Sunteți pe pagina 1din 10

Facebook stimuleaza narcisismul, prieteniile superficiale si raspunsurile agresive la critici, spun psihologii Exista o legatura intre numarul de prieteni

de pe Facebook si un comportament caracterizat prin narcisism si agresivitate in raport cu ceilalti, arata un studiu realizat in SUA si publicat in revista Personality and Individual Differences. Cei care au un numar mare de prieteni pe Facebook, in unele cazuri peste 1.000, isi actualizeaza mai des profilul si se comporta agresiv cand sunt criticati sau ironizati, tinand foarte mult la propria imagine, scrie The Guardian, citand studiul facut in randul a circa 300 de persoane. Articolul cotidianului englez descrie partea intunecata a Facebook dedusa din studiul facut de Western Illinois University care a observaat ca exista o legatura intre numarul de prieteni pe care il ai pe Facebook si aparitia unui comportament distructiv din punct de vedere social, un comportament in care propria persoana este pusa in centrul universului, intr-un mod exagerat. Cei care au pe Facebook un numar foarte mare de prieteni, peste 800-1.000 tind sa-si actualizeze foarte des profilul, sa posteze multe fotografii cu ei insisi si mai ales sa raspunda agresiv cand altii pun comentarii critice sau ironice. Cercetarea vine in contextul in care au aparut tot mai multe dovezi ca tinerii devin tot mai narcisisti si practic obsedati de propria imagine. In plus, prin Facebook si alte retele sociale sunt incurajate prieteniile superficiale si foarte multi isi adauga in listele de prieteni oameni pe care nu ii cunosc. Studiul citat aici stabileste o legatura directa intre numarul mare de prieteni de pe Facebook si

comportamente caracterizate prin vanitate, exhibitionism si superioritate. Acestor oameni le place mult sa fie in centrul atentiei, sa li se dea dreptate si sa fie sprijiniti in initiativele lor, insa ofera putin sprijin cand li se cere, se mai spune in cercetare. Aceste persoane spun adesea lucruri socante si uneori mult prea personale tocmai fiindca nu suporta sa fie ignorati si nu vor sa piarda nicio sansa de a se auto-promova. Carol Craig, un cercetator pe probleme sociale, citat de The Guardian spune ca inca dintr-o varsta frageda copii sunt educati in ideea de respect fata de sine si de modul in care esti vazut de ceilalti. Aceasta metoda a fost importata si in Marea Britanie, din SUA si pune persoana in centrul tutror lucrurilor (all about me), mai spune Craig.

Sursa: Rzboi ntru Cuvnt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/03/21/facebook-stimuleazanarcisismul-vanitatea-si-agresivitatea-undele-gsm-telefonul-mobil-dauneaza-sarcinii-salvati-copilaria-deipad-uri-si-de-obsesia-de-a-fi-cel-mai-bun-stiri-si-studii-internet/ )

In timp ce unii specialisti avertizeaza ca Facebook i Twitter au creat o generaie de narcisisti, de tineri obsedai de propria persoan, care au o nevoie permanent i copilreasc de apreciere din partea celorlali (afirmatia de mai sus, si cea care urmeaza, apartine dnei Susan Greenfield, neurolog la Universitatea din Oxford, Marea Britanie), ca prieteniile pe internet, la fel ca jocurile pe calculator, ar putea duna creierului, putand duce la un nivel sczut de concentrare, o nevoie de satisfacie imediat i poate afecta aptitudinile non-verbale, cum ar fi meninerea contactului vizual n timpul unei conversaii (vezi si aici), ramanem, fara sa ne pese de consecinte, intr-o pasivitate menita sa ne transforme cu adevarat in oameni noi izolati, condusi in principal de instinctele de consum. Si totusi, ce placere si ce avantaje ofera Facebook? Umbla vorba ca fara Facebook nu existi, se fac conturi pe Facebook pentru a tine legatura cu vechi, noi prieteni/cunostinte, pentru a posta fotografii si a le vizualiza pe ale celorlalti, pentru a schimba impresii, pentru comentarii diverse S-ar putea spune despre Facebook, care ofera aceasta posibilitate de a mentine sau de a forma legaturi intre oameni, ca face un lucru cum altfel? bun si frumos. Si totusi, ne-am pus problema ca e posibil sa nu fie chiar asa? Daca Facebook a fost creat cu alt scop si daca este folosit de unii useri cu alt scop decat cel cu care-l folosim noi? Am lua in calcul iesirea de pe aceasta platforma de socializare?

