunta pe ascuns pe
cel ce pazete zilele. Caci,

daca

cel ce le pazete

cel ce
al

nu

le

pazete fac

aceasta pentru

Domnul
iar

amindoi, este aratat ca doar cel de

fiind
silit

doilea face aceasta

pentru

Domnul,

nu primul, care pazete zilele

de Lege.

$i cel ce maninca pentru Domnul maninca, caci multumete lui Dumnezeu; i cel ce nu maninca pentru Domnul nu maninca,

mulpimete
Frajilor

lui

Dumnezeu.

se face

- zice - un singur lucru trebuie sa cautam la cele de acest fel: daca totul pentru Dumnezeu i daca atit cei ce maninca din carnurile de

225

aa, lucrul este neprihanit

353

Fericitul Pavel zice insa acestea

cu pogoramint -

precum am spus mai inainte - fiindca acei Cretini ce se aflau in Roma erau nou saditi in credinta i la inceputul propovaduirii. Vezi insa - o cititorule! cum, zicind ca cel ce nu maninca mul|umete lui Dumnezeu", Apostolul lovete
i

infrunta pe ascuns pe eel ce pazete luarile aminte evreieti. Caci

lui

cum

poate sa multumeasca
bratieaza
cei ce

Dumnezeu
ati

eel ce

nu maninca, de vreme ce inca imscria catre Galateni: Voi,

Legea cea Vechel Caci insui Apostolul

va indreptati in Lege,
ii

cazut din dar" {Galateni 5:4).

Dar deocamdata

Pavel

cruja pe

frunta aa aratat

Romani, fiindca nu era inca vremea precum i-a infruntat pe Galateni.

i

potrivita pentru a-i in-

7 Caci nimeni din noi nu viaza pentru sine

sine.

nimeni nu moare pentru

8 Ca,

daca viem, Domnului viem;

II

daca murim, Domnului murim.

poarta grija pentru noi
i

Zice: Stapin

avem pe Domnul, Care

cotete viafa noastra ca bogatie a Sa, iar

tru

Care somoartea noastra ca paguba a Sa. Pen-

nu viefuim i nici nu murim noua inline, ci Domnului. Aici insa, Pavel nu numete viata" pe aceea a trupului, pe aceea trupeasca, ci viaja credintei, pe aceea duhovniceasca. De asemenea, prin moarte", nu o nuca noi,
Cretiiiii,

mete pe aceea
nostru

a trupului, ci caderea din credinfa.

De

aceea

zice

Stapinul

Dumnezeu nu va
i

lasa sa

dintr-insa cei slabi

neimpliniti.

moara cineva din credinja, adica sa cada Vezi insa - o cititorule! - cum, zicind ca
ii

noi, Cretinii, vietuim

Domnului, Pavel

infrunta pe ascuns pe Cretinii ce

eel ce inca vietu-

urmeaza cele evreieti. Caci cum poate vietui intru Hristos iete in Lege? Caci aceasta este cu neputinta a se intimpla.

Deci - gi daca viem,

daca murim -

ai

Domnului sintem.
fireasfireas-

moartea duhovniceasca a credintei, Pavel se muta la moartea 354 ca a trupului. i de aceea zice acum ca, i daca vietuim viata aceasta
la
OC1 A

De

<a,

Inteleptul Fotie zice pentru ce

multumeau

lui

Dumnezeu acetia:
i

c&ci eel ce

minca

Ii

mul-

tumea
minca,

lui

Dumnezeu c&

a dat oamenilor, prin minc&ri, izvor

si el lui

intSrire

de

viat; iar eel

ce nu

ci postea, Ii

multumea

Dumnezeu ca

a dat chip
lui

cale ca oamenii, prin post, sa

poata birui patimile trupului. i eel ce minca multumea

Hristos; iar eel ce

Dumnezeu ca maninca intru

neintarit in credinta. (n. aut.)
la alta.

slava lui

nu minca era

lipsit

in aceasta privinja, fiindca

nu putea zice ca nu maninca

pentru slava
354

lui Hristos, ci

ca face aceasta ca un

om slab sj

Caci aa obinuieste Apostolul a se muta de la una

al

De

aceea, in Epistola

intti

catre Corinteni, in capitolul

Biserica, se

unsprezecelea, vorbind despre mesele obteti care se f&ceau in

(n. aut.)

muta catre masa duhovniceasca a dumnezeietilor Taine.

226

ca, ai

Domnului sintem;

daca miirim cu moartea aceasta fireasca,

Domnul

poarta grija pentru noi.

355
it

Hristos,

casa stapineasca i

peste cei morti,

peste cei

vii.

o Cretine
poarta de grija
i

implinit in credinta!

Domnul
pineasca
sint
i

in credinfa: caci Cei ce i-a varsat singele

a sufent moarte pentru ca sa ne

sta-

sa ne faca robi

ai

Sai,

cum nu va purta de
i

grija Cretinilor acelora care

acum

robi ai Lui?

Aa obinuim

noi a zice in vorbirea noastra:^Cum

nu jse

ingriji cutare stapin

de robul sau, pe cu mult mai

virtos

daca Domnul
pentru cei
vii.

poarta grija pentru cei morti,

3

va purta gnja
ia

Pavel zice insa acestea ca sa n

aminte ca, daca inca

Lege, se face nemulfumitor lui Hristos

aminte

fratele pe ce-l defaimi de Sau tu tau? pe fratele judeci de ce 10 lar tu Hristos. lui judecatii inaintea sta vom defata toti tau? Caci

Tu -

zice

care posteti

nu maninci
le

carnuri de pore, pentru ce-l

i tu iarai, eel ce
i-l iei

ostndeti pe fratele tau de

lacom fiindca

maninca?

ma-

ninci acestea fara de luare aminte, pentru ce-l defaimi

in ris

pe

fratele

tau ca pe'un putin-credincios fiindca

nu

le

maninca? Acesta este

ai
i

frate al tau i

tu oare Caci defaima. a-1 cuvine se nu aadar tau, madular al i tu, lui Dumnezeu pentru eel ce nu maninca pore? Caci i el,

sa dai seama

noi

toti

avem
de

sa stam de fata inaintea judecatii Stapinului Hristos,

la Acela raspiatirea cuvenita. Vezi

fiecare are sa ia doar

-o

cititorule!
i

- ca cu

cele zise Cretinului

mai implinit, tot cu acelea

ceiurilor evreieti,

il

inspaiminta

pe

eel neimplinit i

urmator

al

obi-

anume ca are
sint

sa se munceasca la Infricoata Judecata?

tot vapleca se Mie Mi Domnul zice Eu! 11 Caci scris 9 genunchiul i toata limba se va marturisi lui Dumnezeu' (Isaia

este: Viu

45:23).

357

355

Domnul
ritoare
357

Intru alte multe izvoade se afla: $i a vietuit". (n. aut.) 356 stapmi va care peste viii" mortii" i ca zice tnviere, despre Cuvintul lar Metodie, in vii, iar trupurile sint mui nemuritoare sint sufletele caci trupurile, sufletele i
sint
i

moarte.

(n. aut.)

pe judeca nu ca Dumnezeu-Tatal Iar Icumenie arata aici vorbesc Proorocul cu Tmpreuna Pavel Fiului" (loan 5) dat-o nimeni, ci toata judecata a
ca - de vreme ce
s-a zis despre

227

12 Asadar, fiecare din noi va da seamd lui Dumnezeu despre

Zice:

sine-si.

Ca

toti
si

vom

fi

judecati ca niste robi de catre Stapinul nostru Hristos,

Isaia, care,

marturiseste

Proorocul

zicind ca

toti isi

vor pleca genunchii ina-

intea Stapinului Hristos, arata covirsjtoarea supunere pe care o vor aduce Lui si imparatii, si stapinitorii, si cei ce sint stapmiti. Iar apoi, zicmd ca toata lim-

ba se va marturisi", arata ca si cei dinainte de Lege, si cei ce au fost in Lege, se vor marturisi, adica vor da seama si raspuns pentru faptele lor. Cui? Nu Legii, ci lui Hristos, Celui ce a dat Legeal De aceea, tu, eel ce crezi in Hristos, in Judecatorul tuturor, de ce nu te lepezi, ci Tnca tii Legeal

13 Deci sa nu ne maijudecam unii pe altii, ci mai degrab a judecati aceasta, a nu punefratelui impiedicare sau sminteala.
Zice:

Amindoua

partile

si

cei impliniti intra credinta, si cei neimpliniti

incetati prigonirile dintre voi! i nici tu, eel ce maninci, sa nu pui sminteala celui neimplinit, care nu maninca, infruntindu-1 prea aspru! Nici tu, care nu

maninci de

toate, sa

nu

pricinuiesti sminteala fratelui ce

maninca, cu aceasta

luare-aminte dupa Lege] Caci aceste cuvinte se potrivesc partilor amindoua, si de aceea a si pus doua numiri care inseamna acelasi lucru, anume impiedicare"
si

sminteala'\

14 tiu

i sint

bine-incredinpt tntru

Domnul Iisus ca nimic nu

i

e spurcat

prin sine, decit

numai pentru

eel caruia

se pare afi ceva spurcat;

pentru acela e spurcat.

ce a invatat ca cei puternici in credinta nu se cuvine a-i infrunta pe cei neputinciosi, Apostolul zice aici dogma obsteasca si hotarirea peste tot cuinvata pe eel mai neputincios intra cugetare sa nu se teama, nici sa se ingrozeasca de carnurile de pore i de celelalte mincari
si-1

Dupa

prinzatoare despre mincari

pe care

le

opreste

virsit incredintat

Legea ca de niste necurate. i zice asa: Eu stiu si sint desa- nu prin cugetari omenesti, ci intru Domnul Iisus", adica insi

vatind de la

Domnul

de

la

Dinsul incredintindu-ma

- ca

nici

o mincare nu
se

este necurata intra sine, adica

dupa

fire, ci

mincarile se socotesc necurate dupa

socoteala

si

credinta cea slaba a celui ce le intrebuinteaza. i

si celorlalti,

numai aceluia
358

pare

astfel,

dar nu

celor puternici in credinta

si

in cugetare.

despre Hristos ca Judecator, zicind ca se va marturisi toata limba Hristos este Dumnezeu, desi paginilor si lui Arie nu le place, (n. aut.)

lui

Dumnezeu". Asadar

Mai

aceleasi lucruri le marturiseste

legiuiesti tu, Pavele, impotriva lui

Teodorit, zicind: Pentru a nu zice unii: i cum Moisi, care zice si in Levitic (capitolul 11), si in Deuterosi

228

15 Iar daca, pentru mincare, fratele tau se mthnete, nu umbli inca

dupa

dragoste.

mai Tmplinit in credinta, invatindu-1 ca, dei mincarile nu sint necurate dupa firea lor, el trebuie insa a se fen de porcine 1 a nu le minca, iconomisind i pogoiindu-se pentru fratele sau, daca voiete a pazi dragostea catre dinsul, ca sa nu se mihneasca acela, smintindu-se din pricina lui. Caci - dupa inteleptui Fotie - mai bine este a incerca tu, eel mai imAici, Apostolul vorbete celui
plinit,

sa mdreptezi pe fratele tau eel slab

neimplinit, ca sa

sa pazeasca mincarile; iar daca acela

treci

nu se poate indrepta,

nu osebeasca i mai bine este sa

i

cu vederea metehnele

lui i sa-1

povatuieti in tot chipul, ca sa-1 citigi

sa-1 mintuieti.

Nu-lpierde, cu mincarea

ta,

pe acela pentru care a murit Hristos!

tl

Zice: Cretine, din pricina mincarii tale

atit

pierzi

pe

fratele tau, care

Ii

este

de dorit
a

lui

Hristos, incit El a murit pentru mintuirea lui. i Hristos

i

nu S-a

ferit

Se face rob

a muri pentru fratele tau, iar tu nu te fereti nici de

ii

mincare pentru ca
tre

sa-1 mintuieti, ci
el,

povirneti cu invingerea vorbei tale ca-

mai

man

pacate. Fiindca

vazindu-te pe tine ca
i

mamnci pore
Hristos

pentru
i

a-1

invinge cu vorba cea rea, se face mai indaratnic

mai pizmataret,

din

Hristos

nom
l&sat

(capitolul 14), cS spurcata este carnea de pore

sj

de

alte

dobitoace necurate?

atunci Pa-

vel a adus in rnijloc

pe stapinul

lui
.

Moisi, pe Hristos, Care a curmat pindirile Legii

nu a mai

a se socoti nimic necurat. [. .] Iar de nu se dumirete cineva pentru ce porcul, ciinele, vulturul i alte viet&ti se numesc necurate" de catre Sfinta Scriptura, pricina nu e ca sint gretoase i mirave, fiindca - precum a spus Apostolul mai sus
alte trei pricini.

- nimic nu e

spurcat

necurat in firea

sa.

Ci se numesc aa pentru

mai de frunte este ca toate cite se numesc necurate" sint vatamatoare sanatatii trupului, asa cum socotesc cei mai alesi dintre invatatori i doctori, si mai ales marele Vasilie, in canonul 86 al sau. Astfel, pentru a cruta sanatatea trupului nostru i vnnd a ne face sa nu le mincam, Dumnezeu le-a numit necurate". Iar daca cineva s-ar afla in nevoie si ar minca din cele ce se numesc necurate" - ori ciine, ori vultur - nu pacatuiete, dupa canonul de mai sus al marelui Vasilie, fiindca nici una din acestea nu este oprita de Scriptura cea noua, caci dumnezeiestii Apostoli, in capitolul 15 al Faptelor au oprit pe Cre~

Cea

dintti si

tini

sa mSnince doar cele jertfite idolilor, apoi singele, animalul sugrumat,

i

mortaciunea.

