Caiet de Sarcini

s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap.
87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi ACORD CADRU PENTRU LUCRARI DE INVESTITII Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Pub lice Sector 1 Bucuresti CAIET DE SARCINI SPECIFICATII GENERALE ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 1
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi
CUPRINS .........2 - 14 GLOSAR .15 SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI .16 INTRODUCERE .17 A.EXECUIA LUCRARILOR D ARE .18 21 1. CAIET DE SARCINI - EXECUIA LUCRRILOR DE DEMOLARE .19 - 21 1.1. CURATI TIERULUI SI DEMOLAREA .19 - 21 1.2. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........ ..... 21
B.EXECUIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE . 22 - 29 2. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARI LOR DE TERASAMENTE. 23 - 29 2.1. GENERALITATI .23 2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFE RINTA .23 - 24 2.3. MATERIALE .24 - 25 2.4. EXECUTAREA LUCRARILOR . 25 - 28 2.5. VER REA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE... 28 - 29 2.6. PROCEDURI TEHNICE DE EX ECUTIE SPECIFICE...............29 C.LUCRARI DE BETOANE .30 - 65 3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE .31 - 65 3.1. GENERALITATI .31 3.2. STANDARDE SI NORME DE REFERI NTA .31 - 34 3.3. CONSIDERATII GENERALE .35 - 36 3.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZIT IA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI .36 - 38 3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT .38 - 40 3.6. PREPARAREA BETONULUI .41 3.7. ARMATUR I .42 - 46 3.8. COFRAJE SI SUSTINERI .47- 48 3.9. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .48 .10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIA LE .52 - 54 3.11. DECOFRAREA .54 - 56 3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE .56 - 57 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 2
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.13. 3.14. 3.15. 3.16. EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE 57 - 58 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .58 - 64 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA .64 - 65 PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............65 D.LUCRARI DE CONSOLIDARE .66 - 78 4. CAIET DE SARCINI CONSOLIDARI CLADIRI EXISTENTE ..................67 - 78 4.1. GENERALITATI...............67 4.2. LUCRARI DE CON SOLIDARE A SRUCTURILOR DIN BETON ARMAT.........67 - 75 4.3. EXECUTAREA SUBZIDIRL OR LA FUNDATII...............75 4.4. EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DE ZIDA RIE............75 - 76 4.5. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANS EELOR DIN LEMN.............76 - 78 4.6. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCI I.............78 4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE................... .78 E.LUCRARI METALICE .79 - 96 5. CAIET DE SARCINI - LUCRARI STRUCTURI METALICE .80 91 5.1. GENERALITATI .80 5.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .80 - 82 5.3. PRESC RIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .82 - 83 5.4. VERIFICAREA CALITATI I .83 5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .83 5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .83 - 88 5.7. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI .88 - 89 5.8. C ONTROLUL CALITATII .89 - 90 5.9. TOLERANTE .90 5.10. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLEL OR .90 - 91 5.11. CONDITII DE EXPLOATARE .91 5.12. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECI FICE.............91 6. CAIET DE SARCINI SCHELE METALICE...............92 6.1. GE NERALITATI .........................92 6.2. MASURARE SI DECONTARE............... .....92 6.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..............92 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 3
7. CAIET DE SARCINI CONFECTII METALICE, BALUSTRAZI, MANA CURENTA................ ..93 - 96 7.1. GENERALITATI..................93 7.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE. ..................93 - 95 7.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................95 7.4. RECEPTIA CALITATIVA...........................95 7.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.......96 F.EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORA TI 97 - 109 8. CAIET DE SARCINI INCINTE DIN PILOTI FORATI .98 - 109 8.1. CONTINUTUL C AIETULUI DE SARCINI .98 8.2. PREVEDERI GENERALE .99 8.3. INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI .99 - 104 8.4. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTI EI .104 - 105 8.5. RECEPTIA LUCRARILOR .106 8.6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIF ICAREA LUCRARILOR .106 - 107 8.7. LUCRARI DE EPUISMENT .107 8.8. LUCRARI DE MONITORIZA RE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE .107 - 108 8.9. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII .108 8.10. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............109 G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA .110 - 241 9. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE D ULGHERIE .111 - 121 9.1. GENERALITATI .111 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 9.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .111 - 11 3 9.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ 113 - 115 9.5. CONTROLUL C ALITATII.115 - 118 9.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR .118 - 119 9.7. IGNIFUGAREA T AMPLARIEIE STRUCTURALE .119 - 120 9.8. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .120 - 121 9. 9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............121 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 4
10. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZIDARIE .122 - 130 10.1. GENERALITATI .122 10.2. STA NDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .122 - 123 10.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZAT E. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .123 - 126 10.4. EXECUTIA L UCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .126 129 10.5. CONTROLUL CALITATII, ABATER I ADMISE .129 - 130 10.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............130 1 1. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TENCUIELI .131 - 138 11.1. GENERALITATI .131 - 132 11 .2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .132 - 133 11.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE U TILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .133 - 134 11.4. EXE CUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .134 - 136 11.5. CONTROLUL CALIT ATII. ABATERI ADMISE .136 - 138 11.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...... .......138 12. CAIET DE SARCINI - LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE .139 - 145 12.1. GENERALITATI .139 12.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .139 12.3. MATERIAL E SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .139 - 141 1 2.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ. INSTALARE. ASAMBLARE..... ......142 - 143 12.5 . CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .144 - 145 12.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTI E SPECIFICE.............145 13. CAIET DE SARCINI - TAVANE FALSE MODULARE SI LINI ARE .146 - 153 13.1. GENERALITATI .146 13.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .14 3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .146 - 150 13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE .150 151 13.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE . 151 - 153 13.6. PROCEDURI TEHN ICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............153 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 5
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT . PLACARI CERAMICE . PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE (HPL) .154 - 156 14.1. GENERALITATI .154 14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .154 14.3. MATERIALE SI E CHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. DEPOZITARE. MANIPULARE .154 14. 4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .154 - 155 14.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .155 - 156 14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .............156 15. CAIET DE SARCINI TAPETE P.V.C. ..........................15 7 - 159 15.1. GENERALITATI.................157 15.2. MATERIALE.................. .157 15.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...............157 15.4. MONTAJUL. .......................157 - 159 15.5. RECEPTIA CALITATIVA...................... ...........159 15.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..........159 16. CA IET DE SARCINI - LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII .160 - 164 16.1. GENERALITATI .160 16.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .160 16.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTIL IZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .160 16.4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR .161 - 163 16.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .163 - 16 4 16.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............164 17. CAIET DE SAR CINI - LUCRARI DE PARDOSELI .165 - 184 17.1. GENERALITATI .165 - 166 17.2. STANDARDE S I NORMATIVE DE REFERINTA . 166 - 167 17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERI FICAREA CALITATII, LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT .167 - 168 17.4. EXECUTIA, MONTARE A, INSTALAREA, ASAMBLAREA .169 - 183 17.5. CONTROLUL CALITATII .183 - 184 17.6. PROCED URI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 184 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 6
18. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE .185 - 193 18.1. GENERALITATI .185 18.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .185 - 186 18.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CA LITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .187 18.4. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLA NTE .188 18.5. EXECUIA LUCRRILOR. CONDIII TEHNICE DE EXECUIE SI MONTAJ .190 - 192 1 RIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE 192 - 193 18.7. MASURI PRIVIND PRO TECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR .193 18.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SP ECIFICE.............193 19. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL P ENTRU USI SI FERESTRE .194 - 200 19.1. GENERALITATI .194 19.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .194 19.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LI VRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 195 - 196 19.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTAL AREA SI ASAMBLAREA .196 - 199 19.5. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .199 19.6. PR OCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............200 20. CAIET DE SARCINI LUCRA RI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE ...201 - 205 20.1. GENERALITATI .........................201 20.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERI NTA...................201 - 202 20.3. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINNTELE DE CALITATE......202 20.4. LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE.......................202 - 203 20.5. MATERIALE SI PRODUSE........................203 20.6. MONTAJUL..... .................203 - 204 20.7. ABATERI ADMISIBILE.......................204 20 .8. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI.....................204 - 205 20.9. MASURAT ORI SI DECONTARI..................205 20.10. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARIL OR.................205 20.11. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........205 21. CERINTE TEHNICE PERETI CORTINA...206 - 208 21.1. GENERALITATI.............. ..............206 - 207 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 7
21.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.....................207 - 208 21.3. DE SCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI............... .................208 21.4. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV.................. ..208 21.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...................208 22. CA IET DE SARCINI- LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAM PLARIE METALICA INTERIOARA 209 - 212 22.1. GENERALITATI .209 22.2. STANDARDE SI NORM ATIVE DE REFERINTA 209 22.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITAT II. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .209 - 211 22.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .211 - 212 22.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .212 22.6. P ROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............212 23. CAIET DE SARCINI TERM OSISTEM FATADE .213 - 221 23.1. GENERALITATI .213 - 214 23.2. STANDARDE SI NORMATIVE D E REFERINTA .214 - 216 23.3. MATERIALE. LIVRARE SI MANIPULARE .216 - 217 23.4. EXECUTA REA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE..... ..... 217 - 219 23.5. CONTROLUL CALITATII .220 - 221 23.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............221 24. CAIET DE SARCINI - FATADE CU CASETE DIN TABLA..................222 - 224 24 .1. GENERALITATI.........................222 - 223 24.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................223 24.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................223 - 224 24.4. CONDITII SPECIFI CE DE MONTAJ.............................224 24.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......224 25. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 225 - 235 25.1. GENERALITATI .225 25.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .225 - 22 25.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIP ULARE. DEPOZITARE .226 - 228 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 8
25.4. EXECUTAREA LUCRARILOR. INSTALARE. MONTARE. ASAMBLARE .228 - 233 25.5. VERIFIC AREA CALITATII . 233 - 234 25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........... ..235 26. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT....236 - 239 26.1. GENERALITA TI236 26.2. MATERIALE236 - 238 26.3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE238 26.4. E TAMPLARII DIN ALUMINIU SI POLICARBONAT.238 - 239 26.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ; CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI239 26.6. RECEPTIA LUCRARILOR.. 239 26.7. PROCEDUR E EXECUTIE SPECIFICE......239 27. CAIET DE SARCINI LUCRARI PENTRU INVELITORILE C U TIGLA CERAMICA.240 - 241 27.1. 27.2. 27.3. 27.4. DOMENIU DE APLICARE..240 PREVEDERI NTRU MATERIALE240 - 241 PREVEDERI PENTRU EXECUTIE..241 PROCEDURI TEHNICE DE EXECU CE .241 H.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .242 - 252 28. CAIETE DE SARCINI LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .243 - 252 28.1. GENERALITATI .243 28.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .243 - 244 28.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLO SITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .244 - 245 28.4. EXECU TIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ .245 - 251 28.5. TESTE SI VER IFICARI .251 - 252 28.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............252 I.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE..253- 263 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 9
29. CAIET DE SARCINI - INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE .254 - 263 29.1. GENERALITATI .254 29.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .254 29.3. MATERIALE SI EX ECUTIE .255 - 256 29.4. CAMINE DE VIZITARE . ROBINETE SI APARATURA .256 - 258 29.5. MO NTARE .258 - 260 29.6. TEST HIDRAULIC .260 29.7. DEZINFECTARE .260 - 261 29.8. SAPAR NTURILOR .261 - 262 29.9. CERINTE GENERALE CANALIZARE .262 29.10. MATERIALE .262 2 AMINE DE VIZITARE .262 - 263 29.12. TESTE DE RECEPTIE .263 29.13. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............263 J.LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE .264 - 277 30. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII GAZE .265 - 277 30.1. GENERALITATI .265 30.2. STANDARD E SI NORMATIVE DE REFERINTA .265 30.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICA REA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .266 - 267 30.4. LIVRARE, MANIPULA RE, DEPOZITARE .267 30.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONT AJ . 267 - 268 30.6. MONTAREA CONDUCTELOR. CONDIII DE AMPLASARE CONDUCTE .268 - 269 30 7. SANURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE .269 30.8. MONTAREA ARMATURILOR .270 30.9. MONTARE APARATELOR DE CONTORIZARE .270 30.10. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILI ZARE 270 30.11. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANEITATE A INSTALAIEI .270 - 27 30.12. MBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDUR CU APARAT OXIACETILEN .271 30.13. MBINAREA CON UCTELOR DE POLIETILEN .271 - 272 30.14. VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE .272 - 273 30.15. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPIEI TEHNICE .273 30.16. PUN EREA N FUNCIUNE A INSTALAIILOR .273 - 276 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 10
30.17. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............277 K.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE .278 - 291 31. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII TERMICE .279 - 291 31 .1. GENERALITATI .279 31.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .279 - 280 31.3. MATER IALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. MANIPULARE. TRANSPORT. DEPO ZITARE .280 - 281 31.4. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA .281 - 282 31.5. EXECU TIA LUCRARILOR .282 - 285 31.6. PROBE .285 - 289 31.7. INSTALATII INTERIOARE PENTRU IN CALZIRE CENTRALA .289 - 290 31.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........ .....291 L.LUCRARI PENTRU SISTEME DE VENTILATII .292 - 305 32. CAIET DE SARCINI VEN TILATII .293 - 305 32.1. GENERALITATI .293 32.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA - 294 32.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .294 295 32.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXEC UTIE SI MONTAJ .295 - 299 32.5. MONTAREA UTILAJELOR .299 - 301 32.6. VERIFICAREA CALIT ATII. ABATERI ADMISIBILE .301 - 305 32.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.. ...........305 M.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE .306 - 323 33. CAIETE DE SARCI NI - INSTALATII ELECTRICE .307 - 323 33.1. GENERALITATI .307 33.2. STANDARDE SI NORMAT IVE DE REFERINTA .307 - 309 33.3. MATERIALE .309 - 312 33.4. EXECUTIE .312 - 313 33. ECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 313 - 315 33.6. VERIFICAREA CALIT ATII TESTE .315 - 320 33.7. IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE..320 -323 33.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............323 N.LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .324 - 335 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 11
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 34. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .325 - 335 34. 1. GENERALITATI .325 34.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .325 - 327 34.3. MATERI ALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZIT ARE .327 - 331 34.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .332 - 334 34.5. VERIFICAREA CALITATII TESTE .334 - 335 34.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECU TIE SPECIFICE.............335 O.LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI.336 - 347 35. CAIET DE SARCINI - FLUIDE SI GAZE MEDICALE.......................337 - 344 35.1. GENERALITATI.....................337 35.2. CERINTE DE PROIECTARE.......... ..............337 - 338 35.3. SURSE DE ALIMENTARE.......................338 35.4 . SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE.....................338 - 340 35.5. SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE.........................340 35.6. ECHIPAMENTE DE ALIME NTARE CU GAZE MEDICALE.........340 - 342 35.7. ACCESORII MEDICALE............... .....342 - 343 35.8. CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE......................343 344 35.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..................344 36. CAI ET DE SARCINI - TENCUIALA ANTIRADIATII.......................345 - 346 36.1. GEN ERALITATI............................345 36.2. UTILIZARE, LIVRARE, DEPOZITARE... ...............345 36.3. PUNEREA IN OPERA...............................345 36.4 . DATE TEHNICE..........................345 - 346 36.5. MASURI DE SIGURANTA..... ...............346 36.6. VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE, CU REZISTENT A SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA............................346 36.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...........346 37. CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE....................347 37.1. DOMENIU DE APLICARE....................347 37.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE.............347 37.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE ..................347 37.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ............ .....347 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 12
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi P.LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT.348 - 350 38. CAIET DE SARCINI - PARDOSELI PE NTRU BAZINE DE INOT..........349 - 350 38.1. 38.2. 38.3. 38.4. DOMENIU DE APLICA RE.....................349 PREVEDERI PENTRU MATERIALE............349 - 350 PREVE DERI PENTRU EXECUTIE.....................350 PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECI FICE ............350 Q.LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT.351 - 356 39. CAIET DE SARCINI - PARDOSELI PEN TRU SALI DE SPORT.............352 - 356 39.1. 39.2. 39.3. 39.4. 39.5. GENERALITA TI......................352 PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE....................352 - 353 PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE....353 - 354 PARDOSELI P VC INTERIOARE SI ACCESORII SALA DE SPORT..354-356 PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...............356 R.LUCRARI EXTERIOARAE - PAVAJE EXTERIOARE SI LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .357 383 40. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON .358 - 362 4 0.1. GENERALITATI .358 40.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .358 40.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.VERIFICAREA CALITATII .359 - 360 40.4. EXECUTIA LUCRARILOR .360 - 361 40.5. VERFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISE .361 - 362 40.6. PROCEDURI TEHN ICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............362 41. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMB RACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE................363 - 371 41.1. GENERALITATI .363 41.2 . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .363 41.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII .363 - 367 41.4. EXECUTIA LUCRRAILOR. CONDITII TEHNICE DE EX ECUTIE SI MONTAJ .367 - 369 41.5. VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE .369 - 371 41.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............371 ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 13
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 42. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 372 - 381 42.1. GENERALITAT I .372 42.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .372 42.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE U TILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .372 - 377 42.4. E XECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .377 - 380 42.5. VERIFIC AREA CALITATII........................380 - 381 42.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECU TIE SPECIFICE.............381 43. CAIET DE SARCINI TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONA L SI PISTA DE ATLETISM .382 - 383 43.1. DOMENIU DE APLICARE........................ .382 43.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................382 - 383 43.3. PREVEDER I PENTRU EXECUTIE......................383 43.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE S PECIFICE .................383 S. ANEXE A.0. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU AMPLASA RE INCHIDERI EXTERIOARE SI DETALII BAZIN INOT A.1. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI CORTINA A.2. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI DIN POLICARBONAT A.3. PL ANSA REPREZENTATIVA PENTRU USA BLOC OPERATOR A.4. LISTA STANDARDELOR CONFLICTUAL E CU STANDARDELE EUROCOD, ANULATE LA DATA DE 31.03.2010 A.5. LISTA ECHIPAMENTE A .6. FISE TEHNICE A.7. LISTA CUPRINZAND CANTITATILE DE LUCRARI ( FORMULARUL C5/F3 ) ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 14
GLOSAR BCA B.A. SB CA CTC DIN EN F 30/60/90 GCC PAFS IB IBP protecie ISC ISCIR Instalaii de Ridicat ISO MDF MLPAT OSB PA prEN PR PSI QA ANRGN Naturale SR EN STAS STI A/C Beton Celular Autoclavizat Beton armat Standarde Britanice Carton asfaltat/gudr onat Control Tehnic de Calitate Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial Ger man) Norma European (NE) Rezisten la foc -timp- 30/60/90 min Condiii Generale de Con tract Poliester armat cu fibr de sticl mpslitur din fibr de sticl bituminat/gudronat ur din fibr de sticl bituminat/gudronat cu strat de Inspecia de Stat n Construcii Ins a de Stat pentru Cazane sau recipieni sub presiune i Organizaia de Standardizare In ternaional Medium Density Fibre- fibre lemnoase densitate medie Ministerul Lucrrilo r Publice i Amenajrii Teritoriale Oriented Strand Board- sau PAL - plci din achii le mnoase Pnz asfaltat Standard European n pregtire Punct de Recepie, conectat la reea pu lic point to point" Paza i Stingerea Incendiilor Asigurarea Calitii Autoritatea Naion al de Reglementare n Domeniul Gazelor Standard Romanesc bazat pe Standard European Standard de Stat Romanesc Standard Industrial Apa/Ciment (raport) ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 15
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI Al Al-Zn CFC Cu Fe/Zn HCFC PE PEHD PIC PP PU FPVD PVC PVC-U S SO4 Aluminiu Alumi niu-zinc Clor-fluor-carbon Cupru Fier-zinc Hidro-clor-fluor-carbon Polietilena P olietilena de densitate mare Polisocianurat Polipropilena Poliuretan Fluorura de poliviniliden Clorura de polivinil Clorura de polivinil-U Sulf Sulfura ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 16
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi INTRODUCERE Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau co mpleta cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre P roiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In ac este cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz d e neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Beneficiarul poate da dispozitii p entru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesa re care trebuie luate pe cheltuiala Contractorului. La executarea lucrrilor se vo r utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebui e motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul difer itelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta inc lude rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului orig inal trebuie aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate i n constructii Contractorul, Proiectantii si Investitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guve rneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Norme, Standarde si Regul i: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor fol osi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Contract orul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare . Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lu a si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. Unita ti de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformit ate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imper ial se foloseste in practica curent. ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 17
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 18
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 1. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE 1.1. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA 1.1.1. Generalitati naintea nceperii oricror lucrri de demolare se va face de ctre Co ntractor un releveu detaliat i o examinare a structurii. Vor fi luate n considerar e toate relaiile/legturile cu proprietile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrrile de demolare. Contractorul va verifica stabilitatea general a structurii de demolat i se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legtur i se vor proteja n vederea asigurrii unui nivel d e siguran pentru succesiunea etapelor de demolare i de a asigura stabilitatea prilor structurale nedemolate nc. Pe tot parcursul lucrrilor de demolare se vor folosi met ode, materiale si echipamente/utilaje astfel nct s fie protejate vieile omeneti i valo rile materiale. 1.1.2. Curatirea antierului La nceperea lucrrilor, chiar dac nu este specificat n contract sau n alt document, Contractorul va ndeprta vegetaia i toate ma terialele organice de pe amplasament, acestea vor fi ndeprtate din antier i se vor t ransporta n locurile aprobate pentru acest scop. Inlaturarea pamantului vegetal p rin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taier ea si inlaturarea radacinilor si bustanilor, roci si materiale cu dimensiuni car e nu depasasc 0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi co nductele si canalele de drenare etc. si incluzand depozitarea materialului rezul tat din lucrarile de santier. 1.1.3. Demolarea structurilor uoare, gardurilor, et c. Contractorul va demola i elibera amplasamentul numai cldirile, gardurile sau al te structuri menionate n proiect sau la indicaia Beneficiarului. Componentele acest ora se vor dezasambla, cura i depozita n stive, cand se vor refolosi. Materialele ca re, n opinia Beneficiarului, nu se pot refolosi se vor ndeprta din antier ctre locul special aprobat. Metrialele refolosibile vor ramne n proprietatea Investitorului i vor fi pstrate i protejate de ctre Contractor pn la ridicarea acestora din antier sau pn la terminarea contractului. Contractorul va repara, pe cheltuiala proprie, oric e deteriorare adus proprietilor invecinate n timpul lucrrilor de demolare a structuri lor, gardurilor; daca vor fi necesare despgubiri acestea vor fi suportate de ctre Contractor. 1.1.4. Demolarea si degajarea structurilor Contractorul va demola, c onform cerinelor i/sau ndeprta structurile existente a cror lrgire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis, tamplarie, elemente din beton si b eton armat si alte tipuri conform indicatiilor Proiectului Tehnic intocmit in ac est sens. 1.1.5. Materiale Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe du rata lucrrilor de demolare vor fi n concordan cu prezentul caiet de sarcini sau stan dardele relative la acest subiect. Materialele rezultate din aceste lucrri vor fi ndeprtate de ndat i nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite n antier, exceptnd e aprobate de Proiectant si Beneficiar pentru acest scop. Acolo unde este necesa r Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a perveni rspndirea noroiulu i i molozului pe drumuri de ctre vehicule. Revine n sarcina Contractorului de a pre vedea bene/ghene pentru transportul molozului, dac acest lucru nu a fost cerut de Beneficiar. Nu se admite deversarea/introducerea molozului i a noroiului n canali zarea public sau cursuri de ap. ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 19
1.1.6. Schele Schelele folosite n aceste lucrri se vor realiza/asambla conform nor melor n vigoare. Orice schelar experimentat i competent poate realiza ridicarea un ei schele legate independent. Contractorul se va asigura c toate reglajele necesa re vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicrii acesteia. Se va ine cont de ncrcrile suplimentare aduse schelei de molozul czut pentru a nu se depi ncrcarea maxim admis. Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea cderi ccidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Schelele trebuie s ndeplineas c funciunile pentru care au fost instalate pe toat durata lucrrilor i s respecte cerin le impuse de norme i reglementri. Acolo unde este necesar, schela va fi protejat pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strzi sau pasaje pietonale prin executarea unei mprejmuiri din tabl de oel ondulat cu o nlime de cel puin 2 m; mprejmuirea va te evacuarea molozului, excavarea necesar pentru instalarea picioarelor de schel, supori pentru mprejmuire, ntreinerea i evacuarea schelei, semnalizri, iluminat etc. Sc hele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate n conformitate cu standa rdele/reglementrile n vigoare, preul unitar va include transportul, ntreinerea, asamb larea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o nlime maxim de 12 m; vor include platf orme din elemente de 5 cm grosime. 1.1.7. Supervizarea lucrarilor Contractorul v a desemna o persoan competent i cu experien, autorizat n domeniu, pentru supravegherea i controlul lucrrilor pe antier. 1.1.8. Siguranta Contractorul va asigura c utilaje le/echipamentele folosite ndeplinesc urmtoarele: Sunt n concordan cu tipul i scopul lu crrii la care sunt folosite, Sunt manevrate de operatori competeni i experimentai, S unt ntreinute n bune condiiuni de funcionare pe toat durata lucrrilor. Pe durata lucr or toi operatorii vor purta echipament de protecie individual corespunztor cum ar f i : cti de protecie, ochelari de protecie, cti antifonice, masc protecie. Se va evita prancrcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele i molozul czute se vor ndeprta cu grij pentru a preveni balansri, cderi, sau deplasarea acestora ntr-o manier care pune n pericol securitatea personalului, structura adia cent sau alte proprieti adiacente. Contractorul va instala plase de protecie, mprejmu iri i bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vtmrile/degradrile ce ar putea re zulta din cderile sau proiectrile de materiale i/sau moloz. Atunci cnd sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare hidraulice, ciocane pneumatic e pentru lucrrile de demolare, se va avea n vedere ca nici una din prile componente ale acestor utilaje s nu vin n contact cu reele subterane i supraterane. Contractorul va informa n timp util toate autoritile competente cu privire la lucrrile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste reele, dup caz 1.1.9. Succesiunea lucrarilor de demolare nainte de nceperea lucrrilor de demolare, Contractorul va ntocmi un pro gram de lucru i va fi supus aprobrii Beneficiarului. Programul va prezenta secvenia l lucrrile de demolare i metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pent ru lucrri i fiecare operaie va fi prezentat detaliat, cu duratele de timp aferente. Contractorul va ine seam de posibilitatea unor condiii climaterice severe ce pot apr ea i pot afecta lucrrile. Aprobarea programului Contractorului de ctre Beneficiar n u exonereaz pe acesta de rspunderile contractuale. 1.1.10. Metode de demolare Cont ractorul va propune o metod de demolare astfel nct, n cazul structurilor parial demol abile, structura ce va rmne s nu fie afectat. Contractorul va lua toate precauiile ne cesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaz, prin metode ce vor fi supuse aprobrii Beneficiarului. n cazul n care lucrrile de demolare nu pot f i executate n siguran dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, n general, n ordinea invers construirii acesteia. Elemente le ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII
20
structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/tia la dimensiuni potrivi te avnd n vedere greutatea i mrimea acestor elemente care cad. Molozul se va lsa s cad liber doar n cazul n care nu pericliteaz i nu pune n pericol zonele nvecinate, muncito rii sau trecatorii. Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susineri temporar e ale elementelor de rezisten n timpul desfacerii/deitrii acestora. n cazul plcilor cu o singur deschidere, acestea vor fi tiate n fsii paralele cu direcia principal de arm are i demolate fie cu fie. n general, lucrrile de demolare trebuie s nceap prin nd ct mai mult din ncrcrile moarte, pe ct posibil fr a afecta mai nti elemente princip e rezisten. Lucrrile temporare (sprijinirile) s fie executate astfel nct s suporte nc e cerute n cele mai defavorabile situaii. Seciunile ce se demoleaz s fie sprijinite d e utilaje de ridicare corespunztoare i apoi tiate i lsate pe sol controlat. 1.1.11. A zbest si alte materiale periculoase Daca in timpul constructiei Contractorul cre de ca vor fi afectate materialele care contin azbest sau alte materiale periculo ase, trebuie sa anunte Beneficiarul. Daca prezenta acelor materiale este suspect a, Contractor trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat d e Beneficiar catre alte zone de lucru, daca exista. Beneficiarul va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca c ontine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat. 1.1.12. lnt retinerea Strazilor Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul c are se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor. 1.1.13. Controlul Traficului S trazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractorul ui sau Beneficiarului. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in pr ealabil al Investitorului. 1.1.14. Prevenirea Incendiilor Trebuie sa fie in conc ordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si priveste lucr arile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare. 1.1.15. Indepartare a Molozului Contractorul trebuie: Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului. Sa curete in fiecare zi structurile inchise. Sa indeparteze molozul de pe santi er cel putin o data pe saptamana. Contractorul trebuie sa fie in concordanta cu: Nu se permite arderea molozului. Molozul va fi evacuat prin topogane sau in rec ipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii. Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful sau alte materiale care produ c praf. Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progre sul lucrarilor. La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractor ului se vor lua de pe santier. 1.2. . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Lucrari de organizare de santier - Lucrari de demolare Intocmit : Arh. Catalin Minea ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 21
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi B. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 22
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 2. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 2.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile tehnice pentru executia lucrrilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare. Contractorul t rebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplic area acestor Caiete de Sarcini si la cererea Beneficiarului, Contractorul trebui e sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de aceste Caiete de Sarcini . In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Bene ficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vo r realiza pe cheltuiala Contractorului. 2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ STAS 1243 STAS 1913 Titlu Teren de funda re. Clasificarea si identificarea pamantului 4/86 - Teren de fundare. Determinar ea limitelor de plasticitate; 13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracterist icilor de compactare; 1 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilo r civile, industriale si agricole NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente Ghid pentru executarea lucra rilor de drenaj orizontal si vertical Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) CAIET I: Prevederi g enerale privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adncime cu coloane de pamnt CAIET IV: mbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra s parta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: mbunata tirea terenurilor cu vibromaiul I.C.C.P.D.C. 92/1984 M.L.P.A.T. 56/N/11.03.1997 I.C.C.P.D.C. 20/11.04.1985 partial C 291977 partial C 291977 Ordin de aprobare Inl ocuieste 2. 3. STAS 9824 C 161984 GE 0281997 C 291985 4. 5. 6. ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 23
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi CAIET VI: Compactare prin vibrontepare 7. P 1251984 P 1341995 C 1681980 Indrumato r tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor p rin silicatizare si electrosilicatizare Normativ privind executarea lucrarilor d e terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare I nstructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii NORMATI VE CONEXE 13. GE 0271997 GT 0011996 Ghid pentru proiectarea si executia lucrrilor de aprare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri Ghid privind criterii de alegere a ncercrilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pmnturilor Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea s ensibilittii la nghet a pmnturilor IM 0041996 Metodologie privind elaborarea cerinte lor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilo r de constructii M.L.P.A.T. 53/N/11.03.1997 M.L.P.A.T. 8/N/05.02.1996 I.C.C.P.D. C. 82/05.11.1984 M.L.P.A.T 1/N/20.01.1995 I.C.C.P.D.C. 91/17.11.1980 C 168 1974 8. 9. 10. C 1691988 I.C.C.P.D.C 59/30.09.1988 C 169 1983 11. C 1781976 C 2181984 I.G.S.C. 132/29.06.1976 I.C.C.P.D.C. 58/16.05.1984 12. 14. 15. M.T.T.C. 1204/25.07.1989 M.L.P.A.T. 45/N/15.07.1996 16. Legenda: M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I .C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Cons tructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii 2.3. MATERIALE
2.3.1. Soluri si roci Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren d e fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel: "Roci masive" insea mna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 24
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sa u 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive. "Roci in straturi subtir i" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii d e cel mult 150mm. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de supra fa ce ofera conditii pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi. 2.3.2. Lucrari de umplutura Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din e xcavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei. "Materi al impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale: o Materiale perisabile; o Materiale care provin din zone mlastinoase; o Busteni, butuci, nor oi sau namol; o Materiale susceptibile la combustie spontana; o Materiale in sta re inghetata; o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastif iere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. D eterminarea limitelor de plasticitate; o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%; o Materiale definite ca necorespunztoar e de ctre Beneficiar prin Dirigintele de Santier; o Materiale avand un grad de um idificare mai mare decat maximul permis; Pentru pamantul coeziv continutul de ap a admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1. 2.4. EXECUTAREA LUCRARILOR 2.4.1. Trasarea Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Contractor, va f ace trasarile in concordanta cu proiectul. Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor. 2.4.2. Lucrari preliminare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se v or executa urmatoarele lucrari preliminare: defrisare; indepartarea frunzelor, c rengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea startului vegetal ; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; Unde este necesar, Cont ractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara ma terialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuie sa re specte formalitatiile legale. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe a mplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Structurile subterane, subsoluri, fun datii se vor demola conform prevederilor proiectului. Lucrarile de terasamente n u se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini s unt compromise. 2.4.3. Lucrari de excavare Pentru evitarea surparii malurilor, c eea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este neces ara respectarea urmatoarelor conditii: 1. Adancimea maxima de sapatura nesprijin ita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0.75m ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 25
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Teren mijlociu: Teren tare si forte tare: 2.00m 1.25m stabilit de ctre Contractor, nu va fi mai 2. Inclinarea maxima a taluzului, mare de: Nisip, balast: 2:3; Nisip argilos: 1: 1; Argila nisipoasa: 4:3; Argila: Roca: 3:2; 6:1;
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura manual fiind folosit numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punc t de vedere tehnico-economic. n timpul executrii spturilor, trebuie avute n vedere ur mtoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu periclita construciile nvecinate; cnd turnarea betonulu de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat dup executarea spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30cm decat cota final, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa de fun daie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucru lui, fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura co lectarea apelor; Contractorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa c olectat n zona excavat; sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul pro iectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra co tei din proiect urmnd ca diferena s fie executat manual; pe parcursul execuiei, Contr actorul are obligaia de a solicita prezenta geotehnicianului pe antier, la atinger ea cotei de fundare pentru a stabili dac natura terenului de fundare corespunde c u proiectul; n cazul apariiei pe fundul gropii a unor crpturi n teren msurile necesar vor fi luate de Proiectant; cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lsat s se usuce nainte de nceperea betonrilor. Con tractorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde este c azul va reduce aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n ace ste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operaiunile de umpluturi i compactri; costurile cu manopera, materialele i utilajele folosite n acest scop vor fi prevzute n preurile unitare ale Contractului. La nceper ea lucrrilor de spturi, Dirigintele de Santier va verifica ncheierea i buna execuie a lucrrilor pregtitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleas n funcie de d atele din studiul geotehnic. Conditii pentru santier: Contractorul: a) Nu va inc epe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de Investitor, Proiectant si Contractor. b) In ainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite. Exca varea pamantului vegetal: Contractorul: a) Va excava minim 10cm - stratul vegeta l de suprafata din zona de sapatura i/sau o dimensiune stabilit de Proiectant. Va excava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se prevd plantri i va pstra materialul excavat pentru reutilizare; b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Di stanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. c) mpratierea i nivelarea unui strat de pmnt vegetal n grosime uzual de 10cm sau pn la 30cm n zonele indicate p planuri pentru plantare arbuti i iarba. ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII
26
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Executarea fundatiei a) Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si prof ilelor indicate in planuri. Contractorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaiilor n cazul prbuirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactri cu material cores punztor de umplutur sau cu beton n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toa te aceste msuri nu vor implica modificri asupra volumului net de lucrri. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tole rantele admise, conform C 83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a construc tiilor civile, industriale si agricole". Stratul portant Dac la nivelul indicat t erenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anuna Proiectantul, care v a stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant necoresunzator pr ecum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezulta te vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.
