Sunteți pe pagina 1din 11

Chişinău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Municipiul Chişinău

[[Image:|center|150px|Chişinău]] [[Image:|center|150px|Chişinău]]

Harta

Date

Statut Capitala Republicii Moldova

Populaţie
• Total (2008) 780.100 locuitori
• Densitate 6 500 locuitori/km²

Suprafaţă 120 km²

Altitudine 247 m
Coordonate geografice 47°00′N 28°55′E

Fus orar UTC+2

Primar Dorin Chirtoacă

www http://www.chisinau.md/

Stema Chişinăului

Municipiul Chişinău este centrul administrativ, teritorial, economic, ştiinţific şi cultural al


Republicii Moldova, situat la 47°2′N 28°50′V. Este aşezat la o margine a pantei de sud-est a
Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă.[1] De asemenea, este străbătut de râul Bâc
(afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durleşti şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari
oraşe din Europa Centrală şi de Sud. La 1 ianuarie 1984,[2] aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2
km², 604,5 mii persoane, conform recensământului din 1989 – 661,4,[3] iar în 1996 – 662 mii
oameni.[4][5] În prezent, Chişinăul găzduieşte 717,9 mii locuitori.[6]

Chişinăul este legat prin căi ferate şi autostrăzi cu toate municipiile, oraşele şi centrele raionale şi
multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia,
Belarus, Rusia ş.a. state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru,
Botanica, Buiucani, Râşcani şi Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria
municipiului (Consiliul Municipal).
Cuprins
[ascunde]

• 1 Condiţii naturale
o 1.1 Structura geologică
o 1.2 Bogăţii minerale
o 1.3 Relief
o 1.4 Climă
o 1.5 Ape curgătoare
o 1.6 Faună
• 2 Populaţie
• 3 Istorie
• 4 Politică şi administraţie
• 5 Economie
• 6 Cultură
o 6.1 Festivaluri
o 6.2 Televiziune
o 6.3 Radio
o 6.4 Presă
• 7 Locuri în Chişinău
• 8 Personalităţi
• 9 Oraşe înfrăţite
• 10 Galerie de imagini
• 11 Note

• 12 Legături externe

[modifică] Condiţii naturale


[modifică] Structura geologică

Oraşul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este
formată din plăci de granit şi gnaisuri din epoca arhaică, dispusă la o adâncime de cca. 1150 m
sub nivelul mării. Partea superioară a secţiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de
roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului şi neogenului. În secţiunea erozică
apar numai argile, nisipuri şi piatră calcaroasă din Cenozoicul superior. De la nord la sud oraşul
este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe
întreg teritoriul oraşului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc
terase aluviale cu lăţimea de până la 1,3 m. Preturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate
în partea de nord-vest a oraşului.

[modifică] Bogăţii minerale

Pe teritoriul Chişinăului şi în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de


construcţie: var, calcar, piatră brută de construcţie, argilă, nisip, pietriş. Sunt exploatate cinci
zăcăminte de piatră şi var stins: la Cricova, Mileştii Mici, Chişinău, Făureşti, Goian, Cărămida.
Ţigla se produce din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci şi Mileştii Mici, iar nisipul,
prundişul şi pietrişul se extrag la Cobusca şi Vadul lui Vodă.
Rezervele de ape subterane ale Chişinăului permit aprovizionarea parţială a municipiului cu apă
potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită de chişinăueni, 20 % revin apelor subterane. În
straturile acvatice sarmatice sunt şi ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor
gastro-intestinale.