De

manince animal prins de fiara, mortaciune si singe." A doua pricina e socoteala obteasca a oamenilor - dupa Procopie. Iar in al treilea rind, aceste dobitoace se numesc necurate" pentru a nu li se inchina lor Evreii ca unor Dumnezei - dupa Teodorit. (Vezi i subinsemnarea stihului ase al capitolului 4 al epistolei intii catre Timotei.) (n. aut.)
asemenea,
in canonul 63 al lor, Apostolii i-au oprit pe Cretini sa

229

16 Deci sa nu se huleasca binele

vostru,

Hristos

o numete bine")> dar sa nu

faci ca deplinatatea aceasta sa se

tu, fiind implinit,
il

huleasca de eel

neimplinit in credinfa. Caci, daca

implinit, atunci te faci pricinuitor

strici

pe

fratele tau eel neai.

de a se huli binele

deplinatatea pe care le

Prin bine", vei intelege insa

voiete hulita
i

dogma

credintei creatine, pe care Pavel

i

necinstita
si

de necredincioi

de necinstitorii

nu o de Dumnezeu,

vazind dezbinarile

smintelile dintre Crestini din nridna mfurarii

1 7 caci imparatia lui

Dumnezeu nu

este

mincare
i

$i

bautura,

Zice: Oare noi, Cretinii, sintem bine-voiti

Oare, daca vei minca pore, mincarea aceasta

te

ne mintuim din mmcari? va duce intru imparatia lui

i

Dumnezeu? Ba! Mustrindu-i

insa ca se mindreau ca mincau pore cu nebagare

de seama, nu a vorbit numai de mincare, ci a adaugat ^ ,4.,~x 4. ox- ^nr.-x:i__. 359 Hrisostom
ci dreptatea,

bautura - dupa dum-

pacea

bucuria intru Duhul Sjtntif

Dar care sint cele ce-i due pe Cretini Intra imparatia lui Dumnezeu? Este dreptatea, anume atot-cuprinzatoarea fapta buna, viata curata i neprihanita. Apoi, este pacea catre fratii lor, iar nu prigonirea i gilceava in cuvinte. Este
bucuria ce se face din unire cu
fruntare. i, fiindca
fratii, iar

nu mihnirea
i i

acelora, pricinuita din in-

pace

bucurie se alia
Sffnt",
ci

in lucruri rele, Apostolul a adauar zice aa:

gat

dupa aceea:
i
i

Tntru

Duhul

ca

cum

Eu nu vorbesc

aici

despre pacea

bucuria spre rau,

despre cele intru Duhul Sftnt, adica despre

pacea pentru bunatatile duhovniceti. Iar dumnezeiescul loan Hrisostom a tilcuit mai adinc aceasta, zicind ca Pavel i-a adus aminte aici i a pomenit de dreptate ca sa arate ca eel ce nu
carnurile

bucuria

Hris
tos

cu moartea Sa.

De

aceea, dimpotriva, eel care se ferete de mincarea car-

Iar Fotie zice ca, vorbind, alaturi

de mincare,

nirea in cuvinte pentru

zice:

mmcari era

foarte

mare

intre

de bautura, Apostolul a aratat ca prigoei i afara de masura. De aceea, pare a le

Daca Tmparatia lui Dumnezeu ar fi mincare i bautura i daca s-ar c!tiga cu mincare i bautura, nu a|i arata mai multfi nevoin^a i lupta decit aceasta pe care o avefi acum! i, cu cuvintele acestea,
faceti aa, apoi
ti i

ruineaza totodata, ca

cum

i-ar intreba:

Daca pentru mincari

i

bauturi

ce trebuie sa facefi pentru dreptate, pentru pace

pentru bucuria duhovniceas-

ca?

(n. aut.)

230

lucrator este acela sau, fratelui mintuirea sa pentru ca ciftige pore nurilor de
dreptatii

al

ce pricinuiete imparatia

lui

Dumnezeu.

18 Iar eel ce

slujete lui Hristos tntru acestea este bine-placut lui

i ales intre

Dumnezeu

oament

Aici, Apostolul arata in ghicitura

cum

Cretinii impliniti intra credinta

ii

infruntau din mindrie pe cei mai neimpliniti.

tu, Cretine implinit in credinta, sa
fi

De
i

aceea, le zice:

Daca

voieti
tii

minunat

laudat de oameni, sa
ai, cit

ca
i

nu

vei

fi

laudat

atit

pentru deplinatatea aceasta pe care o

pentru pacea

bucuria ce o

vei avea fata

de

fratii tai i

pentru celelalte fapte bune ale

tale.

Caci cu aceste fapte bune po|i sa slujeti lui Hristos i sa te faci bine-placut Dumnezeu, iar nu mincind carnurile de pore cu nebagare de seama.
19>Aadar, sa

lui

urmam

cele ale pacii i cele ce sint spre zidirea

unuia de
V*

catre altul!

Apostolul a vorbit de pace catre Cretinul neimplinit in credinta i nepui tulburasmintelilor pricinuitorul era i pace n-avea acela pentru ca tincios, Pavel vorrilor, cautind sa pazeasca Legea intra mincari. Iar despre zidire,
bete catre Cretinul

mai implinit

mai

itialt

intra credinta, ca acela sa nu-1

surpe pe
zice

fratele sau neimplinit, srtiintindu-1 i defaimindu-1. Ori

pentru a

mai bine - Pavel vorbete i despre pace, i despre zidire obtete, catre amindoua pSr^ile, adaugind aceasta: a unuia catre altul", i zicind ca trebuie ca i cei puternici, i cei slabi intra credinta sa aiba pace intra dinii i sa se zidirea cu apoi i intii pacea, mai punind i altul. unul pe iconomiseasca
aceasta Apostolul a aratat ca, fara pace, nimeni nu poate iconomisi pe
altul.

20 Sa nu

strici,

pentru mincare, lucrul lui Dumnezeu!

Zice: Cretine, mintuirea fratelui tau este lucrul lui

peti aadar mintuirea fratelui,

Dumnezeu. Sa nu

risi-

pe care Insui Dumnezeu

lui

i-a pricinuit-o! i,

mai

ales,

de ce sa

risipeti

mintuirea

nu pentru vreo

alta pricina, ci pentru

mincare?

- nevrind

a te opri sa maninci carne de pore pentru ca sa-1 citigi pe

fratele tau neputincios.

Caci toate sint curate, dar rau este celui ce mantneaprin sminteala.
Fiindca
1-a infruntat

temut ca nu cumva

eel

mult pe Cretinul implinit in credinta, Apostolul s-a neimplinit sa se intareasca in socoteala sa cea rea i

231

intra luarea-aminte a mincarilor.

De

aceea, aici iarai graiete

dogma

hota-

nre atot-cuprinzatoare, zicind ca toate mincarile sint curate, dar celui ce maninca cu rea contiinta i se smintete in cugetul sau ii este rau a le minca.
Fiindca eel neimplinit in credinta
i

intru cugetare, socotind ca este necurata

j * -

carnea
ci

- -

mai mult se vatama. Dar nu mincarea il vatama, ci socoteala cu care o maninca. De aceea, acesta trebuie mai intii a fi invatat i incredintat de catre tine, eel mai implinit intru cugetare, ca nici o mincare nu este necurata. Iar apoi, daca maninca cu aceasta deplina incredintare, nu se vatama.

fi

fratele

Zice:
plinit sa

Tu - o
Eu
iti

Creatine implinit in credinta!

il sileti

pe

fratele tau

neim-

manince acele mincari pe care nu cuteaza sa

zic insa ca se cuvine a te feri

necurate.

manince, socotindu-le chiar tu de orice mincare i baule

tura care-1 smintete pe fratele tau,

nu fiindca
il

ar

fi

rau a minca orice, fiindca

toate sint curate, ci pentru ca aceasta

fratele eel neimplinit se smintete",
i

smintete pe fratele tau. Zicind insa ca

Pavel a aratat ca acela este fara de minte

orb, pentru ca orbii se impiedica
i

deert intru cugetare, fiindca doar cei deerti la minte se smintesc lesne. i,
i

zicind ca se impiedica", 1-a aratat ca este

i

se poticnesc. Zicind apoi ca slabete", 1-a aratat

il

ca este putin-credincios.

Deci, prin toate acestea, Apostolul

trage

il

indeamna pe Cretinul mai

puternic spre ajutorul fratelui sau, care este neputincios intru toate. 360

Baga de seama ca nu se cuvine sa ne departam de orice lucru care, in sine, este bun si dupa porunca lui Dumnezeu, chiar daca altul se sminteste din pricina lui, ci trebuie sa defaimam sminteala lui si sa lucram binele acela, precum zice marele Vasilie hotarttor: Daca lucrul insusi este bun, [...] eel ce face acel lucru bun spre zidirea credintei este curat de judecata celor ce se smintesc. Precum a zis Domnul, ca nu ceea ce intra in stomac il spurca pe om, ci ceea ce iese din gura. Iar catre cei ce se sminteau, a zis: Tot sadul pe care nu 1-a sadit Tatal

Meu eel
altora,

ceresc se va dezradacina!" (intrebarea X, Cuvintul II despre Botez). Iar daca lucrul este rau in sine ori este din cele ce tin de noi si este iertat a-1 face, dar pricinuieste sminteala

mai

ales celor slabi in credinta

si

in socoteala, eel ce

il

face se va osindi negresit pentru

sminteala pe care a pricinuit-o, precum zice iarasi acelasi purtator de Dumnezeu parinte: Jar cind lucrul ce se face este rau in sine, sau cind este din cele iertate i se afla intru stapinirea
noastra, dar pricinuieste sminteala celui neputincios in credinta sau in socoteala, e aratat ca eel ce-1 face cade negresit in infricosata si nescapata osinda zisa de Domnul asa: Mai bine
i-ar fi lui

de

s-ar lega
si

piatra

de moara de grumaz

si

ar

fi

aruncat in mare!"

De

aceea zice

Apostolul chiar

pentru cele

iertate:

Mai bine

este s&

nu maninci carne,

nici sa bei vin, nici

sa faci altceva intru care fratele tau se poticneste, se sminteste ori slabeste." i, iarasi - dupa ce zice, in alta parte, ca toata zidirea lui Dumnezeu e buna, si nimic nu e de lepadat daca se

232

22 Ai tu credinta? Intru

sine-ti

sa o

ai,

inaintea lui

Dumnezeu!

Aici, Apostolul arata in ghicitura

cum

Cretinul implinit in credinta arata

deplinatatea sa ca
eti implinit,

un

iubitor de slava dearta.

Deci

li

zice: Creatine, zici

ca

crezind fara de indoiala ca toate mincarile sint bune i curate? Nu ne arata aceasta mie i celorlalti, ci e destul sa ai credinta intra contiinta ta! E destul sa-ti arati aceasta credinta lui Dumnezeu, nu i oamenilor.
Fericit este eel ce

nu sejudecape
nu
ai

sine intru ceea ce alegeit

fi

Dei nimeni

altul

te tie, este destul a

fericit tu intru sine-ti.

i

Cind
va

cum? Atunci cind nu

pentru lucrul pe care

te vei osindi

pe

tine insuti,

contiinta ta

nu

te

piri

ales sa-1 faci.

Nu intelege insa acestea,

iubitule, pentru

i mincari. despre orice lucru, ci doar pentru pricina ce ne sta inainte, adica dupa Hrisostom i dupa acest sfintit Teofilact - fericit este acela care nu e
osindit

de contiinta sa pentru mincarile pe care le-a

61

ales,

adica eel ce nu le

socotete necurate.

23 lav eel ce se
credinta.

indoiete,

daca va minca, se osindete, caci nu a fast din

i aceasta s-a spus catre Cretinul eel implinit in credinta. i zice:

tine,

Crea-

de ce-1

sileti

pe

fratele eel neputincios sa

manince?

Nu

tii

ca eel ce se
i

indoiete in cugetul sau, socotind ca acele mincari sint necurate,

nu

le

maninca cu adinca incredintare ca sint curate, ci le maninca de ruine ori de sila, nu tii - zic - ca acesta se osindete? De ce? Nu pentru ca bucatele ar fi necurate, ci pentru ca el le maninca drept necurate, silit de tine.
i tot ce

nu

e din credinta este pacat.

ia

cu multumire"

(7 Timotei 4:4)

adauga:

Nu

voi minca in veac carne, ca sa

nu smintesc pe

daca aceasta este osinda pentru cele Tngaduite, ce se poate zice despre cele oprite? Pentru aceasta ne invata mai obtete, zicind: Nu fiti piatra de poticnire nici Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu, precum i eu plac tuturor in
fratele

meu!"

(1 Corinteni 8:13). Iar

toate, necautind folosul

meu,

ci

pe

al

celor multi, ca sa se mintuiasc^' (i Corinteni 10:32, 33).

(Vezi
361

cuvtntul despre sminteala mai pe larg, in cartea

mea

Hristoitia). (n. aut.)

Fotie spune ca Pavel vorbete aici catre eel implinit in credinta. i mai spune ca ceea

ce zice se intelege pentru orice lucru, adica: Fericit e eel ce intelege orice lucru cu deplina cercetare, contiinta marturisindu-i c& e bine sii-1 facS (la Icumenie). (n. aut.)
362

este

face

Dar de ce e pacat ceea ce nu e din credinta? Pentru c& - precum zice Pavel - credinta M din auzire; iar auzirea, prin graiul lui Dumnezeu (Romani 10:17), incit ceea ce nu se din credinta e in afara de graiul lui Dumnezeu, fiind deci pcat. i, de altfel, ceea ce se

233

i aceasta s-a zis catre Cretinul implinit in credinta. i zice:

Cind

fratele

neimplinit
ci
i

nu indraznete sa manince, fiindca nu crede ca. bucatele sint curate, le maninca cu contiinta deznadajduita, cu adevarat pacatuiete. Pavel arata cu acestea - dupa Hrisostom - cita vatamare pricinuiesc cei mai impliniti in
ii

credinta cind

silesc

pe

cei neimplinifi i care se

dinii necurat, i

mdoiesc in cugetul

lor sa

manince ceea ce e socotit de inceteze a~i mai infrunta.

ca din aceasta pricina trebuie sa

24 Iar Celui ce poate a va intari dupa evanghelia mea i propovaduire a lui Iisus Hristos, dupa descoperirea tainei celei ascunse in vegnice
vremi,
363

25 aratata insa acum - iprin Scripturi, iprin Prooroci, iprin porunca venicului Dumnezeu -facindu-se cunoscuta la toate
neamurile, spre ascultarea credintei,

26 singur inteleptului Dumnezeu, prin

veacuru

Iisus Hristos, Caruia slava in

Amin!
dupa
invatatura, Apostolul Pavel obinuiete a se ruga lui
i aici,

Dupa

sfatuire,

Dumnezeu, ceea ce face

pentru Cretinii neimplinifi intra credinta. Caci

nu doar ii invata cu cuvintul, dar i cheama asupra lor ajutorul dumnezeiesc. Iar urmarea alcatuirii este astfel, in chip saritor, adica: Iar lui Dumnezeu, Celui ce poate a va intari prin Iisus Hristos, (...) Caruia slava (se cuvine sa
fie) in veci.