2.4.4. Evacuarea apei Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la luc rarile de terasamente: aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente; micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor. Pentru realizarea acestor cerinte, Contr actorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pompar ea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambia nt. Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacua re a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materi ale de umplere adecvate. 2.4.5. Eliminarea materialelor Materialele excavate nec orespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier. B eneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe santi er pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Rigo lele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiil or din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau ca nale subterane trebuie informat Proiectantul caruia i se vor cere instructiuni. Dac sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi inform ai att Proiectantul ct i Autoritile competente i se vor obine instruciuni de la ace enajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Funda tiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi i ndepartate. 2.4.6. Descoperiri arheologice Daca in cursul lucrarilor de excavati e sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata ap ropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii. 2.4.7. L ucrari de umplutura Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 200mm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s -a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi c ompactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea maxima masur ata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradu l de ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 27
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umeze ala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive. 2.4.8. Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Ex ecutarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor d e constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare. Unele p revederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini. Executa rea sapaturilor Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea st ratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inain te de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii. La sapaturile cu e puismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata i n jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie. Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare, buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si incep erea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. Transportul pamantului pe tim p friguros Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine i nainte de de a incepe sa inghete, in conformitate cu tabelul urmator: Temperatur a aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min) -5 90 - 10 60 - 15 50 Execut area umpluturilor pe timp friguros Umpluturile se pot executa si compacta pe tim p friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele condi tii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata Durata totala de executie Durata de sapare In momentul asternerii stratului. Saparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea + 1 C. pamantului nei nghetat. Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in + 1 C. care terenul nu este inghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stra tul inferior + 1 C. neinghetat La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel, executarea umpluturilor se opreste luandu-se masuri de protejare a suparafetelor de capate cat si a cel or realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebu ie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se d esfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se v or evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 2 0 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara l ucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar um pluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii. 2.5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE Verificari inaintea inceperii lucrarilor Inaintea nceperii spturilor trebuie fcute u rmtoarele verificri: Existena PV predare - primire - amplasament i a bornelor de rep er, cu menionarea i posibil pstrarea eventualelor trasee ingropate; ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII
28
Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina inform atii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane; Exist enta detaliilor de executie care sa cuprinda: o planul general de fundatii; o pl anul de sapaturi (umpluturi); o detalii de executie fundatii; La terminarea lucr arilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte dime nsiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului. Materiale de umplutur a Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiuni lor Proiectantului / Inginerului Geotehnician. Fiecare prob de pmnt coeziv granulat va cntri 25kg ct i probele de pmnt necoeziv format din pietri grosier. Contractorul v fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra: 1. 2 . Tipul de materiale de umplutura aprobate; Continutul maxim de umiditate la car e materialele de umplutura vor fi supuse compactarii. Lucrari de compactare Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incerca ri cu o frecventa de o incercare la fiecare 400m2 pentru fiecare strat de umplut ura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o abatere standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor. Abateri admise 1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: Pozitia in plan o rizontal a axelor fundatiilor: 10 mm; Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ; 2. Abateri dimensionale ale elementelor. a) In plan orizontal: inaltimi pana la 2 m: 20 mm; pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ; b) nclinarea fata de vert ical a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16 mm; 3. Abateri adm isibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari v erticale : mediu 10 % ; minim 15 %; in jurul fundaiilor i subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %; 2.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie lucrari de trasare executie sapatura executie umpluturi compactate lucr ari de epuisment executia terasamentelor pe timp friguros Intocmit: Arh. Catalin Minea ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 29
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi C.LUCRARI DE BETOANE ACEST DOCUMENT ESTE PROPRIETATEA S.C. CLIDE DESIGN SRL NU POATE FI REPRODUS SAU TRANSMIS UNEI TERTE PERSOANE FARA ACORDUL SCRIS AL SOCIETATII 30
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE 3.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrrile de executa re a elementelor din beton si beton armat. 3.1.1. Asigurarea utilajelor, echipam entelor i forei de munc Executantul va confirma c dispune de toate uneltele, echipam entele i utilajele necesare i de personal calificat pentru a ndeplini intocmai i la timp sarcinile ce ii revin pentru execuia tuturor lucrrilor. Va face dovada ca det ine sau inchiriaza : Macara de min. 12.5 to Macara turn Pompa de beton Automalax oare de beton Cofraje modulate Popi extensibili si grinzi Aparat de torcretat 3.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ ST 009-2005 Titlu Specificaie tehnic privi nd produse din oel utilizate ca armturi: cerine si criterii de performan ordinUL nr. 275/2009 pentru modificarea Reglementrii tehnice Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine si criterii de performan", indicativ ST 009-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor si turismului nr. 1.944/2005 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si be ton precomprimat Ordin de aprobare M.T.C.T. 1.944/14.11.2005 nlocuieste ST 009-19 96 2. ORDINUL 275/2009 M.T.C.T. 1.944/2005 3. NE 012-1999 M.L.P.A.T. 59/N/24.08.1999 C 1401986 C 211985 C 2061985 C 281976 4. C 28-1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de I.C.C.P.D.C. 31
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi otel - beton 5. P 59-1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea a rmrii cu plase sudate a elementelor de beton Instructiuni tehnice pentru proiecta rea si executarea lucrrilor de constructii din beton aparent cu parament natural Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabl cutat-beton Normativ pri vind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare ndrumtor pentru aplica rea prevederilor STAS 6657/3 "Elemente prefabricate de beton, beton armat si bet on precomprimat. Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteris ticilor geometrice Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice n fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls Ins tructiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ci ment Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip Ghid pentru dete rminarea experimental in situ si n laborator a modulului static si dinamic de elas ticitate a betonului. Ghid privind utilizarea metodei electro magnetice la deter minarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat 46/28.06.1983 I.C.C.P.D.C. 49/09.12.1986 I.C.C.P.D.C. 51/30.12.1989 P 591980 6. C 122-1989 C 1221981 7. C 130-1978 I.C.C.P.D.C. 48/22.03.1979 M.T.C.T. 302/16.09.2003 I.C.C.P.D.C. 52/30.12.1989 I. C.C.P.D.C. 47/30.12.1989 C 1301971 8. P 134-2003 revizuire P 134/1-1993 C 1551981 9. C 155-1989 10. C 156-1989 C 1561972 11. C 212-1987
I.C.C.P.D.C. 52/09.12.1987 I.C.C.P.D.C. 56/01.10.1985 C 2121983 12. C 221-1985 13. C 237-1992 M.L.P.A.T. 2/N/21.01. 1993 M.L.P.A.T. 24/N/01.10. 1993 M.L.P.T.L. 1224/06.09.200 1 14. C 248-1993 15. GE 039-2001 16. GE 040-2001 M.L.P.T.L. 1223/06.09.2001 32
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 17. NE 013-2002 Cod de practic pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat Specificatie tehnic privind cerintele si criteriile de perfor mant pentru ancorarea n beton cu sisteme mecanice si metode de ncercare Specificati e tehnic privind ancorarea armturilor cu rsini sintetice la lucrrile consolidare a e lementelor si structurilor din beton armatproiectare si executie Normativ de pro iectare a elementelor compuse din betoane de vrste diferite si a conectorilor pen tru lucrri de cmsuieli si suprabetonri Ghid privind proiectarea si executia rezervoa relor mici din elemente prefabricate din beton n zone rurale Ghid privind stabili rea criteriilor de performant si a compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice Ghid privind proiectarea si executia consolidrii prin precompri mare a structurilor din beton armat si din zidrie Normativ pentru producerea beto nului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Par tea 1: Producerea betonului NORMATIVE CONEXE M.L.P.T.L. 451/26.03.2002 18. ST 043-2001 M.L.P.T.L. 1620/02.11.2001 19. ST 042-2001 M.L.P.T.L. 1621/02.11.2001 20. NP 093-2003 M.T.C.T. 871/19.11.2003 21. GP 081-2003 M.T.C.T. 306/16.09.2003 22. GP 075-2002 M.L.P.T.L. 603/21.04.2003 23. GP 080-2003
M.T.C.T. 307/16.09.2003 24 NE 012/12007 M.D.L.P.L. 577/29.04.2008 24. C 8-1975 Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor si mortarelor Inst ructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60 - Bc 80 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida I.G.S.C. 116/10.07.1975 M.L.P.A.T. 3/N/21.01.1993 M.L.P.A.T. 61/N/25.08.1999 C 8-61 25. C 238-1992 26. NP 033-1999 33
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 27. GP 042-1999 STAS 46061980 SR EN 1008:2003 SR EN 1971:2002
Ghid de proiectare si exemple de calcul pentru structuri din beton armat cu arma tura rigida Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. Me tode de ncercare Apa pentru betoane si mortare Ciment. Partea 1: Compoziie, specif icaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale 1:89 - Produse de oel pent ru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate 2:91 - Produse de oel pentru armarea betonului. Srm rotund trefilat 3:98 Produse de o l pentru armarea betonului. Plase sudate 4:98 - Produse de oel pentru armarea bet onului. Srm cu profil periodic obinut prin deformare plastic la rece Echipament pentr u sudare cu arc electric M.L.P.A.T. 62/N/25.08.1999 M.T.C.T. 1608/02.09.2004 M.T.C.T. 161/15.02.2005 H.G. 622/2004 + M.D.R.T. 1953/2010 STAS 790/84 28. 29. 30. 31. STAS 438 M.T.C.T. 161/15.02.2005 32. SR 438 M.T.C.T. 161/15.02.2005 33. SR EN 60974 1:2006 SR EN 1992-1-1 M.E.C. 384/22.06.2004 34. Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i regul i pentru cldiri 35. SR EN 12350:2009 ncercari pe beton proaspt. Srme i produse trefilate din oel. Acoperiri metalice nefer oase pe srm de oel. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc Legenda M.D.L.P.L.- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor M.
L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.L.P.T.L. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.T.C.T. - Ministe rul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Centr al de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectora tul General de Stat in Constructii 36. SR. EN 10244 2:2009 34
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.3. CONSIDERATII GENERALE Lucrarile de constructii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din bet on armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestu i capitol, si cu anexele din NE 012-99 aprobat de MLPAT . Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia confor m tabelului 5.4. din Codul NE 012-99. Cerintele pentru asigurarea rezistentei pr escrise sunt date prin: Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, ti p de agregate si pentru o varsta data a betonului. Clasele de rezistenta si rezi stentele caracteristice determinate pe epruvet cilindru sau cub, conform pct.7.2. 1. din NE 012-99. Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baz a unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Astfel , in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 012-99 (in mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau medi u chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / mode rat / sever) cerintele minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonul ui sunt indicate in NE 012-1999 tabelul 5.4. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi Cod. Pentru expunerea structurii la medii mai severe raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic. Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si car e sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele ceri nte: a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea ar maturii. b) Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul: sa satisfaca to ate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit; sa poata fi tu rnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturi i; sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii- agr egate); sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator. c) Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distri buite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta. d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii. Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracter isticilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de serviciu pr oiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. In NE 012-1999 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului fu nctie de clasa de expunere. NE 012-1999 stabileste nivelele de performanta ale b etoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate: 35
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Adancimea limita de ptrundere a apei (mm) 100 mm P4 P8 P12 10 Presiunea apei (bar) 200 mm Gradul de impermeabilitate 20 20 P4 4 P8 8 P12 12 Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gr adul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet- dezghet trebuie sa s atisfaca nivelele de performanta indicate in NE 012-1999: 10 10 20 Gradul de gelivitate al betonului G 50 G 100 G 150 Nr. de cicluri inghet- dezghet 50 100 150 3.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI . 3.4.1. Cerinte de baza
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri: ames tecul de beton proiectat la statie de producator i controlat de un laborator auto rizat; supus aprobarii Proiectantului; amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) i controlat de un laborator autorizat. Amestecu l de beton proiectat: Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabi lite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului NE 012-99. In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului: clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect); dimensiunea maxima a granulei agregatelor (conf. prevederilor din prez entul caiet de sarcini); consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentu l caiet de sarcini); tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din pr ezentul caiet de sarcini) Amestecul de beton prescris: n proiect se specific urmtoa rele date de baz n concordan cu standardele i reglementrile tehnice n vigoare, menion mai sus la capitoul 3.3: Dozajul de ciment la m3 de beton / clasa betonului; Ti pul si clasa cimentului; Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; Tip ul de agregate; Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos. 36
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de co nditiile de expunere, stabileste conform NE 012-99 (cap.5 - tabel 5.5. si preciz arilor din anexa I.4). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregate lor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, sau folosirii de aditivi r educatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate i acordul Proiectantulu i se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator: Pentru cl asa I de expunere (normala): Beton simplu 150 kg/m3 Beton armat 250 kg/m3 Stabilirea tipului de aditiv se face de catre: a) Proiectant, in cazul in care u tilizarea aditivului este impusa prin proiect. b) Contractor, in urmatoarele caz uri: Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect; Executarea lucrarilor in alte conditii dect cele normale (pe timp calduros sau friguros); Prepararea betonului pe santie r, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv; Obtierea rezistentelor de control pe faze la termene scurte. c) Furnizorul de beton/Producatorul, pentru r ealizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii be tonului si dupa caz, a maririi duratei de transport. Consistenta betonului la lo cul punerii in opera se stabileste de catre Contractor, in conformitate cu preve derile tabelului I.4.3. din NE 012-99, astfel incat betonul sa poata fi transpor tat si pus in opera in conditii optime. 3.4.2. Nivele de performanta ale betonul ui Pentru betonul proaspat: Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi de terminata conform pct.7.1.1 din NE 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conul ui, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire; Continutul de aer poate fi determinat folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune. Densita tea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350:2 009. Pentru betonul intarit: REZISTENTA LA COMPRESIUNE - Clasa betonului este de finita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi c u latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa stati stic cel mult 5% din rezultate. clasa fck cil fck cub C4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50 /60 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60 Pentru a determin a clasa betonului, conform NE 012-99, se folosesc probe cub cu dimensiunile 150x 150x150 mm si probe cilindrice de f150xH300 mm. 37
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la p erioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la det erminarea clasei betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cel e ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura. Rezistent a la inghet-dezghet, caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7.2.2 al n ormativului NE 01299. Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile si clasificata astfel: Beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105C); 2000 kg/m3 sunt facute folosind agregate poroase; Beton cu densitate normala (me die si grea), beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar mai mica de 2500 kg/m3; Beton foarte greu cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 250 0 kg/m 3. 3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT 3.5.1. Cim ent Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rez istenta initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echiv alentul lui Pa35 sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si cond itiile de utilizare sunt precizate in anexa I.1 din NE 012-99. Sortimentul de ci ment Portland I/32.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari curente din beto n armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte specifice , conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99. Livrare si transport Cime ntul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. n cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face di rect ctre productorul de beton. n cazul betoanelor preparate n antier, livrarea cimen tului se va face la depozitul antierului. In cazul in care cimentul expediat de f urnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la liv rarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mention eaza: tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit; numarul certificatului de calitate eliberat de producator; numarul avizului de utilizare dat de laborator; garantarea respectarii conditiilor de depozitare. Cimentul li vrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vag oane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. Depozitare Depozitare a cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, incl usiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si v erificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului resp ectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibi l, depozitarea cimenturilor primite direct de la producator, se va face dupa ver ificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte mat eriale. 38
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. I n cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, ia r pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asez ati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului l a partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasanduse o distant a libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu s uficient pentru circulatie. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, so rtimentul si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii d e catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in caz ul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si be ton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanic e. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment c e urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolu lui standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime. Can d apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cau za se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare silo z, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Controlul calitatii ci mentului Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator sau de baza de l ivrare conform punctului 4.1.3. din NE 012-99. inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat. Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 1 7.2.1.1. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din bet on armat NE 012-99. In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizion at nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista ut ilizarea lor. 3.5.2. Agregate naturale Conditii tehnice Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/ m3), provenite din sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor. Pentru pre pararea betoanelor se vor utiliza sorturile: nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm; pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm. Util izarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze - functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelel or 1.4.5 ... 1.4.8 din anexa I.4 - Cod NE 012-99. Depozitare Agregatele nu trebu ie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de ev acuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea c ompartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea d irect pe pamant sau platforme balastate. Controlul calitarii agregatelor Control ul calitatii agregatelor se va face: la aprovizionare, conform prevederilor anex ei VI.1. punctul A.2. din Codul NE 012-99. inainte de utilizare, conform prevede rilor anexei VI.1. punctul B.2. din Codul NE 012-99.
39
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 - 80. In cazul in care lotu rile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calita te garantate se va refuza lotul. 3.5.3. Apa Apa utilizata la prepararea betoanel or poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003. Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila , etc. 3.5.4. Aditivi Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in c antitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului. Util izarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop: imbunatatirea lucrabilit atii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului po mpat; obtinerea de betoane de clasa superioara; reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice; cresterea rezis tentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului; imbunatatirea imp ermeabilitatii. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indic ate in anexa I.3. din NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizar ea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta compatibil itatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admisa numai dupa efectu area de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate. Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prez entate in tabelul I.3.1. din NE 012-1999. Influenta aditivilor curent utilizati asupra proprietatilor betonului este prezentata in tabelul I.3.2. din anexa I.3. - NE 012-1999. 3.5.5. Adaosuri Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimen tului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a realiz a proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri: inerte, inlocuitor parti al al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de n isip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrab ilitatii si compactitatii betonului; active, caz in care se conteaza pe propriet atile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt : zgura granulata de furnal , cenusa, praful de siliciu, etc. In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice , la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in considerare cantitatea de ada os din beton ca parte lianta. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii i ntocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substa nte care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii. 40
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.6. PREPARAREA BETONULUI 3.6.1. Beton preparat pe santier si beton gata preparat Personalul implicat in a ctivitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare s i va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile d e dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie s a asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din NE 012-99. In cazul in care betonul este livrat de la s taii, Contractorul trebuie s verifice la producator buna functionare a echipamente lor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indepl ineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informat iile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane c a dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a b etoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va ex clude o respingere ulterioara a betonului de catre Contractor/Proiectant. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinelor, Contractorul vor colab ora cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru ace st gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca C ontractorul apeleaza la un laborator independent, trebuie specificate prin contr act toate determinarile necesare asigurarii si controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii. 3.6.2. Prepararea betonului pentru torcret Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimen tul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN 197-1:200 2. Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conf ormitate cu Codul de Practica NE 012-99. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor con forma urmatoarelor cerinte: (a) Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5; (b) Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Continu tul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 5 75 kg/m3 pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/m3 pentru cimentul de clas 42.5. (c ) Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface ceri ntele SR EN 197-1:2002. (d) Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pent ru prepararea mortarului pentru torcretare. 3.6.3. Transportul betonului Transpo rtul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segrega rea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului d e la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobas culantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate ef ectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. M ijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea lapte lui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarc area cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruper ea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele p lanului de protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea
unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a b etonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc. 41
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.7. ARMATURI 3.7.1. Conditii Tehnice Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "S pecificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineasca conditiile tehnice prevazu te in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pe ntru oteluri profilate PC 52, PC 60), in SR 438-4:1998, SR 438-3:1998 (pentru sa rme trase si plase sudate pentru beton armat). Tipurile de armaturi utilizate cu rent sunt: - OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea cond itiilor de procent minim de armare; - PC 52 - otel beton cu rezistente superioar e, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale elementelor struct urale din beton armat. In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sa u cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentio na tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de labora tor i mpreun cu acordul scris al Proiectantului. 3.7.2. Livrarea si marcarea Livrar ea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de cert ificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de ap rovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespun zatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea lotu rilor; greutatea neta; valorile determinante privind criteriile de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine le gata care va contine: marca produsului; tipul armaturii; numarul lotului si al c olacului sau legaturii; greutatea neta; viza CTC. Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toat e datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. 3 .7.3. Transportul si depozitarea Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu s ufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonu l sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separ at pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel inc at sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; evit area murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilo r de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. 42
3.7.4. Controlul Calitatii Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-9 9 "Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelur ile utilizate in constructii". Pentru fiecare cantitate si sortiment aproviziona t, operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume: examina rea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compar area datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs; exa minarea aspectului; verificarea prin indoire la rece; verificarea caracteristici lor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere). 3.7 .5. Cerinte tehnice specifice armaturilor de tip plase sudate Teste de laborator specifice acestor tipuri de armturi vor fi executate n conformitate cu prevederil e SR 438/3-1998. Plasele sudate acoperite de rugin vor fi curate, se va ndeprta strat ul de oxid de fier cu perii de srm. Dup ndeprtarea stratului de rugin, descreterea sec nii armturii rezultat trebuie s nu depeasc toleranele prevzute n standarde. 3.7.6. T a si fasonarea armaturilor Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcase lor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru elementele din beton armat prev azute in SREN 1992-1-1, privind urmatoarele: prevederi constructive privind arma turile pentru beton armat si pentru beton precomprimat-generalitati, conform pct . 8; prevederi constructive privind elementele si reguli specifice, conform pct. 9. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Contractorul va analiza prev ederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixar e a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispoziti ilor de armare in proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor; rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care bar ele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei, reducerea dime nsiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoi te trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima nu va de pasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei s i curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care, datorita conditiil or locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se recomanda montarea si beto narea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. Armaturile se vor termina c u sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor neted e, avand diametrul "d", ciocul se indoaie la 1800, cu raza interioara de minim " 1,25 d" si portiunea dreapta de capat, de regula minim "5 d". In cazul armaturil or cu profil periodic, ciocul se indoaie la 900 cu raza interioara de minim "2d" si portiunea dreapta de capat, de regula minimum "7d". Indoirea barelor inclina te, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unu i cadru se va face dupa un arc de cerc de cel putin "10d". Capetele barelor incl inate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin "20d" in zonel e intinse si cel putin "10d" in 43
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi zonele comprimate. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi minim de "2d". Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 1350, avand lungimea ciocului de cel putin "10d" sau 10 cm, unde "d" este di ametrul bazei etrierului. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va rea liza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoire nu se admite curbar ea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. B arele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald . Recomandari privind fasonrea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt dat e in anexa II.1. a Codului NE 012-99. Armatura trebuie taiata, indoita, manipula ta astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri); ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate; contactul cu substante care po t afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. Incerca rile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudurii nodurilor se va efectua conform SR 438/3 - 1998. 3.7.7. Montarea armatu rilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre Proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare. La montarea armaturilor se vor adop ta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonulu i prin: crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara, car e sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descar ca betonul, la intervale de max. 3 m; crearea spatiilor necesare patrunderii vib ratorului, de minim 2,5 ori diametrul si la intervalul maxim de 5 ori grosimea e lementului, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. In cazul in ca re nu sunt asigurate conditiile de mai sus: se va monta sau incheia partial arma tura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de betonare; se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in pr oiect. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masu ri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri , agrafe, capre, etc.). In acest sens se vor prevedea: cel putin patru distantie ri la fiecare m2 de placa sau perete structural; cel putin un distantier la fiec are metri liniari de grinda sau stalp (pentru f > 12 mm), si cel putin doi dista ntieri la fiecare metri liniari de grinda sau stalp (pentru f < 12 mm); cel puti n un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grin da in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Distantierii pot fi confec tionati din mortar de ciment in forma de prisme prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi, sau confectionati din masa plastica. Este interzisa fo losirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor i ntre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentin erea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a plcilor se vor folosi cap re din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispus e intre ele la distanta de maximum un metru (1 buc/m2) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/m2) in zonele in consola. In cazul armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigur e pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi inlocuite c u bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara. Praznurile si pies ele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. 44
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si mont aj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta suda te prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu prezint e noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina, zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton. 3.7.8. Legarea armaturilor Barele de armatura trebuie sa fie leg ate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra (SR EN 10244-2:2009 ) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor u tiliza doua fire de sarma de 1,15 mm diametru. Retelele de armaturi din Plci si d iafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginal e pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlo cul retelelor, vor fi leg ate in sah. Retelele din Plcile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisar e. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu co lturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bar e cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, din doua in do ua bare. Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri c u care se incruciseaza. 3.7.9. Innadirea barelor Innadirea barelor se face in co nformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de regula), sau suprapun ere si sudura, respectand reglementarile din SR EN 1992-1-1 privind sudarea bare lor din otel beton. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise, cu respectarea modului de executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si controlulu i calitatii conform prescriptiilor tehnice specifice. Nu se permite folosirea su durii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatati te pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la suduri le prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. 3.7.10. Tole rante admisibile Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa II.2 a normativului NE 012-99. 3.7.11.Stratul de acoperire cu beton Pentr u asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contr a coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din bet on armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea core spunzatoare prevederilor din SR EN 1992-1-1 punctul 4. (pentru medii considerate fara agresivitate chimica) si respectand prevederile din anexa II.3. - NE 012-9 9 (pentru medii cu agresivitate chimica). Pentru asigurarea stratului de acoperi re proiectat se dispun corespunzator distantieri din materiale plastice sau mort ar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau lemn. Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umidit atii ridicate, elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteri orul (la fatade) dar protejate prin tencuire sau alt strat de protectie echivale nt se incadreaza in categoria I. Pentru elementele executate monolit pe santier si incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de: pentru plci sau nervuri dese cu latime <150 mm ale planseel or: 10 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul bare lor de pe primul rand; pentru pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul barelor de pe primul rand; 45
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm; pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau pentru fetele turn ate in cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe fata care vin e in contact direct cu pamantul.(categor/a IV). In cazul betoanelor de clasa < C 16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pentru categoriile de expunere II, III, IV. Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale tr ebuie sa respecte valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu 1.2Xdiametr ul barei de armatura longitudinala. Grosimea maxima a stratului de acoperire a a rmaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm, si se obti ne prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor determinate conform conditiilor specificate anterior. 3.7.12.Inlocuirea armaturilor prevazu te in proiect In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevaz ute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiecta ntului. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile d e executie care se depun la Cartea constructiei si va fi vizata de Proiectantul care are in subordine lucrarea. 3.7.13.Innadirea prin sudare ale barelor Innadir ile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 4 38/2-91 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale re zistentei la rupere; limita de curgere a innadirii sudate se considera incarcare a la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica sau cel mult egala c u 0.2%. Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0C. Pent ru temperaturi cuprinse intre 15 ...0 C sunt permise innadirile cu sudura numai i n spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300 C). Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxi acetilenica sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic, ceata sau ploaie , se vor proteja punctele de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sud arii, la temperaturi exterioare mai mici de +5C, sau la vant puternic si umiditat e ridicata, innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente. Capetele bare lor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu fl acara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele b arelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversal e ale capetelor ce se sudeaza. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulat e, intretinute si verificate de personal calificat, controlandu-se buna function are a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare; de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din reteaua de alimentare a mas inilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in perioadele in car e se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea nominala, luandu-se masuri pentru inlaturarea acestor variatii. Transformatoarele de sudur a trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 60974-1:2006. Agregatele de cure nt continuu vor indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand puterea no minala indicata si dispozitive de reglare fina a curentului de sudare. 46
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.8. COFRAJE SI SUSTINERI 3.8.1. Consideratii Generale Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect pe ntru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile precizate in anexa III.1. din Codul NE 01299. b) sa fie etanse astfe l incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment. c) sa fie stabile si reziste nte sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de executie. d) sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta. e) sa fie astfel dispuse incat sa fie po sibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespu nzatoare a betonului. f) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supraveg herea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planuril e de executie si reglementarile tehnice specifice. g) sa asigure ordinea de mont are si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate sau com ponentele cofrajelor si sustinerilor. h) sa permita la decofrare o desfacere fac ila, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza, fa ra deteriorarea sau lovirea betonului. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare) trebui e aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonu l trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditi ile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofr are se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor. Cofrajele se po t confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din mater ial plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifi ce in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Contr actor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut spec ializat. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand se ama de precizarile date in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor". Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, et c.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea alto r materiale pe stivele de panouri de cofraje. Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in conta ct cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armatur ilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape: trasarea pozitiei cofra jelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand s eama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa s e evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expu s inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasar ea acestora in functie de conditiile de temperatura. 47
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.8.2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomand arile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ C 11-1974 Titlu Instructiuni tehnice privind alctuirea si folosi rea n constructii a panourilor din placaj pentru cofraje Ordin de aprobare M.C.In d. 125/19.11.1974 nlocuieste C 11-62 C 32-63 C 39-63 C 41-1976 2. C 41-1986 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante Normativ p rivind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cldiri I.C.C.P.D.C. 26/4.09.1986 I.G.S.C. 26/13.03.1974 3. C 162-1973 Legenda M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale I.C.C.P.D.C - Institutu l Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Ins pectoratul General de Stat in Constructii 3.9. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 3.9.1. Reguli generale pentru betonare Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al Contractorului sau a Proiectantului. Repre zentantul Contractorului va fi permanent prezent la betonare conform normativulu i NE 01299. Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in santier. Nu este pe rmisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea consistentei betonulu i. Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli: Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 - 3 ore inainte de turn area betonului, iar excesul de apa se va inlatura. Betonul va fi incarcat in ben e, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in cofraje. Daca betonul n u are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va fi i nterzisa. Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, conform prevederilor din NE 012-99. Ina ltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m - in cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazu ri, inclusiv elemente de suprafata (fundatii, grinzi, Plci, etc). Betonarea eleme ntelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconic a), avand capatul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza. B etonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se real izarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. Se vor lua m asuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia pr evazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Plcilor in co nsola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul tu rnarii. 48
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectanduse grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi. In zonele cu armaturi dese se va urmari cu to ata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului c u sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca, aceste ma suri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului p rin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.. Se va urmari comportarea s i mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari. Ci rculatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este inter zisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.. Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedur a de executie. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa d epaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de la borator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului - in cazul cim enturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnar ii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor. Instalarea podine lor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betona te precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 - 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura pes te 200C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5). 3.9.2. Pregatirea turnari i betonului Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt i ndeplinite conditiile urmatoare: Intocmirea procedurii pentru betonarea obiectul ui in cauza de catre Contractor si acceptarea acesteia de catre Beneficiar. Proc edura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii, tinan d seama de cerintele impuse prin proiect, de posibilitatile de dotare si organiz are a executiei, precum si de prevederile din NE 012-99. In cazul betonului prep arat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si ver ificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri, armaturi, pie se inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotari le necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie. Sunt asigura te posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonu lui, in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului. Sunt s tabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de exec utie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incen diilor. Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armatur i in concordanta cu contractul. De mentionat ca, daca de la montarea si receptio narea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Beneficiar, Contr actor, Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va de cide oportunutatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un insti tut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire - nu trebuie s a prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele d e produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt c uratate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea nec
esara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane. 49
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea beton arii in cazul interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea: o statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva; o sursei sumplimentare de ener gie electrica; o materialele pentru protejarea betonului; o vibratori aditionali , echipamente de compactare; o conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtuna, etc.). Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele c are urmeaza a se betona. Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonu l proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport. Este stabilit locul de dir ijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnic e stabilite si sunt refuzate. In baza verificarilor indelinirii in intregime a c onditiilor sus mentionate se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: Responsabilul Tehnic cu Executia al Contractorului; Beneficiar prin Dirigintele de Santier; Si la fazele determinante ("faze determinante", ex. Inainte de acop erirea cu alte lucrari) de catre: Proiectantul cat si Beneficiarul prin Dirigint ele de Santier, Responsabilul Tehnic cu Executia al Contractorului, cat si un re prezentant al Inspectoratului de Stat in Constructii, in conformitate cu prevede rile programului de control al calitatii lucrarilor - stabilite prin contract. A probarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verifi cari in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situati a constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la l ucrari sistate si neconservate, etc.); betonarea nu a inceput in interval de 7 z ile de la data aprobarii. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata funct ionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactare a betonului. 3.9.3. Betonarea diferitelor elemente de constructie Fundatii Betonarea element elor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare, conform pr oiectului. Elementelor Verticale La betonarea elementelor verticale - stalpi, di afragme, pereti, in cazul elementelor cu inaltimea de maximum 3 m se admite cofr area tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementulu, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a ele mentului sau desimea armaturilor. Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm. Grinzi si stalpi La betonarea grinzilor si plcilor se vor respecta urmatoare le precizari suplimentare: Turnarea grinzilor si a plcilor va incepe dupa 1 - 2 o re de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazema, daca pro cedura de executie nu contine alte precizari; Grinzile si plcile care vin in lega tura se vor turna de regula in acelasi timp. Se admite crearea unui rost de lucr u la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea Plcii si turnarea ulterioara a acesteia; La turnarea plcilor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect. 50
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.9.4. Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o c antitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementulu i, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite de plasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil. Compactarea manuala Se admite compactarea ma nuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor), cu apr obarea Dirigintelui de Santier, n urmtoarele cazuri: introducerea in beton a vibra torului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturil or si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; intreruperea functionarii vi bratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.), caz in care beto narea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost. Compactarea mecanica In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza u rmatoarele procedee de vibrare: vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator); vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; vibrarea d e suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. Vibrarea in terna Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de ar matura. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre m inim 5 secunde si maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succesive de introducere a vibrato rului de interior este de maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristici le sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La c ompactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la 150 m m in stratul compactat anterior. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca v ibrarea s-a terminat sunt urmatoarele: betonul nu se mai taseaza; suprafata beto nului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la s uprafata betonului. Vibrarea externa Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la elementele prefabricate, sau c are nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor compacta te cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale , prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezem are. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata Se va utiliza la compactarea plcilo r cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compactea za. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in f unctie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba 51
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton tu rnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre do ua pozitii succesive de lucru ale plcilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilit a, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia pre cedenta. 3.10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECI ALE 3.10.1. Betoane turnate prin pompare Materialele utilizate pentru prepararea bet onului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate cores punzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de p ompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul con ductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanel or de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuar ea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea p rocedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele mas uri: Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in conducte; Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie max. 0.50 m Grosimea stratului de beton sa fie max. 40 cm Betonul sa fie compactat prin vibrare. Alt e recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date la capitolul 16 - pct 16.3 din Codul NE 012-99. 3.10.2. Executarea lucrarilor de b etonare pe timp friguros Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de t imp friguros este temperatura aerului exterior, care se masoara la ora 8 diminea ta, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie. "Zi friguroasa" se numeste ziua in care temperatura aeru lui exterior este inferioara valorii de + 5C si nu are tendinte de urcare. Reglem entarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in co nditiile respective. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in continuare, acestea urmand a fi completate cu celelalte c erinte ale normativului C 16-84: Temperatura de inghet a betonului este consider ata valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care coboar a aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale termoizolante. L a executie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace m ecanice si in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. A plicarea substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si u scarea suprafetei; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sus tinere a cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea l a inghet a terenului, si anume: pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea s e va face pe talpi asezate pe terenul nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal; pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe fundatii existente. Armaturile s e vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat. Barel e acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocani re, prin zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea gheti i si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat d aca exista 52
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este in terzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea betonului se va adopta o cantitate de ap a cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele treb uie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la temperatura minima de + 5 C. Agregatele nu trebuie sa co ntina granule poroase care sa fie gelive. La locul de preparare va fi afisata ob ligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu date privind: Temperatura minima a apei si a agregatelor la introducerea in malaxor; Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului; Durata totala de malaxare; Te mperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor and temperatura betonulu i la locul de punere in opera. La transportul betonului pe obiect, la punerea lu i in opera si in perioada de maturizare se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin: a) protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu folii de polietilena sau prelate; b) r educerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana la aducerea la locul de punere in opera; c) protejarea imediata a elementului beto nat conform solutiilor prevazute in cadrul masurilor de asigurare a regimului te rmic (vezi Anexele C si D din C 16-84). Este obligatorie compactarea tuturor bet oanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanica. La punerea in opera a be tonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84. Inceperea sau relua rea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in acea sta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea corespunzato are a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera trebui e sa se faca intr-un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, s altele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau p relate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locu l de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu: Temperatura betonul ui la livrare; Temperatura betonului la terminarea punerii in opera; Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84); Modul de protejare a be tonului dupa turnare; Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de matu rizare. Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din N E 012-99. Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari al e epruvetelor din beton pastrate in aceleai conditii de regim termic ca si elemen tul de constructie, conform NE 012-99. 3.10.3. Rosturi de lucru (de betonare) In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se ex ecutia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv s au intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, po zitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elmentelor structurii care nu sunt supuse l a eforturi mari in timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli: 53
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza; La grinzi, daca din motive ju stificative nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de mo ment minim; In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se l asa la 30 - 50mm sub nivelul inferior al plcii sau vutei plcii; La Plci, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea plcii; La plansee cu nervuri, can d betonarea in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor; La plansee cu nervuri, cand betonarea se fac e perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale. Suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la plci si pereti, pe rpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de lucru se face astfel: spal are cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (circa 5 o re de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator); inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartandu-se betonu l ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inla tura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impuritati dupa care se va uda; inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa ab soarba apa dupa regula "beton saturat dar cu suprafata zvntat ". Cerintele de trat are a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rostur ilor "neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauz a unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc. 3.11. DECOFRAREA Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elemente lor din beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul n eprotejat). Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care beton ul are suficienta rezistenta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa ca z, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile eleme ntelor sa nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatura de +50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C). cofrajele fetelor inferioare la p lci si grinzi, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de siguranta, atunc i cand rezistenta betonului a atins fata de clasa 70% pentru elementele cu desch ideri de max. 6 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m. popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente: o 95% pentru elementele cu deschideri de max. 6 m; o 112% pentru elementele cu deschideri de 6 - 12 m; o 115% pentru elementele cu d eschideri mai mari de 12 m. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de contro l pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elemente lor in cauza, 54
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi conform prevederilor din SR EN 12390-6:2010. In cazul in care exista dubii cu pr ivire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari nedistructi ve. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului: Rapida Medie Lenta Raport A/C < 0.5 0.5 ... 0.6 < 0.5 Restul cazurilor Clasa cim entului 42.5 R - 52.5 R 42.5 R 32.5 R - 42.5 R Restul cazurilor Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale: Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului lenta Medie Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu (0C) + 50C 2 zile 2 zile + 100C 11/2 zile 1 zi + 150C 1 zi 1 zi Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentine rea popilor de siguranta: Conditii tehnologice Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Temperatura m ediului (0C.) Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m Grinzi cu deschiderea >6.00m T ermenul de la turnare (in zile) lenta medie +5 +10 +15 6 5 4 10 8 6 +5 +10 +15 5 5 3 6 5 4 Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta: Conditii tehnologice Development speed of concrete resistance Temperatura mediul ui (0C.) Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m Grinzi cu deschiderea de 6.00 to12. 00m Grinzi cu deschiderea >12.00m Termenul de la turnare (in zile) lenta medie + 5 +10 +15 +5 +10 +15 18 14 9 10 8 5 21 18 12 14 11 7 36 28 18 28 21 14 Observaii: Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au ati ns rezistentele minime indicate in NE 012-99. 55
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se r ecomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: Desfurarea operatiei va fi supravegheat direct de ctre Contractor i n prezena Proie ntului. Proiectantul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stab ilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; Sustinerile cofrajelo r se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continu and simetric catre reazeme; Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, et c.) se va face treptat, fara socuri; Decofrarea se va face astfel incat sa se ev ite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, rupere a muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel: o L a grinzi avand pana la 6 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul ac estora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta int re popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3 m; 2 o La Plci se va lasa ce l putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m de placa; o Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul su b altul. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre Contract or, Diriginte de Santier si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale str ucturii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrari lor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedi eri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul Proiectantului, conform pre vederilor din C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a def ectelor pentru elementele de beton si beton armat . 3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie d e tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si co nditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejare a betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperire a cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficie nta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular , datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenir e a urmatoarelor efecte: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploi i sau apelor curgatoare; diferentelor mari de temperatura in interiorul betonulu i; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa intarirea betonul ui). 56
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului: Dezvoltarea rezistentei betonului rapida Temperatura betonului in timpul tratari i (C.) 5 10 Conditii de mediu in timpul tratarii: Elemente expuse indirect razelo r solare, sau la umiditate 2 2 sub 80% Elemente expuse razelor solare sau vantul ui cu viteza 4 medie, umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o 4 viteza mare a vantului sau la o umiditate sub 50% 3 3 15 1 2 2 medie 5 10 3 6 8 3 4 6 15 2 3 5 5 4 8 10 lenta 10 15 4 5 8 2 4 5 In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5, 10 15 (C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului. De exemplu la 30C durata tratarii poat e fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20C. Astfel izolarea p rin cofraj poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare. In lipsa unor da te referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere - pentru a a sigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie - se va menti ne umiditatea timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu materiale de prot ectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materi alul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinu te permanent in stare umeda. Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnar e, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat d upa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu f ie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica d ecat (+ 50C) nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se aplica materiale de pro tectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile spec iale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista peri colul antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu a pele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin deviere a provizorie a apei timp de cel putin 7 zile. 3.13. EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE La executarea betoanelor/mortarelor torcretate se vor respecta prevederile norma tivului C 130/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor resp ecta instructiunile de folosire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de echipament , la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezer vor tampon intre compresor si aparatul de torcretare. 57
Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi curatata, periata si umezita. Intre momentul prepara rii mixturii pana la aplicarea mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe suprafata de suport. Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5 m si 2 m depinzand d e presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare se va fac e prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca. Strat urile de beton/mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor fi anc orate intr-un numar suficient de puncte (min.4 pe m2) de elementul de zidarie sa u de beton armat pe care se aplica torcretarea. Ancorele pentru beton se pot sol idariza cu mortar epoxidic ce se compune din doua elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore. Ancore le pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamen te care lucreaz fr ulei. Dupa curatarea gaurii se aplic o amors de rin epoxidic, dup se introduc ancorele. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea : se decoperteaz tencuiala existent se curt suprafaa peretelui prin frecare cu perii de srm se adncesc rosturile zidriei pe cca. 1,5-2cm se sufl cu aer comprimat i se spal cu je t de ap se dispun plasele de armtur plasele de armtur se susin de perete prin agrafe ( min 8 cm/50 sau 4 buc/ mp ) n guri date n rosturile zidriei (n cazul placrii pe ambele fee agrafele traverseaz zidria, altfel ele pot fi ancorate n grosimea zidriei, min 2 8cm) se aplic mortarul prin torcretare 3.14. CONTROLUL CALITATII, DEVIAII ADMISIBILE 3.14.1. Generalitati Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligato rii minime necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebu ie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacere a cerintelor respective. 3.14.2.Sisteme de control Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Contractor, fiecare in domeniul sau de activitate; acest control este exercitat: a) din initiativa proprie (proceduri interne de control); in conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de catre o organiz atie independenta, la cererea investitorului. b) Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism i ndependent de aceasta. Controlul extern poate consta din: verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de control extern); procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern. c)
Controlul de conformitate: este exercitat pentru a verifica daca functionarea un ei unitati sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este in general o parte din 58
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pen tru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in cons tructii conform HG 728/94. Frecventa si intensitatea controlului depind de conse cintele cauzate de unele posibile erori in diferitele stadii ale procesului de e xecutie / productie a betonului si se stabilesc prin programe de control ale fac torilor implicati. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cad rul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile sunt specifica te in Codul NE 012-99 - Anexa VI.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie a re la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, H.G. 272/94, H.G. 925 /95 si H.G. 766/97. 3.14.3. Controlul procesului de executie, Producerea betonul ui Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Contractor in sistem de control interior, cu asigurarea nivelului de calitate c orespunzator, responsabili tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilo r si determinarilor. Datele relevante asupra controlului procesului de executie / productie a betonului trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonulu i, etc, trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocm ite de Contractor vor fi verificate de Proiectant i/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de executie/productie a betonului pot fi luate in considerare la recepie, pentru controlul de conformitate. Verificarea calitati i materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu prevederile anexei VI. din Codul NE 012-99 respectand si urmatoarele: nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa; in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si da ca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare; daca se constata neconcorda nte fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna ma surile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua v erificare si incheierea unui nou proces verbal. 3.14.4.Controlul si receptia luc rarilor de decofrare In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate, astfel: preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursu l executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixar e a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un "registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin a scunse", tinand seama de prevederile capitolului 17 din NE 012-99. In cazul cofr ajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal d e receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; i ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora; dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care urmeaza a se betona; pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespun zatoare situate la nivelele inferioare; pozitia golurilor. 59
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3.14.5. Controlul calitatii montarii armaturilor La terminarea montarii armaturi lor se va verifica: Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferite secti uni transversale ale elementelor structurii; Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; Lungimea portiunilor de bare care depasesc reaz emele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor; Calitatea sudurilor; Numarul s i calitatea legaturilor dintre bare; Distantieri de mentinere a pozitiei armatur ilor in cursul betonarii; Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pies elor inglobate. Innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare. Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in pr oportie de 3% din numarul total al innadirilor. 3.14.6.Controlul calitatii opera tiunilor de betonare Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectii le trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: geometria cofrajului si pozitionarea armaturii; inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice f el de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul; stabilitatea cofr ajelor; integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; t ratarea suprafetelor cofrajelor; curatarea armaturilor de impuritati si substant e care ar slabi aderenta; dimensiunea distantierilor; conditiile necesare unui t ransport eficient, masurile de compactare st tratare functie de consistenta spec ificata a betonului; receptionarea calitativa a betonului; rezultatele si conclu ziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza; asigurarea unui personal ins truit; asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatori e efectuarea unui control operativ si adoptarea unor masuri conform anexei VI.3. din NE 012-99, urmarindu-se: evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beto n ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc conditiile impuse; adoptarea de masuri operative la statia productoare de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare; Controlul in timpul transp ortului, compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: mentinerea omogenitatii betonului in timpul tran sportului si punerii in opera; distributia uniforma a betonului in cofraj; compa ctarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; inaltimea maxima d e cadere a betonului; viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asup ra cofrajelor; 60
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului; masuri spe ciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa; masuri special e in cazul rosturilor de lucru; tratarea rosturilor inainte de turnare; metode d e tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evol utia rezistentei; evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a u nor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat. In anexa VI.2. din NE 012-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale e xecutiei. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concl uziile analizei efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor cap. 17.2.2. din NE 012-99), asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei, prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii r ezultatelor incercarilor nedistructive sau incercarilor pe carote, daca s-a ceru t efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Pro iectant, Investitor si Contractor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calita te se vor analiza de Proiectant masurile ce se impun. In cursul betonarii elemen telor de constructii se va verifica daca: Datele inscrise in bonurile de transpo rt ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport ; Consistenta betonului corespunde celei prevazute; Conditiile de turnare si com pactare asigura evitarea oricaror defecte; Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor anexei VI.1. din Cod ul NE 012-99; Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei arma turilor, dimensiunilor si formei cofrajelor; Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat; In condica de betoane se vor consemna: seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera; locul unde a fost pus in lucrare; ora inceperii si terminarii betonar ii; probele de beton prelevate; masurile adoptate pentru protectia betonului pro aspat; evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc); temperat ura mediului; personalul care a supravegheat betonarea. In cazurile in care Cont ractorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa veri fice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anter ioare, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constata rile acestor verificari se inscriu in condica de betoane. 3.14.7.Controlul calit atii elementelor din beton si beton armat La decofrarea oricarei parti de constr uctie se va verifica: Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de beton are, etc.); Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate; Dist anta intre diferitele elemente; Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) i n raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; Pozitia go lurilor; 61
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterio r; Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate prevederile prezentului proiect. La consem narea constatarilor se va tine seama de prevederile anexei 111.1. din NE 012-99 privind "Abaterile admisibile pentru elementele din beton armat" si respectiv "D efectele admisibile" - din anexa III.2. a NE 012-99 . 3.14.8.Controlul calitatii lucrarilor de torcretare Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului 17 din Codul de Practica NE 012-99. Calitatea aderentei m aterialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate. Mortarul torcretat va f i evaluat vizual de Contractor si Proiectant. 3.14.9. Abateri admise Abaterile l imita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa II. 2. a Codului NE 012-99 si in Normativul C 56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat.