[modifică] Relief

Teritoriul municipiului şi al periferiilor lui este împărţit în două zone: de vest şi de sud, care ţin
de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor şi de pante de teren
alunecător şi, de asemenea, de sectoarele de est şi de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului.
O componentă importantă a reliefului chişinăuean în constituie valea Bâcului şi pantele ei
dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de
câteva vâlcele. Zona de nord-vest şi parţial cea de vest sunt despărţite la centru de valea îngustă a
râuleţului Durleşti. Nu departe de str. Grenoble îşi începe cursul un râuleţ ce curge prin vâlceaua
de la Mălina Mică. Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a oraşului se găseşte
vâlceaua întinsă Munceşti. Partea stângă a oraşului ocupă două terase: prima coboară spre râu,
cea de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râşcani.
Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi şi vâlcele,
orientate mai ales de la nord spre sud. [4]

[modifică] Climă

Pentru detalii, vezi articolul Clima municipiului Chişinăuvezi articolele [[{{{2}}}]] şi


[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]],
[[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Clima Chişinăului este temperat continentală. Iarna este blândă şi scurtă, iar vara – călduroasă şi
de lungă durată. Observaţiile meteorologice se fac regulat (din 3 în 3 ore) la Centrul
Hidrometeorologic Chişinău. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40 iarna.
Predomină vânturile din direcţiile de nord şi nord-est, iarna acesta poate bate din direcţie sud-
estică. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 şi 4,5 m/s, cele mai puternice
înregistrându-se în lunile februarie–martie, iar cele mai slabe – în septembrie–octombrie.

Iarna durează în jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: în medie, -2,3°C. Temperatura minimă
absolută constituie -32°C, în februarie. Primăvara durează cca 70 zile, timp în care temperatura
medie o constituie 9,3°C. Vara începe la mijlocul lui mai şi se termină în jurul datei de 20
septembrie. Temperatura medie este de 20,5°C, iar cea maximă absolută – 39 °C, în iulie şi
august. Sfârşitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0°C, ceea ce durează
aprox. 2 luni, şi precipitaţii atmosferice de lungă durată. Temperatura medie constituie toamna
aproape 10°C (9,9(6)°C).

Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea
întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiaţia solară etc.
Astfel, temperatura din interiorul oraşului este cu 0,7°C mai ridicată decât cea din exteriorul său.

Umiditatea relativă medie anuală a aerului constituie 71%, maxima înregistrându-se în


decembrie, iar minima – în mai. Cantitatea precipitaţiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot
parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitaţiile cad atât sub
formă de lapoviţă, cât şi de zăpadă, mai rar de ploaie. Precipitaţiile din perioada de vară cad mai
ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitaţii în oraş este cu 20–40 mm mai mare
decât în afara lui: 480 mm.
[modifică] Ape curgătoare

Apele curgătoare din Chişinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chişinău curge râul Bâc, iar la
periferia sa de sud-vest – râul Işnovăţ, afluent de dreapta al Bâcului. În zona suburbană a
municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici şi de la Ialoveni ca locuri de
recreere şi agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a oraşului a fost amenajat
Lacul Comsomolului (astăzi Valea Morilor). În parcurile din cartierele Râşcani şi Botanica, la
Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu locuri naturale.

[modifică] Faună

Pe teritoriul Chişinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de păsări şi 14


specii de reptile şi amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtiţele, aricii, şoarecii-de-
câmp, liliecii, diferite rozătoare, veveriţele ş.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate
nevăstuicile, dihorii, jderii. Îşi fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte
obişnuiesc să rămână numai în timpul iernii. În ultimii ani a sporit considerabil numărul
porumbeilor de pădure, lăstunilor, graurilor, vrăbiilor, iar numărul mare de păsări a dus la
formarea coloniilor de grauri şi ciorilor-de-câmp, care, de la începutul anilor '60, iernează an de
an la Chişinău. Componenţa reptilelor şi amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt
întâlnite şopârlele, şerpii, broaştele, broaştele de râu, broaştele ţestoase, broaştele râioasă. În
lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) şi în cel de la Ghidighici au fost numărate cca
20 specii de peşti. În rezervoarele de apă din oraş vieţuiesc: băbuşca, plătica, soreanul, carasul,
răspărul, bibanul, crapul, roşioara ş.a. Se întâlnesc diferiţi fluturi şi gândaci, inclusiv vătămători
ai faunei (păduchi de plantă, căpuşe, viermi de mătase etc.). în anumiţi ani apar în masă
buburuze şi fluturi albi americani. [5]