Amin!
Slava

Iar

pronumele Caruia"

este de prisos; s-a adaugat insa

pentru ca trebuia repetat, din pricina multelor cuvinte puse in mijloc.

i a zis:
fie lui

care va clatinati. i
ghelie)", adica:

Dumnezeu, Care va poate intari pe voi, cei slabi i cum poate aceasta? Dupa buna mea vestire (evantineti cele

Sa va intareasca sa

ce vainvat

va bine-vestesc.

364

face f&ra credinta nu poate placea

lui

Dumnezeu,
aut.)

c&ci

- dup5 Apostolul -

f&ra credin|S, e cu

neputinfa a bine-pl^cea" (Evrei

1 1:6). (n.

Baga de seama c^ intru

poate a va
pitolul
intari

celelalte izvoade tip^rite aceste trei stihuri

la:

- de
sint

ia:

Iar Celui ce
la ca-

pe

voi...",

pina

singur Tnteleptu! Dumnezeu..."

adaugate

Romani, impreuna cu imbratiarile (adica cu inchinaciunile). Nu drept insa, fiindca au fost adaugate dupa zicerea: ,JDaruI Domnului nostru Iisus Hristos, cu voi toti! Amin!", care este cuvintul de pe urma al fiecarei epistole a lui Pavel, i dupa acela nu mai urmeaza alt cuvint. Iar la dumnezeiescul Hrisostom, la Teodorit, la
al acestei epistole catre

de pe urrna, 16,

Teofilact

i la

Icumenie,

pe drept cuvint,

stihurile acestea sint bine scrise aici.

Iar intru altele se scrie: i prin Scripturile proorocesti..." (n. aut.)

Multi

eretici,

auzind ca Pavel vorbete,

i

aici i in alte locuri ale epistolelor sale,

fi

de
lui

evanghelia mea", au piasmuit

au mintit, zicind ca Apostolul ar

altora, adica:

scris

o carte osebita a

EvanghelieU ca

si

cele puse in

seama multor

Evanghelia Apostotului Petru, a

234

Hristos

dogm
dupa descoperirea Tainei. S invrednici noi, Cretinii, sa ne facem
Hristos,
partai ai tainelor lui

Dumnezeu; lucru

scripprin aratat s-a acum iar inainte-hotarit, veac, din vechime, ce era din ca credinta, in eel slab temi tu, de ce te Aadar, Proorocilor. turtle Legii i ale
te

desparti de Lege daca maninci came de pore? Caci,

iata, toate Scripturile

toate linga pe care, Hristos, lui evangheliei a aceasta taina propovaduiesc aratat s-a aceasta taina Iar mincarilor, a seama in celelalte, invafa i nebagarea

dupa porunca Dumnezeului mincan

celui venic"

365
.

Deci

fie,

celui ce te mdoieti

culta, caci credinta are trebuinta de ascultare, iar

nu de cercetare
_
m.

*_*

._.

de iscoJ

urmezi
Hristos
Iar

Pavel nu a

zis:

singur inteleptului

Dumnezeu"

spre osebire de Fiul,

adica despartind pe Fiul de Tatal

talui i,

sa

nu

fie!

Caci Fiul este mtelepciunea Tai

precum

Tatal este mtelept, tot aa este intelept

Ingeri
i

Fiul. i I-a zis ,,sin-

gurul" spre deosebire de

lept din fire, iar Ingerii i

de oameni, ca singur Dumnezeu este inteoamenii au Tntelepciune i sint infelepti dupa im-

taiaratat a Care Dumnezeu, acestui zice Deci Dumnezeu. partaire, de la aminte luind ezi, inca care tu linga Legii, nu iar na aceasta, sa-I fie slava,

bucatele.
Iar acest prin Iisus Hristos", se poate intelege

Celui ce poate a va intari pe voi prin Iisus prin neamurilor tuturor cunoscuta facut s-a evangheliei aa, anume ca taina

precum am zis mai sus: Hristos". Se poate intelege inca i

lui Filip, a Iacov, a a Sfintului Evanghelie Inttia Nicodim, lui Evanghelia Andrei; Toma, a lui Apostoli; Evanghelia na$terii lui Vartolomeu, a lui Matei, a lui Varnava, a celor doisprezece Evanghelia prunciei Lui, a naterii Mariei; Evanghelia Egiptenilor, Evanghelia

Mintuitorului,

Evreilor, Evanghelia Nazireilor. Toate acestea suit neadevarate

aceiai eretici

scrise mincinos.

La

fel,

au piasmuit ca ar

fi i

cinci alte carti in Scriptura

cea Veche: Apocalipsa

i

lui lui

Moisi, Sutyirea Nastere, Suirea lui Moisi, Tainicele carfi ale lui Moisi
Moisi. (n. aut)
365 i

Testamentul

Iar Fotie zice ca Pavel

II

numete
i

aici

venic

Dumnezeu" pe

SfTntul

Duh, prin porunca

aici toata SfTnta

insuflarea Caruia s-a vorbit

i

s-a scris

Taina

lui Hristos.

Deci Pavel arata

Treime
aratat

Acesteia
i:

Ii

inalta slava. Caci, zicTnd: singur inteleptului

i:

Tatal; zicind

prin Iisus Hristos", L-a aratat pe Fiul; zicind

Dumnezeu", L-a aratat pe venicuiui Dumnezeu", L-a

pe SfTntul Duh. [.. .] Iar Icumenie zice ca singurul

inteleptului

Dumnezeu"

s-a zis spre osebirea mincinoilor

nein|eleptilor zei. (n. aut.)

235

Iisus Hristos, caci

vatati toate

Acesta

i-a trimis

pe ucenicii
366

Sai, zicind lor:

Mergind,

ln-

neamurile!" (Matei 28: 14).

CAPITOLUL XV
1 Datori sintem noi, cei tori, sa purtam slabiciunile celor neputincioi,

Dupa
Creti{iii

ce a facut rugaciune, Apostolul iarai

Ji

sfatuiete i-i indulcete

pe

o data pentru ca s-a numarat impreuna cu dinii, zicind: datori sintem"; i incfi-o data pentru ca-i numete puternici". Nu a zis insa prost [simplu, n. m.]: sa purtam pe cei slabi", ci: slabiciunile lor", indoind zicerea, pentru ca sa-i traga spre mai multa milostivire. 367
in credinta: gi

mai impliniti

nu noua a placea,

Fiindca mai sus a zis ca noi, Cretinii, sintem datori sa purtam slabiciunile celor neputincioi, Pavel invaja aici i cum se poate face aceasta. i zice ca

putem sa purtam neputintele

voia noastra,
ci i

lor atunci cind

nu vom cauta numai placerea

placerea

mintuirea fratelui nostru:

2 cifiecare din voi sa placa aproapelui intru bine, spre

zidire.

Adica fiecare Cretin sa faca ceea ce este placut fratelui sau, intru bine insa, iar nu in rau, caci multi fac rele ca sa placa aproapelui. i, ca sa nu zica
Cretinul eel implinit in credinta: lata, eu trag pe neimplinitul frate al bine! - mustrindu-1 totodata ne acela ra ia amintp 1? mincan

meu

la

pentru ca nu se face la vremea cuvenita, nu este spre zidirea,

fratelui tau, fiindca infruntarea fara
ci

spre risipirea
368

de vreme nu-1 zidete,

ci il

doboara.

366

Vezi

subtnsemnarea de

la capitolul

al epistolei catre Filipeni, stih 20, fiind vred-

nica de cuvint. (n. aut.)

367

Marele Vasilie,

fiind intrebat

cum

sint datori cei puternici sa poarte slabiciunile celor

neputincioi, raspunde aa: Cel ce poarta, adica ridica i vindeca oarecari boli i metehne ale fratelui sau, face precum este scris despre Domnul, ca a luat neputin{ele noastre i a purtat
bolile,
(n. aut.)

nu ca
i

le-a primit

pe acestea asupra~i,

ci

ca le-a vindecat" (a 175-a hotatfre pe

ale sale, ci fiecare

scurt).

Vezi

tilcuirea zicerii:
(n. aut.)

Nimeni

sa

nu caute de

de ale aproapelui"

(1

Corinteni 10:24).

236

3 Caci nici Hristos

nu a

cautat a placea Lui-$i,

ci,

precum

este scris:

Mea asupra Tine au cazut ocarasc pe Te celor ce Ocarile j} (Psalm 68:11).

Hristos

noua, Cretinilor. Pentru ca

cinstit i

zice

era in stapinirea Lui a

nu

fi

ocarit

ne-

a nu patimi ceea ce a patimit, daca ar fi voit a placea Lui-i, adica 369 Dar, fiindca a daca ar fi voit a cauta numai de Sine; insa nu a voit aceasta. primit sa patimeasca, a dobindit nume rau de la cei mai multi fi S-a socotit ca
este neputincios, amagitor
i

facator de rele. Pentru aceasta strigau cei ce tre-

ceau pe linga Golgota i-L vedeau pe El rastignit, zicind: Pe altii a mmtuit, iar pe Sine-i nu poate a Se mmtui!" (Matei 27:42). Deci - zice Hristos catre Parintele Sau - ocarile i necinstirile ludeilor - care Te ocarau i Te necinsteau in Testamentul eel Vechi pe Tine, Parintele
caci cei ce erau obinuiti sa-L ocarasca

Meu - au cazut asupra Mea,

nu a fost nou
i

a Fiului Tau, in Testamentul eel Nou. i acest lucru

de mirare,
i

pe Tatal au cutezat aceleai lucruri

asupra Fiului.

4 Iar cite

370

s-au scris

mai inainte s-au

scris spre invatatura noastra, ca,

prin rabdare iprin mingiierea Scripturilor, sa avem nadejde.

Acestea mai-inainte s-au scris - zice - pentru ca noi sa le urmam. Cu euvintele acestea, Apostolul ii indeamna pe Cretini sa rabde ispitele i necazu nice ce vin asupra noastra
adevarata, nadejdea ce o
i,

rabdindu-le, sa aratam intru sine-ne, vie

bunatatile care or sa
fie.

avem pentru

Pentru ca acela

Pentru aceasta, Teodorit tilcuiete aa: Caci Insui Stapinul nu a cautat de ale Sale, ei S-a dat mortii pentru mintuirea noastra. Caci, in vremea Patimii, II auzim rugindu-Se i zicind: Pannte, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta! Insa nu precum vreau

369

Eu,

ci

precum

vrei

Tu!" (Matei 26:39).

A primit inca
o

hulele ludeilor,

cele ce le pricinuiau

Tatalui din vechime, strigind ei cu faradelege, acestea le savireau asupra Lui. Pentru care a

pus

prooroceasca marturie.
aici

Se vede insa ca Pavel folosete

tos

elipsa, care se implinete poate aa:

Caci
i

nici Hris-

nu a placut Lui-i,

ci

aproapelui, spre mintuire, lucru pentru care a fost ocarit

a patimit,

precum
370
371

este scris: Ocarile celor ce

ci Tatalui,

nu a placut Lui-i,
Iar faptul

Te ocarasc pe Tine... i celelalte. Ori aa: CSci precum este scris, lucru pentru care a i fost ocarit."

nici Hristos
(n. aut.)

Intru alte izvoade se zice: caci cite", (n. aut.)

ca dumnezeietile Scripturi sint mingiiere intru ispitele pe care le patimesc Cretinii, 1-au aratat Macaveii, zicind: (...) i noi dar (...) mingiiere avind sfintele carti care sint in miinile noastre" (1 Macavei 12:9, 10). Vezi i subinsemnarea zicerii: CuvintuI lui
Hristos sa locuiasca intru voi cu imbelugare" {Coloseni 3:16). (n. aut.)

237

ce rabda necazurile cu multumire

tor

cu buna cunotinta se vede ca are nadejde adevarata pentru bunatatile viitoare. Precum, dimpotriva, eel ce este nerabdai

nu are barbatie, acela se arata ca nu are adevarata nadejde de aceea e mic la suflet i nu rabda.
i

m inima sa

5 Iar Dumnezeul rabdarii i al mingiierii sa va dea voua a cugeta lafel unii pentru altii, dupa Hristos Iisus,

Cu aceste cuvinte, dumnezeiescul Apostol invata ca, impreuna cu Scripturile, Dumnezeu este Acela Care da mingiierea i rabdarea ispitelor in sufletele Cretinilor. De aceea II i numete Dumnezeul rabdarii i al mingiierii", de
vreme ce El
este datatorul
i

pricinuitorul acestora.

Deci Apostolul
i altul

II

roaga pe

Dumnezeu

sa dea Cretinilor a nu cugeta unul ceva,

i

altceva, ci toti sa

cugete mtre dinii unul

ratei dragoste,

acelai lucru. Fiindca aceasta este insuirea adevai

adica ceea ce cugeta

i,

socotete cineva pentru sine, aceea sa

i

cugete

pentru fratele sau.

de vreme ce este

dragoste lumeasca

rea,

Pavel a adaugat, zicind: dupa Hristos Iisus", adica: Rog pe Dumnezeul Cretinilor sa va dea voua a cugeta acelea care plac lui Iisus Hristos, adica cele
placute lui

Dumnezeu
tntru

bune, iar nu cele urite

lui

Dumnezeu

i rele.