Daca da, chiar daca am vrea sa iesim, ar fi destul de greu, pentru ca e greu sa stergi contul de Facebook. In primul rand, optiunea Delete my account, neaparand in setarile contului de Facebook, poate fi gasita printr-o cautare pe google. Dar dupa finalizarea pasului in care userul isi exprima optiunea de stergere a contului, acesta nu este sters imediat, ci dupa 14 zile, timp in care contul este doar dezactivat, putand fi reactivat foarte usor prin simpla logare (si implicit, prin logarea in cele 14 zile, stergerea contului este anulata). Dificultatea stergerii contului de Facebook ar trebui sa nasca suspiciuni, dar foarte putini isi pun problema aceasta. Anul acesta, Comisia Naional de Informatic i Libertate (CNIL) din Frana, una dintre cele mai active organizaii de monitorizare i analiz social a rolului informaticii n viaa uman, a prezentat un raport al unor studii privind rolul internetului i n special a reelelor sociale (Facebook, Twiter etc.) n universul mental al copilului. 18% dintre copiii mai mici de 13 ani se afieaz pe site-ul Facebook, n ciuda interdiciei prinilor. De unde necesitatea pentru prini de a discuta cu copiii lor pentru a preveni riscurile la care se expun, remarc CNIL, Uniunea Naional a Asociaiilor Familiale (UNAF) i Asociaia Action Innocence (Aciunea Inocen). Reelele sociale sunt pline de riscuri pentru tineri. Un sfert dintre tinerii de pn la 18 ani au fost victime ale unor insulte sau brfe ale unor colegi de reea, 30% au fost jenai sau ocai de coninutul pornografic sau violent al unor postri de pe reelele sociale. Pe aceleai reele, mascai n prieteni amabili, tineri drgui sau copii zburdalnici, se afl o mulime de pedofili, infractori sau chiar rpitori, care extrag informaii de valoare despre viitoarele lor victime, remarc CNIL. (http://www.doxologia.ro/familie/documentar/retelele-sociale-teren-de-joc-minat-pentru-copii) Tot o cercetare asupra impactului retelelor de socializare in viata reala a utilizatorilor a facut si Matthew Brashears, sociolog la Universitatea Cornell. Brashears a intervievat peste 2.000 de adulti si a constatat ca, desi din 1985 pana in 2010 oamenii au socializat mai mult ca niciodata, numarul prietenilor adevarati s-a diminuat foarte mult. In mod real, ne restrangem afectiv la foarte putini prieteni adevarati, asta in ciuda amplorii socializarii online.