Abateri maxime la armaturi (in mm) Element distante intre bare Fundatii Pereti Stalpi Grinzi Plci 10 5 3 3 5 grosime str at de acoperire + 10 +3 +3 +3 +2 Lung. <1 m 5 5 5 5 5 Lung. 1-10 m 20 20 20 20 g. >10 m 30 30 30 30 30 L petrecere pozitie inadire 50 50 50 50 50 OBS. conf. C28- 83 C28- 83 C28- 83 C28- 83 C28- 83 inadiri sudate 3d 3d 3d 3d 3d Intre etrieri 10 5 20 30 3d 50 C28- 83 Abaterile limita admise fata de dimensiuni le din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele montate sunt prevazute in C 56-85 , cu unele observatii suplimentare indicate in anexa 111.1. a Codului NE 012-99. 62
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Element Fundatii Pereti
Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat ELEMENT DUPA DECOFRARE COFRAJ Inclinare suprafata fata de: Sectiune: Verticala d imens.de abat. inclinare dupa decofrare 1m total referinta (mm) cofraj 1m2 Lungi me Latime 15 6 3 mm/m 20 mm <2m 20mm >2m 3 16 Inaltime 10 15mm (total) 30mm Lungime 10 <3m 16mm 3-6m 20mm 3 16 Inaltime >3m. 25mm Grosime <10cm.3mm >10cm.5mm Inaltime Dime ns. sectiune Lungime Dimens. sectiune Lungime (Latime) Grosime 10 3 <3m 16mm 3-6m 2 0mm 3 >3m 25 mm <50cm 5mm >50cm 8mm Id. columns id. columns 16 Orizontala 1m total 1m2 5 20 Stalpi 20 Grinzi Plci
10 3 2 mm/m
5 10
10 10 10 mm (total) <3m 16mm 3-6m 20mm 3 >3m 25mm >10cm 5mm

10 Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confection ate (extras din normativul C 56-85 cu completari): - pentru lungime: 4 mm; - pen tru latime: 3 mm; Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si a le elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date in anexa III.1. din Codu l NE 012-99. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile elementelor din beton armat sunt date in anexa II.2 din Codul NE 012-99. 3.14.10. Defecte admisibile Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat: Defecte de supraf ata (pori, segregari superficiale, denivelarii locale) avand adancimea de maximu m 1 cm, suprafata de maximum 400 cm2 defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate; Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segreg ari) avand adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura, lu ngimea maxima de 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective. 63
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscri e in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare , dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii. Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa dec ofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de Proiectant i/sau exper t dupa caz. 3.15. RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie, conform Normativului C 56 - 85 , Anexa I.1. Aceasta re ceptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior. Suplimentar se vor verifica: Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialel e livrate; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa pri vind cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa decofrare, - aprecierea calit atii betonului pus in lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verb ale pentru fazele determinante; Existenta si continutul documentelor de certific are a calitatii, in cazul in care betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii; Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlulu i interior si/ sau exterior. Confirmarea prin procese verbale a executarii corec te a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente aparute pe parcurs ul executiei; Consemnarile din condica de betoane; Buletinul privind calitatea b etoanelor; Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; Pozitia golurilor prevazute in p roiect; Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor vert icale (stalpi, pereti) consemnanduse eventualele dezaxari; Incadrarea in abateri le admise, conform prevederilor din Normativul C 56-85, Anexa I.Ide la punctul I II. 14.; Orice alta verificare care se considera necesara. In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre Proiectant , Contractorul va prezenta Investitorului buletine de analiza pe beton intarit p rin incercari nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercar i se face de catre Proiectant. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal inchei at intre Investitor/Diriginte de Santier, Proiectant si Contractor, precizandu-s e in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. In cazu rile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili mas urile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua recepti e. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul, tencuieli, protecti i, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Investitor/Diriginte de Santier sau de Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea recept iei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptie i partiale a structurii de rezistenta. Examinarea rezistentelor betonului la var sta de 28 de zile se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baza analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de b etoane, in conformitate cu precizarile anexei VI.3. din NE 01264
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 99. In urma acestei analize se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatir ii calitatii betonului care se va produce in continuare. 3.16. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie lucrari de betonare executie lucrari de armare executie lucrari de cofr are-decofrare executie lucrari de betoane/mortare torcretate executia lucrarilor de betonare pe timp friguros Intocmit: Arh. Catalin Minea 65
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi D.EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE 66
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 4. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE CONSOLIDARE 4.1. GENERALITATI 4.1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconst ruire Concepte de baz Este necesar, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii gen erale a constructiei si, in particular, a elementelor care se vor reface, inaint e de inceperea lucrarilor. Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul de vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiil or adoptate. Astfel: - Consolidare: refacerea sau nnoirea oricrei pri a construciei ( a unor elemente sau ansamblu de elemente) n scopul obinerii unei capaciti structural e sporite, de exemplu, capacitate de rezisten superioar, rigiditate mai mare, ducti litate mai ampl; - Reparaie: refacerea sau nnoirea oricrei pri degradate sau avariate din construcii cu scopul de a obine acelai nivel de rezisten, rigiditate i/sau ductili tate, cu cel anterior degradrii; - Remodelare: refacerea sau nnoirea oricrei pri a co nstruciei avnd ca effect schimbarea funciunii sau a gradului de ocupare; - Interveni e (structural sau/i nestructural): concept care include termeni de consolidare, rep araie si remodelare; - Reabilitare: refacerea sau nnoirea unei construcii degradate pentru a asigura acelai nivel al funciunii pe care l avea cldirea nainte de degradar e.
4.2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE BETON ARMAT 4.2.1. Consolidare. Tipuri de intervenii Funcie de amploarea msurilor, interveniile la cldirile din beton armat afectate de seism sau vulnerabile din punct de vedere seismic se mpart n trei categorii: - Reparaiile cosmetice care urmresc s mbunteasc ul vizual al componentelor afectate. Aceste reparaii pot s refac caracteristicile n estructurale ale elementelor afectate, cum este, de exemplu, rolul de nchidere al unor elemente. Aportul lor asupra comportrii structurale este neglijabil. - Repa raiile structurale au drept scop de a reda proprietatile structurale iniiale ale a cestora. Un exemplu de reparaie structural l constituie injectia fisurilor n beton s au camasuire cu fibre de carbon sau sticla tip Sika. - Lucrrile de consolidare su nt interveniile care implic adaugarea de elemente structurale noi i/sau desfacerea i nlocuirea prilor existente avariate. Acest intervenie are ca scop creterea performane or structurale (rezisten, ductilitate, rigiditate) peste nivelul iniial. 4.2.2. Tip uri de consolidare pentru structuri de beton armat (1) Soluiile de consolidare pe ntru structurile de beton armat pot fi extrem de diverse. Ele se pot clasifica f uncie de scopul urmrit, rezultnd grupele de msuri de intervenie prezentate n continuar e. Lista de tipuri de soluii nu este exhaustiv, putndu-se imagina i alte. (2) Soluii care urmresc sporirea rezistenei. La rndul lor acestea se grupeaz n intervenii asupra elementelor individuale, care nu schimb sistemul structural, i intervenii care impl ic modificarea sistemului structural. 67
(a) intervenii care nu modifica sistemul structural Acestea se realizeaz prin: (i) cmuiri cu - beton armat, cu etrieri sudai sau suprapui - elemente de oel: platbande, vi rectangulare i cilindrice, corniere cu plcue etc. - fii din polimeri armai cu fibre de carbon, cu nfurare continu sau la distan (ii) umplerea golurilor (iii) dezvoltarea seciunilor elementelor cu prelungiri (sub form de tlpi, aripi) de beton armat cone ctate la elementul de baz. (b) intervenii care modific sistemul structural - prin u mplerea ochiurilor de cadru (dintre grinzi i stlpi) cu inimi de beton armat - idem , cu panouri metalice - prin introducerea de contravntuiri metalice, cu ram de con tur n ochiurile de cadru - prin introducerea unor perei de beton armat noi, cu nglo barea unor stlpi ai structurii; prin modul de dispunere al pereilor se pot crea nu clee de beton armat - prin ataarea unor contravntuiri la exteriorul cldirii conecta te la structura existent - prin introducerea unor contravntuiri cu elemente metali ce n evi de oel umplute cu beton neaderent la elementele contravnturii - prin introd ucerea unor contraforturi de beton armat - prin conectarea construciei existente la o construcie nou cu rezisten substanial. (3) intervenii care urmresc sporirea duct tii elementelor de beton armat. Msurile de sporire a rezistenei elementelor la for tie oare prin cmuire n diferite sisteme, indicate la a(i) duc i la creterea deformabiliti domeniul postelastic al acestor elemente. (4) intervenii care urmresc evitarea con centrrii deformaiilor i eforturilor n elementele structurale (i) msuri care reduc exc entricitatea ntre centrul maselor i centrele de rigiditate i de rezisten. Acestea au n vedere introducerea unor elemente de rigiditate i rezisten substanial sau/i introduce rea unor rosturi seismice verticale prin structur. (ii) msuri care sporesc local s au pe mai multe niveluri rigiditatea i/sau rezistena unor elemente structurale ver ticale i orizontale. De exemplu, prin eliminarea unor niveluri slabe i sau flexibi le. (iv) msuri care elimin comportarea fragil a unor elemente de beton armat. De ex emplu, transformarea unor elemente de tip scurt, n elemente cu proporii i comportar e de elemente lungi. Aceast modificare i comportare se poate obine prin tierea de le gturi (de exemplu, practicarea unor fante ntre stlpi i parapetul unei grinzi nalte de faad). (e) intervenii care reduc forele seismice Acestea implic: (i) msuri care reduc masa construciei. De exemplu: - prin nlocuirea unor perei de compartimentare din m ateriale grele cu perei executai din materiale uoare. - prin nlocuirea straturilor g rele ale terasei cu straturi din materiale uoare cu eficien superioar. - prin reduce rea ncrcrii de exploatare la nivelurile superioare ale cldirilor (prin mutarea spaiil or de depozitare la nivelurile inferioare, prin scoaterea din cldire a unor rezer voare de ap etc.) - prin desfacerea (demolarea) etajelor superioare (ii) msuri de control al rspunsului seismic prin montarea de dispozitive cum ar fi amortizorii 68
4.2.3. Lucrri de consolidare a structurilor n cadre de beton armat Aspecte General e (1) Consolidarea cadrelor de beton armat poate avea ca obiectiv creterea rezist enei, rigiditii sau a capacitii de deformare postelastic a elementelor structurale exi stente (rigle, stlpi, noduri) sau transformarea sistemului structural n ansamblu. (2) Creterea performanelor elementelor structurale ale cadrelor se realizeaz, de re gul, prin cmuirea stlpilor, a riglelor i a nodurilor. Tehnica de cmuire a stlpilor zilor existente n soluie beton armat poate fi aplicat n scopul creterii rigiditii i d ilitii, cu sau fr sporirea rezistenelor la ncovoiere i/sau for tietoare. Creterea e deformare post-elastic se poate realiza i prin cmuiri cu alte materiale, oel, polime ri armai cu fibr de carbon sau fibr de sticl etc. (3) n vederea sporirii performanelor structurale ale sistemului structural n cadre se poate aplica una din tehnicile indicate mai jos: (a) Contravntuirea cadrelor cu elemente din oel; (b) Umplerea oc hiurilor de cadru cu zidrie armat sau beton; (c) Asocierea cu pereti structurali s au nuclee de beton armat suplimentare; (d) Adaugarea de contraforturi la exterio rul constructiei etc. (4) Modificarea sistemului structural cu cadre de beton ar mat este avantajoas dac aplicarea soluiei conduce la intervenii localizate. Dac msuril e implicnd modificarea structurii nu pot evita manifestarea efectelor unor defici ene sistematice (de exemplu:armare transversal insuficient, nndire necorespunztoare a armturilor etc.) este preferabil cmuirea elementelor. (5) Tehnica umplerii ochiurilor de cadru sau adugarea de noi perei structurali reprezint o soluie eficient pentru cr eterea performanelor seismice. Elementele noi adaugate pot fi plasate fie pe contu rul cldirii, fie la interiorul constructiei, prima variant fiind mai usor de reali zat deoarece nu necesita remodelarea spatiilor interioare. Aceast soluie poate duc e ns la concentrri ale eforturilor n diafragmele orizontale i ninfrastructur i teren. alizarea de perei structurali exteriori construciei poate avea n vedere i soluia cu n uclee de beton armat amplasate n curi interioare. Sistemul de fundare al nucleelor de perei structurali de beton armat concentrez eforturi importante din ncrcrile oriz ontale, fr s beneficieze, de regul, i de o lestare corespunztoare; ca atare, n aceste azuri se poate impune deseori soluia de fundare la adncime (piloi i ancore active la ntindere) (6) Panourile de umplutur pot fi din beton armat, turnat monolit sau pr efabricat sau din zidrie armat. Cnd sunt utilizate elemente prefabricate n interioru l constructiei pot aparea probleme de executie legate de manipularea acestora. ( 7) Adugarea de contravntuiri din otel poate fi o solutie preferabil dac sunt necesar e goluri de dimensiuni mari n pereti i se urmrete reducerea masei associate soluiei d e consolidare. (8) Rezistena la fore laterale a cadrelor existente poate fi crescu t prin adaugarea unor contraforturi sau a unor lamele din beton armat pe feele stlp ilor. Introducerea contraforturilor necesit ns suficient spaiu liber n jurul cldirii, inclusiv pentru dezvoltarea fundatiilor. 4.2.4. Intervenii care nu implic modifica rea sistemului structural Aspecte Generale (1) Creterea performanelor structurale ale cadrelor de beton armat se poate obine prin intervenii care nu schimb esenial ca racteristicile structurii iniiale. Aceste intervenii se bazeaz, n principal, pe tehn ici de cmuire a elementelor cadrelor, urmrind creterea rezistenelor, rigiditii i/sau pacitii de deformare postelastic a elementelor structurale existente. (2) La aplica rea acestei tehnici de intervenii trebuie s se in seama de urmtoarele considerente: ( a) Cmuirea elementelor cadrelor poate avea efecte diverse. Limitnd aceste efecte, n a cord cu obiectivele urmrite, se pot limita i costurile interveniei; (b) Interveniile pot avea ca obiective creterea rezistenei elementelor la for tietoare, la moment ncov oietor sau for axial, creterea rigiditii sau mrirea capacitii de deformare postelast 69
(c) Deficiene sistematice de alctuire a elementelor de beton armat, cu efecte nega tive asupra performanei cadrelor (armare transversal insuficient, nndiri incorecte al e armturilor, noduri slabe etc.) impun, de regul, intervenii generalizate bazate pe tehnica cmuirii elementelor. n aceste cazuri, soluiile bazate pe contravntuirea cadre lor sau introducerea de perei de umplutur, nu sunt n msur s asigure n multe cazuri cre rea adecvat a nivelului de performan structural,. (d) Soluia de cmuire a elementelor relor nu modific caracteristicile de /comportare iniiale ale acestor structuri car acterizat prin solicitarea relativ uniform i moderat a cadrelor i diafragmelor orizon tale; (e) Ca urmare, soluia de intervenie prin cmuirea elementelor cadrelor conduce i la cerine de rezisten i rigiditate ale infrastructurii i fundaiilor sensibil mai mici comparativ cu tehnicile de intervenie localizate (prin adaus de perei structurali, cu cadre cu perei de umplutur sau contravntuite etc.); (f) Cmuirea elementelor cadrel or cu beton armat, poate afecta n msur important i elementele nestructurale ale const ruciei, astfel costul i durata lucrrilor poate fi mai mare comparativ cu alte soluii . (3) Cmuirea elementelor cadrelor n soluie beton armat poate avea ca obiectiv realiz area unui element nou, alctuit din elementul existent conlucrnd cu cmuiala, sau numai din seciunea cmuielii. n acest ultim caz elementul existent este caracterizat de car acteristici fizico-mecanice foarte sczute (acesta poate fi cazul unui beton foart e slab, degradat sau rupt prin compresiune). (4) Seciunea de beton, armtura longit udinal, armtura transversal i condiiile privind conlucrarea cmuielii cu elementul cad ui se stabilesc funcie de obiectivele urmrite prin soluia de intervenie. Valorile fo relor de lunecare i armtura transversal de conectare sau conectorii de alt tip se de termin funcie de obiectivul interveniei. 4.2.5. Sporirea rezistenei la for titoare A cte generale (1) Deficitul de rezisten la for tietoare se corecteaz prin adaos de mate rial structural pe suprafaa lateral a elementelor, operaie denumit curent cmuire. (2) elile se pot realiza din beton armat, oel sau polimeri armai cu fibre(FRP). (3) Cmuie lile pot avea simultan mai multe efecte. De exemplu, pe lng sporirea rezistenei la for tietoare, poate crete i rezistena la ncovoiere i deformabilitatea (ductilitatea). ntru a mobiliza sau a inhiba aceste efecte trebuie luate msuri specifice. (4) Teh nicile de cmuire se aplic cu detalii specifice pentru stlpi, grinzi,noduri. 4.2.6. Sp orirea rezistenei la moment ncovietor Aspecte Generale (1) Deficitul de rezisten la n covoiere se corecteaz prin sporirea seciunii (stlpilor i grinzilor) prin adaos de be ton armat sau elemente metalice, care fac corp comun cu elementele structurale e xistente. (2) Armturile sau piesele metalice trebuie s fie ancorate eficient dinco lo de seciunile de la extremitile elementelor (nodurile cadrului) pentru a putea fi mobilizate integral n aceste seciuni. (3) Tehnicile de cmuire capt detaliere specific entru stlpi i grinzi . 4.2.7. mbuntirea deformabilitii (ductilitii) elementelor str e (1) Deficitul de ductilitate al elementelor cadrului, al stlpilor n special, se corecteaz prin sporirea seciunilor i prin msuri de fretare a betonului care s limitez e deformaia transversal a zonelor comprimate. (2) Obiectivele indicate la (1) se r ealizeaz prin cmuirea seciunilor cu beton armat, piese metalice sau FRP. (3) Detaliil e de cmuire prezentate n vederea mbuntirii rezistenei la for tietoare sunt adecva sporirea ductilitii secionale. 70
4.2.8. Intervenii cu transformarea sistemului structural (1) Soluiile de intervenie care au n vedere transformarea sistemului structural n cadre de beton armat pot u tiliza una din urmtoarele tehnici principale: (a) Contravntuirea cadrelor cu eleme nte din otel; (b) Introducerea unor perei structurali sau nuclee de beton armat; (c) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidrie armat sau cu panouri metalice; (d) Ataar ea de contraforturi la exteriorul construciei; (e) Ataarea unor cadre spaiale la ex teriorul construciei; (2) Transformarea structurii n cadre de beton armat este ava ntajoas dac aplicarea soluiei conduce la intervenii localizate. n general, introducer ea unor elemente mult mai rigide i rezistente fa de cadrele existente poate determi na o reducere sensibil a cerinelor de rezisten i ductilitate n elementele neconsolidat e ale cadrului. Astfel este posibil s se evite o intervenie generalizat asupra majo ritii elementelor structurale. (3) O structur n cadre cu deficiene sistematice (de ex emplu: armare transversal insuficient, nndire necorespunztoare a armturilor etc.) poat e impune intervenii la majoritatea elementelor structurale. n asemenea situaii poat e fi necesar i cmuirea unora din elementele existente, dac elementele structurale intr oduse suplimentar nu relaxeaz suficient cerinele de rezisten n elementele neconsolida te. (4) Introducerea unor contravntuiri metalice, umplerea ochiurilor de cadru sa u adugarea de noi perei structurali pot constitui o soluie avantajoas pentru creterea performanelor seismice. Elementele noi adugate pot fi plasate fie pe contur, fie la interiorul construciei. Prima variant este mai uor de realizat deoarece nu neces it remodelarea spaiilor interioare i poate permite utilizarea continu a cldirii pe du rata de execuie a lucrrilor de consolidare. 4.2.9. Introducerea de contravntuiri me talice Principii (1) Transformarea sistemului structural n cadre prin introducere a de contravntuiri metalice ofer urmtoarele avantaje: (a) creterea substanial a rezist enei i a rigiditii structurii; (b) permite realizarea unor goluri necesare pentru il uminatul natural, circulaie etc.; (c) creterea masei introdus prin ataarea elementel or metalice de consolidare este mult mai mic, n raport cu alte soluii de intervenie; (d) soluia de consolidare poate fi prefabricat i astfel durata de execuie se poate reduce semnificativ. 4.2.10. Introducerea unor perei structurali de beton armat P rincipii (1) Soluia constnd n introducerea unor perei structurali de beton armat est e aplicabil att cldirilor cu structura alctuit din cadre de beton armat, ct i cldiril cu parter flexibil, la nivelul slab. (2) Conlucrarea cadrelor existente cu pereii structurali de beton armat poate conferi ansamblului o comportare specific struc turilor duale sau structurilor rigide cu perei. Aceast soluie de consolidare conduc e la o cretere apreciabil de rezisten i rigiditate la deplasri laterale, astfel nct d asrile relative de nivel scad considerabil i n consecin se diminueaz gradul de degrada re att al elementelor structurale ale cadrelor din beton armat, ct i al elementelor nestructurale. (3) Pereii structurali de beton armat pot fi plasai la sau la inte riorul construciei (4) Realizarea de perei structurali la interior prezint unele de zavantaje legate de ntreruperea funcionalitii, modificarea compartimentrii interioare i implicit afectarea funciunilor existente. Aceste modificri implic, de regul, nlocui rea instalaiilor existente, conducnd la costuri de execuie substanial mai mari. (5) n cazul monumentelor de arhitectur i al cldirilor avnd o importan istoric deosebit nu e recomandabil amplasarea noilor perei structurali la exteriorul cldirii, deoarece este afectat n mod negativ att arhitectura faadelor, ct i iluminarea anumitor spaii in erioare. 71
(6) Realizarea unor perei structurali exteriori poate avea n vedere i soluia cu nucl ee de beton armat amplasate fie la exterior fie n eventuale curi interioare. Siste mul de fundare al nucleelor de perei structurali de beton armat concentreaz efortu ri importante din ncrcri orizontale, ns fr a avea i o lestare corespunztoare. n con uia de fundare necesar este deseori bazat pe fundaii de adncime (piloi, barete, ancore pretensionate etc.). (7) Se va asigura o dispunere ct mai uniform i monoton, att n pl an, ct i n elevaie, a pereilor structurali pentru a evita variaii brute ale rigiditi erale a structurii n plan i pe nlime. (8) Prin introducerea unor perei structurali de beton armat cadrele existente sunt descrcate parial de eforturile generate de aciun ile seismice i ca atare cerinele acestora pot fi reduse pn la nivelul capacitii lor ef ective. (9) Se vor adopta detalii adecvate de conectare i armare, astfel nct s se re alizeze continuitatea pe vertical a peretelui i pentru a conferi peretelui introdu s o capacitate suficient de deformare n domeniul postelastic. Pentru conectarea di ntre inima peretelui i cadrul existent de beton armat se vor utiliza ancore speci ale, ce se vor dimensiona la solicitarea combinat produs de eforturile tangeniale d e la interfa i de forele de ntindere capabile ale armturilor din inima peretelui. Inim a peretelui se va arma cu plase din bare legate sau sudate. (10) Se va ine seama c dup consolidare transferul forelor de inerie de la nivelul planeelor ctre pereii de eton armat se concentreaz n doar cteva planuri de rezisten i n consecin eforturile agmele orizontale cresc substanial, inclusiv forele de lunecare n rosturile dintre planee i perei. (11) n zona de la baza structurii unde se nregistreaz deformaii plasti e ale pereilor structurali nouintrodui, trebuie avut n vedere ca i stlpii neconsolidai ai cadrelor s poat dezvolta deformaii inelastice importante, altfel spus trebuie s posede o capacitate de deformare plastic specific structurilor care preiau ncrcri sei smice. (12) Introducerea unor perei de beton armat conduce la creterea eforturilor la nivelul fundaiilor i la modificarea mecanismului de cedare, ceea ce impune ver ificarea fundaiilor existente, a presiunii i a tasrii terenului sub efectul efortur ilor asociate acestuia. (13) Datorit concentrrii aciunii seismice n doar cteva zone s tructurale intervin sporuri locale semnificative ale solicitrilor din anumite ele mente ale infrastructurii i din acest motiv este necesar ca infrastructura i fundai ile s fie suficient de puternice sau s fie de asemenea consolidate. Ca urmare intr oducerea i amplasarea noilor perei structurali este condiionat n mare msur de posibili atea alctuirii unor sisteme de fundaii adecvate. 4.2.11. Umplerea ochiurilor de ca dru cu panouri metalice (1) Soluia constnd n introducerea unor panouri metalice la interiorul ochiurilor de cadru este aplicabil att cldirilor cu structura alctuit din cadre de beton armat, ct i cldirilor cu parter flexibil, la nivelul slab. (2) Princ ipalele avantaje ale acestei soluii de intervenie sunt timpul de execuie redus i fap tul c introducerea panourilor metalice nu conduce la o cretere semnificativ a greutii totale a cldirii. (3) Conlucrarea cadrelor existente cu panourile metalice poate conferi ansamblului o comportare specific structurilor duale sau structurilor ri gide cu perei. Se obine creterea capacitii de rezisten i a rigiditii laterale, i diminueaz riscul de degradare al elementelor structurale ale cadrelor din beton armat i al elementelor nestructurale. (4) Se va asigura o dispunere ct mai uniform i monoton, att n plan, ct i n elevaie, a panourilor metalice pentru a evita variaia br a rigiditii laterale a structurii n plan i pe nlime. (5) Prin introducerea panourilor etalice, elementele cadrelor existente pot fi descrcate parial de eforturile gener ate de aciunile seismice i pn la nivelul capacitii lor efective. (6) Introducerea unor panourilor metalice duce la modificarea mecanismului de cedare i la creterea efor turilor la nivelul fundaiilor. Aceasta impune verificarea fundaiilor existente. 72
4.2.12. Intervenii prin realizarea unor cadre spaiale exterioare (1) Aceast soluie d e intervenie este aplicabil n cazul n care consolidarea prin intervenii la interiorul construciei nu este posibil i cnd spaiul din jurul cldirii permite o asemenea lucrare . (2) Obiectivul principal al acestei soluii l reprezint sporirea capacitii laterale de rezisten i rigiditii cldirii existente. n felul acesta rolul structurii adugate es similar cu cel al contraforturilor. (3) Se recomand ca pe direcia n care structura este vulnerabil din punct de vedere al comportrii la aciuni seismice, cadrele spaial e exterioare s fie dispuse la ambele extremiti ale cldirii, aa cum se poate observa n pe direcia n care structura existent este vulnerabil seismic (4) Cadrele spaiale exte rioare se vor dispune uniform att n plan, ct i n elevaie. (5) Axele stlpilor i grinzi ce alctuiesc noile cadre spaiale vor fi poziionate n aceleai planuri verticale, resp ectiv orizontale cu cele corespunztoare axelor elementelor structurale existente. (6) Se vor adopta detalii adecvate de conectare a noilor cadre spaiale de struct ura existent. Conectarea orizontal la nivelul grinzilor se va calcula i se va detal ia astfel nct s poat prelua eforturile de ntindere ce apar la interfaa cu structura ex istent. 4.2.13. Consolidarea structurilor cu perei de beton armat A.Tipuri de masu ri de consolidare a peretilor de beton armat (1) Consolidarea pereilor de beton a rmat se face pentru imbunatatirea (cresterea): - rezistenei la eforturi din incov oiere; - rezistenei la eforturi din forta taietoare; - deformabilitatii (ductilit atii); - rigiditatii. n functie de cerinte, pentru un perete se realizeaza fie nu mai una din masurile de consolidare de mai sus, fie combinatii intre acestea, as tfel: - creterea rezistenei la ncovoiere i din forta taietoare; - cresterea capacita tii de deformatie i cresterea rezistenei din for taietoare. n multe situatii un tip d e interventie are efecte multiple. De exemplu o crestere a rezistentei la efortu ri din incovoiere are ca rezultat, n cele mai multe cazuri, o sporire a ductilita tii, dar i o crestere a fortei taietoare asociate. (2) Consolidarea peretilor de beton armat se realizeaza prin prevederea unor cama i de beton armat, din element e de otel sau fibre din polimeri. B.Intervenii asupra planeelor. Probleme generale (1) Interveniile asupra planeelor construciilor existente prezentate n aceast seciune au n vedere numai rolul lor de diafragme orizontale, rigide i rezistente pentru ncr cri aplicate n planul lor. Interveniile impuse de degradrile provocate de solicitrile produse de ncrcrile gravitaionale sau de rezisten insuficient a planeelor fa de ac i impun msuri specifice, care nu fac obiectul codului. (2) Eforturile secionale (e fectele aciunilor) n diafragmele orizontale ale cldirilor se determin pe modele de c alcul specifice proporiilor acestor elemente, respective pe modele de grinzi pere te, sau grinzi cu zbrele rezemate pe componentele structurii verticale a cldirii. Eforturile secionale se stabilesc potrivit celor mai defavorabile (acoperitoare) scheme de ncrcare, n care aciunile seismice de proiectare corespund mecanismului de plastificare (de disipare de energie) al structurii. (3) Funcie de deficienele de alctuire ale planeelor interveniile care au n vedere funcia de diafragme orizontale, pot avea unul sau mai multe din urmtoarele obiective: - creterea rezistenei la for tie toare - creterea rezistenei la ncovoiere - creterea rezistenei la lunecare a zonelor de conectare ntre elementele structurii verticale i planee, prin care se asigur tran sferul forelor masice de la planeu la structura care preia forele laterale 73
- realizarea unor elemente capabile s colecteze ncrcrile masice aplicate n grosimea p laneului i transportul lor la elementele structurii verticale sau pentru suspendar ea lor n zona comprimat a diafragmei, atunci cnd aceste ncrcri produc ntinderi perpend culare pe axul grinzii perete orizontale. - creterea rezistenei diafragmei n zonele cu slbiri locale (n special n vecintatea golurilor). (4) Msurile de consolidare ale planeelor pot deveni necesare mai ales dac prin soluiile de consolidare ale structu rii verticale, de exemplu, prin introducerea unor perei structurali rigizi, la di stane relativ mari, deschiderile planeelor ca grinzi orizontale cresc n raport cu s ituaia anterioar interveniei. (5) mbuntirea condiiilor de solicitare ale planeelor s te obine i ca urmare a reducerii deschiderii lor pe schema de grind orizontal prin i ntroducerea unor elemente structurale verticale suplimentare sau prin consolidar ea celor existente. C.Soluii de sporire a rezistenei la for tietoare (1) n cazul n car rezistena la for tietoare n planul planeului este insuficient se poate aplica una din urmtoarele soluii: - prin suplimentarea grosimii diafragmei orizontale printr-un s trat de beton armat monolit turnat deasupra planeului existent (suprabetonare); prin reducerea valorii eforturilor de forfecare prin introducerea unor elemente verticale suplimentare (perei de beton armat, contravntuiri) care reduc deschider ea diafragmei pentru fore aplicate n planul planeului. (2) Soluia suprabetonrii repre zint soluia obinuit. Aplicarea acestei tehnici oblig la realizarea unor legturi adecva te cu elementele structurii verticale, de regul prin conectori postinstalai i a con lucrrii dintre stratul nou turnat i stratul de baz de beton. (4) Suplimentarea gros imii planeelor prin suprabetonare duce la mrirea greutii permanente a construciei i im plicit a forei seismice. n consecin la verificarea elementelor structurale, inclusiv a fundaiilor se va ine seama de acest spor de ncrcare. (5) Prin reducerea deschider ii diafragmelor ca urmare a introducerii unor elemente structurale suplimentare (perei, contravnturiri) se pot evita sau reduce msurile de consolidare a planeelor. Asemenea situaii apar de regul de la sine, cnd structura vertical trebuie ntrit ca urm re a unei rezistene sau a unei rigiditi laterale insuficiente. D.Soluii de sporire a rezistenei la ncovoiere (1) Deficitul de rezisten la ncovoiere n planul diafragmei se poate elimina prin creterea rezistenei centurilor de pe conturul planeului. Soluiil e care pot fi aplicate n acest scop sunt urmtoarele: - demolarea marginii plcii pla neului i returnarea zonei desfcute dup ce n prealabil s-au montat armturile centurii montarea unor armturi de centur continu n lungul marginii diafragmei, n grosimea sup rabetonrii, atunci cnd planeul se suprabetoneaz - introducerea unor elemente metalic e (platbande, corniere) n lungul marginilor planeelor conectate adecvat de plac; prin reducerea eforturilor de ncovoiere n planul planeului prin reducerea deschider ilor acestuia ca urmare a introducerii unor elemente verticale suplimentare E.So luii de sporire a rezistenei n jurul golurilor (1) n situaiile n care diafragmele oriz ontale prezint un deficit de rezisten n jurul golurilor sau al unor discontinuiti n pl n (de exemplu, la coluri intrnde) se poate spori rezistena planeelor prin urmtoarele categorii de msuri: - realizarea unor bordaje metalice ale golurilor prin care se distribuie eforturile n corpul planeului; - realizarea unor bordaje cu bare de oel beton plasate la marginea golurilor n suprabetonarea plcii existente; 74
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - reducerea sau chiar eliminarea concentrrilor de eforturi din jurul golurilor pr in umplerea parial sau total a golului, atunci cnd funciunea cldirii o permite. 4.3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente pentru realizarea legaturii cu fu ndatiile noi va consta in principal in urmatoarele: - dezvelirea fundatiilor pan a la cota de fundare precizata in detaliile din proiect; - demolarea zonelor fun datiilor existente din beton simplu conform precizarilor din proiect; - curatire a suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza la lovirea usoara cu ciocanul; - curatarea si indreptarea eventual elor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor; - execu tarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea latimilor s ubzidirii conform proiectului; - sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este nece sara; - turnarea betonului de egalizare; - executarea conform prevederilor din p roiect, a eventualelor hidroizolatii; - montarea armaturilor pentru armarea subz idirii si a talpilor armate ale fundatiilor noi; - montarea, eventual, a cofraje lor si sprijinirea acestora prin spraituire; - intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de faze determinante; - turnarea betonul ui in subzidire cu subbetonare, astfel incat sa se realizeze un contact perfect cu talpa fundatiei existente;
4.4. EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE Pentru asigurarea aderenei ntre zidria veche si straturile de cmsuieli din beton arma t, sau aplicate prin torcretare precum i pentru asigurarea conlucrarii perfecte nt re cele doua materiale pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie efectuat o pregatire special a suprafeelor. Ordinea operatiunilor pentru aceast pregtire a sup rafeelor va fi, de regula, dup cum urmeaz: = se desfac tencuielile de pe suprafa cu c iocan i dalt sau cu dalta electric cu percuie; = se cur cu perii de srm mecanice sup zidariei, pn la ndeprtarea totala a stratului superficial colmatat cu mortar; = se a dncesc rosturile orizontale ale zidriei prin ndepartarea mortarului pe o adncime de min. 1.0 cm; = se identific traseele eventualelor fisuri i se injecteaza fisurile cu lapte de ciment; = n cazul n care peretele prezint crapaturi (nclinate, verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei, se desface zidria pe traseul crapatu rilor i se reface cu caramizi ntregi de aceeasi dimensiune cu cele din zidria exist ent, cu mortar de marca de min. M50; = daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete structural perpendicular, se desface zidria la inte rsecie i se toarna un stlpior din beton armat conform detaliilor ce vor fi precizate de proiectant; = n pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica gol uri n zidarie pentru trecerea armaturilor din cmsuieli i ancorarea lor la intersecii sau la nivelul planseelor; = se execut eventulele umpleri de nie sau goluri; pentr u legtura zidariei noi cu cea veche, la nie, se prevad conectori din otel beton 4 buc/m2 introduse n rosturile zidariei; = la umplerea golurilor de usi i ferestre se va utiliza caramid cu aceleasi dimensiuni ca aceea din zonele nvecinate, care se va ese lateral cu zidaria existent; la partea superioara a golului, daca dimens iunile rostului ramas este min. 2 cm, se mateaza mortar vrtos, iar daca aceasta e ste sub 2 cm, zidaria se mpaneaza cu pene metalice; daca 75
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi deasupra acestor goluri (care se umplu cu zidarie) exista buiandrugi din lemn sa u metal deteriorat - acetia se ndeprteaz; = se face releveul planeitii peretelui cu fi rul cu plumb si se determina grosimea stratului de cmuial astfel nct abaterile negativ e la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. 20% din suprafaa peretelui); = se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri 8-10 mm, cu adan cimi de 200 mm - 3 buc/mp in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de co nectori; = se monteaza n aceste gauri conectorii din cupoane de oel beton, care au rol si de distantieri si de care se vor laga plasele de armatura; = se spala su prafaa peretelui cu jet de apa sub presiune, pn la ndeprtarea tuturor urmelor de praf sau alte impuriti; = se monteaza plasele de armtur si se innadesc cu mustatile de a rmatura din fundatii, conform detaliilor din proiect; = se monteaz eventuale tras ee de tuburi electrice = se spal cu jet de apa sub presiune golurile orizontale d in pereti prin care trec armaturile la intersectii si se betoneaza pn la umplere c ompleta; = se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse ntre reprezentanii co nstructorului i cei ai beneficiarului; = se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri; = se toarna betonul in cofraje si se compacteaza ener gic cu vibratoare de interior sau de cofraj; avand in vedere inaltimea mare a ni velurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei etape de turnare, prin fer estre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor, cu posibilitati de urmarire a u mplerii complete a cofrajului; ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior, prin gauri practicate in planseu. 4.5. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN Executarea planseelor din beton armat, in locul celor existente din lemn, se va face dupa dezafectarea celor existente si examinarea de catre expert si de catre proiectant a structurii acestora. Desfacerea planseelor la un nivel, se va face numai dupa executarea consolidarilor la peretii de sub cota acestui nivel. Avan d in vedere dimensiunile mari ale camerelor executia planseului la un nivel poat e fi realizata etapizat in functie de optiunile constructorului. Pentru a se put ea utiliza la executarea planseelor noi a cat mai multe elemente structurale din planseele existente, este recomandata urmatoarea ordine a operatiunilor: - se m onteaza schelele si podinele de lucru; - se desfac tencuielile si structura tava nelor sipci, trestie, plase rabit etc; - se desfac pardoselile si suportul acest ora; - se indeparteza eventualele umpluturi intre grinzile planseului si se iden tifica structura planseului grinzile de lemn, grinzile metalice si alte piese me talice ca tiranti, ancore si centuri din platbande metalice etc; - molozul si de seurile rezultate din aceste desfaceri se va indeparta imediat catre locurile de depozitare stabilite de constructor impreuna cu beneficiarul, si nu vor fi depo zitate pe planseele inferioare; - se masoara dimensiunile acestor elemente si se executa un releveu al acestora stabilindu-se pozitia in plan si cotele de nivel fata de pardoseala etajului inferior; - se solicita prezenta proiectantului si a expertului pe santier; - se examineaza starea fizica a structurii planseului, in special a reazemelor grinzilor pe pereti; - in functie de situatia reala rele vata, si de gabaritele masurate se vor stabili, impreuna cu arhitectul detaliile de cofraj ale planseului restectiv si se vor proiecta detaliile de rezemare a p lanseului pe peretii de 76
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi consolidare din beton armat si pe peretii din zidarie neafectati de consolidare; este posibil ca pentru realizarea acestor detalii sa fie necesare desfaceri sup limentare de zidarie sau ajustari ale grinzilor planseului existent; - structura planseelor existente poate fi inglobata total sau partial in structura planseul ui nou sau se poate folosi numai pentru sprijinirea cofrajelor pentru grinzile s i placa planseului nou; Placile si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din panouri din placaj, metalice, sau cu structura mixta. La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele: - sustinerea cofraj elor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continui, pe pla nseele inferioare; talpile vor fi suficient de rigide pentru a rezista fara a se deforma sub incarcari; - popii vor fi de preferinta metalici telescopici care p ot permite usor decofrarea; avand in vedere inaltimea mare a etajelor se pot fol osi si esafodaje; - la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deforma tiile lor sa fie compensate prin suprainaltari sau prin contrasageti; - esafodaj ele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi ext ensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti, sau pe schele tubulare. El ementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pen tru a putea prelua toate incarcarile provenite din greutatea cofrajului, betonul ui proaspat, a sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori . De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantui te pentru a rezista si la incarcari seismice. Montarea cofrajelor de sustinere p entru plansee se face in urmatoarea ordine: - se traseaza pozitia elementelor ve rticale de sustinere (popi etc.). - se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu; - se monteaza si se fixeaza elementele orizont ale ale esafodajului (rigle, grinzi extensibile, etc); - se monteaza panourile d e cofraj; - se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; stranger ea definitiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaz a dupa montarea cofrajelor pe traverse. In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama metalica si placaj special. Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje: - greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor manuala; - este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei; - placa cofranta din placaj sp ecial permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru fiecare fata); - mod ul de sprijinire permite decofrarea timpurie a panourilor, planseul ramanand spr ijinit pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficien ta folosirii acestor cofraje. Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: - insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; - introdu cerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus; - introducerea barelor dre pte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor; - asezarea si legarea rest ului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc); - inchiderea etrier ilor si legarea barelor cu sarma. Placile se armeaza in urmatoarea ordine a oper atiilor: - insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor ; - asezarea barelor drepte d e la partea inferioara si legarea lor de armatura grinzilor sau centurilor precu m si legarea nodurilor retelei cu sarma neagra; - montarea barelor de la partea superioara pe distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma 77
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi In cazul in care se are in vedere inglobarea unor elemente ale planseului existe nt in structura planseului nou detaliile de cofraj si armare vor fi proiectate c orespunzator, astfel incat sa nu fie necesara demontarea si remontarea acestor e lemente.