6 pentru ca

un

suflet i

cu o gura sa slavitipe Dumnezeul i Total

Domnului nostru Iisus

Care este
cTtigul

Hristos.
toti

Acesta: a slavi

- zice - de a cugeta pe Dumnezeu nu numai cu o

Cretinii aceleai lucruri?

i

gura, ci

cu un

suflet

cu o

inima. Caci aceasta insemneaza zicerea: mtru un suflet", intelegmdu-se in loc de inima, pentru ca in inima se pornete lucrarea miniei. Aici insa cititorul se cuvine sa stea, apoi sa o ia ca de la alt mceput i sa zica: ... i Tatal Domnului nostru Iisus Hristos", adica:

Sa

slaviti

pe

al

vostru
citi:

Domnului nostru
nu urmeaza
neasca a
nici

Iisus Hristos!

Dar

unit de vei

Dumnezeu Dumnezeu
Dumnezeu,

Tata

al

i
i

Tatal",
Parinte,

impreuna, mcit sa intelegi ca

al lui

Hristos fnsui este

o necuviinta: este Dumnezeu al lui Hristos dupa Mintuitorului, iar Tata al Lui este dupa dumnezeire.
$i Hristos v-a

firea

ome-

7 De aceea, primiti-va uniipe altii, precum

spre slava lui

primitpe

voi,

Dumnezeu.
:rm

Hri

Dumnezeu. Caci faptul de a fi Cretinii uniti i de o cugetare slavete pe Dumnezeu, fiindca Domnul a zis catre Tatal: Jntru aceasta tofi vor cuslava lui

238

daca vor fi toti una" (loan 17). i, dimpotriva, daca Crestinii vor fi dezbinati si vor avea cugetari osebite, aceasta face sa fie hulit Dumnezeu, fiindca paginii, vazindu-i pe Crestini despartiji, necinstesc crenoaste ca Tu M-ai
trimis,

dinta

si

oe Hristos.

37

pentru imprejur taierii al slujitor S-a Hristos facut Iisus i va spun ca adevdrul lui Dumnezeu, spre a adeveri fagaduintele parintilor;

le-a ci Lui-i, placut nu a Hristos arata ca Apostolul Prin aceste cuvinte, primit pe toate din dragoste pentru noi, si cu aceasta ti tndupleca pe Crestinii au Evreii Caci Evrei. din Crestinilor impotriva mindri se nu neamuri" a din
stradaduse le Dumnezeu care pe fagaduinfele pentru mintuit crezut si s-au iubirea pentru doar mintuit s-au si crezut au neamuri" din mosilor lor, iar cei

de oameni
fel:

si

mila
ii

lui

Dumnezeu.
lui

Iar intelegerea zicerii Apostolului este astlui

Dumnezeu

fagaduise

Avraam ca saminta
calcat

va mosteni lumea; dar

vi-

cei ce s-au nascut din

Avraam au

Legea

lui

Dumnezeu, facindu-se

Dumnezeu lui fagaduinta de nevrednici urmare, prin si, pedeapsa nova|i de pazit a omeneasca, Sa firea dupa si, Hristos venit a urma, In catre Avraam. al semn fost a care tmprejur, taierea si chiar primind Dumnezeu, Legea lui celor ce se nasc din saminfa lui Avraam. Asadar, primind Legea, taindu-Se
imprejur
si

fScindu-Se samtn^a a

lui
si

Avraam, Hristos a dezlegat urgia

taierea imprejur
si

lui

Dumnezeu

cazuta asupra Evreilor

lui

i-a facut vrednici de a primi iarasi acele

fagaduinje ale lui

Dumnezeu. Deci Hristos a primit

numai ca

sa arate fagaduin|ele

Dumnezeu-Tatal, sa intareasca Legea urmezi

Hristos

sa o faca sa

5
fagaduintele lui
pazit
ci

Dumnezeu? Caci
i,

zice Hrisostom

a implinit

Legea cu adevarat, dar nu pentru ca sa o mai pazeti

ai

tu de

acum

inainte,

fiindca tu

calcat-o Tnainte

duinfele parintilor.

De

aceea,

prin aceasta, te-ai facut nevrednic de fagatu te-ai mmtuit dupa dar, pentru ca mai inainte

Hristos

Hristos

9 iar neamurile" sa-L slaveasca pe Dumnezeu pentru mila Lui,

Cretinii Evrei
nici

zice

- aveau
lui

fagaduintele, cu toate ca se facusera nevredIar voi, Cretinii din

de

ele,

calcind Legea

Dumnezeu.

neamuri",

372
i

Iar Teodorit zice aa: i StSpinul Hristos ne-a iubit

i

ne-a Tndreptat. Aadar, se cuvine ca

pe cmd eram nedrepti i pacatoi, noi sS purtSm neputinfele fratilor i sa facem tot ce

putem pentru mintuirea

acelora." (n. aut.)

239

Dumnezeu, de aceea si sinteti datori a-L slavi si a-I mulfumi mai mult pentru aceasta. Caci - dupa Fotie - de aceea v-a primit pe voi Dumnezeu, cei din neamuri", ca mai mult sa Se slalui

v-afi mintuit

doar pentru iubirea de oameni a

veasca. Caci

- daca implinirea
si

fagaduintelor lui

nu parea ca a mintit
fire si

Tatal, a fost slava a

Dumnezeu catre Evrei, pentru Lui - cum nu este negraita slava Pa-

rintelui

acum, cind v-a daruit

de

voua, neamurilor", bunatajile cele mai presus nenadajduite, fara sa vi le fi fagaduit dinainte? Iar slava si multumieste ca voi, Crestinii din neamuri", sa
si
fiji

rea lui

Dumnezeu
pe

uniji intre voi,

sa-i purta|i

cei slabi

sa nu suferiji a va osebi de madularele voastre, adica'

de

fratii vostri.

precum

Pentru aceasta Ma voi marturisi Jie intru neamuri si voi cinta numele Tau " (Psalm 1 7:53). 10 i iarasi zice: Veseliti-v a, neamuri, impreuna cu norodul Lui" (Deuteronomul 32:43) 11 i iarasi: Laudatipe Domnul, toate neamurile, laudati-Lpe El, toate noroadele!" (Psalm 116:1). 12 i iarasi zic? Isaia: Fi-ya radacina lui Iesei si Cei ce Se va scula a stapinipeste neamuri. Intru Acesta neamurile vor nddajdui"
este scris:

(Isaia 11:10).

Apostolul a adus toate marturiile acestea ca sa arate ca to$i Crestinii atft cei din neamuri", cit si cei din Evrei - trebuie sa fie uniti si sa cugete unul si acelasi lucru. Caci, cu aceste marturii, li smereste pe Crestinii Evrei, ca sa nu se mindreasca asupra Cretinilor din neamuri", fiindca toti Proorocii mai
inainte vesteau ca
si

neamurile" vor crede in Hristos

si

se vor mintui impre-

cu aceleasi marturii, li smereste si pe Crestinii din neamuri", fiindca le arata ca nu au fost norod al lui Dumnezeu, ci s-au unit cu norodul lui Dumnezeu, adica cu Israilitenii, si ca, prin urmare, sint datori lui Dumnezeu mai mult decit Evreii, luind mai mult dar si facere de bine decit
Evreii. i,
aceia.

una cu

neamuri" s-a zis din partea lui Hristos catre Parintele, adica: Te voi propovadui la neamuri" - o Parinte al

Iar zicerea: marturisi-Ma-voi Tie intru

Meu!
rasari

Iar aceasta: fi-va radacina lui Iesei", arata ca din radacina lui Iesei

va

Cel ce Se va scula ca sa stapineasca peste neamuri", adica Hristos. Iar si" este de prisos - dupa Icumenie. Va fi zice - radacina lui Iesei - dar care este aceasta? - Cel ce Se va scula sa stapineasca peste neamuri", adica Hristos.

240

13 Iar Dumnezeul nadejdii

SJTnt.

sa va umple de toata bucuria ipacea

nadejdi

Aici, Apostolul se roaga ca Evreii Cretini sa se

umple de

toata bucuria,

caci erau mihniti, fiind infruntati de catre cei din neamuri". Iar pentru aeetia din urma se roaga sa se umple de pace, caci ei se luptau vrajmaete cu cei din

Evrei care inca tineau cele ale Legii, Ori, mai ales, Pavel se roaga ca amindoua partile sa se umple i de bucurie, i de pace. Dar cum vor ajunge ei la
aceasta? Prin credinta. Iar credinta cu ce
li

va folosi? Intru a prisosi

fi

in nadej-

de. Caci eel ce crede pentru bunatatile venice care vor

nu

se mihnete

pentru greutatile de fata, acesta prisosete intru nadejde, nadajduind adica pentru cele venice i rabdind cu barbatie greutatile vremelnice. Dar, la rindul

ce ne va folosi nadejdea? Intru a dobindi darul Sfintului Duh, care va face mai puternica aceasta nadejde a noastra.
ei, intru

14 i eu insumi sint incredintat pentru

altii.

ca i voi sinteti plini de bunatate, tmpliniti in toata cunogtinta, putind a sfatui ipe
voi,fratii mei,

Fiindca in multe parti ale epistolei acesteia a grait aspru dumnezeiescul Apostol ll vindeca acum, i nu zice: am auzit",
credintat" adica: Insumi eu, care va mfrunt
tat
i

mfruntator,

ci:

m-am

in-

va mustru,

sint deplin incredin-

de bunatate, adica de socoteala buna i iubitoare de frati. Ori, bunatate" numete de obte toata fapta buna. i nu a zis: aveti bunatate", ci: sinteti plini de bunatate". Insa, fiindca nu este nici un folos daca cineva are bunatate dar nu tie cum sa o intrebuinteze, Apostolul adauga, zicind:
sinteti plini

ca

de toata cunotinta, pentru a ti sa intrebuintati bunatatile i faptele bune pe care le aveti. i le-a mai zis ca vrednici a-i sfatui i pe altii, nu numai a fi invatati de altii.
Sinteti plini
i

cum

se cuvine

sint in stare i

Dupa Icumenie, L-a numit Dumnezeul

nostru este

nadejdii" ca sa arate ca
i

II

roaga pe

Dumnezeu
Dumnezeul

nadajduind ca rugaciunea sa va lucra intru Cretini, de vor voi

aceia. Fiindca

ce nadajduiete intr-Insul nu este ruinat. Iar Teodorit tilcuiete aceasta zicind ca Apostolul, dupa ce a zis mai inainte ca nadejdea care se vede nu este nadejde", II numete acum pe Dumnezeu Dumnezeu al nadejdii", ca pe unul ce a dat
al nadejdii, i eel

Dumnezeu

neamurilor" de

la

Tnceput nadejdea blagosloveniei

i Ii

adeverete fagaduinta prin fapte. Iar

aceasta este zalog pentru bunatatile nSdajduite, fiindca Cei ce le-a fagaduit i apoi le-a implinit negreit va implini i cele fagaduite noua acum. Iar Apostolul ne poruncete nu doar sa

nadajduim,

ci

sa prisosim intru nadejde", adica sa nadajduim cu curatie

sa socotim ca ve-

dem

bunatatile nadajduite. i a zis ca ne va da duhovnicescul dar. (n. aut.)

241

fratilor>

aminte

Romanii erau oameni cu

cetatea imparateasca,
indulcete, zicind:
i

vrednicii, adica
i

cu dregatorii, fiindca locuiau

ii

in
ii

de aceea aveau

mare mindrie. Aadar, Apostolul

atit, ci

am

cutezat a va scrie", dar cu zicerea aceasta mult

sfar-

ma

i ii

mustra. i nu se multumete numai cu

i

adauga:

Am

cutezat in

parte", adica in putine parti,

nu ca

cum

v-a invata, ci ca i

cum

v-a

aduce aminte", adica va aduc aminte putin. i - dupa Hrisostom - Pavel arata prin toate acestea ca nu le vorbete ca un invatator i Apostol, ci ca un frate i prieten catre frati i prieteni de aceeai cinste. Fiindca aceasta este insuirea
invatatorului, sa vorbeasca uneori cu infruntare, iar alteori sa

impodobeasca

cuvintul spre folosul ascultatorilor.

despre darul dat mie de Dumnezeu, 16 spre afieu slujitor al lui lisus Hristos la neamuri", ierurghisind

evanghelia lui Dumnezeu,

r

eu mi-am insuit cinstea de a invata i a fi Apostol! Nu, ci Dumnezeu, Care m-a rinduit la aceasta, mi-a poruncit, nu fiindca a fi fost vrednic de o asemenea chemare, ci dupa darul

Facmd

cuvintul

mai

smerit, Apostolul zice:

Nu

Lui. Spre ce

mi

s-a dat insa darul acesta? Spre a

fi

slujitor i iereu [preot, n.

m.]
iti

al

evangheliei, adica al propovaduirii bunei-vestiri. Deci sa

fratii

-o

mei!

pentru ca va in vat, caci aceasta este

nu ma invinupreotia mea, sa propo-

vaduiesc evanghelia. i eu, preotul evangheliei, am drept sabie cuvintul i propovaduirea, iar voi, Cretinii ce ascultati propovaduirea mea, sinteti jertfa.

Cine ar invinui aadar pe iereu, adica pe preot, ca ii pune cutitul asupra vitelor rinduite spre jertfa, ca le taie i le desface in parti? Negreit, nimeni! Iar Pavel a zis acestea intii pentru ca sa intr-aripeze cugetarile Cretinilor, dupa
ce vor intelege ca sint jertfa a evangheliei
lui, iar

apoi pentru ca sa se dezvi-

novateasca

sa arate ca

s-a poruncit

de sus a face aceasta.

sfintit intru

ca sa se faca prinosul neamurilor" bine-primit,

Sfint

Duhul

Nu v-am
in

scris

zice

- ca

sa

ma

slavesc, ci pentru ca

voi, cei ce

va

aflati

Roma,
i

sa va mintuiti impreuna cu celelalte neamuri". i aa sa se faca pri-

nosul

jertfa neamurilor" catre

lui

Dumnezeu,

in intregime bine-primite, toate

aducind roade

Dumnezeu.