[modifică] Populaţie

Pentru detalii, vezi articolul Demografia municipiului Chişinăuvezi articolele [[{{{2}}}]] şi


[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]],
[[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Rezultatul recensământului din 2004 legat de naţionalitatea populaţiei municipiului Chişinău


este:

• 67,6% moldoveni
• 13,9% ruşi
• 8,3% ucraineni
• 4,3% români
• 1,2% bulgari
• 0,9% găgăuzi
• 1,6% alţii
• 1,9% nedeclarat (în general familii mixte)

[modifică] Istorie
Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, presupune că
numele oraşului vine din maghiara Kis + Jenö (micul + izvor) pronunţat Chişienă, trăgîndu-se de
la ostaşii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul Tătarilor, care stăpîniseră
ţinutul între 1224 şi 1359. [7] Această ipoteză a fost susţinută şi de cercetătorii Ştefan Ciobanu, A.
V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia şi alţii. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii
sovietici şi adoptată de autoritatea sovietică, presupune că numele oraşului vine din suprapunerea
cuvîntului român/moldovenesc Nouă peste cuvîntul tătar Kîşla (iernut): Chişinăul ar fi aşadar o
Kîşlă-Nouă.

Prima menţiune a tîrgului datează din anul 1436, iar menţiunile ulterioare descriu un tîrg rural
prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Naşterea Fecioarei (Mazarache) şi Sfinţii
împăraţi Constantin şi Elena (Rîşcanu).

în cursul campaniilor Rusiei împotriva Turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov


poposesc de mai multe ori în Chişinău şi construiesc o cetate la vadul Bîcului, în dreptul actualei
străzi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tîrgului ca oraş începe odată cu stăpînirea rusească (1812)
care alege Chişinăul, rebotezat Кишинев, drept capitală a noii gubernii botezată Basarabia, după
numele purtat pînă atunci de ţinutul moldovenesc anexat de Turci între 1484 şi 1538 şi denumit
de dînşii Bucak (Bugeac).

În 1834 începe construirea oraşului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte,
deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul din principalii arhitecţi ai noului oraş
este A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să
producă îndeosebi cereale, exportate prin calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa.
Numeroşi Ruşi, Ucraineni, Evrei, Germani şi Evrei se stabilesc atunci în gubernie, cu precădere
la oraşe. Moldovenii spre 1898 nu reprezentau decat 14% din populatia orasului.

În 1918, după ce Sfatul Ţării votează unirea cu România, numirile străzilor sunt schimbate: astfel
Ţarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Ştefan cel Mare) iar Uliţa Suvorova devine
Ştefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic
(Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, reclădeşte
oraşul, acum capitală unională, în stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în
palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind şi monumente de stil mai tradiţional rusesc, ca
de pildă Gara.

Sub regimul sovietic, Chişinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiţi din alte
republici unionale) şi devine un important centru administrativ şi industrial.

[modifică] Politică şi administraţie


[modifică] Economie
[modifică] Cultură
[modifică] Festivaluri

Chişinăul găzduieşte anual festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieşu”. Prima ediţie a fost
organizată în 1990 sub auspiciile cântereţei de opere moldovene Maria Bieşu. În fiecare an cei
mai buni cântăreţi de operă şi solişti de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia,
Franţa, Austria, SUA şi alte ţări vin la Chişinău pentru a lua parte la acest festival.

Din 2001 la Chişinău se desfăşoară festivalul international de film documentar „Cronograf”. În


cadrul festivalului se proiectează şi premiază filme documentare realizate de regizori din diverse
părţi ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de
OWH Studio şi ssustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianţa Franceza, Uniunea Cineaştilor. Statul
nu ofera nici un fel de suport, desi la fiecare editie sunt prezenti unii idili cu discursuri pompoase
si declaratii de drag.