4.6. MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii s i igiena muncii eleborat de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Legea securitii i sntii n mun . 319/2006. Toi muncitorii vor fi instruii cu normele de protecie a muncii corespun ztoare lucrrilor pe care le execut, cuprinse n volumul I al Normelor specifice de pro tecie a muncii pentru lucrri de construcii montaj . Instructajul va fi nscris n fia ind vidual de protecie a muncii, care va fi completat i semnat de titular i de cel care a efectuat instructajul, n aceeai zi. Muncitorii vor fi dotai cu echipamente de prote cie corespunztoare (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie, manusi etc.). Se vor lua msuri speciale (mprejmuiri, plci avertizoare, personal de paz etc .) pentru cazurile in care se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (g rinzi de lemn, structura pardoseli, etc) ce pot cadea accidental si pot produce accidentarea personalului antierului sau a persoanelor ce trec ntmpltor prin zona de lucru. Se interzice suprancrcarea planeelor existente cu materiale rezultate din d emolri, cu utilaje etc. Se vor lua msuri speciale ca elementele ce cad accidental n timpul execuiei s nu provoace vtmri persoanelor care trec ntmpltor prin zona de lucr Ori de cte ori se arunc materiale de sus, se va instrui un muncitor cu paza zonei respective, care va avertiza pe cei care circul i nu le va permite accesul n acea z on. Poziia muncitorilor n timpul operaiunilor de desfacere va fi, de regul, deasupra elementelor de demontat. Echipele care execut lucrrile de desfaceri si refaceri vo r fi dotate, potrivit operaiilor pe care le execut cu scule, unelte i dispozitive a decvate (ciocane, tesle, toporiti, dli, rngi, cleti, jgheaburi metalice refolosibile, scri simple i duble, schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protecie, trgi pentru transportul materialelor, centuri de siguranta, etc.). Pentru evitare a caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi din lemn, grinzi metalice, etc) echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipulate astfel de elemente scripeti, palane, macarale, franghii etc. 4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de consolidare - executie subzidiri la fundatii - executie camasuieli la zidarie Intocmit: Arh. Catalin Minea 78
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi E.EXECUTIA LUCRARILOR METALICE 79
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 5. CAIET DE SARCINI - LUCRARI STRUCTURI METALICE 5.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de execu tie a elementelor si structurilor metalice. Profilele si materialele laminate ne cesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate prevazute de standardel e in vigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului (furn izorilor) purtand marcarea marcii otelului. Producatorii de structuri metalice v or avea implementat ISO 3834-2. Procesul tehnologic de executie pentru subansamb lele de proba, care va cuprinde si tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzi na si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor omologa teh nologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN I SO 15614-8 :2003. Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru ntocmirea p roceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, n conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini. 5.1.1. Asigurarea utilajelor, echipament elor i forei de munc Executantul va confirma c dispune de toate uneltele, echipament ele i utilajele necesare i de personal calificat pentru a ndeplini intocmai i la tim p sarcinile ce ii revin pentru execuia tuturor lucrrilor prevzute n proiect. Va face dovada ca are in dotare : Macara de 40-49.9 to Remorcher + trailer peste 20 to Aparat de sudura Sudori autorizati Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar, pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe car e le va executa. Lista sudorilor autorizati, cu numarul poansonului, va fi comun icata beneficiarului si proiectantului. 5.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ GP 003-1996 Titlu Ghid pentru proiectarea antiseismic a halelor parter cu structur metalic Ghid de proiectare si executie a membranelor pentru con structii demontabile Normativ pentru calculul elementelor din otel cu pereti sub tiri formate la rece Specificatie tehnic privind cerinte pentru proiectarea si ex ecutarea constructiilor n Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 38/N/24.05. 1996 M.L.P.A.T . 3/N/13.01. 1997 M.L.P.A.T. 10/N/03.02. 1997 M.L.P.A.T. 2/N/13.01. 1997 P 112198 1 nlocuieste 2. GP 004-1997 3. NP 012-1997 4. ST 013-1997 80
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi solutie de structur spatial reticular planar 5. GP 016-1997 Ghid pentru proiectarea m binrilor prin contact ale stlpilor din otel fcnd parte din structura cldirilor etajat e Ghid de proiectare si urmrire a comportrii n exploatare a acoperisurilor din ferm e de cabluri Normativ de calcul pentru constructii metalice cu diafragme din tab l cutat Normativ privind prescriptiile generale de proiectare.Verificarea prin cal cul a elementelor de constructii metalice si a mbinrilor acestora. Instructiuni te hnice pentru proiectarea constructiilor din profile de otel cu pereti subtiri fo rmate la rece Modificri la P 54 1980 M.L.P.A.T. 63/N/18.03.1997 6. GP 018-1997 M.L.P.A.T. 3/N/20.01.1998 7. NP 041-2000 M.L.P.A.T. 29/N/22.05.2000 M.L.P.A.T. 28/N/22.05.2000. 8. NP 042-2000 9. P 54-1980 I.C.C.P.D.C. 56/16.05.1980 P 541969 I.C.C.P.D.C. 9668/03.12.1985 I.C.C.P.D.C. 34/17.03.1981 P 741973 10. P 74-1981 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice din profile cu g oluri n inim Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru ci de rulare metalice mbunttiri la P 107 - 1979 11. P 107-1979 I.C.C.P.D.C. 200/14.11.1979 I.C.C.P.D.C. 01.10.1984 I.C.C.P.D.C. 76/14.07.1980 12. P 108-1980
Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din otel cu sectiune plin, inim supl, omogene sau hibride mbunttiri si modificri la P 108 1980 I.C.C.P.D.C. 01.10.1984 I.C.C.P.D.C. 1985 I.C.C.P.D.C. 159/11.12.1981 Modificri la P 108 - 1980 13. P 110-1981 Instructiuni tehnice pentru realizarea s tructurilor usoare cu ferme din cabluri 81
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 14. P 115-1982 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice pretensionate In structiuni tehnice privind mbinarea elementelor de constructii metalice cu surubu ri de nalt rezistent pretensionate Instructiuni tehnice pentru prinderea sI montaju l tablelor metalice profilate la executarea nvelitorilor si peretilor Instructiun i tehnice privind sudarea otelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosit e la constructii metalice Ghid privind proiectarea halelor usoare cu structur met alic Ghid privind proiectarea mbinrilor ductile la structuri metalice n zone seismic e NORMATIVE CONEXE I.C.C.P.D.C. 122/14.10.1982 I.C.C.P.D.C. 68/13.05.1982 C 1331971 15. C 133-1982 16. C 172-1988 I.C.C.P.D.C. 26/04.06.1988 C 1721985 17. C 228-1988 I.C.C.P.D.C. 58/30.09.1988 18. GP 078-2003 M.T.C.T. 300/16.09.2003 M.T.C.T. 301/16.09.2003 19. GP 082-2003 20. C 150-1999 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile, indust riale i agricole M.L.P.A.T. 81/N/05.10.1999 C 150-84
Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii 5.3. PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR Dimensiuni si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa s atisfaca conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: SR EN 10021 "Oteluri si pr oduse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", SR EN 10056 " Corniere cu aripi egale i inegale din oel pentru construcii", STAS 505 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de ca litate". Electrozii de sudura pentru arcul metalic de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile C 150-1999. Executia imbinarilor sudate. Bolturile hexagona le, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4016 "Su ruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4033 "Piulite hexagonal e stil 2 grade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizi e trebuie sa satisfaca cerintele STAS 4014 "Suruburi cu cap hexagonal partial fi letate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B . Saibel e din otel trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimen siuni normale. Clasa de executie A", SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de executie A si C". 82
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semif abricat) se va face numai cu avizul scris al Proiectantului si se vor anexa la d ocumentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicil e si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos p entru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambleaza si va fi de asem enea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi stabilit de Contractor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce depasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective. 5.4. VERIFICAREA CALITATII Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Le gii 10/95, STAS 767/0-88 si C150-99, efectuandu-se incercarile prescrise si into cmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la Investitor. Inainte de e xecutie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimension al de catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urma toarele verificari: identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati; starea d e curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de executie sau mentionate; Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului de precizie ce rut; Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitel e admise de standardele de produse. In lipsa acestor certificate Contractorul tr ebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare. 5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie mar cata distinct in conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marun t (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente. 5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, gr inzi, pane, balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confir ma calitatea materialelor folosite si a elementelor rezultate prin certificate d e calitate si procese - verbale. Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante la montarea ale acestora si care s unt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice. To lerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate." 83
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabi li de catre constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandaril e din prezentul caiet de sarcini. 5.6.1. Prevederi generale Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acesto ra va asigura si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor nece sare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse l a cunostiinta Proiectantului pentru a fi avizate si introduse in documentatie. 5 .6.2. Pregatire, debitare, sanfrenare Inainte de punerea in executie a produselo r se va analiza proiectul in vederea stabilirii tehnologiei de executie. Laminat ele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate. Supra fata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superfi ciale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca tai erea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mec anice. In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea meca nica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bav uri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25^m. 5.6.3. Sudare Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conform SR EN ISO 96921:2004, functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elab oreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda: pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului s i executia rosturilor; tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare , ordine de asamblare, utilaje si dispozitive de lucru; programul de control cal itativ; indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamb larea pentru transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transpor t. 5.6.4. Lucrari de sudare si asamblare la temperature scazute (timp friguros) La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 - 84: 84
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Etape/Procese tehnologice Depozitarea Proces tehnologic/conditii Elementele metalice in depozite descoperite, pe supor ti de lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate pe teren usc at. Materialele de imbinare - suruburi, piulite, saibe, nituri - ambalate pe cat egorii si dimensiuni in depozite inchise si uscate. Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar in folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata de pardoseala. Temperatura C Durata Depozitarea Depozitarea Montarea Montarea Montarea Vopsirea Vopsirea Curatirea de rugina si uscarea poriunilor destinate - 10 C imbinarilor Manipularea , asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si asamblarea provizorie. Executare a imbinarilor fara sudura Chituirea pe suprafete uscate Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate in incaperi incalzite - 10 C - 10 C + 5 C + 10 C Durata de executie Durata de executie Durata de executie 2 zile 1 zi Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe pie se terminale (accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate c orespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce serve sc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se adm ite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La su dare se vor respecta urmatoarele conditii: Proces tehnologic / montaj Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punc tul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru. Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: piese cu grosimi pan a la 25 mm piese cu grosimi peste 25 mm Temperatura 1 Conform normelor furnizorilor Durata- zile Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea zonei 100 - 150 C 1 50 de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura celui 500 C precedent n u trebuie sa fie mai mica de: Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electro zii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca 200 C necesarul pentru 2 ore de lucru. Inainte de inceperea sudurii Durata de executie 85
Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebui e sa corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudat e din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice: SREN ISO 9013 "Sudarea si procedee le conexe. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate t ermic (cu flacara oxigaz)" STAS 10564-2:81 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ". Contractorul va intocmi tehnologia de sudare tin and seama de calitatea materialelor imbinate, tipul de sudura indicat in proiect , continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compozitia si calitatile mecan ice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul "C" . Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de defor mari ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafe tele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si nu mai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se control eaza ca marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, etc. Preincalzirea reperelo r in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura se pre scrie de catre Contractor prin tehnologia de sudare, functie de calitatea materi alelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se asigure calita tea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului . Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile prescrise pentru sudur ile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de patru ori grosimea Plcii celei mai groase sa u de 50mm, luandu-se in consideratie cea care din cele doua este mai mica. Imbin arile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea caracter isticile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza. Sud area constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5 C. In ca zul executiei sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locu lui de sudura si a sudorului de vant, ploaie si zapada. Fabricaie Generaliti Tot oel ul structural trebuie fabricat n conformitate cu normele in vigoare. Condiii gener ale tehnice", STAS 438-1 "Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton lamin at la cald", SREN 10021 "Oeluri i produse siderurgice. Condiii tehnice generale de livrare" n afar de cazul n care se specific altfel.nainte de a fi livrat pe antier, fi care pias de oel prelucrat trebuie marcat distinct n conformitate cu desenul de monta j.nceperea fabricrii pieselor de oel trebuie fcut cu un anun scris prealabil de o spt lemente de rezemare Plcile de rezemare ale stlpilor i grinzilor prin care se face t ransmiterea efortului de compresiune se realizeaz astfel nct feele de mbinare s fie n ontact cu excepia unor zone mici, care nu trebuie s depeasc 20% din suprafaa total, n re caz spaiul ntre dou piese nu trebuie s depeasc 0,15mm. Fabricaie - Plci de rigidi portante, cleme, debavurare, mbinare a) s se taie i s se polizeze plcile de rigidizar e portante pentru a asigura un ajustaj fix de-a lungul marinilor n contact cu fla nele; b) s se ndeprteze toate bavurile i muchiile ascuite; c) s se foloseasc o vopsea ntrastant i compatibil pentru a marca oelul, cruia i s-a fcut tratament anticoroziv na nte de a fi livrat pe antier d) s nu se formeze alte mbinri dect cele artate n desene 86
5.6.5. Montaj La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente. Montajul se va executa conform planselor de executie. Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoare a documentatie (conform STAS 767/0-88): masuri privind depozitarea si transportu l pe santier a elementelor de constructii; organizarea platformelor de preasambl are pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc; verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse; pregatirea si executia imbinarilor de montaj; verificarea cotelor si nivelelor i ndicate in proiect pentru constructia montata; ordinea de montaj; metode de spri jinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj; tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoa re; programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia mon tajului si protectia anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 10/ 95, STAS 767/0-88 si C 150-84. Dispozitive de fixare Bolurile hexagonale, uruburi i piulie brute. Bolurile hexagonale, uruburi i piulie brute trebuie s satisfac cerinel R ISO 4016 "uruburi cu cap hexagonal parial filetate grade C". ISO 4033 "Piulie hex agonale stil 2 grade A i B. Bolurile hexagonale, uruburi i piulie de precizie. Boluril e hexagonale, uruburi i piulie de precizie trebuie s satisfac cerinele SR EN ISO 4014 "uruburi cu cap hexagonal parial filetate grade A i B " i ISO 4033 "Piulie hexagonale stil 2 grade A i B". aibe din oel aibele din oel trebuie s satisfac cerinele SR EN 7 "aibe plate serie de dimensiuni normale. Clasa de execuie A", SR EN 7092 "aibe pla te serie de dimensiuni mari clasa de execuie A i C." S se fac toate legturile n confor mitate cu STAS 767 "Construcii civle, industriale i agricole. Construcii din oel. Co ndiii generale de calitate.". Pregtirea suprafeei Decaparea i perierea cu peria de sr m S se nlture prin dltuire, decapare i perierea cu srm, de pe suprafeele de oel rug jile izolate, zgura de sudur i stropii. S se curee crpturile. S se ndeprteze uleiul, ile i murdria. 5.6.6. Montarea stalpilor metalici Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri: cu dispozitivul stabilit se agata stalp ul in macara si se transporta la locul de montaj. se prind ancorajele necesare p entru mentinerea verticalitatii. se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaz a pe cele doua directii. se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul. se executa imbinarea conform proiectulu i. se despride stalpul din macara. 5.6.7. Montarea fermelor metalice Fermele met alice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri: Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii; se corecteaza capetele stalpilor in functie d e rezultate; se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului; 87
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor; se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice; se echipeaza fermele cu piesele necesar e pentru ridicare; se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se tr ansporta cu macaraua la locul si inaltimea de montaj; se monteaza fermele, execu tandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei tehnologice; se anc oreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformati e perpendiculara pe planul ei; se desprinde ferma din macara si se continua oper atiile cu alta ferma. Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si con travantuirilor metalice. 5.7. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perio ada de depozitare, anterioara montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune. Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat d e catre Proiectant. Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele. Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii term o-spumante de protectie la incendiu) se va face conform instructiunilor furnizor ului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite pe perioada tran sportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care sco p se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansambl ele (accesoriiile). Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conser va cu orice tip de vaselina sau unsoare minerala. Toate elementele ce sunt armat uri rigide pentru beton armat cu armatura rigida (B.A.R.) nu se vor acoperi cu g rund protector sau vopsea. 5.7.1. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului ca pitol se aplica la urmatoarele tipuri de vopsitorii: - pentru protectia anticoro ziva a structurilor metalice - pentru protectia la foc a structurilor metalice 5 .7.2. Prevederi pentru materiale Protectia anticoroziva, in cazul structurilor m etalice montate in zone cu umiditate mare sau supuse intemperiilor se recomanda folosirea sistemelor de structuri prefabricate, cu montaj prin buloane. Elemente le metalice ale structurilor vor fi zincate, grosimea stratului de zinc fiind de minim 25m, echivalent a 350g/m2. In cazul in care se doreste un finisaj superior a structurilor metalice descrise mai sus, acestea vor fi vopsite in camp electr ostatic, protejate apoi cu un strat de lac poliesteric si avand urmatoarele hara cteristici: grosime strat protectie poliester SR EN ISO 2808, min. 40m evaluare d egradarii suprafetei vopsite, SR EN ISO 4628-2 nu ruginire, SR EN ISO 4628-3 Ri0 fisurare, SR EN ISO 4628-4 nu exfoliere, SR EN ISO 4628-5 nu Protejarea la foc a structurilor metalice se va face folosind vopsele termospumante monocomponenet e testate si acreditate in laboratoare autorizare in privinta protectiei la foc a structurilor metalice. Vopselele termospumante vor avea: continut de corp soli d, min. 75% grosimea filmului uscat 500-750m 88
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi consumul 1litru/m2 la grosimea maxima de 750m Instructiuni, normative si standard e: SR EN ISO 12944 Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de vopsire a struct urilor din otel impotriva coroziunii C3-76 Normativ pentru executarea si recepti onarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (Buletinul Constructiilor nr. 5/76. 6/1977 si 1/1978). C4-77 Instructiuni tehnice pentru aplicarea lor (Buletinul C onstructiilor nr. 12/1977 si brosura). SR EN 13300 Standard pentru vopsele si la curi 5.7.3. Prevederi pentru executie Inaintea aplicarii vopselelor termospumant e structurile vor fi inspectate conform SR ISO 8504 si curatate prin sablare Sa2 conform SR ISO 8501-1. 5.8. CONTROLUL CALITATII Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pe ntru: conditii de calitate; controlul calitatii executiei elementelor si al cord oanelor de sudura; remedierea defectelor de sudura; controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare; controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare; controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate . Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 - "Norm ativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, in dustriale si agricole", STAS 767-2 "Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii d e executie". Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare: Obiective de verificat Tipul imbinarii Sudura cap la cap Conformitatea verificarii cu clasa de calitate Verificare conform Normativelor STAS 5540 - clasa de calitate C2 - controlul cu lichide penetrante si "Incercari ale imbinarilor" controlul cu pulberi magnetice 100% STAS 5976/1 - controlul cu radiatii penetrante "Incercari ale imbinarilor sudate in colt" - 10% pentru cla sa C2-nu exista defecte STAS 6606 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. - 100% pentru clasa C2- dupa Controlul imbinarilor sudate prin topire remedieri Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii: Sudura de colt toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o califica re aprobata, corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va pr ezenta la cerere o copie a cerificatului de aptitudini; 89
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autoriz ati intern si verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR; autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2 ani de la verificarea c alificarii sudorului. Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie exa minate vizual pentru a se constata absenta urmatoarelor defecte: crapaturi in su dura sau in suprafetele adiacente; incluziuni de zgura; porozitate; lipsa lipiri i la marginea sudurii; unghi interior; profil concav al sudurii; cordon de sudur a excesiv de convex; o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate; lips a alinierii intre componentele imbinarii; lipsa de penetrare a radacinii sudurii ; un cordon de penetrare excesiv. Defectele admise la suduri se vor incadra in p revederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate. Remedierile suduril or se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa remediere i n conditiile prescrise pentru sudurile initiale. 5.9. TOLERANTE Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88. Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundat iilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: pentru orice suprafata oriz ontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai apropiat, 5mm; pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai ap ropiata, 5mm. Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele: Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelo r incorporate fata de cele indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de 3mm sau 1:500 fiind luata in considerare cea mai mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel. Abaterea admisa in verticalitate a e lementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500. Abaterea admisa in inclin are trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea elementelor. Abater ile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si vericale nu treb uie sa depaseasca 1:1000 sau 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica dintr e cele doua. 5.10. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Investitorul ui; furnizorul are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte: buletine de control CTC pentru piese si subansamble; buletine de calitate pentru material e; procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor; buletinele de ana liza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca este cazul). 90
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in pr ezenta reprezentantului Investitorului si a Proiectantului. Eventualele neconcor dante sau modificari efectuate la proiect vor fi operate de proiectant in docume ntatia de executie. 5.11. CONDITII DE EXPLOATARE Dupa darea in exploatare constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari i n afara celor inscrise in proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destin atia constructiei si nu se va modifica structura constructiva. Investitorul/Bene ficiarul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. In a fara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constr uctiei metalice astfel: in primele 6 luni de la darea in exploatare: Inspectii p eriodice; in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc.: Defectele consta tate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi s e trece la remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si e xecutia, precum si cu respectarea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii . 5.12. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie suduri lucrari de montaj si receptie structuri metalice executie lucrar i de protectie anticoroziva a structurilor metalice executie lucrari de protecti e ignifuga a structurilor metalice Intocmit: Arh. Catalin Minea 91
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 6.SCHELE METALICE 6.1. GENERALITATI Nu se vor folosi decat sisteme de schele agrementate. Schele si balustradele de protectie, care servesc protectiei vietii si sanatatii muncitorilor construtorul ui si a altor persoane care lucreaza pe santier, nu se considera incluse in pret ul ofertat si vor fi decontate special pe durata realizarii investitiei. Benefic iarul este instiintat cu cel putin o saptamana inainte de montarea si demontarea schelelor. Sistemul de schele se va monta, demonta si modifica numai sub suprav egherea unei persoane calificate si apte profesional, care a fost instruita spec ial pentru aceasta sarcina. Se va face dovada ca firma are salariati specializat i pentru montarea, demontarea, modificarea schelelor. Atat executantul cat si be neficiarul trebuie sa ia masurile care se impun pe baza normelor de protectie a muncii asupra determinarii pericolelor si a masuratorilor obligatorii in functie de particularitatile fiecarui caz. Constructorul trebuie sa faca dovada ca mont ajul se va efectua numai: Sub supravegherea unei persoane specializate. De catre angajati calificati. Schela trebuie verificata dupa fiecare montare sau inainte a fiecarei puneri in functiune de catre o persoana calificata. Verificarea se do cumenteaza. Anumite zone ale schelei care nu sunt pregatite pentru utilizare, ma i ales in timpul montarii, demontarii si modificarii, vor fi marcate cu semnul d e interdictie Accesul interzis . Schela trebuie verificata inainte de fiecare pune re in functiune. Verificarea se va consemna prin proces verbal. 6.2. MASURARE SI DECONTARE Dac mai sunt necesare schele de protectie la cererea beneficiarului, tinerea la d ispozitie va fi decontata. Dac dup terminara lucrrilor propii, schelele vor fi folo site in continuare de beneficiar, incepnd cu acea zi tinerea la dispozitie se cal culeaza separat. 6.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de montaj, modificare si demontare schele metalice Intocmit : Arh. Catalin Minea 92
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 7.CONFECTII METALICE, BALUSTRAZI, MANA CURENTA 7.1. GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la: - mana curenta care se monteaza pe peretii casei scarii - profilele de protectie muchie treapta la scarile exterio are si la cele interioare - profilele care vor proteja peretii de agresiunile me canice provocate de lovirea cu spatarul scaunelor cu rotile - profilele care vor proteja muchiile (colturile) exterioare ale peretilor interiori, pana la inalti nea de 1,52,0m, functie de lungimea profilului ofertat - profilele care vor masc a rostul de dilatatie, din interior, de pe orizontala (pardosea) sau verticala ( perete). Profilele, fiind lucrari destinate de regula a ramane vizibile, calitat ea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiect si, in consecinta, nu este necesar a se incheia pr ocese-verbale de lucrari ascunse, ci numai pentru fazele de lucrari. Orice lucra re de montaj profile va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea tutu ror celorlalte lucrari. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se ver ifica respectarea tehnologiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice, pr egatirea suprafetei suport conform indicatiilor producatorilor, utilizarea tipul ui mortarului indicat in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatori lor. 7.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, comp letate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Mana curenta es te, de principiu, conform desenelor de mai jos avand o subtructura, din aluminiu sau ranforsata cu aluminiu, care se monteaza p e perete si o suprastructura din plastic rigid care se monteaza peste aceasta. S istemul va avea in compunere si elementele de legatura si inchidere necesare. Pr ofilul de protectie muchie treapta la scarile exterioare, va fi un profil din al ama, lustruit, avand latura verticala (care culca pe contratreapta) de minim 10mm, latura orizontala (de pe treapta) de minim 30mm si avand un sant, de latime min ima 10mm, pentru lipirea unei benzi antiderapante cu rezistenta la alunecare R13 (conform DIN 51130) 93
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi . Profilul de protectie muchie treapta la scarile interioare va fi analog profil ului de la Art. anterior fiind din aluminiu lustruit. Banda autoadeziva antidera panta va fi de culoare neagra. Profilele de protectie a peretelui vor fi, de principiu , ca cele prezentate in desenele de mai jos fiind formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe perete si o s uprastructura de plastic rigid. Profilele vor avea o latime mai mare de 100mm si o grosime totala (substructura plus suprastructura) de minim 20mm, fiind dotate cu elemente de capat si elemente de colt interior si exterior (vezi desene de m ai sus). Profilele de protectie a muchiilor/colturilor exterioare ale peretilor vor fi, de principiu, ca cele prezentate in desenele de mai jos Acestea vor fi formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe pere te si o suprastructura de plastic rigid. Profilele vor avea laturile mai mari de 50mm si vor fi dotate cu elemente de capat (vezi desene de mai sus). Mana curen ta si profilele de protectie perete descrise vor fi furnizate, de preferinta, de acelasi producator si vor avea aceeasi ton de culoare, aleasa de proiectant fun ctie de mostrele de culoare puse la dispozitie de catre antreprenor. Profilele c are vor masca rosturile orizontale si verticale vor fi profile din aluminiu, lus truite, cu fixare mecanica le una din laturi 94
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi avand latimea de 100mm, grosimea de 3mm si fiind montate dintr-o singura bucata (fara inadiri) pe fiecare directie pe perete si pardoseala. Capatul care nu se f ixeaxa mecanic se lipeste cu un mastic trasparent. 7.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol, este necesar a s e verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: - necesare ex ecutarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol - destinate proteja rii lucrarilor prevazute in prezentul capitol - a caror executie ulterioara ar p utea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. Executia poate ince pe numai daca, in prealabil, conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materia lele care urmeaza a fi folosite, dupa cum urmeaza: - au fost livrate cu certific at de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile prezentului proiect s i sunt corespunzatoare normelor in vigoare - au fost corect transportate si depo zitate. Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentu l capitol, va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etal onare, respectiv cu umidometrul electronic in rest. Toate profilele se vor fixa prin prindere mecanica, cu surub si diblu, de suport. Suruburile pentru fixarea profilelor de protectie muchie treapta de la scarile exterioare vor fi din inox. Dupa fixarea profilelor de protectie muchie treapta se va aplica banda autoadez iva antiderapanta. 7.4. RECEPTIA CALITATIVA Principalele verificari de calitate sunt: - aspectul si starea generala - elemen tele geometrice (grosime, planitate, simetrie) - soliditatea fixarii - planeitat ea trecerilor de la pardoselile prevazute la cele speciale - corespondenta cu pr oiectul si detaliile de executie convenite intre proiectant si executant. Prin e xaminare vizuala se va verifica si corespondenta elementelor cu forma din proiec t. Planitatea suprafetei se va verifica dreptarul de 2 m, asezat in orice direct ie pe suprafata. Abaterile admisibile in ceea ce priveste planitatea suprafetelo r sunt de maximum 1mm/1m necumulativ. 95
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 7.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de executie si montaj confectii metalice Intocmit : Arh. Catalin Minea 96
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi F.EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORATI 97
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 8. CAIET DE SARCINI - INCINTE DIN PILOI FORAI SECANI, EXCAVATII SI REALIZAREA INFRA STRUCTURII 8.1. CONTINUT 8.1.1. Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specif icatiile si conditiile de real izare a unei incinte de lucru cu ecran din piloi forai secani, excavarea si executa rea infrastructurii. 8.1.2. Excavaiile si infrastructura pe 2 niveluri a unor con structii vor fi realizate la adpostul unei incinte din pereti din piloi forai secan ti cu diametrul de 40-60 cm si lungimea variabil n funcie de latura incintei. Peret ele este sprijinit fie prin 2 nivele de praiuire fie pe un singur nivel. Elementel e constitutive ale pereilor incintei sunt: - piloi de rezistenta din beton armat s i de etanare din beton simplu; - grinzi de solidarizare a piloilor; - praiuri si fil ate metalice pentru sprijinirea pereilor incintei; - popi metalici fixai n piloi for ai pentru sprijinirea spraiurilor. Asigurarea utilajelor, echipamentelor i forei de munc Executantul va confirma c dispune de toate uneltele, echipamentele i utilajele necesare i de personal calificat pentru a ndeplini intocmai i la timp sarcinile ce ii revin pentru execuia tuturor lucrrilor prevzute n proiect. Va dovedi ca are in d otare sau inchiriaza ; Instalatie de foraj pentru executie piloti Personal calif icat specializat ( Responsabil tehnic de executie pentru lucrari de piloti) 8.1. 3. Etapele de executare ale incintei si infrastructurii sunt: - realizarea unei platforme tehnologice de lucru, prin umpluturi compactate controlat; dimensiunil e platformei vor fi stabilite de executant in functie de utilajele folosite; - r ealizarea grinzilor de ghidaj; - realizarea pereilor din piloi forai; - turnarea gr inzilor de solidarizare; - realizarea excavaiilor pn sub cota primului nivel de spr ijinire si execuia acestuia; - realizarea lucrrilor de epuisment si coborrea nivelu lui apei n incint; - realizarea excavaiilor pn sub cota nivelului 2 de sprijinire si execuia sprijinirilor; - realizarea excavaiilor pn la cota final; - execuia infrastruc turii imobilului si demontarea spraiurilor respectnd fazele tehnologice prezentate la punctul 4.1. 8.1.4. n Caietul de sarcini - ca si n proiectul elaborat n aceast f az - nu sunt incluse referiri la execuia reazemelor de adncime (barete sau piloi for ai) ale macaralelor care vor fi utilizate de executant. 8.1.5. Condiiile generale referitoare la recepia lucrrilor, la igiena si protecia muncii sunt cele din prescr ipiile legale n vigoare. 98
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 8.2. PREVEDERI GENERALE 8.2.1. nainte de inceperea execuiei, constructorul trebuie s aib acordul scris al be neficiarului privind eliberarea amplasamentului de toate reelele subterane. 8.2.2 . Condiii prealabile execuiei: - pregtirea platformei de lucru: defriare, decapare s trat vegetal, nivelare att pe amplasamentul incintei, ct i pe spatiul inconjurtor ne cesar manevrrii utilajelor i pentru depozitarea carcaselor de armtur, indeprtarea eve ntualelor fundatii sau elemente de constructii existente pe amplasament; - stabi lirea tehnologiei de lucru n concordanta cu natura terenului; - imprejmuirea ampl asamentului; - msuri de pstrare a curateniei in zona de lucru. 8.2.3. Se interzice depozitarea materialelor sau crearea de orice alte suprasarcini pe platformele adiacente pereilor incintei pe o latime de 20 m, mai ales dup inceperea lucrrilor d e excavaii
8.3. INCINTA DE PEREI DIN PILOI FORAI SECANI Prezentul capitol se refer la execuia incintei perimetrale din piloi secani, realizai prin forare in uscat i sub ap cu tubaj recuperabil. Poziionarea aliniamentelor inc intei este indicat in planele proiectului. Peretele continuu se va realiza din pil oi secani, altemnd piloii de rezistenta din beton armat (C25/30) cu cei de etanare di n beton simplu (C6/7.5). Diametrul piloilor este de 400 mm pana la 600 mm, iar lu ngimea acestora este de 15 m, 11 m, respectiv 10 m, in funcie de zona de amplasar e. 8.3.1. Faze tehnologice de execute a pereilor din piloi fora Execuia piloilor forai se va face pe baza procedurii elaborate de executant i acceptate de proiectant. Pentru asigurarea aliniamentului piloilor i a poziiei secante conform proiectului e ste necesar realizarea in prealabil a unor grinzi de ghidai pentru utilajele de p iloi forai. Detaliile de execute privind aceste grinzi de ghidaj revin constructor ului de piloi. 8.3.1.1. Ecran din piloi forati Piloii vor fi executai prin forare cu tubaj recuperabil. Fazele tehnologice de execute sunt: - trasarea peretelui din piloi; - realizarea grinzilor de ghidaj; - instalarea utilajelor specifice de ex ecuie pe poziie; - sparea gurii de foraj; - introducerea carcasei de armtur (la piloii de rezistenta din beton armat); - betonarea pilotului. Peretele din piloi forai es te realizat din piloi secani, altemnd piloii armai de rezistenta (C25/30) cu cei din beton simplu, de etanare (C6/7.5). Pentru asigurarea unei bune desfurri a lucrrilor s e vor lua msurile necesare de meninere n uscat a platformei de lucru (pante, anuri et c.) pentru a se asigura colectarea i evacuarea apelor din orice surse. 99
8.3.1.2. Asigurarea etanseitatii peretelui din piloti Pentru a se asigura etaneit atea peretelui din piloi acetia vor fi secani. Distana interax intre doi piloi consec utivi (unul armat i unul din beton simplu) este de aproximativ 45 cm. n vederea as igurrii etaneitatii peretelui i secantrii piloilor pe distana impus prin proiect, la f rarea piloilor se vor utiliza grinzi de ghidaj ale utilajelor de forat. n cazul co nstatrii unor infiltraii de ap prin puncte de discontinuitate n betonul pereilor se v a interveni local, prin injecii, pentru oprirea fenomenului. 8.3.1.3. Grinzile de solidarizare Grinzile de solidarizare pe capul piloilor sunt realizate din beton armat (C25/30). Fazele tehnologice de execuie sunt: - trasarea axelor i limitelor grinzilor; - cofrarea grinzii; - armarea i tumarea betonului n grind; - decofrarea . 8.3.2. Reglementri tehnice de referinte La execuia piloilor forai se vor respecta prevederile SR EN 1536:2004 -Executia lucrrilor geotehnice speciale. Piloti forat i. Pentru execuia corpului din beton armat al pereilor din pilotf forai se vor resp ecta urmtoarele reglementri tehnice: - NE 012-99: Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. - ST 009-96: Specificaie pri vind cerin{e i criterii de performan{a pentru armturi. - STAS 438/1 -89: Otel beto n laminat la cald. La executarea incintei din pilotf forai se vor respecta preved erile NP 113-04 Normativ privind proiectarea, execuia, monitorizarea si receptia p ereilor ngropati i NP 120-06 - Normativ privind cerinfele de proiectare si executie a excavatiilor adnci n zone urbane. 8.3.3. Execuia pereilor din piloi forai 8.3.3.1. Tolerante n executie Abaterea limit admis la poziia n plan a pereilor incinte i fata de proiect va fi de 5 cm. Abaterea limit admis la Tnclinarea axei pereilor fa ta de proiect va fi de 1,5% Abaterea limita la dimensiuni : - pentru diametrul p iloilor: 2cm, - pentru cota bazei = 20cm, - pentru cota superioara a pereilor = 5 cm. n cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului si a proiectantului. 8.3.3 .2. Pregtirea platformei de lucru, trasarea si pichetarea lucrrilor 8.3.3.2.1. Pla tformele de lucru se amenajeaz pentru a permite accesul, circulaia i lucrul utilaje lor de execute necesare realizrii ecranului n condp optime, pentru a asigura calit atea i sigurana lucrrilor. 8.3.3.2.2. Pe platforma de lucru se realizeaz trasarea ax elor peretelui i pichetarea prin urmtoarele operaiuni: 100
- trasarea axelor peretelui, conform planului de amplasare a acestora; - materia lizarea pe teren prin tarui a axului fiecrui pilot. Taruii trebuie s aib o lungime su ficient ca s asigure infigerea lor stabil n teren. Capetele taruilor vor rmne cel mult 3 cm deasupra suprafeei terenului, fiind vopsite pentru a fi uor vizibile. "taruul se indeprteaz n momentul inceperii lucrului la pilotul respectiv. 8.3.3.2.3. Pe cap ul pilotjlor se realizeaz trasarea axelor i limitelor grinzilor de solidarizare pr in pichetare cu tarui, materializndu-se toate punctele importante ale traseului, n special cele de schimbare ale directjei. 8.3.3.2.4. In cazul unor denivelari mar i, platforma de executare a incintei din pilotj foratj va avea diferite cote, in cinta urmnd linia natural a terenului. Se delimiteaz astfel zone ale incintei in fu nctie de caracteristicile geometrice si topometrice ale terenului. 8.3.3.3. Util aje si dispozitive de execuie 8.3.3.3.1. Antreprenorul va obine aprobarea benefici arului pentru utilajele, instalaiile i dispozitivele de execuie. Acestea trebuie ad optate n funcie de caracteristicile piloilor, amplasament, caracteristicile geologi ce, geotehnice i hidrogeologice furnizate de studiile de teren i innd seama de event ualele apropieri de zone locuite sau lucrri existente. 8.3.3.3.2. Execuia ecranulu i se va efectua de ctre unitaji specializate, cu personal cu pregtire corespunztoar e pentru execuia acestor lucrri. 8.3.3.3.3. Unitatea executant va trebui s aib n dotar e utilaje i instalaii care s asigure execuia lucrrilor din prezentul proiect n condiii de calitate superioar. 8.3.3.3..4. Instalarea utilajului pe poziie se realizeaz pri n deplasare inainte i Tnapoi, prin rotire i, n final, prin verticalizarea cu ajutor ul cilindrilor hidraulici de calare sau cu alt dispozitiv cu care este prevzut ut ilajul. Se va verifica verticalitatea. 8.3.3.4. Dispunerea n plan a piloilor 8.3.3 .4.1. Poziia n plan a piloilor este cea stabilit prin proiect. 8.3.3.4.2. Planul pil otajului, se va supune aprobrii beneficiarului. 8.3.3.4.3. Planul pilotajului se stabilete la nivelul platformei de lucru conform planului de pilotaj care conine d ate pentru fiecare pilot: - numrul (poziia) de identificare; - dimensiunile transv ersale, alctuirea armturilor i numrul de identificare al tipului de armtur (sau carcas ; - cota de fundare la baz; - cota platformei de lucru; - cota de betonare a captu lui superior i lungimea de amenajare a zonei de incastrare n grinda de solidarizar e; 8.3.3.4.4. Distana dintre axele a doi piloi va fi conform proiectului. 8.3.3.5. Forarea piloilor 8.3.3.5.1. Piloii de rezistenta proiectai, ca i cei de etanare, au diametrul de 400-600 mm. 8.3.3.5.2. Forarea se execut n uscat si sub ap cu tubaj re cuperabil. Se poate aplica n orice condiii de teren, unealta de spare adoptndu-se n f uncie de natura stratului strbtut. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dilate. n cazul forrii sub ap n nisipuri i pmnturi slab coezive, deoarece datorit vitezei mari de excavare i a efectului de piston al benei se pot produce f enomene hidrodinamice manifestate prin antrenarea pmntului de la baza forajului, i nsotjt de slbirea terenului din jur i reducerea capacitatii portante a pilotjlor in vecinati sau a altor fundaii aflate n apropiere, se vor adopta urmtoarele msuri: - s e interzice introducerea n pmnt a tubajului cu ajutorul jetului de ap sub presiune ( subsplare); 101
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - se va evita utilizarea dispozitivelor de spat cu vacuum; - baza tubajului se va mentine n permanenta cu cel putjn 1/2 din diametrul tubajului sub talpa forajulu i (tubare n devans); - ritmul de excavare va fi moderat, urmrindu-se ridicarea lin a benei (greiferului) de pe fundul forajului. 8.3.3.5.3. Intervalul de timp intr e terminarea gurii i inceperea betonrii trebuie s nu depaseasc 12 ore. 8.3.3.5.4. Cur atirea tlpii forajului. Se face obligatoriu inaintea introducerii carcasei de armt ur i de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat. 8.3.3.6. Armarea pil oilor 8.3.3.6.1. Pentru executja carcaselor de armatura vor fi respectate prevede rile din ST009-96 i STAS 438/1-89. 8.3.3.6.2. nainte de introducerea carcasei de a rmtur se va face receptja acesteia prin verificarea concordantei cu prevederile di n proiect privind: diametrul barelor, pasul fretei, rigiditatea carcasei, execut ja corect a sudurii la barele dispozitivelor de mentjnere a formei, distantierilo r, lungimea carcasei etc. Se vor verifica si dispozitivele de manipulare. 8.3.3. 6.3. Carcasa se va realiza dintr-o bucat. Diametrul carcasei va fi mai mic dect ee l al gurii forate, astfel meat s se asigure acoperirea minim pentru o bun protejare a barelor. Diametrul interior este limitat de diametrul burlanului de betonare, astfel meat s se asigure o manevrare uoar n timpul betonrii. 8.3.3.6.4. Coborrea carca sei n foraj (cu troliul sau macaraua) se va face lent, fr smucituri sau opriri brute care ar produce deformarea ei sau lovirea i surparea peretjlor. 8.3.3.6.5. Se va asigura distanta de acoperire a armturilor pe toata lungimea acestora. 8.3.3.7. Betonarea pilotilor Pentru realizarea piloilor de rezistenja din beton armat se v a utiliza beton clasa C25/30, iar pentru cei de etansare din beton simplu se va utiliza beton clasa C6/7.5. Se vor respecta prevederile normativului NE 012-99 i ale SR EN 1538-2002. 8.3.3.7.1. Transportul betoanelor Betoanele vor fi transpor tate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fie etane pentru a nu permit e pierderea laptelui de ciment. Durata maxim la transport a betonului va fi de o or de la descrcarea betonului n mijlocul de transport, dar cu conditja sa nu depeasc t impul de inceput de priz. n cazul n care intervalul de timp de la descrcarea i reincrc area cu beton a autoagitatoarelor depasete o or, acestea se vor spla. Fiecare trans port va fi insotit de o fi n care se vor inscrie orele de incrcare - descrcare, tipul betonului transportat i temperatura betonului la locul de incrcare. 8.3.3.7.2. Tu rnarea betonului nainte de inceperea tumrii betonului, conductorul punctului de luc ru trebuie s se asigure dac sunt indeplinite urmtoarele conditji: - tot personalul punctului de lucru s fie instruit cu privire la tehnologia de lucru; - utilajele i dispozitivele care vor fi utilizate n procesul de betonare sa fie montate pe poz itje i s se asigure o bun functjonare n timpul betonrii; 102