Iar prinosul aceasta este sfintit intru Sfintul

i

Duh", adica este

sfintit

cu viata

petrecerea duhovniceasca, caci credinta nu

242

sfintete singura, ci trebuie

viata

buna

duhovniceasca. Caci noi, Cretinii,

fiindca

am

crezut

ne-am

botezat,
i

am

luat

Duhul Sfmt;

dar,

daca nu

vom

avea

viata duhovniceasca

imbunatatita, se stinge darul Duhului Sfmt.

$i,

vorbind de neamuri", Pavel smerete cugetarile cele mindre ale Ro-

manilor, incit sa

nu judece ca nevrednic de
lui

cinstea lor faptul ca au invatator pe

toate neamurile ce se afla pe

Pavel, fiindca acesta a adus

Dumnezeu mai

pamint

pe mare

in toata

lumea.

17 De aceea,

am lauda in Hristos lisus,

nu se

in cele ce sintcatre

Dumnezeu.

Fiindca s-a smerit mult prin cuvintele de mai inainte, dumnezeiescul Pavel
inalta

acum

cuvintul, ca sa

arate lesne defaimat. Facind insa aceasta,

nu
in-

iese totui afara de smerenia obinuita lui. Caci zice:

tra sine-mi, nici Intra strguinta

Eu am

lauda,

nu Tnsa
i

mea,

ci intra Hristos i in darul lui Hristos. i

in ce

ma

laud? In cele catre Dumnezeu, adica nu in cele proaste

i

strica-

cioase, ci in cele dumnezeieti

duhovniceti.

18 Caci nu voi cuteza sa spun ceva din cele ce nu a lucrat Hristos prin mine spre ascultarea neamurilor", cu cuvintul i cu lucrul} 19 prin puterea semnelor i a minunilor, intru puterea Duhului SfTnt,
Fiindca mai sus a zis ca este liturghisitor
neamurile,
i slujitor al

evangheliei la toate

acum Apostolul spune

aa:

Nu ma
ales

falesc, nici

nu
i

ma

mindresc cu

vreun lucru din cele ce nu

le-a savirit
i

am

facut,

mai

ca nu

am

facut nimic, ci Hristos

unealta. Caci

pe

toate,
i

folosindu-ma

la toate acelea

ca organ

daca vorbesc,
i

dumnezeiesc
zic

daca filosofez despre lucrurile cereti, i daca fac ceva mai presus de fire i daca saviresc minuni - toate acestea -

sint fapte i ispravi ale lui Hristos,

i

nu

ale mele. Iar acestea se faceau

pentru ca sa asculte neamurile"

sa creada.

Semnul se osebete insa de minune, caci semn" se zice la ceea ce se face dupa firea lucrurilor, in chip nou i minunat insa, precum, de pilda, a se vindeca indata soacra lui Petru cea aprinsa de boala. Adica acest lucru este dupa fire, insa atunci s-a facut in chip nou i minunat, caci fierbinteala a lasat-o in graba, doar la atingerea miinii Domnului. Iar minune" se zice la ceea ce nu se face dupa firea lucrurilor. De pilda, in chip firesc, eel ce se nate orb nu se poate vindeca i a avea ochi vazatori. Dar Domnul a facut minunea aceasta,
facindu-1 cu ochi sanatoi pe orbul din natere. Insa,
se fac afara de obinuitele legi ale
ale
firii,

atit

semnul,

cit i

minunea,
legi
i

firii;

dar, la

semn, se dezleaga mai putine

de multe
ori se fac

iar la

minune, mai multe.

$i, fiindca

semne

minuni

cu lucrarea

diavolilor, Apostolul a adaugat: intru puterea

Duhului

243

Sfint", adica:

Eu faceam semnele

minunile acestea cu puterea Sfmtului Duh.

fi-

dumnezeiasca vrednicie a Sfmtului -Dull, indca poate face asemenea semne i minimi ca un Dumnezeu ce este.
Iar din cuvintele acestea se arata i

a$a

tncit,

din lerusalim

i irnprejurimi,

pina in

Iliria,

am implinit
H m

propovaduirea evangheliei lui Hristos,

dovada cuvintelor mele? Vezi multimea ucenicilor pe care i-am facut! Caci, mcepind din lerusalim, am mers pina in Iliria, adica pina in Sclavonia (care e partea cea mai de pe urma a Bulgariei). i nu a zis numai: am propovaduit", ci i: am implinit evanghelia", ca sa arate ca cuvintul i propovaduirea sa nu s-au facut fara lucrare, ci in fapta,
Zice: Ascultatorule, vrei sa primeti

cu lucrarea,
i,
Iliria,

ca au facut rod prea-implinit.

i

ca sa nu socoteti ca a inceput din lerusalim

i

a mers de-a dreptul in

i

Pavel a adaugat ca a mers

prin partile dimprejurul Ierusalimului

cit i la

ale

Iliriei, atit la

neamurile de

la

miaza-noapte,

cele de la miaza-zi.

De
in

aceea

- dupa dumnezeiescul Hrisostom - Pavel nu a propovaduit numai

de sub
stapinirea cea prea-lata a Romanilor, ci
i

cetatile i in satele
rile

la

neamui

ce se aflau sub varvari, adica: in Finichia, in Siria, in Cilichia, in Capadoi

chia

in Arabia;

in eparhiile Saracinilor, ale Perilor, ale Armenilor

ale

altor varvari; i in Italia, in

Spania

intru alte cetati

imparatii ale Europei.

20 rivnind sa bine-vestesc acolo unde Hristos nufusese numit, ca sa nu zidesc pe temelie straina,
Zice:

Nu numai

ca

am

propovaduit evanghelia

la atitea

neamuri

le-am

tras la credinta lui Hristos,

dar acele neamuri nici nu auzisera mai inainte nualt

mele
slava

lui Hristos, nici

i

propovaduirea vreunui

Apostol. Fiindca

am

socotit ca

nu merge sa propovaduiesc la neamuri ce au auzit de Hristos i propovaduirea altui Apostol, ca sa nu ma arat ca zidesc pe temelie straina. Caci - zice - atit de departe sint de a voi sa ma arunc la ucenicii altor Apostoli pentru slava i lauda mea. Deci nici voua nu v-am scris pentru ca a vrea sa primesc slava de la voi, ci ca sa-mi implinesc datoria de a propovadui
lauda
este a

mea

evanghelia.

numete temelie straina" invatatura i propovaduirea celorlalti Apostoli nu pentru ca aceia ar fi fost straini, nici pentru ca ar fi propovaduit altceva decit el, ci o numete aa dupa cuvintul platii date de Dumnezeu. Fiindca plata pe care aveau sa o ia Apostolii pentru osteneala facuta la cei caroIar Pavel
ra au propovaduit era a lor, iar lui Pavel i-ar
fi

fost lucru strain, nefiind al sau,

pentru ca nu s-a ostenit el la acea lucrare.

244

21

ci,

precum

este scris:
i,

vor vedea;

cei

Cei carora nu li s-a vestit despre El, aceia II ce nu au auzit, aceia vor intelege" (Isaia 52:15).

Aici, Pavel arata ca proorocia aceasta s-a implinit intra insai propovadui-

rea sa. Pentru ca

cu propovaduirea evangheliei, a facut sa vada lumina cunotintei de Dumnezeu multe neamuri la care nu propovaduise nimeni altcineva mai inainte. i i-a facut sa inteleaga adevarul credintei pe multi care nu
el,

auzisera mai inainte pe vreun

i

alt

Apostol.

Cu

aceasta, arata ca

mai multa

oste-

neintotul barbari i cu oameni invata cind cineva cheltuiete sudori neala vatati, care nu au auzit cuvintul lui Dumnezeu niciodata, decit atunci cind in-

vata pe cei ce a auzit mai inainte de la

altii.

22

De aceea am ifost oprit,

epistolei,

de multe
zis:

ori,

ca sa vin la vol
fost oprit pina

La inceputul
arata
i

Apostolul a

am

acum",

iar aici

pricina, caci zice:

Alergam

in toate locurile
ori

de aceea

am

fost oprit. Caci

de multe

ma

propovaduind evanghelia, apucam i doream sa vin, nepu-

tind insa a aduce la implinire dorul

meu

pentru pricina de mai sus.

23 Dar acum, nemaiavind loc intru acestelaturi si de multi ani avind

dorinta sa vin la
9

voi. 7

nadajdi

safiu petrecut aco satura mai inainte, in parte, de vou

vad in trecere

Am fost oprit - zice - de a veni la voi, Romanilor, caci voiam sa propovaduiesc neamurilor". Iar acum, fiindca in partile acestea ale Corintului (caci din Corint s-a sens epistola aceasta) i ale Peloponezului nu mai am vreo lu-

va scriu i voi veni la Roma pentru dragostea voastra, iar nu pentru, iubire de slava ori pentru vreo alta pricina. Apoi - ca sa nu-i zica Romanii: O Pavele, fiindca acolo nu ai lucrare, ne foloseti pe noi ca pe un lucru in treacat! - Apostolul zice ca i cum le-ar raspunde: Dorind de multi ani sa ma indulcesc de voi, ma silesc acum sa implinesc aceasta dorinta a mea. Pe de alta
crare, parte, pentru

ca

ei

sa nu se mindreasca, zicind ca Pavel

ii

dorete fiindca sint

mai mari decit ceilal|i, Apostolul zice mai departe aa: Voi veni la voi cind voi merge in Spania. i, iarai - ca sa nu zica Romanii: i ce? Ne faci pe noi popas i de aceea vrei sa ne vezi in trecere? - le spune: Voi fi petrecut acolo
de catre
lete sa voi, adica:

Ma

veti petrece acolo voi iniva,

vazind nevoia ce

ma
pe

si-

merg

in Spania. Drept aceea,

nu va defaim, insa de nevoie

tree

la

mihnea
245

petrecut acolo de catre voi

dupa ce mai
ci:

intii,

in parte,

ma voi

satura de voi.
ii

Cu
iule

cuvintele acestea, dumnezeiescul Apostol arata cu cit de multa dragoste

bea, caci

nu a

zis:

ca sa va vad",

ca sa

ma

satur",
fii.

urmind cuvintele ce
a
zis:

zic parinfii iubitori catre prea-iubifii

ca: Oricit

singurii lor

in parte", adii

de lunga ar

fi

vremea, nu poate a

ma

satura de a voastra intilnire

parte.

Tndulcire, insa primesc a

ma

satura de voi

macar in

sfintilor,

Macedonia
r

Ahaia au

bine-voit safe

saraci dintre sfintii ce sint in lerusal

A,

Mai

sus,

Apostolul a fagaduit sa mearga

ris

zaboveasca, ca sa nu para ca-i ia in

zabovirii:
le

Roma, Insa, fiindca avea sa pe Romani, le spune acum i pricina

la
sfintilor.
i

Ma due - zice - la lerusalim ca sa slujesc

ci:

Nu

zis:

ca sa

pe noi ce mare bine este milostenia ce se da sfintilor Cretini, de vreme ce primete sa o duca Jnsui Pavel, invatatorul lumii, care alege sa faca aceasta lasmdu-i pe Romani, due milostenie",
ca
sa-i slujesc",

invatmdu^ne

macar ca
data
i

li

iubea

atit

de mult.

374

Cu

acest cuvint, Apostolul

pe Romani sa faca milostenie acelor saraci. nia i Ahaia au bine-voit" a da milostenie, le insufla rivna in inima, ca i ei sa urmeze cetatilor acelora i sa miluiasca pe sfintii din lerusalim. i Pavel nu-

indeamna totoCaci, zicind ca Macedoli

mete pretutindeni milostenia imparta5ire", fiindca este un citig obtesc i al celor ce o dau, i al celor ce o iau. Despre ce fel de milostenie a vorbit insa? Oarecare'\ adica mica i putina, ca sa nu se spuna ca-i ocarate pe Romani ca
sint iubitori

de argint

nemilostivi. i zice: celor saraci dintre sfintii ce sint

sint vrednici

in lerusalim",

ca sa arate ca

de mila cu indoit chip:

pentru ca

sint saraci, i pentru sfinfenia i fapta lor

buna.

27 Ei au

bine-voit fiindca le sint i datori; caci,

daca neamurile" s-au

impartait intru cele duhovnicegti ale lor, datori sinti ei sa le

slujeasca intru cele trupeti.

Nu
au voit
374

este de mirare
sa~i

zice

ca Machidonenii

Peloponesiotii mai sus zii

miluiasca pe Cretinii Iudei ce sint in lerusalim, pentru ca le sint

Vezi
i
_ _

la capitolul

al epistolei c&tre

Galateni, stih 9, c&, intilnindu-se Pavel cu Petru,

cu

i ceilalti Apostoli procu loan in lerusalim, au impHrtit propovMuirea evangheliei; ^ pov^duiau Evreilor, iar Pavel propov&duia neamurilor". Insa pe Cretinii Evrei cei saraci din lerusalim, care crezuserU in Hristos i li se rSpiserS averile de catre Evreii necredincioi, nu i-au imp&rtit i-i aveau de obte, i Pavel, i ceilalti. i purtau grija pentru cele de trebuinta ale

Iacov

lor i

de aceea

scrie aici Apostolul despre dinii. (n. aut.)

246

datori acestora.