Totodată, începând cu anul 2000, „TV 5 monde” şi ambasada Canadei organizează „Festivalul
Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.

În fiecare an, în septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participă trupe de jazz din
Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India ş.a.

[modifică] Televiziune

Pentru detalii, vezi articolul televiziune în Republica Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi


[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]],
[[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

La 30 aprilie este fondată la Chişinău compania publică de televiziune din Moldova, acum
„Teleradio Moldova”. În martie 1988 s-a dat în exploatare releul de la Străşeni, de unde se face şi
astăzi retransmiterea programelor pentru Chişinău şi zonele adiacente capitalei. În prezent
programele TV pot fi recepţionate pe o rază de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.

În octombrie 1990 începe transmiterea în Chişinău a primului canal românesc de televiziune,


„TVR 1”. La 1 ianuarie 1992 se întrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal
secund al televiziunii pan-sovietice). Pe 1 februarie acelaşi an, „TVR 1” înlocuieşte canalul
„Ostankino 1”, în vreme ce programului „Оstankino 1” îi este atribuit spaţiul rezervat anterior
fostului canal doi al televziunii pan-sovietice. În martie 1993, începe la Chişinău transmiterea
canalului francez „TV5 Europe”.

La 10 iunie 1994 în Chişinău a fost fondată întreprinderea moldo-română „Eurocablu” cu capital


străin, primul operator de televiziune prin cablu din republică. De la sfârşitul anului 1995 la
Chişinău există un sistem TV multicanal MMDS în bandă S (2,5-2,7 GHz) al întreprinderii
moldo-americane „SUN TV”. În decembrie 1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziţionată
de firma „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 şi 68
canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor româneşti sau ruseşti.

Din mai 1995, la Chişinău se înfiinţează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie
acelaşi an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe
producţia programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).
În 1999, trustul român MEDIAPRO înfiinţează la Chişinău o staţie locală a canalului său de
televiziune, lider de piaţă în România, sub denumirea Pro TV Chişinău, care va transmite
programul de la Bucureşti, cu buletine de ştiri locale zilnice în limbile română şi rusă.

În august 1999 din transmiţătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe
transmiterea canalului de limbă rusă „TV 26”. La sfârşitul anului 2000 în Chişinău, şi alte trei
oraşe moldoveneşte începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV.

În prezent în Chişinău se recepţionează terestru canalele de televiziune „TVM”, „TV-5 Europe”


şi „Antena 1”[8]. Pe unde ultrascurte se recepţionează „TV 26”, „ORT 1”, „PRO TV”, „NIT” şi
„Muz TV Moldova”. De asemenea „Alfa TV”, „Satelit TV”, „Alternativ TV” şi „Sun TV” sunt
transmise prin eter.

[modifică] Radio

Lista staţiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) şi VHF (65,81 - 74,00
MHz cu o rată de 30 kHz) la 22 iunie 2006.

Frecvenţă Frecvenţă
Staţie de radio Staţie de radio
(MHz) (MHz)

67.58 „Antena C” 69.44 „Micul Samaritean”

71.57 „Vocea Basarabiei” 72.02 „Radio Moldova”

87.60 „Prosto radio” ru Просто радио 88.60 „Avto FM” ru Авто ФМ

89.10 „Retro FM” ru Ретро FM 89.60 „Love Radio”

„Naţional FM” / „Fresh


90.70 „Radio Şanson” ru Радио Шансон 92.10
FM”
92.80 „Univers FM” 96.70

97.20 „BBC” 99.70 „Noroc”

100.10 „Sănătatea” 100.50 „Radio Moldova”

100.90 „Kiss FM” 101.30 „Naşe radio” ru Наше радио

101.70 „Hit FM” 102.30 „Antena C”

102.70 „Radio 21” 103.20 „Avtoradio” ru Авторадио

103.70 „Russcoie radio” ru Русское радио 104.20 „Micul Samaritean”

„Russcaia slujba novostei” ru „7 na semi holmah” ru 7 на


104.70 105.20
Русская служба новостей семи холмах

„Evropa plius” ru Европа


105.90 „Nova” 106.40
плюс

106.90 „Pro FM” 107.30 „RFI”

„Serebreanîi dojdi” ru Серебряный


107.90
дождь

Notă: Numele staţiilor de radio sunt redate în ghilimele şi constituie numele complet şi oficial al
acestora. Unele staţii radio pot reda, parţial, în timpul transmisiei programele altor staţii de radio.