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - tuburile prin care se toarn betonul sa fie etane i s reziste la o presiune de 3atm , iar flanele de imbinare dintre tuburi sa fie prevzute cu garnituri de impermeabi lizare; - fabrica de beton i mijloacele de transport utilizate s poat asigura un ri tm de betonare de eel putin 10m3/or; - constructia de sustjnere a instalatjei sa fie stabil i s asigure deplasarea pe verticala a tuburilor pe cca. 2.5m. n timpul be tonrii se vor respecta urmtoarele conditii: - betonul descrcat din mijlocul de tran sport sa fie eel specificat n prezentul caiet de sarcini; - betonarea, la guri for ate cu tubaj recuperabil, se face cu metoda plniei fixe ridictoare (Contractor), p entru a evita contactul dintre masa betonului turnat i ap; - diametrul tubului de betonare se alege n functje de dimensiunile agregatelor betonului i de diametrul p ilotului, fr a cobore sub 20 cm; - betonarea se organizeaz ca o operate continu, car e se efectueaz intr-o singur repriz, la un debit de betonare determinat n functie de diametrul i lungimea pilotului, dar care trebuie s fie de eel putjn 10 mc/or. La p rima arj trebuie s se asigure separarea betonului de ap; cantitatea de beton se stab ilete astfel incat tubul de betonare s fie amorsat; - baza tubului de betonare tre buie s se gseasc n permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mul t de 4 m; - se va verifica permanent volumul de beton introdus n corpul pilotului , depirea sau reducerea acestuia prin raport cu valoarea teoretic fiind semnalate p entru a se putea lua msurile tehnice corespunztoare. Toate observable vor fi notat e n registrul de evidenta, precum i n fia tehnic a pilotului de rezistenta; - n cazul unor intreruperi accidentale, cu durata mai mic de 1 or, operatja de betonare se p oate continua numai daca apa nu a ptruns n tuburi; n caz contrar, se scoate tubul i se executa din nou amorsarea acestuia; - n cazul unor intreruperi accidental, cu durata mai mare de 1 or, betonarea se va opri si se va anunta proiectantul pentru stabilirea unor masuri speciale in vederea relurii betonrii; - la descrcarea din m ijloacele de transport, este interzis descrcarea betonului pe inlimi mai mari de 0.5 m. 8.3.3.8. Extragerea coloanei de protecie 8.3.3.8.1. Concomitent cu betonarea se procedeaz la extragerea coloanei de protectje a forajului prin micri continue de rotire n plan orizontal i vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenz i hidraulice. 8.3.3.8.2. Extragerea se face treptat, n functje de cantitatea de b eton turnat, avndu-se grij ca iul coloanei s fie permanent sub nivelul betonului tur nat cu minim 2 m. Pentru respectarea acestei conditii se va ine o evidenta perman ent a volumului de beton turnat n coloan i se va verifica periodic nivelul betonulu i n pilot. 8.3.3.9. Pregtirea capului pilotului 8.3.3.9.1. Betonarea capului pilot ului se execut la o cot superioara celei la care acesta urmeaz s fie inglobat n grind a de solidarizare. La pilotji forati betonati sub ap inltimea suplimentar de turnar e trebuie s fie de cel puin 60 cm. 8.3.3.9.2. La terminarea betonrii de indeprteaz be tonul din captul superior al pilotului pe intreaga inltime pe care se constat c este necorespunztor, completndu-se dup caz pentru a asigura inltimea minim de incastrare n grinda de solidarizare prevzut n proiect, cu respectarea prevederilor SR EN 1536:2 004. 103
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 8.3.4. Execuia grinzilor de solidarizare 8.3.4.1. Grinda de solidarizare a pilotjlor se va executa din beton armat C25/30 , conform proiectului; se vor respecta prevederile normativului NE 012-99. 8.3.4 .2. Se va asigura curatjrea suprafeei de betonare prin indeprtarea betonului necor espunztor de la partea superioar a ecranului i curatirea armturii. Suprafaa de turnar e va fi curat i vor fi mentinute rugozitatile betonului. 8.3.4.3. Betonarea intre rosturi va fi fcut continuu si nu se admit rosturi de turnare
8.4. REALIZAREA EXCAVAIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI Prezentul capitol se refer la realizarea excavaiilor i infrastructurii constructiei . Cota final de excavare va fi precizata in proiectul tehnic. Se vor lua msuri ca excavatia s rmn deschis pentru o perioad de timp ct mai scurt. Nu se vor ataca lucrr e excavare dac nu este asigurat continuitatea lucrrilor de infrastructura (executar ea radierului i a structurii subsolurilor). 8.4.1. Faze tehnologice de realizare a excavatiilor si infrastructurii
Fazele tehnologice sunt diferite n funcie de zonele n care a fost divizat incinta a se vedea punctul 8.3.3.2. i plansele corespunztoare din proiect. 8.4.1.1. Etape Etapa de pregtire: umpluturi din materiale pmntoase corespunztoare, compactate contr olat pentru platforma de lucru; dimensiunile platformei se vor stabili tehnologi c n funcie de tipul i dimensiunile utilajelor necesare. Fazele de realizare a excav aiilor: - etapa 1: executja pilotilor forati pe tot conturul i a grinzilor de soli darizare. Realizarea excavaiilor i montarea primului nivel de praiuri i filate; - eta pa 2: continuarea lucrrilor de excavare i montarea nivelului 2 de praiuri i filate; etapa 3: realizarea lucrrilor de epuisment i coborrea nivelului apei n incint. Conti nuarea lucrrilor de excavare pn la cota final; Fazele de realizare a infrastructurii : - etapa 4: executja radierului i demontarea praiiurilor de pe nivelul 2 de sprij inire; - etapa 5: executia integral a subsolului 2 i a planeului de peste acesta i d emontarea praiturilor de pe nivelul 1 de sprijinire. Continuarea lucrrilor la infr astructura. NOT: Trecerea la o nou etap tehnologic este condifionat de ntarirea total betonului, pus n oper n etapa precedenta. 8.4.2. Excavarea 8.4.2.1. La lucrrile de excavare se vor respecta fazele tehnologice impuse prin proiectul tehnic. 8.4.2. 2. nceperea lucrrilor de excavare se va face numai dup ntrirea total a betonului n per tele din piloi i n grinda de solidarizare (minim 28 zile de la turnare). 8.4.2.3. O peraiunile de excavare se vor desfasura astfel ca s fie asigurat fluxul tehnologic normal spre punctul de evacuare. 8.4.2.4. Utilajul de excavat nu va atinge perei i incintei, astfel c o anumita cantitate va fi spat manual. 104
8.4.2.5. Evacuarea din sptur a pmntului excavat se va face cu macaraua, iar transport ul cu basculante i depozitarea se vor realiza numai n locurile pentru care s-au ob tinut avizele legale. 8.4.2.6. n timpul executjei excavaiei n incinta alctuit din per ei din piloi forati se vor semnala proiectantului toate neconformitatile observate fata de caracteristicile i de altemana straturilor figurate pe planele de execute. De asemenea, executantul va semnala proiectantului eventualele defeciuni (discon tinuitati, devieri vizibile) n perete, precum i existenta unor infiltraii de ap prin corpul acestuia. 8.4.2.7. Execuia lucrrilor de excavaii se va realiza cu respectar ea reglementrilor: - C16-79: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrril or de constructii si a instalaiiilor aferente; - C169-88: Normativ pentru execut area lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundafiilor construcfiilor civile i industriale. 8.4.3. Sprijinirea pereilor incintei 8.4.3.1. Spraiuri si popi 8.4. 3.1.1. Pereii incintei vor fi sprijinii prin praiuri pe 2 nivele. 8.4.3.1.2. La mont area i demontarea praiurilor se vor respecta fazele tehnologice prezentate la punct ul 4.1. i planele referitoare la fazele tehnologice. 8.4.3.1.3. Nivelele de praiuire i amplasarea n plan ale spraiurilor sunt indicate n plansele de sprijinire ale perei lor de susinere. 8.4.3.1.4. Spraiurile sunt constituite din eav metalic OLT45 cu diam etrul exterior de 400-609 mm i grosimea peretelui de 10-14 mm. 8.4.3.1.5. Spraiuri le vor fi sprijinite suplimentar prin popi alctuii din eav metalic OLT45 cu diametrul exterior de 400 mm i grosimea minim de 6 mm. Acetia vor fi fundai n piloi din beton s implu cu diametrul de 600 mm i cu o lungime minim de 6 m sub nivelul viitoarei exc avaii. Popii metalici vor ptrunde n piloii din beton simplu pe toat lungimea acestora (minim 6 m). Piloii i lansarea popilor vor fi realizate concomitent cu execuia per eilor din piloi forai. 8.4.3.1.5. Contactul dintre perei i praiuri va fi asigurat prin plci de repartiie astfel ca de la inceput praiurile s intre n lucru i s nu se mite p cursul execuiei. Capetele vor fi bine fixate n lateral i cu scaun pentru a rmne pe po ziie dac ecranul se deplaseaz datorita elasticitatii. 8.4.3.1.6. Intersecia praiurilor , precum i fixarea de popii metalici va fi realizat prin gusee cu grosimea minim de 20 mm i prin sudur n adncime. 8.4.3.2. Filate 8.4.3.2.1. Spraiurile vor fi fixate la capete n filate alctuite din profile metalice. n anumite zone praiurile vor fi fixat e n grinda de solidarizare a piloilor. 8.4.3.2.2. Filata de la nivelul 1 de praiuire va fi alctuit din 2 profile HEB 400 - S235. 8.4.3.2.3. Filata de la nivelul 2 de p raiuire va fi alctuit din 2 profile HEB 600 - S235. 8.4.3.2.4. Poziia filatelor i lun gimile acestora vor fi indicate n planele de sprijinire ale pereilor de susinere, da r nu intereseaza in aceasta faza de proiectare. 8.4.3.2.5. Detaliile referitoare la prinderea praiurilor n filate sau n grinda de solidarizare i la fixarea profilelo r HEB de pereii din piloi forai vor face obiectul proiectului de detalii de execuie (DDE) i nu fac obiectul proiectului de fata. Proiectul DDE intr n sarcina beneficia rului i executantului intr-o etapa viitoare 105
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 8.5. RECEPTIA LUCRARILOR Recepia lucrrilor aferente incintei se va realiza pe tipuri de activitati i obiecte , intocmindu-se procese verbale de recepie. n cazul existentei unor defeciuni se vo r prevedea solutii de remediere. 8.5.1. Recepia piloilor Recepia gurii de forare ina inte de betonare const din msurarea diametrului la nivelul terenului i adncimii gurii forate i din stabilirea poziiei carcasei de armtur. Se verific totodat datele referit oare la forare din fia de forare - betonare care servete i ca document de recepie a lucrrii ascunse. Recepia pilotului dup betonare const din stabilirea poziiei n plan i inclinrii, din verificarea datelor referitoare la betonare, precum i din examinar ea documentelor de control al calitatii (fia de forare - betonare i registrul lucrr ilor de fundaii). Abaterile de la poziia n plan i inclinarea axei pilotului fata de cele prevzute n proiect sunt conform SR EN 1536:2004. 8.5.2. Recepia grinzilor de s olidarizare Recepia const n verificarea: - poziiei grinzilor; - respectarea cotelor i dimensiunilor din proiect; - respectarea poziiei rosturilor. 8.5.3. Recepia sprij inirilor pereilor incintei Recepia const n verificarea: - poziiei praiurilor, popilor filatelor; - respectarea cotelor i dimensiunilor din proiect; - integritatea elem entelor sprijinirilor i a detaliilor de fixare a acestora. 8.5.4. Recepia excavari lor Recepia const n verificarea cotelor impuse de poziia radierului i a terenului de fundare. 8.6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 1 VERIFICAREA LUCRRILOR 8.6.1. Piloi de rezistenta Controlul calitafii n timpul execufiei Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul executjei, conform prevederilor SR EN 1536:2004. Pe parcursul betonrii se vor efectua urmtoarele determinri: - la fiecare 20 mc de b eton pus n oper, se preleveaz probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare i se determin rezistena betonului conform SR EN 12390; - pentru fiecare pilot trebuie s se intocmeasc o curb de betonare din care s rezulte consumul de beton pe lungimea p ilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vo r lua msuri n consecinta. Controlul calitafii dup executie Controlul calitatii pilo iilor forati dup execuie cuprinde: - verificarea pozitjei n plan i a inclinrii; 106
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - controlul calitatii betonului; - verificarea corpului pilotului. 8.6.2. Piloi d e etansare Piloii de etansare vor fi executati din beton simplu avnd clasa de beto n C6/7.5. Diametrul lor este de 400600 mm i lungimea identic cu cea a pilotilor de rezistenta. Tehnologia de execute va fi aceeai cu a piloilor de rezistenta, doar c nu vor fi armai. Controlul calitatii dup execute Controlul calitatii piloilor forai dup execute cuprinde: - verificarea poziiei n plan i a inclinrii; - controlul calita tii betonului; - verificarea corpului pilotului. 8.7. LUCRARI DE EPUISMENT Avnd n vedere c nivelul final de excavare se poate situa sub nivelul apei subterane sunt necesare lucrri speciale de epuisment. Pentru aceasta este necesar respectar ea prevederilor si prescriptiilor in vigoare privind lucrrile de epuisment. Lucrri le de epuizare ale apei din incint vor respecta fazele tehnologice de realizare a excavaiilor i infrastructurii prezentate la punctul 8.4.1. -Faze tehnologice. 8.8. LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE Pe perioada de realizare a lucrrilor aferente incintei i infrastructurii imobilulu i, pn la atingerea cotei 0.00 m a constructiei, pentru a cunoate comportarea incinte i de lucru i a construciilor invecinate acestea vor fi monitorizate n timp. Activit atea de monitorizare are n vedere urmrirea comportrii cldirilor invecinate, a pereilo r de sprijin ai incintei i a variaiei nivelului apei subterane n amplasament, att n i nteriorul incintei, ct si n exteriorul acesteia. Monitorizarea va fi avut n vedere d e ctre beneficiar care o va incredina unor unitati specializate. 8.8.1. Monitoriza rea constuctiilor invecinate Pentru cldirile aflate la diferite distane de incint, va fi realizat o instrumentare prin care s poat fi evidentiate eventualele tasri i re spectiv, deschideri sau evoluii ale fisurilor sau rosturilor, dac exist. n acest sen s se prevede: - pentru urmrirea tasrilor se vor monta minim doi reperi topografici pe fiecare din imobilele invecinate, pe faadele dinspre incint; toleranta msurtoril or va fi de 1 mm; - pentru eventuala deschidere a rosturilor i fisurilor, dac exis t, se vor monta reperi de sticl pe ipsos; - se vor face observatii vizuale pentru a constata aparitia eventualelor fisuri; - n cazul existenei sau aparitiei unor fi suri n interiorul imobilelor, se vor monta reperi i se vor face msurtori. Deformaiile rezultate prin msurtori vor fi comparate cu cele prevzute n Normativul NP 112-04. pentru urmrirea tasrilor terenului din spatele peretelui de sustinere se vor mont a reperi topografici (intre perete i construciile invecinate); toleranta msurtorilor va fi de l mm. 107
8.8.2. Monitorizarea pereilor incintei de lucru Pereii de sprijinire a incintei, c onstituiti din piloti forai vor fi urmriti din punct de vedere al asigurrii etansei tatii ca i din punct de vedere al deformator. Pereii vor fi monitorizatj prin obse rvaii vizuale pe msura dezgolirii si curatarii lor, iar posibilele defecte, la ros turi sau ca integritate a betonului, vor fi semnalate de urgent pentru a fi reme diate inc din faza de excavatie. Pentru urmrirea deplasrilor pereilor incintei, se v or monta reperi topografici astfel: - pentru tasarea ecranului vor fi montai mini m 2 reperi topografici pe fiecare latur a incintei, la partea superioar, pe grinda de solidarizare; - pentru deplasrile la partea superioar a ecranului: vor fi folo sii reperii montati pentru urmrirea tasrilor; - pentru urmrirea de detaliu (n adncime) a deplasrilor orizontale (deformaiilor) peretilor de sustjnere se vor efectua msurt ori inclinometrice. Pentru aceasta vor fi prevzute tuburi speciale ce vor fi fixa te de carcasele de armtur i vor fi introduse n piloti inc de la turnarea acestora. Se va prevedea minim 1 tub pe fiecare latur a incintei. 8.8.3. Urmrirea nivelului ap ei subterane Pe toat perioada activitatii de epuisment n incint vor fi urmrite zilni c debitele pompate i evacuate, fcndu-se inregistrrile necesare, avertizndu-se imediat eventualele antrenri de pri solide. Vor fi obtinute informatii privind variatja ni velului apei n zona de lucru i vor putea fi luate msurile necesare de coborre a aces tuia pentru a nu afecta negativ lucrrile executate, prin punerea acestora sub pre siune. De asemenea, n situaiile ce pot apare ca urmare a unor precipitatji importa nte va fi controlat apa colectat si evacuat, urmrindu-se ca scurgerea s se produc fr renri de material. n cazul aparitiei de particule solide cantitatea acestora va fi msurat. 8.8.4. Frecvena msurtorilor Activitatea de monitorizare a cldirilor invecinat e va incepe o dat cu demararea primelor lucrri n amplasament. Msurtorile de tasri afer ente construciilor, incintei si de nivel a apei subterane vor fi executate sptmnal p e perioada de execute a excavatiei, pn la turnarea radierului si apoi lunar pn la te rminarea infrastructurii i atingerea cotei 0.00 m a construciei noi. Msurtorile incli nometrice se vor realiza n etapele principale de excavatie i de realizare a infras tructurii. Rezultatele vor fi prezentate beneficiarului i proiectantului n termen de 24 ore. Valorile de referinta vor fi considerate cele corespunztoare inceperii msurtorilor. Dac se observ o tendinta de cretere continu a deplasrilor, lucrrile vor intrerupte i vor fi luate msurile care se impun. 8.9. MSURI DE SECURITATE SI PROTECTIE A MUNCII Executantul va respecta intocmai legislatia n vigoare privind securitatea si prot ectia muncii. 108
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 8.10. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie piloti Executie lucrari de sprijinire incinta Lucrari de epuisment Acti vitate de monitorizare incinta si constructii invecinate Intocmit : Arh. Catalin Minea 109
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA 110
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 9. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE DULGHERIE 9.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tampl arie structurale pentru acoperisuri , pentru pardoselile din lemn , placari cu l ambriuri . Lucrarile pentru tamplarie pentru acoperis sunt necesare atat in cons tructiile noi cat si in cele de reabilitare, in timp ce cele pentru pardoseli di n lemn doar in lucrarile de reparatii in cladirile monumente istorice. Pentru ta mpalria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura: - Tamplarie din lemn Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecani ce si portante. 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. 2. Indicativ NP 019-1997 C 36-1986 Titlu Ghid pentru calculul la stri limi t a elementelor structurale din lemn ndrumtor privind utilizarea n constructii a plci lor din lemn si a plcilor din fibre de lemn Instructiuni tehnice pentru prevenire a si combaterea buretelui de cas la materiale lemnoase folosite n constructii Norm ativ privind proiectarea constructiilor din lemn Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 65 /N/28.08.1996 I.C.C.P.D.C. 47/10.12.1986 I.C.C.P.D.C. 23/27.06.1986 M.T.C.T. 303 /16.09.2003 Revizuire NP 005-1996 C 361979 nlocuiesc 3. C 46-1986 4. NP 005-2003 Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii 9.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE 9.3.1. Materiale Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale: a) Elemente structurale din lemn Capriorii - piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai m are panta , care sustin elementele secundare ale acoperisului ( sipci , astereal a ); se executa din rigle de lemn care reazema pe pane ;distanta uzuala intre ca priori este de 0,7 - 1,2 m ; Panele sunt piese din lemn , rezemate pe popi , dis puse longitudinal cladirii ; distantele uzale intere pane sunt de 2,0 - 3,5 m ; deschiderea panei este intre 3,0 - 5,0 m ; innadirea panelor se face in dreptul popilor; Cosoroabele - sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cl adirii , pe care sprijina capriorii ; se ancoreaza din loc in loc de centurile z idurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice ; 111
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau incli nat ; popii reazema pe zidurile portante transversale sau longitudinale prin int ermediul unor talpi ; la partea superioara popii sustin panele ; in mod current , sectiunile popilor au diametrul de 12 - 16 mm ; Clestii sunt elemente orizonta le din lemn care solidarizeaza popii intre ei in sectiune transversala formand i mpreuna cu acestia un cadru indeformabil ; clestii se amplasaaza sub pane si se prind de capriori si pane cu buloane sau cuie ; in dreptul prinderii popii rotun zi se tesesc in vederea asigurarii unor suprafete plane de contact cu clestii ; sectiunea uzuala pentru clesti este de 2,8 x 15 cm ; Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund ) sau din lemn ecarisat ( cand po pii sunt din lemn ecarisat ), care realizeaza contravantuirea longitudinala a sa rpantei si care preiau incarcarile orizontale ; in mod current contrafisele au d iametrul de 10 - 12 cm ; Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi ,clesti si capriorii din dreptul clestilor ; distanta optima dintre scaune este de 3 - 5 m; Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . Pentru realizare a sarpantelor scolilor se vor respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse. Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din le mn .Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din le mn conform standardelor in vigoare b) Sipci, panori, placi pentru acoperis Placi din lemn din esenta tare pentru pardoseli lamba si uluc; Panouri din lemn din e senta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis; Structura lucarna; Sageac; Placarea partii de dedesupt a acoperisului; Sipci pentru fixarea tiglelor si tablelor din metal. Panouri pentru placarea peretilor interiori cu lamba si uluc; Scari, mana curen ta, balustrade din lemn (in cladirile istorice); Placi de protectie pentru peret ii interiori din lemn masiv; Glafuri interioare pentru usi din lemn, placa aglom erata acoperita cu rasina din melamina sau marmura artificiala (Werzalit sau sim ilar aprobate); c) Mobile incorporata Panouri din lemn masiv, placa aglomerata a coperita cu rasina din melamina si placaj pentru dulapuri, dulapuri etc. conform planselor. Table; Masti de protectie din lemn pentru calorifere. d) Accesorii C uie si suruburi, Bolturi, piulite si saibe; Placi pentru insurubare si talpi; An core din otel; Adezivi; Protectii impotriva ciupercilor; Produse de ignifugare. e) Echipamente Macarale; Elevatoare si trolii. 112
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 9.3.2. Livrare, Manipulare si Depozitare Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice ori ce tratament industrial. Cheresteaua se va depozita in stive, la distanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie,si sa fie permisa o bu na circulatie a aerului intre straturile de cherestea. Cheresteaua de calitati d iferite se vor marca si depozita diferit. Elementele pre-asamblate (cum ar fi fe rme prinse in cuie sau grinzi grele din lemn laminat) vor fi depozitate astfel i ncat sa se asigure accesul usor cu macarele, elevatoare, trolii si alte masini d e ridicare. Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant putern ic. Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, ev itand orice deteriorari in timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplari ei (sertare, usi etc.) se vor fixa pentru a evita deschiderea accidentala. Supra fetele expuse se vor proteja impotriva zgarieturilor. Panourile pentru placare t rebuie sa fie transportate in invelisuri de plastic si legate, pentru a evita or ice deteriorare. Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier, bin e protejata de intemperii . Orice material inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie. Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct c u umiditatea din atmosfera. Elementele din lemn care se folosesc la realizarea s arpantelor trebuie sa fie uscate , fara fisuri si crapaturi vizilbile 9.3.3. Pre dari Inainte de inceperea lucrarilor, Contractorul va furniza plansele de excuti e si mostre de materiale pentru a fi aprobate de Diriginte. Tamplaria facuta pe comanda var fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea. 9.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ. 9.4.1. Tamplarie neprelucrata Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concord anta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aproba rea Proiectantului si Investitorului. Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitu dinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi. Elementele din lemn cu i mbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntu lui cel mai mare. Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum es te proiectat. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structura le altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantu lui. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor. Pentru a lte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o buc ata pe aceeasi deschidere. La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe ju matate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite. 9.4.2. Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn a) Generalitati Calitatea tam plariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor s i constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. 113
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi In locul placilor aglomerate, este de preferat sa se foloseasca articole din lem n solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se p ot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. Se vor evita finis aje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva. b) Scari din lemn Toate elementele scarilor din lemn se vor face din lemn de esenta tare masi v conform proiectului tehnic sau, in cazul in care se repara, conform conditiilo r existente. c) Tamplarie si mobila incorporata Pentru tamplaria din lemn in sco li, nu se vor folosi panouri din fibra cu densitate medie cu placare cu vopsea p entru ca nu sunt suficient de robuste si durabile, se vor folosi placi aglomerat e cu placare din rasini de melamina (Formica, Resopal sau similar aprobate) sau lemn masiv (furniruit sau lacuit). Feroneria, deasemenea, va fi de calitate inst itutionala. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este posibi l. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu capacitatea de i ncarcare adecvata pentru scopul propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu tre buie sa aiba bariere, dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tra gerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru tragerea sertarelor j oase). Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnui t si usor de gasit in Romania. Se va folosi doar feronerie care a fost disponibi la pentru mult timp si care se asteapta sa fie disponibila si in viitor. Panouri le din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezel ii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminata sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de pr otectie. Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a s e mentine uscate, de afi curatate, si usor de deteriorat. Se prefera lavoarele p rinse de perete fara panouri. Un panou in partea opusa sau langa lavoar sunt opo rtune pentru a asigura loc pentru carti, genti si pachete cand se foloseste lavo arul. Panourile vor fi prinse adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri). d) Montarea tablelor pe p erete Tablele sunt confectionate din lemn cu rama din lemn de esenta tare (steja r lacuit) si o placa pentru creta in partea inferioara. Vopseaua neagra sau verd e (vezi salile de clasa existente) va fi mata sau lac din rasina alchidica fara luciu fabricat pentru a se folosi la table. Randamentul vopselei va fi garantat pentru cel putin 10 ani. Tablele se vor fixa direct cu suruburi din otel in gaur ile din perete, suficiente pentru a face fata incarcaturii. Tablele vor fi cat m ai mari posibil, dar dimensiunile minime vor fi de 2,10 m latime si de 1,20 m in altime. e) Lambriuri Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20m inaltime, cu sipci profilate in p artea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor ave a suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupt a a aerului in aspatiul gol intre perete si lambriu. f) Masti protectie pentru c alorifere Mastile protectie se vor executa din: Rame din lemn de esenta tare cu grilaj vertical din lemn. Alternativ se pot folosi panouri OSB acoperite cu rasi na din melamina (cum ar fi Werzalit sau similar aprobate) (ca pentru glafurile p entru ferestre de mai jos). Fixarea panourilor verticale vor fi mobile pentru in tretinerea caloriferelor. Console metalice reglabile (console telescopice) se po t folosi pentru a sustine in acelasi timp glafurile de la ferestre. Panourile vo r avea o distanta minima de 15 cm fata de podea si va permite circulatia aerului in jurul radiatorului. Panoul va avea o distanta pe orizontala fata de calorife r de minim 5cm. Rama din lemn va fi suficient de robusta si nu se va deforma sub
influenta caldurii. g) Placi pentru glafuri interioare de ferestre Vor fi facut e din: 114
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Lemn masiv (lacuit); PAL melaminat ; OSB acoperit cu rasina din melamina (Werzal it "Linea" sau "Exclusiv"). Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fer eastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebu ie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pent ru condens de 25mm latime si 5mm adancime. Se vor evita puntile termice si infil tratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin m asuri adecvate. Sunt posibile metode variate de montare: Cand se lipeste pe part ea superioara a tampalriei masive sau pe beton, spatiul dintre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente, spuma sau placa). Ca adez iv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare. Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel gal vanizat, daca o banda veriticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestrei. In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si ram a ferestrei, rostul trebuie etansat cu mastic. Daca consola glafului este mai ma re de 10cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarci na verticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatar ea ferestrelor). Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri placi , marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentie deoasebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile. 9.5. CONTROLUL CALITATII 9.5.1. Tamplarie masiva Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi us cate si tratate impotriva ciupercilor. Fabricarea tuturor elementelor din lemn s e va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu: Contin utul maxim de umiditate max.19%; Clasa III de calitate standard pentru elementel e din lemn in concordanta cu NP 005-2003 pentru orice sortiment; Originea cheres telei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, ca nd se foloseste cherestea importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fi abila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pent ru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru r eimpadurire si/sau taiere selectiva). Placi pentru acoperis Placile din lemn pen tru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a m embranei hidroizolatoare. Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de ce ntura ultimului inel, pentru a: Pentru a rezista la cel putin de 1,6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc; Sa fie in concordanta cu cerintele pr oducatorului pentru sistemul de acoperis. Tratamente de conservare Elementele di n lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86. Aceste conservari se vor face in concord anta cu normele romanesti de sanatate si siguranta. 115
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Conservarea pentru panourile din lemn care trebuie tratate structurile pentru ac operis care probabil vor intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisu lui si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de acoperis. Creozotul, pentaclorofenal, nafenatul din cupru si quino linate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoper isuri. Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare. ELEMENTE D E FINISAJE DIN LEMN Originea lemnului pentru tamplarie Vezi cherestea pentru tam plarie masiva. Continutul de umiditate Elementele individuale vor avea un contin ut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15 ( 2) % doar daca nu este stabi lit altfel. Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un apar at electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va d etermina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centru elementelor . Placajul Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebui e sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636 -2 in conditii de umiditate. Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR EN 636-3. Abateri admisibile Abaterile dimensiunilor , in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebui sa fie cuprins e in urmatoarele limite: - pentru lungimi > 500 mm : 0,1 % - pentru lungimi < 50 0 mm : - pentru latimi > 200 mm : - pentru latimi < 200 mm : - pentru grosimi : Deformari Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare. Forma dreptungh iulara Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii. b) Bombare Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare. c) Indoi re Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % di n lungime la livrare. Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare. Daca produsele se vor monta doar prin lipi re, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, i ndoirea nu va depasi 0,5 % din lungime. d) Margini drepte Pentru lungimi mai mic i de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm. Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm. a) 0,5 mm 0,2 % 0,2 mm 0,2 mm 116
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi e) Prelucrare Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn mas iv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii excep tand frecarea usora. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare. Duritate si uzura In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura confrom prENV 136 96. Valorile necesare pentru duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vo r fi mentionate in proiectele tehnice. Forta mecanica In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile, dulapurile, rafturile pentru carti din lemn), si daca grosimea materialelor livrate nu este in conform itate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de le mn se pot testa in concordanta cu: SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn, SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn. Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari Calitatea admisa pentru cherestea conf orm SR EN 942 Element Clasa Er Finisaj transparent Margine Partea orizontala a scari i Partea verticala Coloana a unei J30 scari in spirala Mana J10 curenta Balustrada Protectie J30 J40 J30 J 10 2 mm/m 2 mm/m 20 mm/m Nu se permite 4 pe metru J30 J10 J 942 Finisaj Opac J40 J30 Contractie Abatere a texturii lemnului Imbinare coada de randunica Nu se permite 20 mm/m 2 mm/m 20 mm/m 20 mm/m 4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent Se permite, daca este laminat N u se permite 4 pe metru, daca este laminat J30 Folosirea aldehidei formice Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de mat erial DOAR la mobilIier si dispozitivele de prindere , daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform SR EN 7172). 117
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca material ul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborato r. Contractorul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare. Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: - Se verific a daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a f ixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic; Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi; Se fixeaza cosoroabele aticului; Se fixeaza elementele de baz a ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimu l etaj; Se monteaza popii; Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind sc oabe, cuie, bolturi; Se monteaza si imbina panele; Se monteaza toate elementele de ridigizare ale structurii acoperisului. Dupa montarea astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate. 9. 6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Verificari inainte de inceperea executiei Trebuie sa verifice : Existenta proced urilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utiliza t ( sa nu aiba fisuri , sa nu fie degradat ); Incheierea lucrarii executate ante rior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul niv el); Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie; Trasarea pozitiei talpilor popilor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greut atea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii; Existenta scoabelor p entru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel; Coresponde nta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului; Veri ficari in timpul executiei lucrarilor de arpanta Trebuie sa verifice: Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de cali tate; Respectarea proiectului si a detaliilor de executie; Fixarea rigida a talp ilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate ; Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura; Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor ; Daca la innadirea popilor si a c lestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plan e de contact; Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau bulo ane; Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verific e: Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; Existent a agrementelor tehnice; 118
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor , distanta dintre elemente, aspectul visual al elementelor de sarpan ta; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucr ari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare 9.7. IGNIFUGAREA TAMPLARIEI STRUCTURALE Definitii, generalitati Conform Normativului de siguranta la foc - P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii . LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul elementul isi pierde ca pacitatea de rezistenta la foc intr- un incendiu standard ; CC = Clasa de combus tibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc; Clasificari Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la fo c in 2 grupe: A . Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degrad eaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza: Clasa C1 : neinfl amabile; Clasa C2 : dificil inflamabile; Clasa C3 : mediu inflamabile; Clasa C4 : usor inflamabile; B . Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc stru ctura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea compor tarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate redu ce viteza de propagare a incendiului. Aceasta substanta actioneaza prin: formare a unui strat absorbant al gazelor inflamabile; formarea unei bariere pentru flac ari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil; Procede ul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste i gnifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifu ge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe supr afata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar i i confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de tim p. Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate , de societati certificate pentru acest tip de lucrari , iar in perioada desfasurarii acestei activitati s e vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in ve derea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv . Ignifugarea si antisep tizarea elementelor din lemn Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de c onstructii combustibile, este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic. Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii. Producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai pro duse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne, si sa obtina aviz ul Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele no i sau modificari ale caracteristicilor produselor existente. Dupa tratarea cu pr oduse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuar e. 119
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si a lte masuri de protectie contra incendiilor. Lucrarile de ignifugare vor fi execu tate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a ins tructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare, consu m specific sa.). Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de incercare eliberate de laborato are autorizate. La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice bu letinele de incercare si asigurarea conditiilor de eficienta ; ele vor fi anexat e la Cartea constructiei. 9.8. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII Verificari inainte de inceperea ignifugar ii Trebuie sa se verifice: atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executa nte emis de Inspectoratul general al Pompierilor; atestatul persoanelor care sup ravegheaza executia lucrarilor; existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare; existenta certificatelor de calitate si a agrementelor te hnice pentru produsele folosite; existenta fisei tehnice a produsului respective ; terminarea operatiunii anterioare; pregatirea suprafetei in conformitate cu ce rintele specificate in fisa tehnica a produsului; existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii; Verificari in timpul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: - daca este respectata procedura tehnica de executie; daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia; - daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuare a acestei lucrari; - daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incerca rea lor in laboratoare specializate conform SR 652; - trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm; tratarea epruvetelor se face prin procede ul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza; - daca epruvetele au fost bin e ambalate, sigilate si stampilate de executant si beneficiar, iar etichetarea l or trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii: a) denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare; b) denumirea materialului ignifugat; c) den umirea produsului ignifug si consumul specific realizat; d) data aplicarii; e) m odul de aplicare; f) denumirea executantului; - aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare. Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: - uniformitatea stratului de material ignifug aplicat; realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea proc esului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: a) denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului; b) numarul lotului de produs ignifug; c) numarul certificatului de calitate al produsului ignifug; 120
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi d) numarul avizului de expeditie al materialului; e) modul de aplicare al produs ului; f) tipul materialului protejat; g) consumul specific; h) numarul straturil or aplicate; i) data aplicarii produsului; j) data efectuarii probelor; La recep tia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epru vetele supuse incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat. 9.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie si montaj elemnente de acoperis din lemn sarpante - executie si monta j elemente din lemn - scari - executie placari cu lambriuri - executie tratament e antifugice si antiseptice la elementele din lemn - executie tratamente de igni fugare elemente lemn. Intocmit : Arh. Catalin Minea 121
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 10. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZIDARIE 10.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidar ie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. 10.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ MP 007-1999 Titlu Metodologie de investi gare a zidriilor vechi Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 48/N/02.08.1999 I.C.C.P.D.C. 71/10.06.1982 M.L.P.A.T. 21/N/11.07.1994 I.C.C.P.D.C. 127/02.11.1982 C.S.E.A.L 1 8/13.01.1971 I.C.C.P.D.C. 92/08.11.1983 P104-1978 C 17-1978 C 14-1978 nlocuieste 2. C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrril e de zidrie Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidrie din beton cu agregat e grele BZG290x240x88 mm Instructiuni tehnice privind compozitia sI prepararea m ortarelor de zidrie sI tencuial Normativ pentru executarea constructiilor din pano uri mari Instructiuni tehnice pentru proiectarea sI executarea peretilor si acop erisurilor din elemente din beton celular autoclavizat Instructiuni tehnice priv ind proiectarea executarea si receptionarea peretilor desprtitori din panouri pre fabricate pe baz de produse lemnoase ndrumtor tehnic pentru realizarea sI utilizare a la peretii desprtitori a panourilor de perete demontabili de lemn Instructiuni tehnice pentru alctuirea sI executarea peretilor din plci ondulate din azbociment Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor 3. C 14/1-1994 4. C 17-1982 5. P 42-1971 6. P 104-1983 7. P 113-1981
I.C.C.P.D.C. 130/30.10.1981 8. P 113/1-1994 M.L.P.A.T. 18/N/07.07. 1994 9. C 116-1982 I.C.C.P.D.C. 92/19.08.1982 I.C.C.P.D.C. C 1161976 10. C 193-1979 122
din piatr brut 11. C 197-1989 Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor ti ocolice la etansarea rosturilor n constructii Norme tehnice pentru proiectarea sI executarea panourilor monostrat din betoane usoare cu adaosuri de cenus sI spuma nti, pentru hale parter ndrumtor tehnic pentru executarea panourilor mari prefabri cate neportante din blocuri ceramice cu goluri Ghid de proiectare si executie pe ntru prinderea elastic a peretilor de compartimentare de structura de rezistent NO RMATIVE CONEXE 15. GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice, acr ilice i siliconice la etanarea rosturilor n construcii (revizuire i completare instru ciune tehnic C 197-89) Ghid pentru ntreinerea, repararea i etanarea construciilor subt rane pentru Metroul Bucureti Ghid privind execuia lucrrilor de stopare a igrasiei p ereilor construciilor, cu membrane izolatoare rigide 64/19.04.1979 I.C.C.P.D.C. 5/10.01.1989 I.C.C.P.D.C. 51/27.11.1987 C 197-1979 12. C 226-1987 NP 45-1986 13. C 235-1991 M.L.P.A.T. 15/N/4.12.1991 14. GP 053-2000 M.L.P.A.T. 258/N/2.11.2000 M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002 16. GEx 0062002 GE 045-2002 M.L.P.T.L. 1716/17.10.2002 M.L.P.T.L. 1447/03.10.2002 17. Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P. D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii 10.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DE POZITARE 10.3.1. Materiale: SR EN 771 Specificaii ale elementelor pentru zidrie. P2 - 85 No rmativul pentru alctuirea, calculul i executarea structurilor de zidrie. STAS 10109
/1 - 82 tatea I. l 13 din 1+2 din 123
Proiectarea i execiia lucrrilor de zidrie. Se vor folosi crmizi numai de cali Lungimea de suprapunere i aranjarea zidriei va fi de n concordan cu capitolu P2 - 85. Calitatea crmizilor trebuie s n conformitate cu datele din tabelul P2 - 85.
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor f i numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. b) C aramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de te racota mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80 sau similar aprobat. d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau simil ar aprobat; e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform A STM C 129 sau similar aprobat; f) Blocuri din BCA cu dimensiunile 200X250X400 co nform P 104-1983; g) Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fa ra goluri; h) Caramizi refractare pentru cosuri de fum; i) Elemente ceramice pen tru conducte de ventilatie verticale; j) Armaturi din OB 37 si PC 52 0 = 8 - 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 89; k) Armaturi din ST NB 0 = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 91; l) Mortare si betoane conform marcilor din proiect; m) Adezivi pentru blocuri ce lulare de zidarie din beton. 10.3.2. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materia lelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Investitorului, s pre aprobare, urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline sau Blocuri Pline di n Beton; b) Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blo curi de teracota; c) Blocuri cu goluri din beton; d) Blocuri din BCA; e) Caramiz i refarctare; f) Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. 10.3.3. Spec ificatii pentru mortare Generalii Mortarul va respecta: C17 - 82 Instruciuni tehni ce privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial P2 - 85, Tabelul 2. Marca mortarului: M 50Z Materiale A) Liani: var hidratat conform STAS 3201 - Var hidratat i pulbere pentru construcii var past conform STAS 146 - Var pentru constr ucii B) Agregate Nisipul natural de carier sau de ru poate fi parial nlocuit cu: nisi p provenit din concasarea rocilor naturale; Aceste nisipuri trebuie s ndeplineasc c ondiiile tehnice din normele in vigoare. Proporia n care se vor utiliza n amestecul de mortar va avea un coninut de cel puin 50% nisip natural. C) Armturi Armturile tre buie s fie n conformitate cu STAS 438/1 - 89 i 438/2 - 91. Betonul trebuie s fie cel puin tip C8/10. D) Apa 124
Se va utiliza apa de la reeaua de alimentaie n cazul utilizrii altei surse, apa treb uie s corespund condiiilor SR EN 1008:2003. E) Ciment conform specificaiilor de la c apitolul - Betoane. F) Aditivi 1. Plastificani n cazul mortarelor de ciment se poa te utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer "Disanul". 2. Acceleratori de ntr ire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de ntrire pentru mortare de zidrie, de ciment i ciment var de marc 50 sau mai mari, la lucrrile executate pe ti mp friguros. Compoziia mortarelor de zidrie Dozajele uzuale pentru mortarele de zi drie pe baz de var i ciment care pot fi utilizate fr ncercri preliminare n cazul folo ii nisipurilor naturale sunt speficate n tabelul urmtor: (conform SR EN 12620) Mar ca Tipul Materiale pentru 1 mc mortar mortarului mortarului Ciment Var hidratat var Var past sau (mc) (kg) i notaia lam de carbid F 25 (kg) M 30 (kg) past sau lam de carbid (mc) (kg) M 50 Z Ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600 Mortare pentru perei din elemente armate: Mortar de poz din ciment i nisip (1:3 pri n volume) i apa p a realizarea unui mortar de consisten vrtoas (determinat cu conul etalon); Mortar pen tru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment i nisip (1: 3 pri n volume) i ap pn la realizarea unui mortar de consisten fluid (determinat cu conul etalon). Prepa area mortarelor: Prepararea mortarelor pe baz de ciment i var hidratat se face num ai prin proceduri mecanice, asigurndu-se umtoarele condiii: dozarea grosimetric a co mponentelor solide ale mortarului cu tolerane de 2% pentru liani i 3% pentru agrega te; amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet. Controlul calitii mor arelor: Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidrie i tencuial se va face c onform metodelor prescrise n SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zida rie". Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform no rmativelor in vigoare. Mortar de ciment si mortar de ciment cu var In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate se ismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA p entru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se folosest e cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 - 82. Prepararre a mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele condit ii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omo genizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se ve rifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie". Mortare sau adezivi spec iali pentru blocurile din BCA. Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu spe cificatile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blo curi de compartimentare din gips. 125