Din ce pricina? Fiindca

dintre Iudei

Se pogora cu neamul

Hristos
bunata|ile duhovniceti, bunatati pe care le-au dobindit Machidonenii, Pelopom

impartaeasca
voi,

i ei

pe

Cretinii

lumea Iudei de bunatatile trupeti. Aadar - zice ci:

Romanii, aveji datoria

i

a-i rnilui.

nu a

zis: sa-i

impartaeasca" cu bunatati trupeti,

sa

le slujeasca

intra cele trupeti", punindu-i in rinduiala

de

slujitori ai sfintilor acelora,

ca sa

dea lor precum dau i imparatilor dajdii. Nici nu a zis sa slujeasca cei din neamuri" cu bunatatile lor trupeti, precum a zis ca ludeii i-au impartait cu bunatatile duhovniceti ale lor. Caci banii i celelalte bunatati trupeti nu sint
averi

numai

teti ale

precum sint bunatatile duhovniceti, tuturor oamenilor, pentru ca tec de la unii la altii.
ale celor ce le au,

ci sint

ob-

28 Ispravind deci aceasta i pecetluindu-le rodul acesta, tmcindpe la voi, in Spania.

Adica:

ma voi duce,

Dupa

ce - zice
i

voi lasa ca intr-o vistierie imparateasca milostenia

pecetlui ca intru

aceasta a sfintilor

dupa ce o voi

un loc aparat
3 6

nejefuit,

ma voi

Fericitul Pavel duce prin mijlocirea voastra, a Romanilor, in Spania. arata i cu aceste cuvinte ca mergerea sa in Spania a fost de nevoie i nu pen-

Vezi Tnsa, iubitule, ca Pavel a numit milostenia impartaire" fiindca cei ce d iau se cuvine sa-i impSrtaeasca cu bunatatile duhovniceti pe cei ce li miluiesc i sa se roage pentru dtnii. Lucru despre care zice i Teodorit, ca Moisi, vazind ca tapul adus pentru ispairea pacatelor a fost ars de tot, s-a
jertfa

375

mmiat pe Eliazar

pe Itamar

le-a zis: Pentru

ce nu

ati

mincat

adusa pentru pacat in locul eel stint? Caci aceasta este sfintenie a
lua|i pacatul obtii i s-o curatiti inaintea
i

sfintilor i

va e data

voua ca sa

Domnului"

(Levitic 10:17). [...] Pentru

aceasta zice

Apostolul: Ei se impartaesc cu voi Tntru cele trupeti, iar voi va Tmpartaiti cu

dtnii intru cele duhovniceti.

Deci de
i

aici
i

mvatam
zicerii:

ca,

mincind cele aduse de norod, sintem

zicerii: (...)

supui sub judecata

lui

Dumnezeu. Vezi

subinsemnarea

pentru impartairea
i

voastra in evanghelie" (Filipeni 1:5);

cea a

Jar despre facerea de bine

Tmparta^ire

sanu
376

uitati!" (n. aut.)

Aici, Teodorit zice:

fericit i

de

trei ori fericit?

Cu ce cununi vrednice de lauda ar incununa cineva capul acesta Caci - macar ca tia i proorocea catre presviterii Efesului necazu-

rile i legaturile

pe care urma sa le patimeasca in fiecare cetate, ca zice: Duhul SfTnt marturisete prin toate cetatile, zicmd ca ma ateapta legaturi i necazuri (Fapte 20:23) - pururea pomenitui Pavel nu socotea acestea, ci scrie Romanilor ca va merge la Roma i ca de acolo
are sa meargS in Spania, neingrijindu-se pentru necazurile ce
acestea,

urma

sa le patimeasca Tn cetatile

numai
de

sa

duca

la

capat calea evangheliei, precum spune mai departe: Dar nimic nu

pret

iau in seama, nici

nu pun

pe

sufletul

meu, numai sa fmplinesc calea mea

lui

slujba

pe care

am

iuat-o

la

Domnul

Iisus,

ca sa marturisesc evanghelia darului

Dumnezeu (Fapte

20:24)." (n. aut.)

247

tru

defaimarea

lor

doar trece prin Roma,

cum am
i

zis

mai

sus. Iar milostenia a

numit-o rod", ca sa arate ca mai mult citiga

ce o iau.

rodesc cei ce o dau decit cei

29 i tiu

ca,

venind

la voi, voi veni intru plinirea blagosloveniei

evangheliei lui Hristos.

tiu

zice

ca,

venind

la

Roma, va

voi vedea ca bine-sporiti intra toate

bunatatile evangheliei. Caci Apostolul

numete plinirea blagosloveniei evani

gheliei" toate bunatatile cele vrednice de blagoslovenie

liei.

de lauda evanghe-

Prin blagoslovenie", poti insa a intelege

i

milostenia. Deci zice aa:

Iar

Va

voi afla impliniti intra milostenie

intra iubirea de oameni.

lui,

Pavel scrie

acestea pentru ca Romanii, ruinindu-se de laudele

face milostivi

sa se sirguiasca a se

precum

Ti

lauda.

30 Rogu-va insa pe

voi, fratilor,

prin

Domnul nostru

lisus Hristos i

prin dragostea Duhului, nevoiti-va impreunacu mine intru

rugaciuni iatre Dumnezeu pentru mine,

Tmpreuna cu sine i mijlocitor, precum i acum pune mijlocitor catre Dumnezeu-Tatal pe Hristos, dupa firea Sa omeneasca, i dragostea Sfintului Duh. Iar pe Parintele
Pavel nu se socotete vrednie de crezare in nici un lucru,
ci ia

nu-L pomenete anume, ca sa te mveti tu, cititorale, ca, prin ceea ce lasa nespus, II pomenete i pe EL Tot astfel, i cmd II pomenete numai pe Tatal, nu lasa deoparte pe Fiul i pe Duhul, pentru ca Fetele Preasfintei Treimi Se tin

Una de
ca,

Alta, fiind nedespartite. i a zis: prin dragostea Duhului", ca sa arate

i

precum Tatal i Fiul au iubit lumea, tot la fel a iubit-o insa - o cititorale! - cit de mare a fost smerita-cugetare a
ca are nevoie de rugile celorlalti Cretini.

Duhul

Sfint.

Vezi

lui

Pavel, incit a zis

31 ca sa

ma izbavesc de cei nesupui din ludeea

zis:

Pavel nu a
ludeea!

Rugati-va ca sa

ma

lupt

sa birui pe cei ce

nu

se supun in
lui

ci:

ca sa

ma

izbavesc" de dinii, implinind cu aceasta legea

Hristos, Care zice sa ne

377

rugam pentru

nu cadea

in ispita (Matei 6:13).

Cu

Dumnezeiescul Hrisostom zice c^ era obicei vechi a se numi milostenia blagoslovenie" (cuvintul 30 la Epistola catre Romani). Inca i Pavel o nume^te aa in alte parti, zicmd: Am socotit deci ca este nevoie a-i ruga pe frati sa vina Tntii la voi ca s& pregateasca blagoslovenia voastra fagaduita mai Tnainte, ca aceasta s& fie gatita ca blagoslovenie, iar nu ca la-

comie"

(a

doua epistola catre Corinteni

9:5). (n. aut.)

248

aceasta, el arata
tini

ca trebuie sa slujeasca

sa duca milostenia la sfintii Crei

ce se aflau intre acei nesupui, care se primejduiau sa moara de foame

de saracie:

gi

ca slujba

mea in lerusalim

sa sefaca bine-primita
sfintii

sfintilor,

Adica: Rugati-va pentru ca

osirdie milostenia ce
arata ca
sa.
li

Cretini din Iudeea sa primeasca cu

se aduce prin mine.

Din acest cuvint

i

al

Apostolului se

nu

e destul

numai

a da milostenie cineva, ci
i

fi

primita milostenia
din nedreptati ori

Pentru ca milostenia celui ce da de nevoie

si

cu
378

sila, ori

cu slava desarta, nu este primita

rodul

ei piere.

32 ca sa vin la voi cu bucurie, prin voia lui Dumnezeu,

Ma rog - zice - sa ma izbavesc de Iudeii cei nesupui, ca sa vin degraba i

sa va vad, cu bucuria inimii mele, fara a cerca vreo scirba de la aceia.
-

fi sa

ma odihnesc impreuna cu voi.

zis:

odihnesc impreuna cu voi", adica: Voi sa va odihniti cu mine pentru mvatatura mea, iar eu sa ma odihnesc impreuna cu voi pentru sporirea credintei voastre. Cu zicerea aceasta, Aposi

Nu

sa vin

sa va invat",

ci:

sa

ma

tolul arata ca,

i el

de vreme ce Cretinii din aveau nevoie de odihna.

Roma aveau

nevointe

osteneli,

i ei,

Prin slujba", Teodorit mtelege aici slujba propovaduirii evanghelice, despre care Pavel zicea in Faptele Apostolilor: Dar nimic nu iau in seama i nu pun nici un pret pe sufletul meu,

numai

sa implinesc calea
lui

evanghelia darului

mea i slujba pe care am luat-o de la Domnul Iisus, ca sa marturisesc Dumnezeu" {Faptele Apostolilor 20:24). Iar ca milostenia urmind din

nedreptate este neprimitS, marturisete Sirah: Cel care jertfeste din nedreptate aduce prinos spurcat" (capitolul 34:20). i, iarap: Cine aduce jertft din banii sfecilor junghie pe fiu maintea tatalui" (la fel, 22). i
fi

Solomon

zice: Cinstete

adu Lui pirga din roadele

dreptatii" (Pilde 3:9).

pe Domnul din ostenelile tale cele drepte i marele Vasilie zice ca nu se face milostenie

din nedreptate, nici blagoslovenie din blestem, nici facere de bine din lacrimi. i, iarai: Daca dai saracilor luind cele ale saracilor, mai bine ar fi fost precum s-a zis, nici a rapi, nici a da. De ce spurci bogatia ta, gramadind intr-insa citigurile nedreptatii? Pentru ce spurci prinosul
tau,

apucindu-te sa aduci prinoase din nedreptate?" Iar dumnezeiescul Hrisostom zice aa: , facatele se curatesc cu milostenii i cu credinta. Milostenia nu trebuie sa fie tnsa din cele dobmdite cu
nedreptate, fiindca acest lucru nu e milostenie, ci cruzime
i

neomenie. Caci ce folos este a

luate de la
altii,

dezbraca pe unul
este
(...)

i"a

imbraca pe
Vezi
i

altul? Caci, chiar

daca

am

da toate cele
i

nu ne

de
ca

nici
i

un

folos."

subinsemnarea pe larg despre rapire

ati

nedreptate de la zicerea:

rapirea averilor voastre

primit-o cu bucurie" (Evrei 10:34). (n. aut.)

249

33 lar Dumnezeul pacii safie cu voi toti! Amin!

i

\.

Fericitul Pavel are obiceiul

379

de a se ruga catre

Dumnezeu
i

in fiecare parte a

epistolelor sale, adaugind aceasta pe linga invatatura

sfatuirea sa,

precum

am zis

alta data.

CAPITOLUL XVI
1

i v-o incredintez pe Fivi, sora noastra, slujitoare a bisericii din Chenhrees,

Apostolul o incredinteaza Romanilor pe aceasta Fivi fiindca ea le ducea epistola de fata. i o cinstete i o lauda pentru multe pricini: mtii, fiindca pe
ea o scrie mai intil inaintea multor altora care sint pomeniti de aici Tnainte; al doilea, pentru ea o numete sora sa duhavniceasca", ceea ce este o mare lau-

da pentru dmsa, a se invrednici sa se numeasca sora lui Pavel; i, al treilea, pentru ca era slujitoare a bisericii din Corint, Chenhrees fiind un sat prea-mare
al

Corintului

- dupa Teodorit.

2 ca saoprimiti tntru Domnul, cu vrednicia cuvenita

Adica:

sfinfilor

V-o incredintez pe ea voua, Cretinilor, ca sa o primiti cu cinste, pentru Domnul. Caci eel ce primete pe altii pentru Domnul ll cinstete i pe
mult mai mult este cinstit. De aceea a i adaugat Apostolul: Ca s-o primiti pe Fivi cu vrednicie, cum se cuvine a fi primiti sfintii - adica sa o primeasca pe ea ca pe
eel

mic

prost [umil, n. m.], iar daca eel dat in grija este

i sfint,

o sfmta. ajutor in orice lucru ar avea trebuinta de vol

sa-i dati

i sa-ifiti

Adica: Fratilor, v-o incredintez pe Fivi ca

ceea ce puteti

sa o

nu a mete", ca sa nu
ajutati. i

zis:
li

sa o sloboziti desavirit de greutafile pe care le patii

se faca insarcinator

Tngreuietor.

Caci i ea a fast aparatoare multora

$i

mie insumi.

Mai

mtii, a Jaudat-o

ea, iarasi

pe Fivi; apoi, a pus rugamintea pentru dinsa; dupa o lauda, pentru ca sa-i stnnga pe Romani din amindoua partile,

379

Vezi

la capitolul

14

al acestei epistole, stih

24. (n. aut.)

250

spre a o cinsti pe dinsa.

Ea

a fost

- zice -

aparatoare a multora,

chiar a mea,
i

a lui Pavel, a propovaduitorului lumii, a celui ce a patimit atitea

apara pe

nenumaraji!

Dupa Hrisostom, cu

adevarat fericita a fost aceasta Fivi, caci marturie

cum

urmam
3 Imbratiati pe Priscila
intru Hristos lisus,
.380

ipe Achila, pe impreuna-lucratorii mei

- zice - din partea mea pe Priscila i pe barbatul ei, Achila, eel din ludei, caci au lucrat impreuna cu mine intru cuvintul mvataturii i s-au facut impreuna-partai ai mei intru ostenelile i primejdiile propovaduirii
Imbratiati-i

Unii au zis insa ca acetia au fost Tmpreuna-lucratori" cu Pavel fiindca

aveau acelai meteug cu

dinii Evanghelistul

el,

facatori de corturi,

precum marturisete despre

pe cind se aflau in

Luca,

Fapte (capitolul

18:2). Caci,

ramas linga ei. Priscila i Achila, barbatul ei, sint aceia care 1-au luat pe Apollo ludeul, barbatul eel iscusit in cuvint i infierbintat cu duhul, i 1^-au invafat mai cu de-amanuntul calea lui Dumnezeu i cunotinta de Dumnezeu, precum marturisete i Luca, intru acelai capitol, stih 26.
Corint, Pavel a

4 care

i-au pus
i

grumazul lor pentru

sufletul

meu
dupa voinja
i

Priscila

Achila

zice

sint

mucenici

desaviri|i,

dupa
i

primejdiile prin care au trecut. Caci, pe cind imparatea Nero, Cretinilor

urmau
acetia, din dragoste pentru mine.

carora nu door eu

le

multumesc,

ci i toate bisericile dintre

i

neamuri

yj

Aid, Pavel caci nu numai

arata iubirea de straini

milostenia Priscilei
i

a lui Achila,

viata i-au pus-o spre moarte, ci

averea o aveau de obte

Vezi, Cretine, femei barbate i viteze, care nu s-au impiedicat nicidecum in calea faptei bune de neputinta firii omeneti! i cu dreptate s-a intimplat
parte

Hristos

La

Teodorit, se scrie ,JPrisca", de

lui

la Priscila'\

dupS

scurtare, caci

amindoua aceste nu1

miri se afia in epistolele

Pavel,

precum zice

el Tnsui.