Legat de multitudinea persoanelor care pot afla informatii despre utilizatorii retelelor de socializare s-a scris destul de mult in presa, dar foarte recent un articol mi-a atras atentia: O aplicatie ingrozeste internautii. 10 milioane de oameni i-au cazut deja victime. Cineva a inventat o aplicatie care a infricosat utilizatorii Facebook fara a se folosi in vreun fel de violenta explicita, ci numai prin accesarea temerilor profunde si a imaginatiei. In aplicatie apare un individ intrun subsol intunecat, in fata unui calculator, si in timp ce imaginea se apropie de ecran, utilizatorul care priveste observa ca individul ii vizualizeaza profilul lui de Facebook. Fotografii personale, discutiile private sau publice, lista de prieteni, muzica care iti place, comentariile, domiciliul, totul este studiat cu atentie de catre personajul slinos si cu ochi de nebun. Apoi, folosindu-se de Google Maps, individul iti cauta adresa de domiciliu. O gaseste. Devine din ce in ce mai agitat si te priveste direct in ochi, cu privirea celui satisfacut de proprile-i ganduri necurate. Desi aplicatia in sine ridica vesnica intrebare legata de siguranta si confidentialitatea datelor personale ale utilizatorilor pe retelele de socializare, autorul ei spune ca n-a vrut decat sa faca un cadou simplu, de Halloween. Si totusi, ce-ar fi daca un asemenea individ chiar exista? se intreaba, pe buna dreptate, autoarea articolului. Totusi, pentru multi utilizatori ai Facebook argumentele de mai sus nu sunt suficiente nici macar pentru a-i face sa-si puna intrebari (pentru ca de a determina pe cineva sa renunte la Facebook nu poate fi vorba, rolul articolului meu fiind de a informa/comenta despre acest fenomen dintr-o perspectiva realistortodoxa). Si pentru ca acesta este un subiect foarte complex, ce se manifesta de la revolutii cat se poate de reale pana la invadarea intimitatii, de la serviciu de spionaj la loc al pierzarii virtuale generator de patologii sociale si psihice, va invit sa cercetati categoria dedicata acestui subiect pe site-ul Razboi intru Cuvant: http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/category/internet-new-media-smartphone/facebook/ Dar sunt cateva lucruri pe care doresc a le aminti si aici: - Recunoasterea faciala este o functie activata si pe Facebook, fara notificarea si acordul prealabil al utilizatorilor. La nceputul lunii august 2011, o comisie juridic din oraul german Hamburg a acuzat Facebook de nclcarea vieii private a utilizatorilor si din Germania. Comisia a stabilit c tehnologia folosit pentru a identifica automat feele utilizatorilor n fotografiile postate pe site colecteaz informaii biometrice fr consimmnt, autoritile germane fiind ngrijorate c reeaua social construiete o baz de date imens cu feele utilizatorilor. Daca adaugati si celelalte informatii oferite de bunavoie de fiecare utilizator, plus celelalte informatii colectate de la ceilalti (nu-i usor, dar nici prea greu, nicidecum imposibil!) si veti constata ca inclusiv furtul de identitate (carora unora li s-ar parea din filmele SF) este foarte plauzibil: http://www.gandul.info/international/cum-iti-poate-fi-furata-identitatea-cuajutorul-unei-simple-poze-ce-mijloace-ai-la-dispozitie-pentru-a-te-proteja-8823157. Chiar daca nu s-ar ajunge la furt de identitate, e cert ca mai ales de pe Facebook si alte platforme de socializare pot fi colectate foarte usor date personale si fotografii si se pot alcatui dosare destul de consistente doar din ce se gaseste stocat acolo. - Facebook tie ce faci pe Internet i dup ce iei din reea, caci dup ce iei din cont, cookie-urile ce urmresc activitile tale rmn active i continu s culeag informaii (un cookie este un fisier primit in calculator de la fiecare site accesat, menit sa se activeze in momentul in care este accesat site-ul respective, avand in principal scopul navigarii mai usoare pe site, dar care in mod normal, cu mici exceptii printer care si Facebook, devin inactive la iesirea de pe site-ul respectiv). Un articol mult mai bun decat cel de mai sus gasiti chiar pe site-ul lui Nik Cubrilovic.

- Facebook creeaz dependen i duneaz grav personalitii o spun psihologii! Si una dintre principalele recomandari pentru a scapa de dependenta este sportul, dar in cazurile grave este nevoie si de consiliere psihologica. - Facebook a facut un parteneriat cu activisti homosexuali pentru blocarea afisarii de materiale cu continut anti-homosexual. Facebook promoveaza homosexualitatea si afisaza programe speciale de autoconstientizare in homosexualitate. Facebook desemenea restrictioneaza mesajele anti-avort. Datele de mai sus se gasesc in studiul emis pe 15 septembrie de organizatia americana National Religious Broadcasters (NRB). Infiintata in 1944, NRB promoveaza libertatea exprimarii religioase in spatiul public. Textul in engleza al studiului il aflati aici si are 43 de pagini: http://content.nrb.org/Webdocs/Legal/True%20liberty-in-a-New-Media-Age9-15-11.pdf. Studiul NRB se concentreaza in special asupra cenzurii impuse crestinilor de catre Apple, iTunesApp, Facebook, My Space, Google, Twitter, si alte platforme ale mediei sociale americane. Concluzia studiului este ca ideile crestine si religioase in general sunt in pericol constant de a fi cenzurate de catre acesti giganti ai mediei sociale. (http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/10/10/studiu-media-sociala-apple-googlefacebook-etc-cenzureaza-crestinii-afr/) - Randi Zuckerberg, director de marketing la Facebook i sora fondatorului companiei, susine rspicat c oamenii trebuie oprii s acioneze n mediul online fr s aib numele real afiat. Astfel, Facebook este unul dintre puinele site-uri care le cer membrilor s i foloseasc numele i adresele de e-mail reale la nregistrare. Si in ciuda faptului ca sunt multi sustinatori ai acestei idei, inclusiv Eric Schmidt, CEO Google, nici criticile n-au intarziat sa apara: Muli oameni cred c numele reale vor rezolva problema hruirii pe internet, dar nu o vor rezolva. n plus, aceast politic ar putea pune n pericol libertatea de exprimare, dialogul pe anumite teme importante, crede Matthew Ingram de la portalul de tiri despre tehnologie Gigaom (vezi aici sau aici).