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe ori zontala si verticala a blocurilor de compartimentare. 10.3.4. Verificarea calita tii materialelor Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii execut iei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecar e data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1 - 82; SR EN 771. b) Calitatea panouril or ceramice cu goluri orizontale; c) Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri; d) Calitatea blocurilor din BCA ; e) Calitatea caramizilor refractare; f ) Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; g ) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie; h) Compozitia, con sitenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform STAS 10109/1 82 si Normativul C 140 - 79. i) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 89,91. 10.3.5. Livrare, Manipulare, Depozitare Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramiz i/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin c aietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati sufi ciente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Arm aturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Ma terialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau mag azii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mort arelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. 10.4. . EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE 10.4.1. Zidaria de umplutura si portanta Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri: caramizi din argila ar sa cu sau fara goluri; blocuri de teracota mari cu goluri; blocuri cu gauri din beton; Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ: blocuri din BCA, tip YTONG, HEBEL sau simila r aprobate. 10.4.2. Caramizi din argila si blocuri din beton Cand se folosesc caramizi stand ard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensi uni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul va r-ciment M 50Z. 126
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a o btine valoarea R necesara de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm p olistiren extrudat) pe mbele parti. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m 2K. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladiri le monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. Pentru obtinerea u nei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale, vertica le si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasa ndu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Ro sturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive p e inaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se fac a pe minim % caramida in lungul zidului si pe % caramida/blocul per grosimea lui . Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Orizontalitatea rindur ilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zida riei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trep te, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi , intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramiz i se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa con tinuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele ara tate in Normativul P 2 - 85 figurile 58 - 63. Teserile se vor face avand grija s a se obtina legatura de cel putin % caramida. Taierea caramizilor/blocurilor nec esare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu aju torul mustatilor de otel beton 0 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe 0 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Norm ativ P 2 - 85 figura 65). Potiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golu rilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria pl ina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora c onform Normativ P 2 - 85, figura 64b, cu bare 0 8 mm. Inainte de executarea zida riei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structu ra va fi umplut complet cu mortat M 100 Z. Protectia barelor de ancorare se va r ealiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlu crarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificati ile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, a rmatura orizontala din OB 37 2 x 0 6mm de 100 cm lungime. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor lega te de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se v or inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime. Gheremel ele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o b aie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. 10.4.3. Pereti despartitori din zidarie 127
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in caz ul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosim e sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o cl asa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolati ei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri c eramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaz a la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanar ea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe direc tia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali pr in tesere si ancorare cu bare de otel OB 370 8/60 cm in rosturile orizontale. Sp orirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face i n trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativu lui P 2 - 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele struct urale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timpla rie (Normativ P 2 - 85, pct. 13.1.8). Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta. Verificarea calitatii zid ariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul exe cutiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbal e de lucrari ascunse. 10.4.4. Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de v entilatie se va executa din: caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verti cale numai calitatea "A" si marca 100; din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 - 11 cm) iar gol urile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realiz area legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale s i verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folo sind mortat M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau cr apaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghen elor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consem nate in procese-verbale. 10.4.5. Cosurile de fum Cosurile de zidarie vor fi din: caramizi pline din argila presata tencuite in interior si exterior cu captuseal a interioara din inox sau interioara din ceramica; caramizi refractare cu captus eala interioara din inox sau ceramica sau un sistem Schiedel (blocuri de beton u soare prefabricate cu tuburi ceramice interioare cu termo-izolatie rezistenta la foc. Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si n ormal nu trebuie puse pe peretii exteriori, decat daca se pune o izolatie suplim entara in exterior. Cand se afla in legatura directa cu alte zidarii, cosurile d e fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica, astfel in cat sa permita dilatari si contractii termale. 10.4.6. Executarea lucrarilor pe timp friguros 128
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Norma tivului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 - 84 ". 10.4.7. Executarea lucrarilor de reparatii ale zidariilor. Exista doua catego rii de reparatii ale zidariilor . In functie de gradul de degradare se va stabil i tipul de interventie , care va fi descrisa in proiect .
Reteserea zidriei se decoperteaz tencuiala existent se desface zidria existent n zona avariat se curt suprafaa de contact a zidriei existente se vopsete suprafaa de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet se instaleaz zidria nou asigurndu-se eserea cu cea existent Repararea prin injectare cu mortar se decoperteaz tencuiala existent s e curt suprafaa peretelui prin frecare cu perii de srm se sufl cu aer comprimat i se s al cu jet de ap se aplic pe ambele fee ale peretelui, n zonele unde se va injecta, un strat de mortar de 3-4 cm concomitent, se introduc n fisuri tuuri (PVC) cu diametr ul de 8mm, la intervale de cca. 1m. Se astup tuurile. se ateapt ntrirea mortarului se efectueaz injectarea cu mortar fluid M50 cu a utorul pompelor (p<3atm). Se incepe de jos n sus, tinnd desfacut stutul prin care se injecteaz i cel imediat urmtor. Cnd mortarul refuleaz pe la tuul de sus, se nchide l de jos, prin care s-a fcut injectarea i se desface urmtorul. Operaiunea se repet pe tot traseul fisurii. 10.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivel e), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea: a) Verificarea elementelor ge ometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c) Inventarierea tuturor procevelor-verbale de lucrari ascunse. d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.) Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul si/sau Dirigintele lucrarii va decide demolarea si refacer ea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul d e sarcini. 10.5.1. Verificarea inainte de inceperea zidariei Verificarea proiect ului si a detaliilor de executie; Verificarea etapelor executate anterior ( PV r eceptie structura realizata anterior); Verificarea trasarii zidariei. 10.5.2. Ve rificarea in timpul executiei zidariei Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele component: o caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fa ra praf, fara impuritati; o mortarul - se verifica respectarea retetei din proie ct, precum si consistenta fiecarei sarje; 129
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi o gheremelele - respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie imp otriva umiditatii; Pe parcursul executiei zidariei se va verifica: o daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului; o c alitatea materialelor in momentul punerii in opera; o daca se respecta proiectul tehnic; o se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; o daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; o daca se rea lizeaza teserea rosturilor; o daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; o daca se monteaza gheremele in locurile indicate; o daca se realizeaza planeit atea suprafetelor. 10.5.3. Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie Se vor efectua urmatoarel e verificari: o aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa d e 1/4. o daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. o daca s-a u intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie cal itativa, corespunzatoare acestei etape. 10.5.4. Abateri admise (devieri de la co tele din planuri) Grosimea zidurilor: pereti din caramida: 4 - 10mm. pereti din BCA: 5 - 10mm. Marimea golurilor: pentru ziduri din caramizi: 10mm pentru ziduri din BCA: 20mm. Planeitatea suprafetelor: pentru ziduri portante: 3mm/m pentru z iduri neportante: 5mm/m Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: pentru ziduri portante: 3mm/m pentru ziduri neportante: 5mm/m a) b) c) d) 10.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de executie zidarie - lucrari de reparatii fisuri la zidarie Intocmit : Arh. Catalin Minea 130
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 11. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TENCUIELI 11.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencu ieli. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuir e si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencui eli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) Dupa pozitia lor in constru ctii: Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau t avane; Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc. b) Dupa natura suprafetei p e care se aplica: Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, pla nsee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat v izibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zida rie de piatra (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton ar mat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piat ra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vi zibil); Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton arma t turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuieli le pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil). Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false, care mascheaza intra dosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilo r cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibi l. c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul pr in zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencu ieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezi t in stare bruta; se intrebuinteaza la inerior in depozite, in pivnite, subsolur i etc. Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cla dirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe sura fetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Tencuieli sclivisite Stratul vi zibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de cim ent in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exm plu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii inca perilor care sunt udati sau spalati cu apa. Tencuieli gletuite Stratul vizibil s e executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bin e netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la i nterior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calita te superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea d e ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Ten cuieli decorative Care la randul lor se impart in: Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prel ucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este pe rfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardat e) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); Tencuieli decorati ve stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropes c manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din cime nt, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. 131
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara . Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale special e (terasit, dolomit, marmura etc.) Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste colorate, prepar ate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet (E 150 sau similar ), ipsos etc. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor i n care se folosesc si prescriptiilor din proiect. Tencuieli subiri Aplicarea tenc uielilor subiri se face numai dup uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub form de stropi. Pe parcursul executrii l ucrrilor de tencuire se va urmri ca n corpurile mari (la faade), tencuielile s se exe cute cu aceeai arj de material pentru a nu se produce diferene de nuan suprtoare. Apl rea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dup controlul i pregtirea prealabil a suprafeelor suport. Tencuielile interioare se vor executa naintea celo r exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrrile se vor executa cu asigura rea condiiilor de temperatur i umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrrilor, n special n cazul tencuielilor exterioare: condiii de iarn: tmin = +10C; condiii de va r: t = +10C + +30C; umiditate 65% Controlul calitii stratului suport i pregtirea acest ia Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: uscarea n limite care s nu afecteze calitatea lucrrilor ulterioare; limitarea tasrilor pentru a se evita fisurrile i desprinderile ulterioa re ale materialului. 11.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ NE 001-1996 Titlu Normativ privind execu tarea tencuielilor umede groase si subtiri Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 23/N/03. 04.1996 nlocuieste C 18-1983 C 3-1976 Caiet VII-IX 2. C 4-1977 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Instructiuni tehnice pentru exec utarea placajelor din faiant majolic si plci ceramice smltuite CESAROM Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plci emailate sau melaminate d in fibre de lemn I.C.C.P.D.C. 131/05.09.1977 I.C.C.P.D.C. 55/20.12.1986 C 6-1975 3. C 6-1986 4. C 70-1986
I.C.C.P.D.C. 54/20.12.1986 C 70-1970 132
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 5. C 202-1980 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plci de argil ars Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din plci de faiant majolic si plc i ceramice smltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cldirilor civile Ghid de proie ctare si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cldiri I.C.C.P.D.C. 101/18.11.1980 I.C.C.P.D.C. 7/11.05.1986 6. C 223-1986 7. GT 041-2002 M.L.P.T.L. 1575/15.10.2002 M.L.P.T.L. 604/21.04.2003 C 2021980 8. GP 073-2002 Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P. D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii 11.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DE POZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate Nisip ul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit di n concasarea rocilor naturale nisip de mare Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila . Aditivi Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifia nt. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe tim p friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in pr oportie de 3% fata de masa cimentului. Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor
, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%. 133
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi etalon. Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistent a pana la 8cm la careul Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "t inci" de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosi te la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterio r. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioade la maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt: La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (m arca M50T) fara intarzietor, pana la 1 0ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. 11.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a ver ificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoar e normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in l ucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracterist icile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare): Pentru sprit: o aplicarea mecaniz ata a mortarelor 12 cm; o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; Aplicarea pe bloc urile b.c.a. 14-15 cm. o Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5 -7 cm; o Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm. o Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm. 11.4.1. Operatiuni prega titoare Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuieli lor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebu ie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; t erminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioaraar putea provocadeteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate supraf etele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sar cini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, ia r suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; verfic area executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sa u a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de ins talatii tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: gherm ele praznuri suporti metalici, coltari; 11.4.2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit 134
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (st alpisori) cu o latime de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafe tele verticale sau orizontale la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in aba terile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 11.4.3. Executia amorsarii Suprafetele de b eton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa care se vor amors a cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de ca ramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mort ar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var, nisip); Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoa sa si aspra la pipait. 11.4.4. Executia stratului de baza Grundul in grosime 5-2 0 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 ore d e la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de carami da. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte caldu ros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului: Aplicarea organiz ata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superi oara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor exe cuta de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul pr evazut. "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zid arie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in p iesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasa re, (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe supra fete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm. Gros si se va exec uta dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscat a suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. 11.4.5. Executarea st ratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozi tia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervala de tim p, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. Grosimea tinciulu i la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nis ip de 0-1 mm. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchidere a porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se v a realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos. 135
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel put in 15 zile de la executia zidariei. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. Toate marg inile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau act elor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. In cazul executiei tenc uielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor lua masu rile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea lucrarilor p e timp friguros" indicativ C 16-79. 11.4.6. Sisteme de fatada agrementate Tencui ala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport d iferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din s istem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare et c. Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea; Starat de ten cuiala, texturat; Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi cerami ce (in principal pentru socluri). 11.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si reception ate de Investitor si Proiectant conform prevederilor contractulae pentru verific area si receptionarea lucrarilor ascunse. Inainte de executariea tencuielilor, C ontractorul va obtine acordul Proiectantului privind tehnologia de executie, uti lizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. Contractorul si Proiectantul vor veri fica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt apl icate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vo r prezenta Investitorului si Proiectantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verif icarea: o rezistentei mortarului; 2 o numarului de straturi aplicate si grosimil or respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m ; o aderenta la suport si in tre straturi; o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu buc ata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lu crari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor . Verficarea aspectelor tencuielilorse va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande si iesinde. Suprefetele tencuite terbuie sa fie uniforme sa n u aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, sp aletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotu nde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz. Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentr u colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si a cte de vandalism. 136
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoper ite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un drep tar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia p rin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanir e cu un ciocan de lemn; un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si n ecesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. 11.5.1. Verificarea inainte de inceperea tencuielilor existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instal atii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse); daca suprafetele suport sunt corespunzatoare; daca materialele componente ale mo rtarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calit ate. 11.5.2. Verificarea in timpul executarii tencuielilor se respecta reteta d mortar prevazuta in proiect; daca se respecta timpii intermediar de uscare a st raturilor individuale; daca se respecta grosimea stratului de mortar; daca se re specta procedura tehnica de executie; se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; adere nta cu stratul support este corespunzatoare. 11.5.3. Verificarea la terminarea tencuielilor verificare vizuala a calitatii lu crarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; P roiectantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca p rocesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietu l de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilo , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare; ve rificare a planeitatii suprafetelor tencuite; verificarea grosimii straturilor d e mortar; 11.5.4. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor 137
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite 2 2 Umflaturi, ciupituri, Maxim 3cm la fiecare m . Nu se admit denivelari, fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in s patele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins urme vizibile de repa rati locale Zgrunturi mari (pana la 3 Maxim 2 la m2. Nu se admit. mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale planeitatii Nu se verifica suprafetelor tencuite pe orice dir ectie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime). Abateri la verticala a tencuielilor peretilor. Tencuieli gletuite Nu se admit Nu se admit. Max. 2 neregularitati/m2 in Max. 2 orice directie, avand neregularitati/m2 in ad ancimea pana la 2 mm. orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm . Max. cele admise pentru Pana la 1 mm / m si max. 3 Pana la 1 mm / m si element e suport. mm pe toeta inaltimea max. 2 mm pe toeta incaperii. inaltimea incaperi i. Pana la 1 mm / m si max. 3 Pana la 1 mm / m si mm de element. max. 2 mm pe to ata inaltimea sau lungimea elementului. Abaterile de la verticala si Max. cele admise pt. orzontala a muchiilor Suportul elementelor. intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafturil e ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul. Abaterile de raza la suprafete N u se verifica. curbe. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm. 11.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie tencuieli interioare si gleturi - executie tencuieli exterioare Intoc mit: Arh. Catalin Minea 138
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 12. CAIET DE SARCINI - LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE 12.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compa rtimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. 12.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor m etalice - specificatii si metode de testare BS EN 10143:1993 Otel galvanizat pri n tratament la cald EN ISO 140-3:1995 Acustica - Masurarea izolatiei fonice in c ladiri si la elementele cladirii - Partea a 3 : masuratori de laborator pentru i zolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi EN ISO 1409:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatoril or de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate) EN ISO 9001: 2000 EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Asigurarea Calitatii Ghid de instalare pent ru placi de compartimentare usoare modulare 12.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 12.3.1. Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si plci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cun oscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, ), care se montea za pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea sc heletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Plcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monte aza intre Plci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile ob iectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de m etal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si Plci din gips caton se folosesc in mod normal in a menajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se v or utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mar i. 139
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de st raturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proie ctant tinand in planse si in programele de finisare cont de recomandarile Produc atorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rez istenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa Peretii din gips carton re zistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifi ca (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri: Placi din g ips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fon ica specifica; Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a sche letului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de com partimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in f unctie de caz. Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material nec ombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentar e in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi p laci de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartim entare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plci. Rata de absorbtie Rw a sunet ului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile d e finisare. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placi le din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele pereti lor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare. Placile din gips carton fixa te (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla ta mplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Palcile din gips carbon de pe profi lele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladi rilor monumente istorice, care au tratament pentru fatada care nu permit aplicar ea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda se se fol oseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca support, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie e gala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi pa nouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Pla comur sau similar aprobate). Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pen tru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul s traturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pent ru Incendiu. 12.3.2. Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele sus pendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijin ita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care - in majoritatea cazurilor - este suspendat de intradosul unei placi din
140
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane. In c azul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri P ROMAT sau similar aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan. 12.3.3. Materiale Pentru toate materialele mentionate i n acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Contractorul va furniza mostre de materiale Proiectantului pentru aprobarea acestora. Pereti din gips carton s i placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt: Plci uscate de gips -carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Plcile pot fi: o Plci normale; o Placi iz olante fonice; o Plci rezistente la umiditate de culoare verde; o Plci antifoc de culoare rosie; structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; o profiluri din tabla zincata de 2 m m grosime pentru realizarea golurilor; o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe pere te etc.; o elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc. alte accesorii metalice: o suruburi autofiletante si piulite cu filet; o surubu ri cu diblu din plastic; o conexpanduri; o console pentru montare. Alte material e: chit, banda adeziva; Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 2 5mm; Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosim e 10 - 15 cm; Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilo r exteriori); Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz . Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara um ezeala sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimens iuni. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false Principalele materiale folosite sunt: Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm; Structura suport a tav anului este facuta din: o Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; o Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si per etelui; o Profile din tabla zincata pentru structura; o Profile perimetrale; o S isteme de suspendare; o Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc. Fiting-uri metalice: o Suruburi si piulite cu filet; o Piese de legatura la intersectia profilelor; o Piese de legatura intre profile; o Console universale . 141
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 12.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE 12.4.1. Compartimentari uscate a. Compartimentari din gips - carton Etape de exe cutie: Montare banda de etansare autoadeziva; Montarea profilelor de tabla de oel -Zn; Montarea Plcilor de gips - carton; Finisarea peretilor; Montare banda auto-a deziva: Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se mont eaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin struc tura peretilor. Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Se monteaza mai intai pro filele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin intermediul dibl urilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelo r portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele, prin prinderea cu sur uburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese spec iale de legatura. Montarea placilor de gips - carton. Montarea Plcilor nu poate i ncepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta. Plcile se fixeaza cu surubu ri autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat de placa sau d e 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmatoru l. Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiil e interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala prin fixar e cu cleme metalice pe profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profil e pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea trase elor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips - carton a celei de a doua fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa ast fel incat rosturile plcilor pe cele doua fete sa fie decalate; Finisarea peretilo r Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se presea za pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta. Toata suprafata se pregat este prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbina re. b. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune ( HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celul ozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte. Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici : Caracteristica Densitate Metoda de incercare STAS 5886-68 U.M. Kg/mc Nivel de referina 1400 142
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Grosime SR ISO 4593:1998 Variatia dimensionala STAS 10681-85, pct 3.1. cu umidit ate Rezistenta la rupere SR EN ISO 527 - 1:2000 prin tractiune Rezistenta la rup ere SR ISO 178 :1998 prin incovoiere Modul SR ISO 178 :1998 elasticitate la inco voiere Rezistenta la lovituri STAS 10681 - 85, pct 3.2. cu bila Rezistenta la zg ariere Rezistenta la zgariere mm % N/mmp N/mmp N/mmp 10 - long: 0,505; - transv: 0,830; > 80 > 100 > 1000 Fara modificari Fara zgarieturi Clasa de clasa C1 combustibilitate Rezistenta in medii Fara modificari chimice P lacile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si si suruburi de prin dere, conform instructiunilor producatorului. 12.4.2. Tavane suspendate din gips -carton Etapele lucrarii: Montarea structurii metalice; Realizarea instalatiilor ; Montarea Plcilor de gips - carton; Montarea tuturor celorlalte elemente, de cat re celelalte specialitati; Finisarea suprafetelor. Montarea structurii metalice suspendate: Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminat a. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tir anti (cum ar fi Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixe aza cu piese speciale la fiecare intersectie. Profilele perimetrale reprezinta s uportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Executia instalatiilor (de cat re celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc. Lucr ari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Co nducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc. Montarea placilor de gips carton: La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficie nt de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spa tiual dintre tavane. Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celela lte specialitati): Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru iesirirele de urgenta etc.; Mecanice: difuzor de a er, admisii de aer etc.; Finisarea suprafetelor: Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc. 143
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 12.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE 12.5.1. Verificarea la livrare Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de calitate si de conformitate. Se va f ace si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarel e abateri : a) Dimensiuni: Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm; b) Aspect: P lacile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete. Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul p lacii, lungime, latime, grosime. 12.5.2. Verificarea inaintea inceperii lucraril or Se vor verifica urmatoarele: daca trasarea este conform proiectului; daca ope ratiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pent ru lucrarea anterioara); daca materialele componente plci, profile respecta cerin tele indicate (existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformi tate, a agrementelor tehnice); daca depozitarea materialelor in santier este cor espunzatoare; daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de comparti mentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor; 12.5.3. Verifi cari in timpul executiei Trebuie verificat: daca este respectata procedura tehni ca de executie proprie constructorului; daca se respecta proiectul tehnic; daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o distanta de 60 cm intre ele; daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavan ele false sau alte structuri existente; daca profilele tavanelor sunt perfect dr epte, in numar suficient si instalate le inaltimea corecta, deviatiile admise fi ind de 3 mm; Pentru peretii despartitori: daca dupa fixarea primei fete de gipscarton, peretele este suficient de stabil si daca dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil; daca pentru comut atoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrar ilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW; daca placarea celei de-a doua fet e se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii; cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a inceput pla carea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a f ie decalate; pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a per etelui sunt decalate, pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati re zistenta la foc; 12.5.4. Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea lucra rilor se verifica: verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor execu tati; 144
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false; daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari a scunse si de receptie calitativa; daca peretii/tavanele realizate indeplinesc ce rintele proiectului; 12.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie compartimentari usoare din gips carton (normale, rezistente la apa, r ezistente la foc) - executie placari uscate cu structura si panouri gips carton. - executie tavane false cu placi gips carton. Intocmit : Arh. Catalin Minea 145
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 13. CAIET DE SARCINI - TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE 13.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, pano uri metalice liniare. 13.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei foni ce din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupr a trecerilor BS EN 20-354 Absorbtie fonica EN ISO 140: Part 3 Acustica - Masurar ea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3: masurator i de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN IS O 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Tes t de necombustibilitate EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a ma terialelor de constructie Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pe ntru tavane false (vezi AMF, HunterDouglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii 13.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DE POZITARE 13.3.1. Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru m ontare Descriere a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabi le complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sist em cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: n eteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata. Sitemul v a fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. b) Placile vor avea margini drepte sa u tagulare pe toate partile si vo fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: 600 x 1600mm 146
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm c) Profilele metalice vizib ile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile pri ncipale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, br atari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabric a pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu am plificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor as tfel de fiting-uri. f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru m ontare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. g) Nu tre buie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica (in special in salile de clasa, vezi garfi cul pentru finisaje al Proiectantului), se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de abso rbtie fonica as a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite: cel p utin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) si 0,75 pe ntru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz. Clasa de combustie Pentru clasa d e combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile Proiectan tului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescriptiile din manualul de montare al Producatorului. Limite de folosire T avanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in inca peri umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece a u tendinta de a se indoi sub influenta aburilor. 13.3.2. Sisteme de tavane false metalice liniare Descriere Aceste sisteme, sunt alcatuite din placi metalice li niare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de su spendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant i n graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de a bsorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot av ea imbinari inguste (de exemplu Armstrong "Siteme de Legatura") sau imbinari lat e (de exemplu Armstrong "Sisteme de Contrast"), asa numitele tavane lamerale cu profile negre din plastic pentru imbinare. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in ext erior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h). 13.3.3. Materiale Tavane cu suport modular Principalele material e care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: fibra miner ala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati a custice specifice; 147
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; fibra minerala texcurata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; Fibra minerala micro-perforat a sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare; Alte elemente pentru tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificaril e de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale (PROMATECT sau simil ar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan. Placile din gips carton rezistente l a foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pe ntru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pere ti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti. Structu ra suport pentru tavane este facuta din: o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vop site in alb; o Carlige reglabile din otel galvanizat; o Elemente de fixare si an corare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; o Fiting-uri metalice; o S uruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale spec ificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentr u oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: Placi neperforate sau perf orate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 200 mm; Placi neperforat e din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 150 mm, folosite la tavane l amelare; Alte elemente de tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri ver ticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendi u; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 5 cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect. Structura supo rt a tavanelor este facuta din: o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; o Profile negre din plastic (pent ru imbinarea placilor lamelare); o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052 mm grosime; o Profile perimetrale in forma de C si profi le perimetrale pentru prindere; o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; o Fiting-uri metalice; o Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice. 13.3.4. Demontarea Toate panourile de tavan si sistemele de su stinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia loca la acolo unde este necesara. 13.3.5. Rezistenta la foc 148
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limita ta' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false tr ebuie sa aiba "Clasa A ca suprafata de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Ro manesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specifi catiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavan e false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se te steaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor fal se trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de construc tie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asiguran du-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza efic acitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile din tre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material reziste nt la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si /sau Standarde Romanesti importante. 13.3.6. Bariere in spatiile goale Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sis temele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialel e de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale tr ebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate margini le si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer. 13.3.7. Durabilitate Durata de viata a componentelor principale Componentele pr imare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica deca t garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat cura tire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. a) Panouri si placi de tavan. b) Sistem de suspendare. c) Goluri de vizitare. Durat a de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de f ixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor sec undare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intret inerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizual a sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fa ra a demonta progresiv tavanele false 149
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi .Livrare si depozitare Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu s e zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitari i. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditat e sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiu ni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor. 13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE Faze de lucru: Montarea structurii metalice de suspendare; Executarea Instalatii lor (de alte specialitati); Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; M ontarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). 13.4.1. Tavane false cu suport modular Montarea structurilor metalice de suspend are: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabi le suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt mont ate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imb inarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate l a diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati) : Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. Lucrari mecanice: tevi si c onducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor de tavan si a pr ofilelor metalice: Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pent ru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): Electric itate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare etc.; Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nem odulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului. Marcarea trebui e facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate di n placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie ase zate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de r anduri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se com promita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele f alse pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru co rpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda t oate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de mon tare si cele din proiect. 13.4.2. Sisteme de tavane metalice liniare Montarea st ructurilor metalice pentru suspendare: 150