Vezi

la stihul

al

capitolului

1 al

epistolei intii cStre Tesaloniceni. (n. aut.)

251

5 gi biserica din casa

lor.

Atit de imbunatatita era aceasta blagoslovita insofire, Priscila

incit ei i-au facut Cretini

Achila,
ii i

pe

toti

casnicii lor, pricing pentru care Pavel

numete

aici biseric&".

Dar nu numai pentru

aceasta

ii

numete

aa, ci i
i

pentru iubirea lor de

straini.

Caci, orice casa in care se afla evlavie

fapta

buna

este biserica. Pentru aceasta

fi

spune Hrisostom

ca, scriind Corintenilor,

i

Pavel zicea

pentru aceia:

Va

imbratieaza Achila

biserica din casa lor" (2 Corinteni 16:19).

Tot

aa,

Tmpreuna cu scriind pentru Onisim, ziPriscila,

cea: Pavel, (...) iubitului Filimon, i Apfiei i bisericii din casa ta" (capitolul
1:2).

Sa auda aadar
i

barbatii casatoriti

daca vor, caci

cei

mai

Tnainte zii,

ca nunta nu-i opre?te a face fapta buna, fiind msotiti i aflindu-se lucratori de
decit soarele.

corturi, totui au stralucit in fapta

buna mai mult

Imbratiati pe iubitul meu Epeneton, care este pirga a Asiei intru

Hristos !

Cu

adevarat,

mare vrednicie
i

este a
iar

fi

cineva iubit de Pavel! - care

hatir i pentru linguire

tia

a iubi
a

cu judecata dreapta
fost acest

cu adevar,

nu cu
ori

- precum

Epeneton. i 1-a numit pirga"

i

pentru ca el a crezut mai

i

intii i s-a

facut inceput pentru tot neamul,

Hristos; ori oentru ca el avea

rod mtii-aratat

intrare in credinta lui

mai multa evlavie

intru Hristos, adica

nu era pirga

Hristos

6 tmbratiati pe Mariam, care mult a ostenit

Pavel o impodobete
aurite
i
i

la not!
bratari, haine

o lauda pe aceasta Mariam nu pentru

ci

zadarnice Tmpodobiri muiereti,

i

pentru ostenelile

sudorile pe
a ostenit

care le-a varsat pentru adevar

credinta. Caci

Mariam -

zice
ci,

- nu

numai pentru
i

ea,

priveghind

culcindu-se pe pamintul gol,

Tnca mai mult,

pe linga noi avea rinduiala de Apostol,

Dar poate ca s-ar nedumeri cineva, fiindca acelai Apostol zice: Muierii nu-i dau voie sa mvete pe altii!" (2 Timotei 2:12). La aceasta, raspund ca, prin aceste cuvinte, Apostolul n-o oprete pe femeie de a invata deosebi cu cuvmtul, ci o oprete de a invata in privelite, ezind in mijloc pe scaun i in amvon.

Ba Pavel

chiar primete a invata femeia deosebi! In acest

i

fel,

femeia poa1-a invatat

te sa-i

invete barbatul

copiii in casa, aa

cum

femeia Priscila

mai cu deamanuntul cunotinta dumnezeiasca pe barbatul Apollo. Pavel nu a

zis insa

ca aceasta

Mariam a invatat",
i

ci

ca a ostenit", ca sa arate prin aceas-

ta

ca ea slujea Apostolilor

cu bani,

in alte chipuri.

252

7 tmbratiati pe Andronic ipe lunia, rudele mele i impreuna-robiti

cu mine, care sint
inaintea
vestiti intre

Apostoli

p care aufost intru Hristos

mea!
Pavel sa
fi

Nu se vede ca Apostolul
mea mai

fost robit

m vreun fel cu fapta, insa pati-

rau decit orice rob, fiind izgonit, schingiuit, legat, improcat cu pietre, flaminzind, insetind i suferind nenumarate rele. De aceea, el li numete impreuna-robiti" cu sine i pe aceti Andronic i lunia, fiindca erau izgoniti ?i

patimeau toate celelalte rele. i nu este atit de mare lauda ca li numete rude", cit aceea ca li numete impreuna-robiti" cu sine; i a fi ei numiti Tntre Apostoli, mai ales femeia lunia, aceasta e mult mai mare vrednicie.
i

vrajmauiti

Iar ei se facusera numiti intre Apostoli din faptele lor. i vezi, iubitule, cit era 4
*
-rf

&

-a

depart

Hristos

Hristos

8 Imbratiati pe Amplia, iubitul meu intru Domnul;

Daca

este o

mare vrednicie
fi iubit

fi

iubit cineva

de un imparat pamintesc, cu

de marele Pavel, care iubete dupa Dumnezeu i pentru fapta buna, precum 1-a iubit i pe acest Amplia. Caci, daca acela nu ar fi avut fapte bune, nu ar fi fost iubit de catre Pavel.

mult mai mare e a

9 ipe Urvan, impreuna-lucrator cu mine

Lauda
acestui

intru Hristos,

mai bine,

Urvan este mai mare decit a lui Amplia. i, pentru a zice aceasta o pricinuiete i o cuprinde pe aceea, fiindca eel ce este imi

preuna-lucrator cu Pavel e negreit

iubit

de catre Pavel.

gipe iubitul
Pavel
zis
il

meu

Stahis.
i

incununeaza
382

pe acest Stahis cu aceeai oratie a

lui

Amplia

celui

mai

inainte.

10 Imbratigati pe Apelles, alesul intru Hristos!

Adica: pe eel neprihanit i fara meteahna Tntru toate". Unii zic ca 1-a numit aa pe acesta spre deosebire de un alt Apelles, neplacut lui.
381

Apostolul

ti

numete rude"

ale sale

pe Iudei, pe cei de un neam cu

episcop
al

el,

cum

s-a vazut

si

mai

sus. (n.

m.)
fie eel dintii

382

Se poate ca acest Stahis sa

Vizantiei [Bizantului, n. m.]. (n. aut.)

253

Imbratisati pe cei din casa lui Aristobul!

Pavel nu-i pomeneste anume pe vestiti ca aceia de mai sus.

acestia, poate pentru ca

nu erau

la fel

de

lui casa din cei pe imbratisati mea, ruda 11 Imbratisati pe Irodion,

Narcis care sint intru

Domnul!
erau la fel
le

Se vede ca

nici acestia

nu

de

alesi

precum
ci

aceea dumnezeiescul Apostol nu

spune numele,

de mai sus, i de zice numai ca sint tntru

cei

Domnul", adica

credinciosi.

Domnul! intru ostenesc se care $ipe Trifosa, 12 Imbrafisati pe Trifena

mai ostenise se mult ca sus mai de Apostolul zicea despre acea Mariam este Mare atunci. chiar osteneau se ca zice mainte, iar pentru femeile acestea
i

aceasta lauda, cu adevarat, a lucra

si

a osteni ele intru

Domnul

totdeauna.

Imbratisati pe iubita

mea

Persida, care mult s-a ostenit intru

Domnul!

pomenite femeile decit mare mai era Persida Se vede ca aceasta fericita fericinumeste Aa Pavel. de iubita era mai sus, pentru ca se ostenise mult si o care pe buna fapta si vrednicia dupa fiecare, pe
tul

Apostol
intii,

al

Domnului

avea:

ca

sa-i

faca pe aceia mai

osirdnici Tntru credinta

si

fapta buna, iar

apoi pentru ca sa-i

indemne

si

pe

al^ii

a rivni la fapta buna a acelora.

13 tmbratisati pe Ruf, alesul intru mea.

marturiseste

Domnul, sipe maica

lui,

care este

si

i de-a indarodul, cu cinste aceeasi de fiul, si maica lui, maica pe sa a maica" numit-o fi ar nu Pavel ratu'l: rodul cu radacina. Caci intr-insa. buna fapta multa cunoscut fi ar nu acestui Ruf, daca

adica radacina a

fi

14 Imbratisati pe AsincrU, sint impreuna cu dinsii!

Henna

383
,

Patrova,

Hermes sipefratu care

prea-folosieste care [...] Pastorului", a numeste se Acest Herma a alcatuit cartea ce altii Iar foaia 172.) Meletie, lui a bisericesti istoriei toare si prea de nevoie. (Vezi in tomul 1 al epistola pomeneste care-1 pe Apostolul catre de scris s-a zic ca aceasta carte a Pastorului"
383

254

Sa nu socoteti - o

cititorule!

- ca dumnezeiescul

Pavel nu
i ei

i-a salutat

pe

acetia din urma, care erau pui

vrednici de oratia sa, mai ales

mai jos decit ceilalti. ca i-a numit frati" ai sai.

au fost

socotiti

75 Imbratiati pe Filolog ipe lulia, pe Nereu ipe sora lui, pe Olimpian ipe tod sfintii care sint impreuna cu dinii!
m

Mare

este

cununa
I

oratiei

pe care a impletit-o acestora

fericitul Pavel,

numindu-i pe

ei sfinti"!

16 Imbratiati -va uniipe' altii cu sarutare

sjtntalt

Pentru a nu se face prigoniri intre Cretinii din

stit

Roma pentru

ca

i-ar

fi

cin-

cu mai putine, Apostolul li potrivete aici pe toti, ca nici eel mai mare sa nu-1 defaime pe eel mai mic, nici eel mai mic sa nu-1 zavistuiasca pe eel mai mare, fiindca sfinta sarutare de care 384 scrie dumnezeiescul Pavel li imblinzete i ti potrivete pe toti.
iar

pe unii cu mai multe laude,

pe

altii

Va imbratieaza pe
Sfmtul Apostol

voi toate bisericile lui Hristos.

i-a unit

pe Cretinii din
Hristos

Roma nu numai

spumndu-le sa se

nedesparf
indeosebi pe unul sau pe

altul.

Iar pricina pentru care Pavel a urat

pe

atit

de multi in epistola aceasta catre

Romani
sera in

(lucru pe care

nu

1-a facut intru

i

vreo alta epistola) este: a) pentru ca

nu-i vazuse pe

Romani inca
intru

2) fiindca multi cunoscuti ai Apostolului scapa-

o cetate mai sigura, fiind imparateasca. De aceea, cu dreptate i-a adus aminte de dinii anume, i ii saluta prin epistola sa. Fiindca - dupa Hrisostom - atit de mare slava avea atunci Pavel, incit cei ce aveau
epistola lui dobindeau multa aparare
i

Roma, ca

ajutor de la

toti.

Caci nu numai ca se

ruinau de

el toti i-l

aveau

la evlavie,

dar se

temeau, pentru puterea minu-

nilor pe care o avea.

aceasta la sfiritul acestui capital, la stihul 23. Cartea Pastorului e pomenita de c^tre marele

Atanasie

epistola cea praznuitoare, de catre Sfintul

in

Maxim

in Scoliile Sfintului Dionisie

de catre Teologul Grigorie

Cuvtntul la Pati.

(n. aut.)

Vezi tilcuirea despre sarutare, frumoasS

catre Corinteni, stih 12. (n. aut.)

fiind, in capitolul 13 al celei

de-a doua epistole

255

$i

va rog, fratilor, sa va paziti de cei ce fac tmpotriva invataturii pe care ati primit-o.
ii sfatuieste iarasi,
-

Aici, Apostolul

nu insa ca un

sfatuitor
-

si

invatator, ci ca

____.,
caci, atita

adiei, de pazeasca se zis sa le-a smintesc, amagitor al celor ce-i bintuiesc si-i dezbinarile, intai mai pus i a de-amanuntul ca: Luati-i aminte, fratilor, cu trup, un ca dinsii intre uniti fusesera Roma din vreme cit Crestinii
!

intre ei

nu

puteau sa tncapa smintelile. i sa

stii

-o

cititorule!

- ca

acestea de

lmpotriva smintelile de care vorbeste aici Pavel au la noi, de primita invatatura msa: zis a Nu Apostoli. invataturii primite" de la mai ca aratindu-le primit-o", ati care pe ci: impotriva invataturii
fost eresuri, caci vorbeste

Apostolii",

inainte erau incredintati,

si

priau cele ce intra ramina sa datori sint aceea de

.^

..

urmeaza

An

"I

lasa din mvafatura Apostolilor.

Sa

vaferiti de dinii,

Hristos, Iisus Domnului slujesc nu ca acedia 18 caci unii

cipinteceluilor,..,
Fratii mei, fugiti si

'

departati-va - zice - de
ar cugeta

ereticii
si

de acest

fel si

nu

le stati

lmpotriva prin cuvinte! Caci, daca

ar grai aceste eresuri din ne-

vreme ce pade stiinta si ca umbrit arata Apostolul Aici, dinsii! de fugiti catuiesc intra cunostinta, dumnezeiesmustra a-i obisnuieste ei pe caci Evrei, acestia erau din Crestinii
dar, indreptati; sa-i trebui ar lor, mintii din ratacirea

cul Pavel numindu-i lacomi de plntece. Caci tot

neamul Evreilor
^
L
*
JL

este astfel,

si

de aceea, scriind Filipenilor, Apostolul

ii

mustra, zicind: (...) al caror

--J

DumJ."

numindu
crator" Insemnlnd aici:

grabnic
si

si

nesatios" (Tit 1:12). Caci toate eresurile se

nasc din slujirea patimilor

sinezi sa ai ca dascali
lui

a plntecelui.
slujitori

Deci - zice tu,

tu,

Creatine,

nu
si

te ru-

oameni

de plntece,

care esti ucenic

frate al

Hristos? la in

seama - o

cititorule!

cuvintul pe care-1 spune dumnezeies-

.Fugiti de zicind: Ignatie, Dumnezeu , de purtatorul i Efeseni Pentru aceasta scrie catre lui numele purta a obinuiesc vicleug, rau unii, cu dezbinari ca de un inceput de rele! Caci feri ca de fiare. va a trebuie voi care de Dumnezeu, de facind insa lucruri nevrednice
385

Hristos,

vinde anevoie cu fiind va paziti, sa trebuie care Caci sint ctini turbati, muscind pe furis, de fratii mei, daca cineva urmeaza amagiti, va Nu scrie: Filadelfieni decat." Iar in epistola catre
celui ce dezbina, nu va mosteni imparafia lui

Dumnezeu."