- Un exemplu, care poate fi extins pe cat de mult dorim: Rezerva Federal a statului New York, cea mai mare din bncile regionale care compun Rezerva Federal a SUA (FED), a lansat o ofert pentru realizarea unui program software care s monitorizeze ce se discut despre instituie n reelele de socializare, precum Facebook i Twitter. Ceea ce vor s fac este s strng informaii despre toi cei care au opinii negative despre Rezerva Federal. Este neclar cum vor s foloseac aceast informaie odat ce o au, potrivit blogului Economic Collapse (http://www.realitatea.net/rezerva-federala-vrea-sa-monitorizeze-criticile-primite-pe-facebook-sitwitter_874912.html) - Undeva pe la jumatatea acestui an, in presa era stirea ca foarte multi utilizatori ai Facebook isi sterg conturile. Se pare ca, intre cei care au ncercat, au gustat i care acum renun (conform Money.ro), sunt destul de multi dezamagiti de iluziile din lumea virtuala, care mai tin inca la intimitatea lor, la informatiile personale.

Iata pe ce site ne dam informatiile, ne punem fotografiile, avand impresia ca de fapt, noi detinem controlul Facebook ofera prilejul de a arata altora cine esti si ce faci, cu cine esti, ce-ti place si ce nu, dar ofera acea prefigurare a societatii transparente care se doreste a fi implementata in viitorul apropiat, o societate in care, chipurile, n-ar trebui sa avem nimic de ascuns! Bineinteles ca sunt putini care ofera multe date personale acolo, majoritatea spunand ca sunt prudenti DAR INTELEGEM CA, inclusiv cei mai atenti in utilizarea Facebook, NE OBISNUIM USOR-USOR A FI PARTE DINTR-O SOCIETATE IN CARE DREPTUL LA INTIMITATE SE RESTRANGE DIN CE IN CE MAI MULT?Si aceasta cu acordul/sprijinul nostru?Va veni o vreme in care ne vom fi dorit sa nu fi facut parte dintre cei care au ajutat, prin numarul mare de utilizatori (dintre care unul sunt eu va citi fiecare utilizator Facebook!) la cresterea actiunilor companiei si la un volum foarte mare de publicitate (insemnand foarte multi bani), la pozitionarea lui Mark Zuckerberg drept cel mai influent om din industria media in anul 2011 (sursa aici), la ideea infiintarii unui grup de actiune politica (Facebook Political Action Commitee) ce-si va face simtita prezenta in cadrul procesului politic prin susinerea candidailor care mprtesc aceleai valori precum Facebook (si aveti mai sus mai multe exemple de valori ale Facebook!) (sursa aici).

Sursa: Rzboi ntru Cuvnt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/11/16/studii-insomniaelectronica-diminuarea-empatiei-si-incapacitatea-distingerii-intre-bine-si-rau-smogul-informational/ )