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capet ele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate s e aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; In cazul imbinarilor mari: prof ilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare. 13.4.3. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si material elor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebu ie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si compon entele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructi i etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtin uta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelu l trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lu crarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizit are, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate. 13.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE 13.5.1. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Inainte de executarea lucrar ilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascic ul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verifica ta vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii. Trebuie verificate urmatoarele: D aca marcarea este facuta conform proiectului; Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate lucrar ile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de ase zarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. Daca materialele component e, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista ce rtificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?); Daca mate rialele au fost depozitate corect; Daca procedura tehnica de executare a lucrari lor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Contractor; Tavanel e false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite con solidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals: amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar. 151
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza de viari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interacti oneaza. Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispoziti vele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplase ze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavan ele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendi u). Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fi ting- urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente d e prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru reviz uire si aprobare de catre Beneficiar. 13.5.2. Verificarea in timpul executiei lu crarilor Trebuie verificate urmatoarele: Daca se respecta procedura tehnica de e xcutie a Contractorului; Daca se respecte proiectul tehnic; Daca inaltimea la ca re se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu a lte structuri existente; Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi ni vel si fixate cu suficiente carlige; Tavanele false trebuie sa fie executate ast fel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriora rea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispo zitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformare a datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vop sire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panour ilor pline; Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare f ara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Ca ietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modific ari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exterioru l cladirii. Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii a le apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ven tilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. Umezeal a care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deforma ri ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fo nic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimenta re, pereti portanti). Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate mar ginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte eleme nte pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel . Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul s i trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: a) atenuare fonica d e la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. b) absorbtia sunetului: EN 20-354. c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3 13.5.3. Verificarea dupa finalizare l ucrarilor Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate: 152
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; Daca s-a into mit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; Tav anele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice imp use, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de sarcini suportului. Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la stfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispoziti ve de constructie. Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor c are rezulta din vibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izol atie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. Tavan ele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. Tavanele si goluile de vi zitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatar ea. Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. S istemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la f iting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond pro venit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor. 13.5.4. Abateri admise Rigiditate: deformarea maxima permisa a de schizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fi e mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500mm (= spatiul ma x. dintre carlige). Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante p entru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toa te sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerant elor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de S arcini. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie devi ata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. O rice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinier ile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1 000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priv este nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component p osibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panou ri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu tre buie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala. 13.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de executie tavane false modulare, din panouri metalice liniare Intocmit : Arh. Catalin Minea 153
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA, MOZAIC PREFABRICAT , PLACARI CERAMICE , PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE ( HPL ) 14.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilo r de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor c u mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide. 14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. STAS 233 - 80 Plci din faianta pentru placarea peretilor i nteriori STAS 9110 - 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de v erificare a calitatii 14.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, DEPOZITARE, MA NIPULARE
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pa rdoselilor si placari cu faianta sunt: Placi portelanate (mate) inclusiv ornamen tele speciale din placa; Placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoar e); Plci ceramice smaltuite; piatra naturala; caramida aparenta ; adeziv sau mort ar; ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra; distantieri; chit uri pentru rosturi; Toate materialele trebuie sa aib certificate de calitate, dec laratie de conformitate i procesul verbal de recepie pe santier. Depozitarea se fa ce n locuri nchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depoz ita n ncperi cu umiditate (constant) redus. n general, livrarea placajelor se face n c tii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grij pentru a se evita sp argerea lor. 14.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.. Pe timp friguros s-a r putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare. 154
Montarea tocurilor la ferestre i cptuelile la ui se face dup efectuarea placajelor as tfel ca pervazurile i cptuelile s acopere rostul dintre toc si peretele placat. Apli carea plcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite din ainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe vertical i 2mm/m pe ori zontal, eventualele neregulariti neputnd depi 2mm/m. Plcile de faianta se aplic pe su faa pregtit numai la nivelul priului de ciment, grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei plci, respectnd trasarea pentru placarea fcuta cu dreptarul pe orizontal / vertical i cu nivela cu bul de aer. Dup montarea a 3-4 rnduri de plci se va verifica planeitate a peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, plcile se vor cura de mortar prin frecarea cu o crp umezit. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la nceperea apli crii placajului i se va executa cu chit de rost cu burete i cu paclu de plastic. Dup o or de la rostuire se terge suprafaa placajului cu crp umezit cu ap. Placarea cu piat a a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau i noxidabile. 14.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE 14.5.1. Verificarea inainte de incepere lucrarilor Existenta procedurii tehnice de execuie pentru lucrri de placaje n documentaia contractorului; Existena procesului verbal de recepie pentru stratul suport; Terminarea lucrrilor destinate a proteja lucrrile de placaje (nvelitori, planee) sau a cror execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (evi pentru instalaii); Existena certificatelor de calitate pentr u materiale; Existena agrementelor tehnice pentru produse i procedee noi; Calitate a materialelor ce se vor utiliza prin examinri vizuale; 14.5.2. Verificarea in ti mpul executiei lucrarilor Respectarea procedurii tehnice de execuie; Respectarea detaliilor de montaj; Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in pro iect; Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; Asigurare a unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; Prelevarea de pr obe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; Grosimile si numarul s traturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp; Unifo rmitatea si continuitatea rosturilor; 14.5.3. Verificari la sfarsitul lucrarilor Existenta procesului verbal de recept ie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari raman intotde auna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrrai. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor. Se vor face acel easi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex. 1 m2 la fieca re 5m2; Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventu ale deficiente care depasesc abaterile admisibile; 14.5.4. Abateri admise 155
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Placaje exterioare a) Placaje din piatra naturala; Denivelarea relativ a plcilor l a suprafeele lefuite sau lustruite: din roci vulcanice: 0,5mm n sens orizontal i 1mm n sens vertical; din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp. Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefu ite sau lustruite: din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizonta la se admite max. 1mm la o placa. din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din l ungimea totala a rostului si max. 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele sle fuite sau lustruite: din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. b) Placaje din Plci ceramice smaltuite; Devierea de la planeitate a Plcilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm. Devierea de la v erticalitate a Plcilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm. Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa. S tirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 cracpaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm . c) Placaje din caramida aparenta. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la verticalitate: nu se admit. Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile apar ente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.Placaje di n faianta si piatra Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei plac ajului: 2mm Devierea rosturilor dintre Plcile placajului: 1mm/placa. Stirbituri s au lipsa de glazura la muchiile plcilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4m mp. Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit. Pete pe suprafata placajului: n u se admit. Latimea rosturilor dintre plci: perfect uniform. Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardoselilor vezi capitolul Lucrari Placari Pardoseli. 14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie placaje ceramice la pereti si pardoseli - executie placari cu piatra - executie placari cu mosaic prefabricat - executie placari cu placi decorative de inalta presiune (HPL) Intocmit : Arh. Catalin Minea 156
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 15. CAIET DE SARCINI TAPETE PVC 15.1. GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la lipirea invelitorilor PVC pe pereti . Invelitorile PVC pentru pereti, fiind lucrari destinate de regula a ramane viz ibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata orici nd, chiar dupa terminarea intregului obiect si, in consecinta, nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse, ci numai pentru fazele de lucrar i. 15.2. MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, comp letate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Invelitorile PV C pentru pereti vor fi eterogene, se vor prezenta sub forma de rulouri, cu latim ea de 2 metri, vor respecta prevederile SR EN 259 si vor avea urmatoarele caract eristici: -Grosime totala (SR EN 428), min. 0,90 mm -Grosime strat uzura (SR EN 429), min. 0,10 mm -Clasificare utilizare (SR EN 259) utilizare foarte intensa ( heavy dutty) -Stabilitate dimensionala (SR EN 434) -lungime, max. 0,70 mm -latim e, max. 0,25 mm -Ondulatii in urma expunerii la caldura (SR EN 434), max. 0,80 % -Rezistenta la bacterii si ciuperci (SR EN ISO 846) sanitarizat, nu favorizeaza dezvoltarea -Clasa de foc (SR EN 13501-1) B-s2, d0 -Culoarea aleasa de proiecta nt in conformitate cu paletarul de culori pus la dispozitie de antreprenor/ofert ant. Lipirea invelitorii PVC se va face cu un adeziv specializat folosind eventu alul grund indicat de producatorul adezivului, pentru lipire pe glet/superglet d e ipsos. 15.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Tapete in rulouri. Tapete de utilizare intensa SR EN 259 15.4. MONTAJUL Orice lucrare de lipire invelitori PVC pe pereti va fi inceputa numai dupa verif icarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se inregistre aza conform prevederilor capitolelor respective. Invelitorile PVC pentru pereti implica - fie folosirea profilelor pentru pasuirea trecerii de la grosimea plint ei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui pentru care antreprenorul/ofert ant va include acest profil in oferta sa de material 157
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie in oferta sa de manopera. Inv elitorile PVC pentru pereti implica, deasemenea - fie fie montarea unui profil d e inchidere, plastic, semi-rigid, eventual constituit dintr-o baza si o suprastr uctura, profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic); Costul profilului (baza si suprastructura) si a adezivului vor fi incluse de ant reprenor/ofertant in costul materialelor - fie executarea pasuirea trecerii de l a grosimea invelitorii PVC (min.0,9mm) si pana la cota peretelui executata cu ma sa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant va include aceas ta operatie in oferta sa de manopera. Deoarece invelitorile PVC pentru pereti im plica sudarea/etansarea la rece a imbinarilor dintre fasiile de invelitoare PVC, antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie, in oferta de manopera, prec um si materialele pentru sudura/etansare, in oferta sa de material. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de exe cutie prevazuta in prescriptiile tehnice, pregatirea suprafetei suport conform i ndicatiilor producatorilor, utilizarea tipului mortarului indicat in proiect, pr ecum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, pr ezentul proiect si prescriptiile producatorilor. Elemente plastice de folosit profile pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si p ana la cota peretelui, montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic) - profil de inchidere, plastic, semi-rigid, eventual constituit dintr-o baza si o suprastructura, profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (ne oprenic) Culoarea profilelor, in cazul utilizarii lor, va fi stabilita de proiectant func tie de paletarul de culori pus la dispozitie de antreprenor/ofertant. Prevederi pentru executie Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol, este necesar a s e verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: - necesare ex ecutarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol - destinate proteja rii lucrarilor prevazute in prezentul capitol - a caror executie ulterioara ar p utea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. 158
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Executia poate incepe numai daca, in prealabil, conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite, dupa cum urmeaza: - au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile pr ezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare - au fost corect t ransportate si depozitate. Montajul invelitorilor PVC pentru pereti se va face d upa montarea covoarelor PVC antiderapante si luand toate masurile de protejare a acestora. Materialul se va monta conform croiului elaborat de antreprenor/ofert ant si accept de proiectant. Montajul va incepe cu lipirea, perimetrala, a profi lului de pasuire, de-asupra plintei executate din covor PVC antiderapant, lipire care se va face cu adeziv de contact (neoprenic). In cazul in care nu se vor fo losi astfel de profile, atunci, in prima etapa se va face pasuirea (cu glet de c iment alb) a plintei din covor PVC, pana la cota peretelui. Dupa montarea profil ului de pasuire, se va monta, tot perimetral, la inaltimea de 2m, baza profilulu i de inchidere, respectiv insasi profilul de inchidere, daca acesta este munocom ponent, , daca va fi folosit. Lipirea invelitorii PVC pe verticala, se va face c u petrecere, peste profilul de pasuire, pe plinta realizata din covor PVC antide rapant cu aproximativ 30mm. Dupa lipirea invelitorii PVC se vor suda la rece / e tansa toate rosturile dintre fasiile acesteia, folosindu-se solutia speciala de etansare furnizat de antreprenor/ofertant si aplicata dupa lipirea in prealabil, peste rost, a unei benzi autoadezive din hartie, care se dezlipeste dupa uscare a etansarii. Dupa lipirea invelitorii PVC pe pereti se va monta suprastructura p rofilului de inchidere, daca se foloseste acesta. Montarea suprastructurii se va face pe un pat din silicon sanitar si prin clipsare. Pe parcursul executarii lu crarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazu ta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii m aterialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescripti ile normativelor in vigoare. Se va verifica respectarea conditiile de mediu, spe cificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucr arilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Se vor avea in ved ere si eventualele masuri suplimentare, ulterioare pentru protejarea lucrarilor 15.5. RECEPTIA CALITATIVA Principalele verificari de calitate sunt: - aspectul si starea generala - croiul conform detaliilor stabilite de proiectant - acuratetea sudurilor - racordarile invelitorii cu plinta. . 15.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de montare tapet PVC Intocmit : Arh. Catalin Minea 159
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 16. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII 16.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugra veli si vopsitorii. 16.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. Indicativ Titlu Normativ pentru executarea lucrrilor d e zugrveli si vopsitorii Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea paste i Gipac" Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom , Veparom Vepatim si a vopselelor strop Ordin de aprobare I.G.S.C. 44/23.02.1976 I.C.C.P.D.C. 74/17.06.1977 I.C.C.P.D.C. 35/3.11. 1989 Inlocuieste 1. C 3-1976 C 3/61 C 66-70 C 96-70 C 124-72 C 143-72 Legenda I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivar e in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii 16.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Principalele materiale sunt: vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica; chitu ri, grunduri, ipsos. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsito riilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozi tarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeal a. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, am balajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditi ile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperatura de depoz itare sa fie cuprinsa intre 7 - 20C. 160
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 16.4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
16.4.1. Pregatirea suprafetelor Suprafete gletuite si tencuite - Suprafeele de te ncuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi i fisu ri. Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceea tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor. Toate fisurile i neregularitile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spcluiesc cu past de ac eeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituire: preparat n volu me (2 pri ipsos la 1 parte ap) n cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se prepar p ipsos-var, 1 parte 1 i 1 parte lpate de var folosit n cel mult 20 minute de la prep arare. Dup uscare suprafeele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit, pereii de sus n jos, i se cur cu perii sau bidinele curate i uscate. Suprafete de lemn Inainte de in ceperea lucarilor de vopsire tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate degradrile acolo unde este cazul, din transport sau montaj; Vopsitorul verific i corecteaz sup rafeele de lemn astfel ca nodurile s fie tiate, cuiele ngropate i bine curate. Umidita ea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul electric tip "H omette" sau similar. Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichela te sau lcuite din fabricaie, vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ul ei. Suprafete metalice Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, gro simi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu per ia de srm, spacluri de oel, hrtie sticlat sau soluii decapante (feruginol etc.). Petel e de grsime se terg de grsime cu solveni, exclusiv petrol lampant i benzin auto. Tmpl metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de ulei. 16.4.2. Executia lucrarilor Generalitati Zugrveli i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la temperatura ae rului, n mediu ambiant, de cel puin +5oC.; n cazul zugrvelilor, regim de temperatur c e se va ine n tot timpul execuiei lucrrilor i cel puin 5 ore pentru zugrveli i 15 zil entru vopsitorii, dup executarea lor. Finisajele lucarilor exterioare de vopsitor ii nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la nce tarea ploii i nici pe timp de vnt puternic sau ari mare. nainte de nceperea lucrrilor zugrveli i vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica dac suprafeele s uportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite i 8% suprafeele gletuite. n cond iii de umiditate a aerului de pn la 60% i temperatura +15-20oC, acestea se obin n 30 z ile de la tencuire i 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verific cu aparatul "Hy gromette" sau similar. Se poate verifica umiditatea i cu o soluie feolftalein 1%, c e se aplic cu pensula pe o suprafa mic, dac se coloreaz n violet sau roz, stratul resp ctiv are umiditate mai mare de 3%. Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i supr afaa care se vopsete nu trebuie s fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensrii va porilor. 161
Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi numai pe baz de confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitil or vopselelor n limitele standardelor i normelor de fabricaie. Zugraveala cu var Su prafetele peretilor si plafoanele din caldirile monumente istorice, subsoluri si incaperile tehnice pot fi zugravite cu var. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind bidineaua sau trafaletul. Varul trebuie aplicat intr-un numar de startu ri suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului. Deoarece varul este caustic, zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru ochi si piele. Cu un litru de var poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat, in functie de netezimea si porozit atea suprafetei. Varul trebuie aplicat in strat subtire. Varul pe suprafetele po roase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati adere nta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Contractorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimentarile. Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli int erioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce. Varul nu treb uie sa fie aplicat pet imp friguros sau cand exista risc de inchet. Varul trebui e protejat impotriva soarelui puternic, in timp ce se usuca. Vopsitorie cu vopse a lavabila n acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile i modul de execuie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletu ite cu glet de ipsos n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la perei i tav . Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaz n urmtoarea ordine: Vopsitoria cu vopse a Vinarom se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite cu glet de ips os; Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaz n urmtoarea ordine; n prealabil se fac e verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafeei acestuia. Pentru preapra rea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de vopsea Vinarom i un volu m egal de ap i se omogenizeaz. Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pen sula lat; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25 oC mai mare. Vopsitoria de Vinarom se realizeaz aplicnd dou straturi de vopsea dilu at cu ap n proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiu ne; nainte de folosire vopseaua se strecoar prin sit cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan de fiecare data cand se intrerup lucrarile. L a reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizat . Pe parcursul executrii lucrri lor se verific n mod special de ctre investitor (dirigintele de lucrare): ndeplinire a condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus; calitatea princip alelor materiale introduse n execuie, conform standardelor i normelor interne de fa bricaie; respectarea prevederilor din proiect i dispoziiilor de antier; corectitudin ea execuiei cu respectarea specificaiilor producatorului de vopsea; Lucrrile execut ate fr respectarea celor menionate n fiecare subcapitol i gsite necorespunztoare se vo reface sau remedia; Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet. Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urm eaza: 162
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelil or si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; verificarea core ctitudinii montarii si functionarii tamplariei; verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime. Ex ecutarea vopsitoriei pentru tamplarie: o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pent ru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul a mbiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilo r si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. 16.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE etc.); Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii i n documentele prezentate de constructor; Certificatele de calitate pentru materi alele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului; Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; PV de recep tie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori , streasini). 16.5.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele: Daca este res pectata procedura tehnica de executie; Utilizarea retetelor si compozitiei amest ecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; Aplicarea m asurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau ingheta rii; Aspectul zugravelilor; Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; Aspectul zugravelilor; Uniformitatea zugravelilor p e intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri); Aderenta zugravelilor int erioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungime a). b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urma toarele: Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa pre zinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat , dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, despr inderi, crapaturi sau fisuri); La vopsitoriile executate pe tamplarie se va veri fica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor , bine chituite si slef uite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, ol ivere) sa nu fie patate cu vopsea; 16.5.1. Verificari inainte de inceperea executiei Se vor verifica urmatoarele: D aca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru str atul suport: glet, tencuieli, beton 163
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara supr apuneri si separatii. 11.5.3.Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pe ntru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli , vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilo r obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul an terior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de deco ratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizi bile parti ale lucrarilor executate. 16.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie zugraveli si vopsitorii Intocmit : Arh. Catalin Minea 164
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 17. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE PARDOSELI 17.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de morta r, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pa rdoseala cu PVC pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatr a si parchet. 17.1.1. Clasificari a) Dupa pozitia lor fata de constructie: pardo seli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile; pardoseli intreioare, aflate in interiorul spatiului construit. b) Dupa continuitatea suprafetei pardoseli c ontinui, turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic, masa de spaclu pe baza de polimeri); pardoseli discontinui , din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mosaic, lemn, polime ri); c) Dupa senzatia cald - rece, cuantificata prin energia disipata la contact ul piciorului neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in: pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil); pardoseli semicalde (mortare polimerice, co vor din mase plastice fara suport textil); pardoseli reci (beton de ciment turna t monolit, mosaic turnat, piatra naturala , placi ceramice portelanate); 17.1.2. Alcatuirea pardoselilor In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele s traturi: a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant - si in cazul in c are exista subsol sau parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pie tris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din le mn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli. b) Str aturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau "sapa uscata" d in placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile st atice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapai auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm Polistiren. c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii (membrane hidroizola toare), pentru a bloca patrunderea apei featrice (membrane impermeabila, in cazu l unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), sis a permita durabilitatea calitatii a st ratului de uzura. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) s i incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bitu minoasa) este necesar inainte de stratul de uzurar. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei (vezi Anexa de la Caietele de Sarcini pentru cladirile respective). d) Stratul de uzura car e trebuie sa asigure: siguranta in utilizare; rezistenta la sarcini statice si d inamice; confortul termic si acustic; clasa de combustibilitate prescrisa; In ac est capitol, doar straturile mentionate la punctele b) si d) sunt specifice. Pen tru a) si c) vezi capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie si de Rea bilitate Termica. 165
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 17.1.3. Abateri admisibile Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu tr ebuie sa depaseasca: - max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata te renului de fundatie; - max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn). 17.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ NP 013-1996 Titlu Ghid privind proiectarea, executia si asigura rea calittii pardoselilor la constructii n care se desfsoar activitti de productie No rmativ privind proiectarea, executia si asigurarea calittii pardoselilor la cldiri civile CAIET I: Prevederi generale CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semic alde CAIET IV: Pardoseli reci Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 68/N/28.08.1996 nlocuieste 2. GP 037/0-1998 M.L.P.A.T. 50/N/17.06.1998 C 351982 3. C 55-1974 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid Instru ctiuni tehnice de aplicare a profilelor aprtor muchie de treapt din PVC Instructiun i tehnice pentru folosirea n constructii a produselor din bazalt topit si recrist alizat Normativ privind criteriile de performant specifice scrilor sl rampelor pen tru circulatia pietonal n constructii I.G.S.C. 157/07.11.1974 I.C.C.P.D.C. 18/19.04.1979 I.C.C.P.D.C. 95/24.09.1978 M. T.C.T. 1994/13.12.2002 C 1741974 4. C 174-1979 5. C 187-1978 6. NP 063-2002
7. GP 089-2003 Ghid privind proiectarea scrilor si rampelor la cldiri M.T.C.T. 1004/10.12.2003 Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I. C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Const ructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii 166
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concorda nta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in construc tii si aferent instalatiilor", C 56/85, capitolul 8 "Pardoseli". 17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MAIPULARE, T RANSPORT Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de par doseala sunt: Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ apa pentru constructii, conform STAS 790-84 Nisip conform STAS 1667 - 76; Ciment Portland, conform SR 388/95; agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; Cim ent alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96; Natural agregates, acc. to STAS 1667 - 76; b) Placi si piatra nat urala piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 - 80; Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand p laci speciale pentru scari; Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistent e la acid pentru laboratoare); Placi mozaicate pentr pardoseli, de dimensiuni mi ci medii, aranjate pe carton; c) Placari sintetice continue pentru pardoseli; Pl acare cu PVC , conform STAS 7915-71; Finisaje pentru salile de sport din PVC spe cial pentru salile de sport. d) Parchet Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14mm, cu lamba si uluce, inc luzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc. e) Borduri Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm); Bordura d in PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala; Bordura lamin ata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia s uperioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87; f) Acesorii Strat Poliureta nic sau din Polistirene izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub pa rchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta; Folie PE ca bariera pentru vapori; Cuie din otel, conform STAS 2111/90; Suruburi si dibluri din plastic pentru per eti; Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76 Spirt alb rafinat tip C, confo rm STAS 44-67 Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 - 84 Acidul oxalic, conform S TAS 4992-68 Oxizi de vopsire - Binder Standards L 17 - Industria Chimica Adeziv "Prenadez 300", sau similar aprobate, conform NTR 2830-75; Adeziv pentru pardose lile din salile de sport, cum ar fi AltroFix 19 sau similar aprobate. a) 167
Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; Finisaj Poliur etanic sau ulei pentru parchet masiv; ceara pentru parchet, "Victoria" sau simil ar aprobate, conform NII 1564 - 69. Panza bituminoasa si mastic bituminos cald s au rece; Palci speciale din metal sau plastic pentru scari; Rosturi de separare din alama in mozaic; Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; Tabl a de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pa rdoseli; g) Echipamente Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lus truit mozaic. Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standa rdelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii . Transp ort si depozitare De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si imp achetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform pr eviziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie ver ificate urmatoarele lucruri: - Transportul pieselor de parchet, a plintelor i bor durilor se va face numai n vehicule curate i acoperite. Piesele de parchet, frizur ile de perete i pervazurile ambalate n pachete i respectiv legturi, se vor depozita n stive n ncperi nchise (pentru a asigura temperatura constant) pardosite cu lemn, fer ite de umezeal i de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de cali tate i dimensiuni. Depozitarea parchetului n subsoluri este interzis. - Transportul pervazurilor se face cu legtura, n vehicule curate i acoperite, se vor depozita n ncp eri nchise. - Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obinuite de transp ort, acoperite, uscate, curate i nchise, sulurile fiind aezate vertical. Depozitare a se face n locuri uscate i acoperite, la temperaturi cuprinse ntre + 5C... +35oC, f erite de aciunea luminii solare directe, n poziie vertical. - Transportul i depozitar ea bidoanelor cu adeziv i diluant se va face cu respectarea dispoziiilor privind t ransportul i depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de exp lozie, cu respectarea normelor de paz contra incendiilor, temperatura de depozita re va fi ntre + 15oC i + 20oC pentru "Prenadez 300. - Poliacetatul de vinil, dispe rsie apoas (aracet) se va depozita n magazii acoperite, la temperatura de + 5o C.. . + 35o C. Dac se vor desface ambalajele i materialul nu se va consuma n ntregime, a cesta trebuie legat (nchis) imediat. Termenul de garanie este de 3 luni de la data fabricaiei. - Piatra de mozaic se va contracta, livrat n saci de 50 Kg, pe sortime nte i culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40 Kg/buc. ). Depozitarea se face n spaii acoperite. - Acidul clorhidric tehnic se va depozit a, transporta i manipula cu respectarea prevderilor n vigoare referitoare la secur itatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face n ambalaje de st icl sau material plastic, care vor fi nchise cu dopuri de sticl sau de plastic. - A mbalajele cu white-spirit se vor depozita n magazii aerisite sau aer liber, ferit e de razele solare. - Acidul oxalic tehnic livrat n butoaie de lemn sau alte amba laje, se vor depozita n magazii uscate. - Cimentul pentru sape, mozaic si si mort ar va fi ferit de aciunea umezelii, ngheului i de amestecul cu corpuri strine, att n t mpul transportului (ce se face n saci), ct i n timpul depozitrii, ce se face pe sortu ri, n magazii sau soproane. Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certi ficate de calitate i se va indica tehnologia de execuie conforme cu fia productorulu i. Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al proc esului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii . 168
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 17.4. EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
17.4.1. Reguli generale In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proie cia pe pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis. Pardoselile vor fi pla e, orizontale i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea dintr-o ncpere n alta. pardoselile care au denivelri i pante prevzute n proiect. Executarea fiecrui strat c omponent al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent i const atarea de catre Dirigintele lucrarii c acesta a fost bine executat. La trecerea d e la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect ntre straturi. 17.4.2. Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (can ale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala. Atunci cn d stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafee suport s fie pregtite prin curarea i splarea lor cu apa de eventualele impuriti sau resturi de tencuial. Curarea se va face cu mturi i erii. Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate a le planeului, adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu morta r de ciment. Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau ndoite. Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului) vor fi acoperii cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru pro tejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii sanitare sau de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate cores punztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i pardo seala. Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), car e trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Com iia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fie care tip de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus pardoseala. 17.4.3. Executia stratului suport Prevederi generale Lucrarile din acest capitol , fiind lucrari care urmeaza a fi acoperite, deci ramanand invizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui ver ificata inaintea executarii pardoselilor finite, deci este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse. Exceptie de la prevederile art.ant. or fac s apele de egalizare ranforsate cu corindon care nu necesita intocmirea de procese verbale de lucrari ascunse. Orice lucrare de prevazuta in acest capitol va fi i nceputa numai dupa verificarea si receptionarea suportului din beton, operatii c are se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respectiv e. Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbi t, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest. Pe parcursul e xecutarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregatirii suprafete i suport conform specificatiilor din prezentul proiect, conform normativelor in vigoare, precum si conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materilalelor care fac obiectul prezentului capitol. 169
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu p revazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. In toa te cazurile, primeaza specificatiile din prezentul proiect. Prevederi pentru mat eriale Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucra rilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al luc rarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiec t, completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Sapele v or fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat1, insacuit, am estecat cu agregate si apa, conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ, per m3 de sapa: liant 200-250kg , agregate 1.6501.850kg si apa 120-1 40litri). Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm. Sa pele vor fi executate aderente pe placa de beton, pentru asigurarea aderentei ap licandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu, un amestec d e liant, latex si apa). Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face con form prescriptiilor producatorului liantului. Sapele rezultate vor avea urmatoar ele caracteristici: Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile (EN 13892), min. 30 N/mm2 Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile (EN 13892), min. 6 N/mm2 Timp us care pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 10 zile Sapele de eg alizare vor fi de grosimea indicata in planse si detalii asigurand si aducerea l a aceeasi cota a diverselor finisaje. Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amestecat cu apa, in proportia indicata de produca torul mortarului. Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813): Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0 N/mm2 Reziste nta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0 N/mm2 2 Aderenta la suport , dupa 2 8 de zile, min. 1,4 N/mm2 Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in conditii normale, max. 48 ore Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii norma le, max. 72 ore Instructiuni, normative, standarde: -C35/1982 Normativ pentru al catuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile acestuia -SR E N 13813 Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape. Caracteristic i si cerinte. Prevederi pentru executie Inainte de inceperea lucrarilor prevazut e in prezentul capitol, este necesar a se verifice daca au fost executate si rec eptionate toate lucrarile: - necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol - destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul ca pitol - a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor pre vazute in prezentul. Executia poate incepe numai daca, in prealabil, conducatoru l tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite, dupa cu m urmeaza: - au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca resp ecta prescriptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoa re - au fost corect transportate si depozitate. 1 2 Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi In coditiile folosirii grundului de a derenta indicat de producatorul mortarului predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare. 170
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capito l, va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, r espectiv cu umidometrul electronic in rest. Suportul trebuie sa fie: - slab sau mediu absorbant, adica absorbtie de apa 2-6% - consistent, curat - plane, confor m tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de beton max. 4 mm la 2 m, respectiv denivelari intre placi alaturate max. 0,5 mm; pentru sape cele de mai jos). Dupa verificarea suportului, acesta va fi desprafuit prin aspirare . Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare, in special la: - executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare - difer enta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje. Pe parcursul executarii lu crarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazu ta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii m aterialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescripti ile normativelor in vigoare. Se va verifica respectarea conditiile de mediu, spe cificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucr arilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Se vor avea in ved ere si eventualele masuri suplimentare, ulterioare pentru protejarea lucrarilor. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.La rec eptia preliminara se va efectua direct de catre comisie aceleasi verificari, cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta. Receptia caIitativa Sapele de egalizare se vor verifica din punct de vedere al respectarii cotelor de turnare . Sapele de egalizare vor fi plane, diferentale de planeitate maxim admise fiind de 2mm/2m, verificarea facandu-se cu dreptareul cu bula de nivel, dar nu mai mu lt de 3mm medii/fiecare spatiu. Sapele de egalizare vor fi compate, fara fisuri, admitandu-se numai fisurile capilare datorate reactiei de hidratare a cimentulu i. Acoperirile autonivelante vor fi plane si netede nu se admit denivelari si ni ci rugozitati. Atat sapele de egalizare cat si acoperirile autonivelante vor fi aderente la suport nu se admit desprinderi sau aderente partiale (sunet neadecva t la ciocanire). 17.4.4. Executia pardoselilor - finisaj Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face conform prevederilor di n capitolele ce urmeaz. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol e refer la condiiile tehnice privind repararea pardoselilor de parchet de lemn de stejar masiv lamba i uluc asezat pe stratul suport facut din brad sau pin. Pardos eli din parchet masiv Parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu tehnolo gia de executare, dimensiunile si grosimea parchetului existent. Exista mai mult e metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de locatia din cladire: La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoa re eficienta sau fara reabilitate termica in pardoseala executata si: a) Fara iz olatie fonica: placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala, care a fost acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila), imbinarile dint re placile de lemn fiind umplute cu mastic bituminos cald sau rece. b) Cu izolat ie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un strat ela stic din Poliuretan (sau Polistiren), de 5mm grosime, imbinarile dintre placile din lemn fiind umplute cu mastic bituminos rece sau 171
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi c) Cu loc gol ventilat: placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fixat e pe placi din beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo- sudabila), locu l gol de sub stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lem n, care au gauri de ventilatie. Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului. In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica. La etajele superioare, stratul din mastic sau me mebrana termo-sudabila se pot inlocui cu un strat din folie polietilena ca barie ra pentru vapori . Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar pri nse in cuie la lambe pe stratul suport din lemn. Lamelele din stejar se pot asez a pe diagonala, cu o bordura de latimea a 4 lamele, sau paralel cu peretii, in f unctie de parchetul existent. Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn S apa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea startului din mastic, memb ranei termo-sudabila, foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardosel ii; Optional: asezarea unui strat poliuretan pe membrana termoizolatoare sau bar iera pentru vapori; In cazul startului suport ventilat: sipcile suport for fi as ezate pe un strat din fibra; Montarea startului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu mastic a locurilor goale. Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata.