[modifică] Presă

Pentru detalii, vezi articolul Mass media în Republica Moldovavezi articolele [[{{{2}}}]] şi
[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]],
[[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

La ora actuală, la Chişinău apar următoarele publicaţii:[9]

În limba română În limba rusă


• „Capitala” • Iscra Искра
• „Jurnal de Chişinău” • Chişiniovschie novosti Кишинёвские новости
• „Timpul de dimineaţă” (cotidian) • Chişiniovschii obozrevateli Кишинёвский
• „Flux” (cotidian) обозреватель
• "Literatură şi Artă" • Commersant PLUS Коммерсант PLUS
• „Democraţia” (cotidian)
• „Moldova Suverană” (cotidian) • Comsomoliscaia pravda v Moldove
Комсомольская правда в Молдове (cotidian)
• „Ziarul de Gardă”
• Macler Маклер
• „Eco”
• Moldavschie vedomosti Молдавские
• „Săptămîna” ведомости
• „Sport Plus” • Nezavisimaia Moldova Независимая Молдова
• "Puls" (cotidian)

• "Stare de urgenţă" (revistă bilunară de • Economicescoie Obozrenie Экономическое


literatură, artă şi atitudine) обозрение

[modifică] Locuri în Chişinău


• Porţile Chişinăului
• Catedrala Naşterii Domnului, construită în 1836
• Muzeul Naţional de Arheologie şi Etnografie din Chişinău
• Statuia "Lupa Capitolina". Donată în anul 1921 de către statul italian, cu ocazia Unirii
Basarabiei şi Bucovinei cu Ţările Româneşti. Statuia a fost distrusă în 1940 de trupele de
ocupaţie sovietice, iar în 1991 înlocuită cu o copie dăruită de statul român. Ea este
instalată în curtea „Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”.
• Statuia lui Grigore Kotovski din Chişinău

[modifică] Personalităţi
• Nicolae Donici, astronom
• Vladimir Albitzky, astronom
• Alexandru Naum Frumkin, fizico-chimist
• Dimitrie Mangeron, matematician şi mecanic
• Tatiana Nicolescu, critic şi istoric al literaturii, traducător
• Paul Gore, istoric şi heraldist
• Alexandru Kociubinski, filolog şi istoric
• Lev Pisarjevskii, chimist şi fizician-chimist
• Ion C. Suruceanu, arheolog
• Victor Nadolschi, astronom
• Naum Krupnik, matematician
• Dan Mândrilă, saxofonist, conducător de formaţie şi compozitor
• Vitalie Cliuc, scriitor
• Alexei Rudeanu, prozator
• Petre Luscalov, scriitor

[modifică] Oraşe înfrăţite


• Ankara, Turcia
• Bucureşti, România
• Cracovia, Polonia
• Erevan, Armenia
• Greensboro, North Carolina, Statele Unite
• Grenoble, Franţa
• Iaşi, România
• Kiev, Ucraina
• Mannheim, Germania
• Odesa, Ucraina
• Patras, Grecia
• Reggio nell'Emilia, Italia
• Sacramento, Statele Unite
• Tel Aviv, Israel

[modifică] Galerie de imagini

Chişinău Chişinău Chişinău


(Teatrul, înc. sec. XX) (înc. sec. XX) ("Porţile
oraşului") Chişinău
(centrul oraşului)

Chişinău
(parcul din centrul Chişinău Chişinău
Chişinău
oraşului) (monumentul lui Ştefan cel
(sala cu orgă)
Mare)