Ce face Facebook atat de popular? Raspunsul, cred eu, sta in modul in care Facebook preamareste insignifiantul. Oamenii care isi petrec timpul liber in mall-uri in jurul magazinelor si a restaurantelor sau in distractii pentru mase se simt precum furnica din filmul animat Antz (1998), care ii spune psihiatrului: Ma simt atat de nesemnificativ! (La care acesta raspunde: Vai, ce descoperire! Chiar esti nesemnificativ.) Facebook le permite sa se simta importanti in ciuda banalitatii, prin promovarea in intreaga lume a reactiilor proprii la adresa culturii comerciale. Prin urmare, succesul Facebook depinde de conformism. De ce e Facebook atat de valoros? Deoarece toata lumea (inclusiv autorul) este pe Facebook. De ce nu mai sta lumea pe MySpace, sau oricare altul din multimea mediilor de socializare? Deoarece natura comunicarii implica prezenta tuturor in acelasi sistem, la fel cum in urma cu o generatie Microsoft ne-a fortat pe toti sa-i folosim sistemul de operare. Nu este doar asa numitul Efect de retea, ci chiar insusi raison detre-ul Facebook-ului: promovarea conformismului vizavi de cultura comerciala intr-un asa fel incat sa se pastreze iluzia individualitatii. Este cu totul nelalocul ei imaginea nonconformista proiectata de Facebook. Dupa cum afirma si Brad Stone si Douglas MacMillan in numarul din 17 mai al Business Week, In prospectul ofertei sale, Facebook isi descrie in mod repetat cultura corporatista ca fiind <<calea hacker-ului>>; in noul sau campus din Menlo Park, California, exista o cladire cu un semn urias pe care scrie <<Compania hacker-ilor>>. Aceste sloganuri nu inseamna ca Facebook face echipa cu Anonymous sau ca sparge serverele NORAD (n.tr. sistemul nord american de aparare antiaeriana). Se vorbeste de fapt despre atingerea unui scop intr-un mod neconventional. Aura de non-conformism mascheaza continutul absolut banal furnizat de utilizatori. Putem scrie orice gand, oricat de lipsit de importanta despre divertisment, moda, celebritati sau orice ne vine in minte la un moment dat. Insa nu este de loc aleator este un test cu raspunsuri multiple incadrate intr-o gama predefinita de posibilitati. Ezitam sa dam click pe Like cand vine vorba de lucruri care ne stanjenesc. Vrem sa ne placa lucruri care ne fac sa fim mai atractivi pentru ceilalti; asta inseamna ca ne vom preface ca ne plac lucruri la care consideram ca se asteapta ceilalti sa ne placa.

In loc sa separe gusturile fiecaruia dintre utilizatorii sai, Facebook se va bloca intr-o bucla de furnizare de feedack pozitiv. Utilizatorii hranesc sistemul cu fascinatia lor pentru cultura comerciala, iar acesta le va arunca inapoi reclame personalizate care nu fac altceva decat sa reitereze mesajul comercial mainstream. Marotele carora le-ar fi luat saptamani sa se raspandeasca vor incolti si se vor ofili dupa cateva zile. Precum personajul Brian din filmul lui Monty Python Life, Facebook le spune utilizatorilor: Trebuie sa ganditi pentru voi insiva! Sunteti toti personalitati!. Si precum barbatul din spatele multimii din acelasi film, fiecare utilizator Facebook raspunde: Ba nu, nu sunt!. E foarte probabil sa nu inveti nimic despre o persoana citindu-i pagina de Facebook, sau chiar devenindu-i prieten. O pagina de Facebook este conceputa sa ne atraga invatam la fel de multe despre prieteni din paginile Facebook cat invata si un angajator despre un eventual angajat doar citindu-i CV-ul. Cunoastem oamenii practicand sporturi cu ei, band cu ei, rugandu-ne cu ei, invatand pentru examene cu ei, lucrand cu ei, marsaluind alaturi de ei in armata adica in situatii care nu pot fi controlate si care dau nastere unor raspunsuri spontane. O pagina de Facebook este o fereastra pre-aranjata al carei scop este sa blocheze vederea adevaratei persoane din spatele ei. Acesta este blestemul Facebook-ului. Atrage sute de milioane de utilizatori prin furnizarea unei platforme pentru narcisism si oferindu-le instrumentele cu care sa minta despre ei insisi intr-un mod convingator, insa spera sa faca bani de pe urma lor invatand ce le place de fapt cu adevarat. Din pacate, sistemul valoreaza o caruta de bani. Nu vreau sa insinuez ca oamenii sunt neaparat insignifianti, exceptie facand cazul cand se auto-modeleaza in functie de cultura de masa. Nimic nu arata mai mult individualism decat copiii si parintii lor. Tolstoi a spus ca toate familiile sunt fericite in acelasi fel, dar nefericite in feluri diferite. Tolstoi era marginit. Toate familiile sunt nefericite, ceea ce inseamna ca toate familiile sunt diferite. Toate lucrurile care conteaza in aceasta viata le facem singuri, in felul nostru, deoarece nu exista nimeni care sa le faca pentru noi. In masura in care social media va deveni un substitut pentru interactiunea impredictibila cu persoane reale ce au ceva real de oferit, Facebook si imitatorii sai ne reduc aceasta posibilitate.