(n. aut.)

256

cul Pavel, ca eel ce slujete pintecelui, acela

este

nu

slujete lui Hristos, lucru care

cu adevarat infricoat

cutremurator.

i,

prin buna cuvintare i grairea de bine3 amagesc inimile celorfara de

mutate.

Aceti eretici Evrei lacomi de pintece

lor

- zice - ii vrajmauiesc cu linguelile

Caci aceasta insemneaza buna-euDavid: S-au ingraat cuvintele lor

pe

Cretinii
i

mai

proti [simpli, n. m.].

vintare

grairea de bine", atunci cind cuvintele sint prieteneti, iar intelegerile

lor sint pline

de viclenie, dupa zicerea

i

lui

mai mult decit untul de lemn,

acestea sint sagefi" (Psalm 54:24).

19 Caci ascultarea voastra

pentru vot
Ereticii acetia
ii

este cunoscuta de

tofi, i

de aceea

ma bucur

amagesc pe

cei simpli

- zice -

dar nu

pe voi, cei des-

luitori i impliniti.

Fiindca ascultarea voastra, adica incredintarea intra adei

var (care se nate din multa blindete) a ajuns la auzul tuturor,

marturisesc aceasta,
ci toata

lumea.

Ma bucur

aadar pentru voi

nu doar eu ca nu ati fost

amagiti de unii ca acetia.

Va vreau insape voi afi intelepti spre bineiproti [nevinovati,

spre rau.

n.

nu]

Cu aceste
giti

cuvinte, Apostolul arata umbrit ca

ereticilor

din

Romani erau

unii

amade

de cuvintele

de mai
ca

sus. i

Pavel scrie

aici insui cuvintul zis

catre

Domnul:

,JFiti intelepti

erpii i proti

ca porambeii!" (Matei 10:16),

i

caci vrea sa fie Cretinii intelepti spre lucrul bun, spre mintuirea

folosul lor,

dar proti [nevinovati, n. m.]

altora, fiindca

intregi la

minte spre rau, adica spre a face rau

omul

intreg la minte

nu vatama pe nimeni.

20 Iar Dumnezeul pacii va zdrobi degrabape satana sub picioarele

voastre.

Romani erau dezbinari i sminteli, dumnezeiescul Pavel fl cheama pe Dumnezeu, pe datatorul pacii i al unirii, ca sa curme smintelile lor. Nu zice insa ca va supune", ci ceva mult mai mare, ca va zdrobi" nu
Fiindca intre
386

Vezi

i zicerea:

Nu

fi$i

prunci la minte, ci in privinja rauta|ii!

i

La

minte,

fiti

desavir-

i|i!" (7

Corinteni 14:20). Vezi, de asemenea,

subinsemnarea acesteia.

(n,

aut)

257

numai pe
ciune,
1

ereticii

aceia care

ii

sminteau, dar

pe voievodul

lor,

pe diavolul
i

satana. Iar zicerea:

va zdrobi", fiindca este

387

la

timpul viitor, se ia

ca ruga-

ca proorocie.

Darul Domnului nostru Iisus Hristos, cu

voi!

Aici, dumnezeiescul Apostol aduce aminte

lui,

Romanilor de darul DomnuCretinilor, pentru ca sa-i

fie.

care este zid nesurpat

arma cea prea-mare a va mintuit mai

faca mai osirdnici spre a crede, din cele primite, cele ce au s&

i zice:

Caci - daca

darul lui Hristos

inainte, cind Ii

erafi vrajmai
il

cu mult mai virtos acum, cind

tele

sinteji prieteni ai lui Hristos, darul acesta

va

zdrobi pe satana sub picioarele voastre. Vezi insa

-o

Creatine!

- ca nici

fap-

nu

se saviresc fara rugaciune, nici rugaciunea fara fapte! Caci,

i

dupa ce

a marturisit ca Romanii au supunere

ii,

ascultare, Pavel s-a rugat pentru dini

ca sa arate c noi, oamenii

lui

in vechime,

acum,

totdeauna - avem

nevoie de darul

Dumnezeu

spre ajutorul nostru, chiar daca

am

fi

alei i

imbun&ta$i.
21 Va imbrafieazapevoi Timotei, tmpreuna-lucrator cu mine,
Salutindu-i

mai

intii

pe

cei ce se aflau in

Roma, Apostolul

ii

scrie

acum

impreuna

intru

buna-vestire.

Cu ade

Apostolul Domnului

Lucius, Iason i Sosipatru, rudele mele.

Acest Iason este Tesaloniceanul pomenit in Faptele Apostolilor

tolul 17), care
ii

(in capi-

gazduia in casa

lui

pe Pavel

pe

Sila.

Atunci, Iudeii cei necautind sa-i

i

supui care tulburasera Tesalonicul au mers la casa

scoata afara pe Pavel
i

lui Iason,

pe

Sila; dar, neaflindu-i, 1-au tint

pe Iason

1-au dat

dupa ce au luat bani de la dinsul, 1-au slobozit. Apoi, Iason i ceilafyi frafi 1-au trimis pe Pavel i pe Sila in Veria. Aadar, Pavel ii numete pe acetia trei rude", nu atit dupa trup, ci cu mult mai virtos
stapinitorilor cet&tii, care,

dupa buna-cinstire de Dumnezeu i

credinja.

387

.Dumnezeul

cum

258

22 Va imbratiez intru Domnul eu,

Acest Terfius era
i

Terfius, care

am scris epistola.
Pavel epistola aceasta.

scriitorul caruia i-a dictat fericitul

i

mare lauda

este a se face cineva scriitor

secretar al lui Pavel! la in

insa ca Tertius a scris epistola

nu ca s

se laude, ci ca sa fie iubit

seama de Romani,

ca unul ce a

sluiit la cele

sense catre dinsii de marele Pavel.

23 Va imbrafieaza Gaius, gazda mea i a toata

biserica.
fericitul os-

Mare lauda pata nu numai

seamS insa - o

este cea

pe care
1-ar
fi

i-o face

Pavel acestui Gaius, caci

insui Pavel
388
,

toata adunarea, ci i

pe

care
i

nu

s-ar

fi

lasat

ospatat de dinsul daca

nu

cunoscut ca este vrednic

imbunatatit la in
i

cititorule!

tefan, i-a botezat Pavel

- ca pe in Co
14).

acest Gaius, impreuna cu Crisp

cu casa

lui

precum zicem

la

cea dintii epistola catre

Corinteni (capitolul

1, stih

Va intbrdfigeaza pe voi Erast, iconomul cetafii,

Apostolul numete
cetafii Corintului. i
il

ifratele Cvartus.
grija i ocirmuitorul

aici

iconom" pe purtatorul de
pe

lauda pentru ca sa te invefi

tu, Cretine,

ca nici bogatia,

nici dregatoriile nu-1 opresc

om

de

la credinta,

de

la fapta

buna

de

la

viefuirea

dupa Hristos. Despre acest Erast scrie Apostolul in cea de a doua epistola catre Timotei: Erast a ramas in Corint" (2 Timotei 4:20).

24 Darul Domnului nostru Iisus Hristos safie cu voi Mil Aminl

388

Despre

hrSnitorii i primitorii de saraci sfinji i

de barbaji imbunatafti, marele Vasile

slujitorii Sai i fara voi,

scrie acestea, zicind: Puternic este

Dumnezeu a-i hrSni pe

dar v-a dat

loc sa aduceji roada

pricing de mintuire. L-ai ospatat pe eel sflnt?

L-ai cinstit pe eel cinstit

veacul acesta, ca
bogatule!

ei

sa te

Pe Hristos L-ai ospatat! de Domnul? La Domnul se suie cinstea! Ia-ti-i partai pe sfm{i in primeasca parta in veacul viitor! Caci lipsa i saracia acestora - o
lui

\i

se face prilej de adevarata bogajie. Caci prin acetia te ara# impreuna-lucrator

al lui Hristos,

hranind pe ostaii

Hristos

pe Hristos, Care

zice: Atit cit ati facut

unuia

dintre aceti fraji

mai mici

ai

Mei, Mie Mi-a# fScut!" (din cuvintele

ascetice).

Vezi
389

subinsemnarea
i

zicerii: la

impartairea voastra intru evanghelie" (Filimon 1:6).

Pavel zice

in alt loc: Iubirea de straini sa

nu o uitaji!"

(Evrei 13:2). (n. aut.)

Baga de seama ca in oarecare scrieri tiparite ale epistolelor lui Pavel, dupa acest cuvint, eel mai de pe urma al epistolei, s-au adaugat de catre oarecari neinva^i aceste trei stihuri, adica: ,,25 Iar Celui ce poate a va intari dupa buna mea vestire i propovaduire a lui Iisus Hris-

acum
turi, i

prin Prooroci,

prin porunca venicului

Dumnezeu

neamurile. sore ascultarea credintei 27 sineur inteleptului

Du

259

Dumnezeiescul Apostol a pus cu daral Domnului i temelia, adica inceputul scrisorii acesteia, caci a zis la inceput: Har fie voua i pace!" (Romani 1 :7); de asemenea, i acoperamintul, adica sfiritul epistolei, 1-a pus tot cu darul acesta, rugind ca darul Domnului sa fie de fata tuturor Romanilor. Caci aceasta este Tnsuirea invatatorului, a nu-i folosi pe ucenicii sai numai cu cuvintul, ci i cu rugaciunea. i dumnezeietii Apostoli ziceau despre amindoua acestea: Iar noi sa ne indeletnicim intru rugaciune
lui" (Faptele Apostolilor 6:4).
390
i

intru slujba cuvintu-

Binevoiasca

Dumnezeu ca

aceasta rugaciune
i

darul lui

Dumnezeu
i

sa ne

pazeasca

pe

noi, Cretinii care citim

auzim

epistola de fata

nu nadajri-

duim nicidecum sa aflam

o ateptam de
la darul i

loc de mintuire din faptele noastre, ci toata nadejdea

mila

lui

Dumnezeu,
i

prin care dar

- o! -de ne-am
lui,

dica mai presus de cursele satanei

de

am

scapa de vinarea

sfarimindu-se

cursele lui sub picioarele noastre, in Hristos Iisus,

Domnul

nostru, Caruia sla-

va in veci! Amin!
Epistola aceasta catre
bisericii din

Romani s-a

trimis din Corint, prin Fivi, slujitoare a

Chenhrees.

Caruia slava in veacuri! Amin!" Acestea

dupa ultimu! cuvint

Hrisostom, a

al epistolei,

- zic - s-au adaugat fara dreptate la capitolul acesta, dup& care nu trebuie a mai urma ceva. lar dupa tilcuirea lui
i

lui Teodorit,

a lui Teofilact, a lui Icumenie

celorlalti tilcuitori, aceste trei

unde urmeaza i tilcuirea lor. (n. aut.) 390 Baga-de seama ca - dupa Teodorit - urarea: Darul Domnului nostru Iisus Hristos sa fie cu voi to|i! Amin!" este scrisa de insai mina lui Pavel i e in loc de: Fiti sanato^i!" Vezi la sfiritul celei de-a doua epistole catre Tesaloniceni. (n. aut.)
stihuri se cuprind la sfiritul capitolului

14

al epistolei,

260

Cuprins

Inainte-cuvintare

Pricina epistolei catre Romani, dupa dumnezeiescul

Hrisostom, Teodorit, Teofilact

/K

Icumenie

19

TILCUIRE LA EPISTOLA CATRE ROMANI

CAPITOLULI CAPITOLULII CAPITOLUL III CAPITOLUL IV CAPITOLUL V CAPITOLUL VI CAPITOLUL VII CAPITOLUL VIII CAPITOLUL IX CAPITOLUL X CAPITOLUL XI CAPITOLUL XII CAPITOLUL XIII CAPITOLUL XIV CAPITOLUL XV CAPITOLUL XVI

;_23
..".".I...

53

68 78
I"'.".".".".'

85

ZZZZZZZZ96
....."......"."

108 122

.."....""..

.""......"

152

Z.ZZZ. 167
!"..."...".
...".."......'.

175
191

ZZZZZZ.211
1ZZ.ZZZ.222 .ZZZZZ.Z.ZZ236
.Z..ZZ..250

DIFUZARE:
S.C. Supergraph S.R.L*
Str.

Biserica Alexe nr. 24, sector 4,

040269, Bucuresti Tel, fax 021-336.79.13

e-mail: sophia@fx.ro

www.sophia.ro

Societatea de Difuzare

SUPERGRAPH

va ofera posibilitatea de a primi prin posta cele mai bune carti de spiritualitate,
teologie, cultura religioasa, arta, filosofie

aparute

la edituri

de prestigiu.

Plata se face ramburs la primirea cartilor;

taxele postale sunt suportate de Supergraph

Va ateptam la LIBRARIA SOPfflA str. Bibescu Voda nr. 24,

040152, Bucureti, sector 4
(langa Facultatea de Teologie)
tel.

0722.266.618

teologie
istorie

filosofie

arta

eseu

Sacrifica putina vreme pentru

a rasfoi cartile noastre: este cu neputinta sd nu gasesti ceva pe gustul si sprefolosul tdu !

Tiparul executat la
str.

S.C

LUMINA TWO s.r.L

2,

Luigi Galvani nr. 20 bis, sect.

tel./fax

Bucureti

21 1.32.60;

tel.

212.29.27

E-mail: office@luminatipo.com

www. luminatipo.com