Sursa: Rzboi ntru Cuvnt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/05/29/facebook-bursadependent/ )

Facebook i dezintegrarea umanului. Este Facebook un avantaj sau o cauz de ngrijorare pentru industria sntii mintale?
28 mar. 2013 09:53 Autor: Belen Fernandez Sursa: Al Jazeera Facebook continu s dezvolte noi opiuni i funcionaliti care atrag i mai mult atenia utilizatorilor si [Reuters] Conform articolului din New York Times scris de Jan Hoffman cu referire la un studiu al profilurilor de Facebook aparinnd unui numr de 200 studeni universitari din Statele Unite, aproximativ 30% dintre studeni postau statusuri actualizate care corespund criteriului Asociaiei Psihiatrice Americane pentru un simptom de depresie, descriind sentimente de inutilitate sau lips de speran, insomnie sau somn excesiv

i dificultate la concentrare. Aceste descoperiri confirm un studiu care sugereaz c depresia este un fenomen din ce n ce mai frecvent n rndul studenilor universitari. Ideea lui Hoffman este c Facebook poate, prin urmare, servi drept sistem de avertizare timpurie pentru intervenia la timp a prinilor i a terapeuilor. Articolul se ncheie cu un citat de la o mam din Ohio: Facebook poate fi o pacoste Dar existena unei forme suplimentare de comunicare salveaz viei. Nu se menioneaz deloc influena evident exacerbant a site-urilor de social networking atunci cnd este vorba despre fenomene ca insomnia i dificultatea la concentrare. Mai degrab dect s promovm Facebook ca instrument care salveaz viei, am putea argumenta imediat c aceste forumuri i alte distracii tehnologice contribuie, de fapt, la tendine depresive.

Alienarea de realitate
Redacia de tiri Facebook prezint n prezent progrese cum sunt Astzi implementm mbuntiri la jurnalul de activiti care te ajut s exprimi ce este important pentru tine i Astzi anunm o nou versiune Facebook conceput pentru a se axa mai mult pe povetile oamenilor la care ii. ncercarea de injectare a emoiei umane n ceea ce este la urma urmei o experien dezumanizant este simbolic pentru nstrinarea general de realitate n care cultura Facebook este i o cauz i un simptom. Efectele adverse ale conversiei emoiei i empatiei ntr-un clic pe un computer sau telefon mobil se pot observa n urmtoarea anecdot din articolul lui Hoffman: Rspunznd la ntrebrile postate pe Facebook de The New York Times, Daylina Miller, recent absolvent a Universitii din South Florida a spus c atunci cnd i-a exprimat tristeea online unii cititori au rspuns doar cu simbolul Facebook mi place: degetul mare n sus. Te simi la fel? a ntrebat dra Miller, mirat. Sau i place c sunt trist? Eti sadic?

Exemple nefericite similare ale constriciei empatiei i a deformrii relaiilor interumane includ apsarea pe butonul mi place n cazul anunurilor de deces. Pe propriul flux de Facebook am fost martora postrii de ctre prieteni a anunului decesului unui printe doar pentru a fi bombardai cu semne care prezint degetul mare n sus i comentarii de genul: mi pare ru, frate!

n afara deprecierii sentimentului, Facebook ncurajeaz alienarea de realitate prin deplasarea continuului spaiu-timp: n loc s triasc evenimentele i gndurile pe msur ce acestea se produc n timp real, utilizatorii sunt adesea distrai de modul n care ar putea comercializa evenimentele i gndurile respective publicului lor de pe Facebook.
Transferul sinelui pe ecranul computerului descentreaz i mai mult avnd n vedere concomitenta difuzare a identitii. Ca i necesitatea condiionat a validrii personale sub forma unor mici

notificri roii care apar n partea superioar a paginii de Facebook, acest lucru duce la o stare de permanent anticipare care este contraproductiv pentru funcionarea sistemului nervos. Posturi privind micrile intestinelor i similare sunt un exemplu extrem al necesitii de a reitera i obine recunoaterea existenei fragmentate. Dei Internetul poate compune natura schizofrenic a societii americane, exist n mod clar cauze mai recunoscute de dezumanizare i alienare individual. Glorificarea naional a violenei i militarismului, de exemplu, abrog realitile suferinei umane din ntreaga lume; n acest context de nstrinare dedicat de umanitate, nu este prea surprinztor atunci cnd cetenii lipsii de empatie comit acte ca masacrul de la coala din Connecticut din anul 2012.

Tulburare hiperkinetic cu deficit de atenie n mas


Funcia aparent a site-urilor de social networking este, bineneles, aceea de a apropia oamenii. Aceeai funcie este atribuit procesului globalizrii neoliberale. n ciuda creterii superficiale evidente a interconectivitii n ambele cazuri, totui, rezultatul fundamental alieneaz. n ultimul caz, interconectivitatea a fost caracterizat de disparitatea crescut a condiiilor socio-economice i o cruciad pentru profit n detrimentul bunstrii comune. n primul caz, contactul fa n fa pentru

care sunt programate fiinele umane este nlocuit cu schimburi electronice incapabile de a satisface necesitile nnscute de comunicare. Persoanele care interpreteaz greit n mod intenionat istoria contemporan continu s argumenteze c globalizarea reprezint soluia la relele foarte globale pe care le creeaz. ntr-o manier vag similar, articolul lui Hoffman din New York Times prezint Facebook ca pe un ajutor util n promovarea sntii mintale cnd cele dou concepte par s fie total n dezacord inerent. Experimentul neoliberal n SUA a ajutat la formarea unei societi deconectate de la condiia uman, n care oprimarea individului a avut drept obiectiv contracararea solidaritii populare care poate amenina experimentul. Ceea ce ar trebui s fie un drept universal la asistena sanitar, de exemplu, este utilizat n schimb n mod punitiv mpotriva populaiei, i, dup cum semnaleaz aclamatul ziarist i prezentator radio Doug Henwood, Obamacare va avea probabil drept rezultat o situaie n care milioane de oameni sunt aruncai pe piaa asigurrilor individuale de sntate private i obligai s achite 1 000 USD pe lun pentru o acoperire care las mult de dorit. Henwood sper ca acest lucru s creasc mult clientela planurilor cu contribuabili individuali, cum este Medicare for Allpresupunnd c guvernatorii notri nu distrug mai nti Medicare. n cele din urm, poate c Facebook i fenomenele similare au contribuit la solidaritatea frontului asistenei sanitare: cel puin suntem unii n Tulburarea hiperkinetic cu deficit de atenie. Belen Fernandez este autoarea crii The Imperial Messenger: Thomas Friedman at Work, lansat de Verso n anul 2011. Este membr a comisiei editoriale a Revistei Jacobin i articolele sale au aprut pe blogul London Review of Books, The Baffler, Al Akhbar English i multe alte publicaii. Opiniile exprimate n acest articol aparin autorului i nu reflect neaprat politica editorial Al Jazeera.

Sursa: Rzboi ntru Cuvnt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/04/02/facebook-sidezintegrarea-umanului/ )

O pandemie care ucide familia: infidelitatea virtual Exist un mare pericol la adresa familiilor din societatea actual. Cel mai grav lucru este c acest monstru sau Godzilla aa cum este numit de jurnalitii americani, este invizibil, adic nu este recunoscut ca pericol de ctre medici i oameni simpli. Acest pericol iminent este prezent i poate deveni efectiv n fiecare cas, raporteaz Institutul American pentru Cstorie i Religie (Marriage and Religion Institute), relateaz portalul cretin http://www.christianpost.com .

Cei mai muli dintre experi sunt silii s recunoasc faptul c pornografia i dependena de ea sunt printre cauzele majore ale destrmrii familiilor. i mai grav, aceasta nu este doar o problem a brbailor, aa cum tindem s credem. Singurtatea lovete n inima csniciei, afectnd att soul ct i soia, dar este mult mai distrugtoare n viaa emoional a femeilor. Soiile sunt astfel lovite de aa numitul emo-porn care este un nou tip de infidelitate, care creeaz satisfacii emoionale, mau mult dect creeaz plcere fizic, conform Asociaiei Focus on the Family. Acest flagel const n consumarea de imagini care arat brbai fantastici, care sunt adevrai experi ai dragostei ntre cearceafurile conversaiei, excesivi de nelegtori, frumoi, manierai, foarte bogai i cu dexteritate emoional. Internetul a schimbat regulile jocului n preferinele femeilor a spus David Krueger, preedinte al Conveniei Cretine pentru Angajamentul Vieii din statul american Missouri. Generaiile trecute au cutat din greu reviste ilicite sau filme uzate prin magazine obscure, dar acum filmele cu un coninut pornografic de mare periculozitate sunt accesibile n orice or liber i fr taxe la oricine are acces la internet a spus acesta. Krueger a spus c 12% din toate coninuturile web astzi sunt pornografie, iar

35 % din descrcrile de coninut sunt de natur pornografic. Extensia dezastrului moral n viaa oamenilor este greu de cuantificat. Astfel, numai n Statele Unite pornografia este o afacere de 12 miliarde de dolari anual, iar n lume de 57 de miliarde anual. El spune c toi cretinii i conductorii cretini trebuie s nceap imediat o misiune ferm i de lung durat pentru a ncuraja oamenii s triasc o via n Hristos. Krueger spune c societatea este n cdere liber i c dezvoltarea unei viziuni biblice despre viaa de familie este urgent, dac nu deja tardiv. Raiunile pentru care brbaii se pierd n pornografie sunt bine cunoscute i discutate, ns din ce nce mai multe femei ncep o astfel de adicie. Cercettorii tiinifici i psihologii ncearc s descopere efectele sociale i psihologice ale pornografiei. Ei spun c toi consumatorii de pornografie se plictisesc cu ceea ce urmresc i caut tot mai perverse forme de plcere, uneori pn la pedofilie, sadism sau crim. Pornografia este ca apa srat, pe msur ce bei, i creeaz o tot mai mare sete. De asemenea, acest fel de adicie creeaz caricaturi n minile i inimile soilor i soiilor care nu exist n viaa real. Cei mai muli muritori nu pot ajunge la un astfel de comportament, aa cum sunt portretizai brbaii din telenovele sau filme romantice spune Paul Coughlin, autor de cri cretine i confereniar despre familie, cstorie, prini i prevenia conflictelor. Aa cum femeile se plng c sunt comparate cu femeile fantastice din pornografie, tot aa brbaii se plng c sun comparai cu brbai artificiali din telenovele. Coughlin spune c n viaa real, brbaii adevrai i consum bateriile emoionale pentru a tri o via real. Femeile se ateapt ca ei s e comporte ca nite brbai care nu exist. Cei mai muli dintre brbai nu pot fi att de ateni, politicoi i elevai, ntr-o csnicie unde responsabilitile i comunicarea sunt o sarcin grea pentru ei, spune Coughlin. Ei sunt catalogai ca fiind insensibili, nesimii i negrijulii, de femeile care i compar cu vedetele care n telenovele nu fac altceva dect s-i declare dragostea. Acest lucru este ca un bulgre de zpad n nemulumirea familial. Pornografia este aadar o form de rzbunare emoional pe un so care nu se ridic la standardele iluzorii ale televiziunii. Un nou studiu arat c 30% dintre vizitatorii siturilor pornografice sunt femei. i de asemenea c femeile transfer n viaa real mult mai uor fanteziile din minte, gndurile de infidelitate etc. 70% dintre femei spun c aceast activitate este secret pentru soii lor. n cuplurile care sunt afectate de infidelitatea virtual se manifest imediat un sentiment de nemuumire, lips de respect, lips de interes i tendine de infidelitate. Acest lucru este responsabil de o mare parte din instabilitatea social din America, conform unui studiu publicat de Institutul American al Cstoriei i Religiei. De fapt, acesta este un factor major n destrmarea familiei. Experii n familie spun c singure medicamente mpotriva acestui flagel sunt credina n Dumnezeu i o via de familie strns i iubitoare. Relaiile corecte i apropiate dintre soi, dintre prini i copii, monitorizarea folosirii internetului i o via cretin autentic, sunt cile acestei aprri mpotriva infidelitii virtuale.

Sursa: Rzboi ntru Cuvnt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/09/06/atentie-laexploatarea-sexuala-a-copiilor-efectele-negative-ale-anticonceptionalelor-precedente-deosebit-de-gravemanual-de-clasa-i-care-ii-invata-pe-copii-ca-nu-exista-barbati-si-femei-ci-homo-s/ )