Montarea duumelelor oarbe Dusumeaua oarba poate reprezenta stratul suport pentru montarea pardoselilor din parchet la Sali de clase sau la salile de sport . Pe scndurile suport, bine prin se de ap, se va monta duumeaua oarb realizat din scnduri de brad de 15-18 cm lime, 24 grosime i minim 3 m lungime, prin batere cu cuie de fixare de cca 40 mm lungime; se vor bate la o scndur dou cuie n dreptul fiecrei fii, cu captul nfundat, ntre sc duumelei oarbe se va lsa la batere o distan de cca 15 mm aceeai distan se va lsa ntr uri i peretele ncperii, n lung scndurile vor avea un rost de 5 mm i vor fi esute, umid tatea aerului n ncperi trebuie s fie sub 60 Suprafaa obinut de duumeaua oarb trebuie plan i orizontal, se admit sgei de max.2 mm sub dreptare montat n toate direciile, de 2 m lungime, eventualele neregulariti ale scndurilor se elimin prin rectificare loca l. Conditii pentru montarea parchetului Stadiul lucrrilor pe antier, n momentul ncepe rii montrii parchetului trebuie s fie urmtorul: lucrrile de instalaii sanitare, elect rice i de nclzire si care sunt integrate in realizarea pardoselii vor fi terminate; stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %; zugrvelile i vopsitor ia, precum i toate finisajele pereilor cu care se racordeaz mbrcmintea din parchet, vo r fi terminate; poriunile de mozaic si ceramica care se vor afla n contact cu parc hetul (pragurile) vor fi turnate i frecate; usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte. In Incperile n care se execut mbrcmintea din parchet se va asi gura urmtorul climat interior: temperatura, minimum + 5oC; umiditatea relativ a ae rului, maximum 60 %. Montarea Parchetului De-a lungul pereilor se vor fixa cu cui e frizurile de perete, la o distan de 10-15 mm de aceasta, acest lucru permitand d ilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la colurile ncperii se face la 45o. F rizurile se vor nepeni fa de perete cu pene aezate la 50 cm distan una fa de alta, p a mpiedica orice deplasare n timpul montrii parchetului. Inainte de montaj, pe lam ba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se va aplica ad eziv. Lamelele de parchet din cmp se vor bate ncepnd de la frizul situat la peretel e opus uii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strns, cu ciocanul astfel nct l amba sa ntre strns cu ulucul piesei alturate. 172
Se fixeaz pervazurile cu cuie btute n frizuri la 40-50 cm distan, lipit de perete. La coluri, pervazul se taie la 45o i se psuiete. 17.4.5. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executrii lucrrilor, Proiectantul verifica n mod special respectarea u rmtoarelor condiii: a. identitatea cu proiectul a materialului i modelului prevzut, pentru mbrcmintea de pardoseal din parchet; b. stratul suport s ndeplineasc condiiile evzute la capitolul respectiv din aceste Caiete de Sarcini, care sunt necesare pe ntru realizarea unei mbrcmini de parchet corespunztoare din punct de vedere al planei tii, orizontalitii, etc, la recepia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunztoare a mbrcminii de parchet . Calitatea execuiei pardoselilor se va constata prin verificarea condiiilor de ca litate pe care trebuie s le ndeplineasc suprafeele mbrcminilor din parchet i anume: tul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafeele verticale; plan eitatea i orizontalitatea; montarea, la acelai nivel, a pieselor de parchet alturat e; mrimea rosturilor; aderen la stratul suport. Dac este necesar, se va face i o veri ficare n adncime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale pardose lii. 17.4.6. Pardoseli din pvc Prevederile prezentului subcapitol se refer la con diiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC suport textil sau pa rdoseli polivinilice antiderapante de trafic intens. Alcatuirea pardoselii Pardo seala din covor PVC este alctuit din: apa de egalizare a planeului, realizat din mort ar de ciment M 100 T; sapa autonivelanta; mbrcminte alctuit din covor de PVC pe supor t textil sau pardoseli polivinilice, montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste apa de egalizare; plinta va fi din lemn de stejar batuta i n cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul de sapa; plinte din PVC din ac elasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala; Pardoselile cu mbrcminte aplica t prin lipire se vor executa cu etanarea rosturilor prin sudur cu nur din PVC plasti fiat. Executarea finisarilor pardoselilor MATERIALE UTILIZATE Covor din PVC, con form STAS 7915-71; Pardoseli polivinilice de trafic intens ; Adeziv ; Snur plast ifiant : Adeziv "Prenadez 300" conform NTR 2830-75; Sapa autonivelanta ; Cuie di n srm de oel conform STAS 2111/90; Nisip, conform STAS 1667 - 76; Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens 173
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Caracteristica Grosime Rezistenta la foc Grad de gelifiere Absorbtia la apa Rezi stenta la uzura Rezistenta la tractiune longitudinal transversal Unitate de masura mm mg/cm 2 g/cm2 N/mm2 Valori admisibile 2,5 - 3 Neinflamabil , clasa C1 Fara fisuri sau crapaturi 1,4 - 1,7 0,0003 - 0,0005 7,3 - 7,7 7,1 - 7,3
Elasticitatea mm 0,7 - 0,8 Rezistenta la compresiune mm 0,8 - 0,9 Duritatea Grad e 70 - 71 Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privin d executarea pardoselii din PVC . Structura pardoselii Pardoselile din PVC se ex ecuta dupa cum urmeaza: se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, "Pre nadez" sau similar aprobate, si se intinde pe sapa din ciment; plinta este din l emn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi; Paroseala din pvc lipita c u adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In incaperile cu ins talatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pardo seala cu o banda din PVC. Executarea finisajului pentru pardoseala In ncperile n ca re urmeaz s se monteze dalele sau covorul se va asigura, nainte de montarea mbrcminii, un regim climatic cu temperatura de cel puin + 16oC i umiditatea relativ a aerului de maximum 60%. Acest regim se va menine n tot timpul executrii mbrcminii pardoselii el puin 30 zile dup terminarea acestei operaiuni, dac ntre timp nu s-a trecut la regi mul de exploatare normal a ncperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de cim ent sau beton, n cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie s depeasc 3 % (n procente de greutate). Msurarea exact a umidit ratului suport se face cu ajutorul aparatului tip "Higrodette" (bazat pe princip iul variaiei rezistivitii electrice a materialelor n funcie de umiditate lor sau cu u n alt aparat similar. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se po ate verifica astfel: cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (cir ca 2 x 5 cm) din suprafaa stratului suport, o soluie de fenolftalein n alcool, n conc entraie de 1 %, dac poriunea respectiv se coloreaz n violet sau n roz intens, stratul uport are o umiditate mai mare de 3 %; Suprafaa stratului suport din mortar se va rzui cu ajutorul unei rachete metalice pentru nlturarea eventualelor resturi de mo rtar i de material provenit din zugrveli. In cazul cnd dup aceast operaie rmn bavuri urme n relief, acestea se vor ndeprta cu o piatr abraziv. Praful se va nltura, cu mt , din ntreaga ncpere, acordndu-se o atenie deosebit colurilor intrnde. Pentru ndepr omplet a prafului se va cura apoi suprafaa cu o perie cu prul scurt. Din acest moment ncperea n care se lucreaz se nchide, interzicndu-se accesul persoanelor strine, iar m ncitorii care execut lucrrile vor purta nclminte curat cu talp moale; este interzis irea acestei nclmini n afara ncperilor respective. 174
Atunci cnd suprafaa stratului suport prezint neregulariti frecvente, ntreaga suprafa, p frecarea cu piatr abraziv, se va corecta printr-o gletuire subire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adncituri izolate este suficient o chituire local. Pregatir ea covoarelor pentru aplicare Pentru montare, covorul se va croi n conformitate c u un plan de montaj, ntocmit n prealabil, cu respectarea urmtoarelor criterii: fiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereii ncperii, cu rosturile dintre ele orientate n direcia de circulaie maxim i dac este posibil i n direcia principalei su e lumin natural; rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde ua nu trebuie s cad n dreptul golului uii; dac n cele dou ncperi alturate se monteaz acelai tip de fia nu se va ntrerupe n dreptul uii; cnd n dou ncperi alturate fiile cu culori la racordarea cu o pardoseal de alt natur, atunci rostul dintre fiile colorate diferi t sau rostul de racordare a celor dou tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii uii; se va urmri repartizarea cea mai economic a fiilor de covor n ncp a cu minimum de rosturi i de fii mai nguste de 50 cm; Covorul va fi adus n ncperile n re va fi montat, se va derula sulul i se va tia n fii, cu 2...3 cm mai lungi dect dime nsiunea respectiv a ncperii. Pentru valorificarea capetelor de material, rmase dup tie rea fiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fie s se realizeze din dou pri, n ai mult de una pentru o ncpere. Fia nndit se va amplasa lng perete, de preferin op ferestrei i cu rostul de nndire ntro poziie ct mai puin expus circulaiei. Fiile t r aeza n poziiile de montare i se vor lsa desfurate timp de minimum 24 ore, pentru acl matizare i n acelai timp pentru eliminarea tensiunilor interne aprute n material dato rit ederii n sol a covorului. Dup aclimatizare, fiile de covor vor fi croite definitiv cu 2.3 mm mai scurte fa de profilul peretelui; La nie, radiatoare, sobe, palei de ui, n dreptul evilor de instalaii etc, fiile covor se vor tia i ajusta dup conturul resp iv, utiliznd un cuit pentru croit. Lipirea covorului cu adeziv Inainte de aplicare a adezivului, att suprafaa stratului suport, ct i capetele fiilor de covor, se vor cur bine de praf, cu ajutorul unor perii i al unei crpe. De asemenea, se va cura bine ncl tea muncitorilor i nu se va circula cu ea n afara ncperilor n care se lucreaz. - Fiil e covor curate, vor fi aezate din nou (nelipite) n poziie de montaj, cu margini longi tudinale petrecute pe o lime de circa 2 cm ncepnd cu ultima fie aezat se apuc unul d petele fiilor i se aeaz peste captul opus, astfel ca cele dou jumti ale fiecrei f pun, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecrei bucle astfel formate. Pentr u lipirea cu adeziv se va ncepe cu fia de covor de lng peretele cel mai apropiat de ua de acces din ncpere. Se va aplica cte un strat adeziv, de ctre doi muncitori, conco mitent, att pe jumtile fiilor de covor ntoarse ct i suprafaa stratului suport care stfel neacoperit; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fiilor de covor ct i a marginilor nnditurilor se va lsa cte o zon de cca 5 cm lime, neuns de adeziv u a mpiedica, n aceast faz, lipirea covorului n dreptul marginilor. Adezivul se va ap lica n strat subire (0,200.0,250 Kg/mp pentru fiecare strat) i ct mai uniform; nu se admit aglomerri (cuiburi de adeziv). La poriunile curbe din dreptul buclelor form ate de fiilor de covor, pentru a putea urmri curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larg a unei buci dreptunghiulare de covor PVC tiate la dimensiunile 2 x 1 2 cm. Aplicarea adezivului att pe stratul suport ct i pe spatele fiilor de covor din PVC se va face cu ajutorul unui paclu dinat, care se va trage n contact cu suprafaa pe care se aplic adezivul, astfel ca n urma lui s rmn numai cantitatea de adeziv care trece printre dini; paclul se va ine nclinat fa de direcia de ntindere a 175
adezivului n aa fel ca excesul de adeziv s se preling pe lng marginea spaclului, spre partea nc neuns cu adeziv. Adezivul se va aplica n strat subire i ct mai uniform; nu s admit aglomerri (cuiburi) de adeziv. Cantitatea total de adeziv va fi de circa 0, 700 Kg/mp, adic cte circa 0,350 Kg/mp, att pentru stratul suport ct i pentru fia de co or. Circulaia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se p ot aeza pe stratul suport. Lipirea covorului se va face dup 20.40 minute de la apl icarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvntarea excesului de solvent din adeziv, care variaz n funcie de umiditate i gradul de ventilaie a ncperii. O indic e asupra momentului potrivit pentru lipire, se obine prin aplicarea degetului usc at pe stratul de adeziv; se consider c lipirea se face numai atunci cnd degetul nu mai este murdrit i se simte o oarecare aderen. Jumtate de fii de covor care au fost un e se vor aeza peste suprafeele respective ale stratului suport, care i ele au fost unse. Aceast aezare s se fac dintr-o dat, exact pe locul indicat, deoarece deplasrile ulterioare ale fiilor de covor nu mai pot fi fcute fr a provoca deteriorri ale adezivu lui. Aceast aezare a fiilor de covor prin lipire se va face pe poriuni mici i n mod su cesiv pentru a evita prinderea de aer sub fia de material. Contractorul va presa m anual fiecre fie n parte; operaia de presare se va face de la mijlocul fiei de covor c e marginile ei i din axul fiei de covor ctre marginile sale. In cazul folosirii cuitu lui pentru croit, sub poriunea de suprapunere a fiilor de covor se vor aeza nite benz i (straifuri) din aceleai materiale, cu o lime de cca 5 cm care vor fi plasate cu f aa n jos; aceste benzi au rolul s mpiedice lipirea fiilor cu adezivul din dreptul rost ului i s ajute la tierea ulterioar a covorului. Dup lipirea tuturor fiilor de covor pe fiecare jumtate de camer, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu mner lung) , avnd greutatea de 25.30 Kg, lungimea de 40.50 cm i diametrul de 12.15 cm; ruloul este mbrcat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avnd grosimea de 1 ,5.2 cm (pentru lipirea covorului). in cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mna prin intermediul unei crpe. Eventualele urme de adeziv rmase pe suprafaa covorului se vor ndeprta imediat, dup fiecare operaie de lipire, prin frecare cu o crp aspr i uscat, dac curarea nu se face imediat, suprafaa rului va rmne ptat. Lipirea fiilor de covor n cea de-a doua jumtate a ncperii se va onform instructiunilor artate mai sus. Dup minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fiilor de covor rmase nelipite, se vor tia i lipi. Tierea se va face ncepnd din apropierea unui perete i se va executa prin tragere, avndu-se gri j ca platbanda de ghidare s fie permanent n contact cu muchia covorului. La capetel e covorului dinspre perei, la care nu ajunge lama cuitului de mai sus, tierea se va face cu ajutorul cuitului pentru croit. Dup tiere se vor nltura traifurile, se vor ri dica (rsfrnge) marginile fiilor, se va cura bine din nou suprafaa stratului suport i va aplica adezivul cu grij, att pe stratul suport i pe marginile covorului. Se va e vita introducerea adezivului pn la linia de ntlnire covor - strat suport pentru a nu se produce aglomerri de adeziv. Cu ajutorul unor distaniere de lemn se vor menine rsfrnte marginile covorului timp de 20.40 minute, necesar evaporrii excesului de so lvent, dup care se vor aplica pe stratul suport i se vor presa puternic cu ajutoru l unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau n l ipsa acestora, cu partea lat a unui ciocan de 500.1000 gr. Dup lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaa pardoselii se va cura de toate urmele de adeziv nou aprute. In cazul ncperilor pentru care fiile de covor necesare rezult mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului i lipirea covorului se va face ntr-o singur etap pe ntre aga suprafa a pardoselii; fiile aezate anterior pe stratul 176
suport pentru aclimatizare, se vor ridica i depozita ntr-o ncpere alturat cu faa n jo peste hrtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe ntreaga suprafa a stratului suport i a fiilor de covor. Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de tiere a marginilor longitudinale, precu m i modul de lipire a rosturilor vor fi aceleai ca i la lipirea covorului pe jumti de cpere. Operaia de lipire se va executa de doi muncitori care apuc fia de ambele capet e i o aplic cu atenie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singur dat deoarece deplasrile ulterioare ale fiei sunt dificile i se produc defeciuni Montarea plintelor a) Pentru montarea plintelor de lemn se vor aeza de la turnar ea stratului suport, lng perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in caviatatile pregatite din perete, la distana de 40 - 50 cm unul de altul. Alt ernativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza per vazurile din lemn. b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor prinde ca mai sus. c) Plinte PVC din acelasi material c a cel de pe pardoseala ;se vor monta conform instructiunilor producatorului . Lu crari de finisare pentru pardoselile din PVC Suprafaa pardoselii din PVC i a profi lelor plintelor din lemn sau PVC se va cura de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o crp aspr i uscat. In cazul adezivului prenadez 300, petele mai rezistent e se vor cura cu diluant prenadez 300 sau toluen, prin frecare cu o crp aspr. In timp ul acestei operaii se vor ine ferestrele deschise. In cazul adezivului poliacetal de vinil, dispersie apoas (Aracet), petele mai rezistente se vor nmuia cu ap circa 30 minute dup care se vor cura cu o crp aspr. Pentru ndeprtarea prafului se va terge afaa pardoselii din PVC cu o crp moale, umed i bine stoars, dup 15 minute se va aplica pe suprafaa pardoselii din PVC un strat subire i uniform din cear pentru parchet "Vi ctoria" sau similar aprobate. Ceara se va lsa s se usuce timp de circa 60 minute, dup care cu o alt crp moale, curat i uscat, se va freca uor suprafaa pardoselii din la lustruirea complet; n cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil , dispersie apoas (Aracet), aceast operaie se va efectua dup minimum 16 ore de la li pire. Curarea i ndeprtarea prafului cu crpe, si chiar mai mult cand se folosesc mecani ce de curatire, se va face numai dup ce se constat lipsa solvenilor inflamabili, ntr uct exist pericolul formrii electricitii statice i deci posibilitatea producerii unui incendiu sau explozii. Pardoseala poate fi dat n folosin imediat dup lustruirea covor ului, n cazul lipirii cu Prenadez 300, n cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dis persie apoas (Aracet) darea n circulaie se poate face dup minimum 16 ore de la lipir ea covorului. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executrii lucrrilor Contra ctorul si Proiectantul vor verifica n mod special respectarea urmtoarelor condiii: a) covorul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa, iar la ciocnirea uoar cu un ciocan de zidar s prezinte un sunet plin, nu se admit coluri i margini nelipite sau umflturi; b) fiile din PVC trebuie s fie bine alturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 m m lime la covor i mai mari de 0,4 mm lime la dale i nici denivelri la rosturi; c) supr faa pardoselii trebuie s fie complet plat i neted, nu se admit poriuni n relief sau ad ituri; d) suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete; e) ra cordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, obiectele fixate pe stratul suport , etc trebuie s fie bine psuite la croire. 177
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 17.4.7. Pardoseli PVC pentru salile de sport Caracteristicile materialelor Carac teristicile care trebuie respectate de covoarele PVC pentru salile de sport : Sunt alcatuite dintr-un strat suport si un strat de uzura , trebuie sa fie trata te antibacterial iar suprafata sa fie prezzuta cu o spuma poliuretanica care sa evite aplicarea unui strat de lustruire . CARACTERISTICA TEHNICA CERINTE Luciu < 12 Alungire 5mm Revenire la alungire > 90 % Rezistenta la abraziune < 0. 8 g Frecare 80<standard<105 Stabilitate dimensionala < 0.01 Grosime strat uzura 0.55 mm Grosime totala 3.6 mm Greutate 3.15 kg / mp Depozitarea, temperatura si conditionare Pardoselile din PVC pentru Sali de sport se vor depozita pentru apr oximativ 24 de ore la temperatura camerei sau nu sub 15C si peste 27C. aceasta tem perature trebuie mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul puner ii si pentru cel putin 24 de ore, dupa finalizarea lucrarilor. Materialul se va verifica inainte de punere in caz ca exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2 ore. Materialul se va taia pe lung ime si se va intinde pentru conditionare. Contractorul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot. Stratul suport Pa rdoseala de PVC se lipeste pe sapa. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv special in conformitate cu insrtuctiunile Producatorului. Montarea perdoselilor din PVC pentru Sali de sport Pardoseala din PVC trebuie montata in concordanta cu Codul de Procedura BS 8203: 2001 sau standarde echivalente romanesti. Covorul de PVC s e va intinde inainte de montaj. Contractorul trebuie sa verifice daca toate marg inile sunt drepte si paralele. Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna 10mm pes te prima bucata. Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se suprapuna aproximativ 15mm. Bucatile nu trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul incaperii, apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructi unile producatorului. Montajul covoarelor PVC pentru salile de sport trebuie fac ute in conformitate cu instructiunile producatorului. Masuri care se vor lua dup a finalizarea lucrarilor Protectie Dupa finalizarea lucrrailor pentru pardoselile din PVC se vor acoperi si proteja cu o invelitoare adecvata de protectie. Curatarea inainte de receptie Pardoseala va fi curatat folosind o matura, un dispozitiv mecanic de maturare sa u un aspirator. Cand este necesar, pardoseala se va spala cu detergent neutru. A cesta se poate face manual (pe suprafetemici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind o mashina mecanica cu perii. Suprafata trebuie clatite bine si u scate dupa spalare. 178
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 17.4.8. Pardoseli din ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica Prevede rile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea pardo selilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic. Executia luc rarilor de pardoseli Alctuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozai c turnat in-situ i gresie ceramic, va fi: a) La ciment sclivisit: - stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 - 10 cm grosime conform prevederilor proiectulu i; mbrcmintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip; plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. b) La mozaic turnat in-situ i gre sie ceramic ap din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime ; mbrcminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramic; plinte monoli t de mozaic turnat sau din gresie ceramic.
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai m ic de 0,8 pe umplutur) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distan n ambele sensuri se va controla nivelul fa de linia de vegriz (nivel) prin fii de beton B 100 executate la distane sub 2 m. Betonul turnat ntre fii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fiile de ghidaj; n ncperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pn la 1,5 % spre punctul de scurgere. Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se recomand s se execute imediat dup turnarea stratului suport dup terminarea prizei betonului, ns nainte de ntrirea acestuia, spre a asigura o bun legtur ntre mbrcmintea i stratul suport.
Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu faa sclivisit (neted sau rolat cu ajutorul une i perii cu dini). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment l a 1 mc nisip. La nceput se va amesteca nisipul uscat i cimentul pn la obinerea unui a mestec omogen i de culoare uniform. Cantitatea de ap, care se va introduce ulterior , trebuie s dea un mortar care s se ntind, uor cu mistria, fr s fie ns prea fluid. l de ciment se va prepara n cantitile strict necesare care pot fi puse n lucrare nain te de nceperea prizei. Dac n ncperile unde se execut pardoselile sunt scurgeri de lich ide, atunci se vor prevedea pante de 1.1,5 % spre punctele care colecteaz aceste scurgeri. Inainte de aplicarea mbrcminii din mortar de ciment sclivisit, suprafaa str atului suport rigid din beton sau a planeului de beton armat va fi curat de praf, mo loz, ipsos, var, vopsele, pete de grsime, uleiuri i se va uda din abuden cu ap. Reali zarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicat n proiect se va face prin turare ntre ipci de reper (martor). Faa vzut sclivisit se va obine prin baterea morta ului de ciment proaspt aternut cu mistria (pn la apariia laptelui de ciment), aruncar ea pe suprafaa stratului de mortar de ciment, nainte de nceperea prizei, a unei can titi de ciment i sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. In cazul suprafeelor rolate se va trece rola cu dini pe suprafaa mbrcminii din mortar de ciment, imediat du p sclivisirea ei. Dup executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorit aciun ii soarelui i curenilor puternici de aer, mbrcmintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dup terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc ca re se vor stropi cu ap timp de 7 zile. 179
Pentru a se preveni fisurarea provocat de contracii, la suprafeele mari cu mbrcmini di mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale i transversale. Dac proiectul nu prevede distanele dintre rosturi, atunci mbrcmintea din mortar de c iment sclivisit se va executa n panouri cu laturile de 2,0.2,5 m.
Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poz clasa C 7.5/10 de 3050 mm grosime, se vor lsa rosturile la turnare la supr afeele de max. la 2-2,5 m distan n ambele sensuri; se va controla nivelul fa de linia de vagriz prin ipci de repere aezate la 1,5 - 2 m, n intervalul dintre ipci se va tu rna i ndesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot ipcile, iar golurile se umplu cu acelai mortar, suprafaa fiind rugoas, se recomand ca mbrcmint a de mozaic turnat s se execute imediat dup terminarea prizei mortarului de ap, ns nai te de ntrirea acestuia. Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat d e mortar de ciment cu piatr de mozaic, de mrirea i la culoarea comandat cum se speci fica in proiect: Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa cu piatr de mozaic cu granulozitate continu sau discontinu, de aceeai provenien i culoare sau de provenien lori diferite. Cnd se va folosi piatra de mozaic de provenien diferite, rezistena la uzur a acestora trebuie s fie egal. Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc d e piatr de mozaic. Pentru coloarea stratului de mortar de ciment cu piatr de mozai c se pot aduga colorani minerali sau cimenturi colorate n proporie de cel mult 5 % d in greutatea cimentului. Cnd pentru colorare sunt necesare cantiti mai mari de colo rani minerali (pn la 15% din greutatea cimentului), se vor face ncercri prealabile, p entru a se stabili amestecul optim, care s nu conduc la scderea rezistenelor mortaru lui de ciment cu piatr de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatr de moza ic se va face amestecnd nti bine, n stare uscat, cimentul i colorantul, amestec care a poi se rstoarn peste piatra de mozaic aezat n prealabil pe o platform, dup care se ame tec bine cu lopata, pentru a se asigura rspndirea uniform a granulelor de mozaic n ma s. Apoi se va aduga apa necesar pn se va obine un mortar care s se ntind uor, fr luid. Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa plane i orizontale. In ncperi prevz te cu sifoane de pardoseal sau cu guri de evacuare, mbrcminile din mozaic turnat se v or executa cu pante de 1.1,5 %, spre punctele de scurgere. Dup ntinderea mortarulu i de ciment de poz, se va turna tot ntre ipci de reper, mortarul de ciment cu piatr de mozaic ntr-un strat standard de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatr de mozaic se va ntinde cu mistria i nivela cu dreptarul, dup care se va compac ta cu dosul mistriei grele pn va apare laptele de ciment la suprafa. Se vor scoate ip cile de ciment cu piatr de mozaic, dup care stratul se va ndesa cu cilindre metalic e sau cu mistria de mozaicar. La ntinderea mortarului de ciment cu piatra de moza ic se va urmri distribuia uniform a pietrei de mozaic ca desime i mrime a granulelor. Imbrcminile din mozaic turnat se pot executa ntr-o singur culoare sau cu desene (car ouri, figuri) n mai multe culori, n conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuanei culorii i a mrimii i uniformitii mozaicului se vor efectua ncercri liminare. Cimentul obinuit se utilizeaz mpreun cu coloranii minerali pentru obinerea c ulorilor: rou, negru i cenuiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde i albastru. La mbrcminile cu desene, acestea se vor obine folosind abloane din ipci sau abl de forma desenului cerut. In interiorul acestor abloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alt culoare pe locurile din suprafaa mbrcmi nii rmase neumplute cu mortar. Dup turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic i terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorit uscrii prea rap ide din cauza curenilor de aer sau a aciunii soarelui (cnd mbrcmintea din mozaic turna t se execut la exterior - terase, balcoane), mbrcmintea din mozaic turnat se va prot eja n primele
180
zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hrtie sau rumegu de brad n g rosime de 20.40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurndu-se la suprafaa par doselii o stare de umiditate care se va menine pn la frecarea mbrcminii. Nu se va util za rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata imbracamintii . Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeai compoziie, dar avnd o alt culoare dect cmpul mbrcminii. Finisarea suprafeei mbrcminilor din moz va face prin frecare, lefuire, ceruire i eventual lustruire sau prin buciardare, cnd aceast operaie este prevzut n graficul pentru finisaje al proiectului. Predarea se va face n mod obligatoriu dup 4.6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu pia tr de mozaic, dup ce acesta a cptat o rezisten suficient pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dup care se va putea executa operaia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe mbrcmintea de pardoseal r espectiv. Frecarea se face cu maina de frecat sau manual, cu piatr abraziv, prin fre care se nltur poghia de ciment aderent pe faa mozaicului i granula de mozaic devine ap rent totodat se corecteaz micile denivelri, nlturndu-se toate asperitile de pe faa lui. In tot timpul frecrii, suprafaa mbrcminii din mozaic turnat se menine umed. A do frecare, denumit lefuire, se va face cu o piatr abraziv cu granulaie fin, pn la netez a perfect, udndu-se suprafaa pardoselii continuu cu ap. In timpul frecrii, mai ales c u maina, se va avea n vedere c operaia de frecare s se fac n mod uniform pe ntreaga s afa a pardoselii, astfel nct o poriune s nu fie frecat mai mult dect cealalt. Dup c ea din mozaic turnat este lefuit sufrafaa se va cura de pasta rezultat de la frecare ( efuire cu rumegu uscat, care se va mtura sau prin alte procedee, apoi se va spla su prafaa cu ap curat i se va lsa s se usuce dup care se va cerui cu cear de parchet i lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de mcri (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei buci de psl. In ncperi cu suprafaa pardoselii mai ari de 9 mp pentru a se prentmpina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de moz aic se va turna n panouri cu suprafee de maximum 2 m2, desprite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatr de mozai c cu aceeai compoziie, dar de culoare diferit. In locul benzilor de mortar de cimen t cu piatr de mozaic se pot folosi baghete de sticl aezate pe muchie, cu faa superio ar la nivelul mbrcminii de pardoseal. In cazul mortarelor de ciment cu piatr de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adaug i 15.25 % ciment obinuit (n volume fa de cimentul alb) pentru a se evita apariia fisurilor datorit contraciilor. Executarea pardoselilor din gresie ceramica Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din b eton sau pe un planeu de beton armat. Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe st ratul suport rigid din beton sau pe planeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300.350 kg ciment la 1 m3, n gro sime de 30 - 50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita. Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie c eramic se vor menine n ap timp de 2.3 ore. Pentru evitarea cumulrii efectelor deformai ilor difereniate, ntre ansamblul de pardoseal mbrcmintea din plci din gresie ceramic rtarul de ciment de poz - cu restul suprafeei, stratul suport rigid din beton form at din sapa si placi de beton armat ct i conturul pereilor adiacenti, stlpilor, se v or lua msuri care s permit deformarea acestora independent. In cazul n care se aplic m brcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton din elem ente prefabricate - care i-au consumat deformaiile reologice - sau pe planee turnat e monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare. Imbrcmint ea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil preumezire a plc ii de beton. 181
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe straturi supor din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderenei - hrtie, folie de polietilen, etc. La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de tipul Pa 35 i nisip 0.3 mm (la care parteafin s ub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n amestec cu 1 parte ciment la 3,5.4 pri nisip. Nu se vor tiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la faa locului, n cantiti strict ne cesare i va avea o lucrabilitate plastic - vrtoas, factorul ap - ciment fiind de max imum 0,5. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 2.3 mm ntre plcile din gresie ceramic. Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de a e a minii muncitorului (circa 60 cm lime), la plcile la care se constat denivelri se a daug sau se scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortar de ciment de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea suprafeei. O aia se contin n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. Apoi ntr a suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz. Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare i pn la rostuire - pardose ala nu va fi dat n circulaie i se va umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24 o re. Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va ce prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte de ci ment i prin mturarea rumeguului. Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va frec pentru finisare, ci dup curarea cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap se va cerui. Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu d esenele din proiect cum este indicat de Proiectant. La intersecia pardoselii cu e lementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspaii de 5.10 mm care se v or umple cu un material elastic. In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor La mbrcminile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100. 150 mm nlime turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele i n condiiile tehnice indicate l a aceste mbrcmini. La mbrcminile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor execut urnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aeza pest e tencuial, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment . Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n co ndiiile tehnice indicate in paragrafele privind mbrcminile din mozaic turnat (vezi ma i sus). Inlimea scafelor sau plintelor va fi de 100.150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit nct s depeasc faa tencuielii de 5. 8 mm. - La mbrcminile din pl ceramic se vor monta elemente de racordare (coluri speciale interne si externe, s ocluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixat e cu mortar de ciment astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 5.8 mm. In cazul in care e tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie s a fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei. 182
Conditii tehnice de calitate In timpul executrii mbrcminilor din beton de ciment turn at monolit se vor face urmtoarele verificri: se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n betonier pn la terminarea punerii betonu lui n oper), acest interval de timp nu trebuie s depeasc o or pe timp clduros i o or te pe vreme rcoroas. Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinat prin metod a trasrii cu trunchiul de con avnd nlimea de 30 cm. Se va verifica respectarea condiii lor tehnice de calitate prevzute n STAS 2560/3-84. Pentru lucrrile gsite necorespunzt oare, Proiectantul va da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere. 17.5. CONTROLUL CALITATII 17.5.1. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructo rului; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Incheierea lucrari i executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport); Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioar a ar putea degrada pardoselile; Agremente tehnice ale Proiectantului pentru prod use si procedee noi; Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pe ntru pardoseli; Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli. Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pama nt trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 - 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruper ea capilaritatii. Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; A coperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se mont eaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; Depozitarea corespunzatoa re a materialelor pe santier: 17.5.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand cons istenta de 5 cm masurata pe conul etalon; se respecta procedura tehnica de execu tie; se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin bate rea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ci ment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea apariti ei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile; ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. 183
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita: respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care r eprezinta instructiunile producatorului pentru montaj. 17.5.3. Verificarea la sf arsitul executiei lucrarilor de pardoseli Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta si continutul proceselor verbale de luc rari ascunse; Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; Gradul d e aderenta al stratului de uzura la stratul suport; Existenta rezultatelor la in cercarile efectuate si consemnarea lor. 17.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie pardoseli brute, sape autonivelante executie pardoseli din dusumele lem n, parchet executie pardoseli din covor PVC, tarkett executie pardoseli din moza ic executie pardoseli din placaj ceramic executie pardoseli din piatra executie pardoseli epoxidice de interior si exterior Intocmit : Arh. Catalin Minea 184
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 18. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE 18.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu m ateriale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei c onstructiilor subterane si supraterane. Hidroizolatiile sunt lucrari de construc tii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice , freatic e sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asi gura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico - mecanice ale materi alelor care compun constructiile . Capitolele inrudite: Reabilitare termica; Luc rari de tinichigerie 18.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare M.L.P.A.T. 62/N/17. 03.1997 nlocuieste 1. GE 025-1997 Ghid pentru refacerea etanseittii rosturilor la cldirile civile cu fatade realizat e din panouri mari prefabricate din beton armat Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor Instruct iuni tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie st ratificat din PVC plastifiat la acoperisurile cldirilor industriale si agrozootehn ice, necirculabile Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroiz olatiilor la cldiri Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor n c onstructii Metodologie privind determinarea permeabilittii la ap a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii 2. C 216-1983 I.C.C.P.D.C. 20/28.02.1984 NP 361982 3. C 234-1991 M.L.P.A.T. 11/N/18.10.1991 NP 441986 4.
NP 040-2002 M.L.P.T.L. 607/21.04.2003 M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002 M.L.P.T.L. 1570/15.10.2002 C 2461993 5. GE 047-2002 6. GT 044-2002 185
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 7. NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hid roizolate cu materiale bituminoase si polimerice Instructiuni tehnice pentru fol osirea profilelor ncastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelo r de constructii Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru ci de comunicat ie cu folii din mase plastice Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bit uminoase ale acoperisurilor cldirilor NORMATIVE CONEXE M.L.P.T.L. 605/21.04.2003 C234-1991 8. C 163-1987 I.C.C.P.D.C. 40/21.09.1987 C 1631973 9. NE 031-2004 M.T.C.T. 177/2005 10. NP 121-2006 M.T.C.T. 1732/2006 11. C 112 - 1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bitumin oase la lucrrile de constructii Norme tehnice privind alctuirea si executarea hidr oizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri Instructiuni tehnice pentru utilizare a foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor Ghid privind proiecta rea si executarea lucrrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoper isuri de beton I.C.C.P.D.C. 36/12.11.1986 12. C 217-1983 13.
C 246-1993 M.L.P.A.T. 15/N/22.04.1993 14. GP 065-2001 Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P. D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii 186
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 18.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 18.3.1. Materiale Materiale cu membrane gudronate: Cartoane gudronate tip CA 300 , CA 400, conform STAS 138 - 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1 10, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 - 80. Impaslitura din fibre sticla gudr onate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85; Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86; Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 s i P A 45, conform STAS 1046-78; Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2 000, conform STAS 10126-80; Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80; Membrane hidroizolanta cu bitu m aditivat , conform STI 29-86. Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare: Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS7064-78; Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76; Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63; Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsi e bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72; (SUBIF) suspensie de bitum cu f iler granulat, conform STAS 558-85; (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granu lat, chit ,conform STAS 661-71. Materiale auxiliare: Filer de calcar, conform ST AS 539-79; Filer de talc, conform STAS 1901 -77; Micro-asbest, conform ST AS 33 15-75; Spirt alb, conform ST AS 44-84; Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, con form ST AS 491 -70; Tabla zincata, conform ST AS 2028-80; Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80; Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79; Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisi p, pitris) de 7 ... 15 mm); Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT); Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta. 18.3.2. Livare, Manipulare, Depozitare Mate rialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in stan dardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le dete riora, pe distante cat mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizola tii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depo zitre se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare. 187
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 18.4. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE 18.4.1. Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante Lucrari de acoperire beton Proceduri de verificare: a) Masuratori, verificare directa a corespondente i cu proiectul si cu normele valide b) Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite c) teste de randament cerute de pr oiect si de prescripetii tehnice trecute in procesul verbal pentru lucrari ascun se d) Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verba l, inspectiei si concluziile e) verificare directa, inspectii, teste aditionale. Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile: Conditii de realizare; Verificarea calitatii lucrarilor; Instructiuni de intretinere si uti lizare; Masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii d e lucrari Conditii de lucru la membranele hidroizolante Membrane hidroizolanta s e vor monta la temperaturi de peste +5C, sunt interzise lucrarile pe vreme ploioa sa. Amorsa Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18C si cu emuls ie pe suport umed la temperaturi de peste +8C. Straturi pentru difuzie vapori Sun t din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi ap licat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea pro tejata. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gur ilor de drenare si penetrare. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un sup ort din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminous, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica. Cand se monteaza, placile termoizolante se vor aplica cu parte a neprotejata in masticul bituminous cald pentru a acoperi bariera impotriva vap orilor, care va depasi + 150C, cand se aplica. Membrana Hidroizolatoare Pentru ap licarea hidroizolatiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport, v or fi curatate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta. Su lurile gudronate for fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste st ratul de mastic bituminous, evitand formarea de pungi de aer. Suprapunerile la s uluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri s a aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime sic el putin 7cm pe latime). Al do ilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroi zolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi) . Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de drenare, astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sa u parallel cu panta. 188
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectel e gasite se vor repara pana la realizarea urmatorului strat. Hidroizolatia eleme ntelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile nec esare, de jos in sus. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20 cm. La mansarde, pana la 60 cm inaltime, membrane hid roizolanta se va intoarce pe partea orizontala a masardei pe minim 10 cm. Protec tia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate 04, 06 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora in perete. Pentru inaltimi mai mari, se vor folosi ancore speciale ca re se previna scurgerea apei in punctele de fixare. Pentru executarea hidroizola tiei verticale in exteriorul cladirii si pentru protectie peretelui vezi subcapi tolul 13.4.4 de mai jos. Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminous intre starturile aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolanta. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pi etris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime. Pentru balcoane, tera sele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale pentru f inisaje decat pietris (cum ar fi asphalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru tavare din ciment prefabricat). 18.4.2. Compozitia membranei hidroi zolante protectie impotriva umiditatii din pamant Efectul de capilaritate al ape i se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al cladirilor, sub pardoseli incaperilor localizate la parter, si la pardoselile si peretii in caperilor umede. Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi Hidroizolatia orizo ntala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru intreaga grosime, st ratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi de mastic bituminos 70 - 95C. Hidroizolatia exterioara a soclului Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton gudro nat CA 300 protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului. Hidroizolatia incaperilor supraterane Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita con tinuu va include straturi PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminous pe orizonta la si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. Suportul a fost aplicat cu emulsie bituminoasa de minim 300g/m2. 18.4.3. Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi ca re nu pot fi colectate si evacuate, pentru peretii si pardoselile subsolului, lo calizate deasupra nivelului apei de suprafata gasita. Hidroizolatia pe orizontal a de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic b ituminos IB 70 - 95C. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exteri or pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatiuta din: amorsa din emulsie b ituminoasa, 2 straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg p erimetrul. 18.4.4. Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica Lucrarile de hidroizola tie pentru constructii pentru ape fara presiune. Conform STAS 2355/2-8 prevederi le trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederil e proiectului. Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele: Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafa ta la minim 30 cm sub altitudinea joasa a fundatiei in timpul constructiei. 189
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple, si scaf ele cu margini rotunde cu raza de 5cm. La scafe si margini, membrane hidroizolan ta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50.. .100 cm latim e. La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi a ditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime. La membrane hid roizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie s i paza impotriva incendiilor. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate , emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15C, masticul bituminous s e va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-20C mai mul t pe timpul iernii. Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se v a incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2 m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie fa cuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura. Vezi subcapitolul 18.4.3. 18.5. EXECUIA LUCRRILOR. CONDIII TEHNICE DE EXECUIE I MONTAJ La terase, acoperisuri si grupuri sanitare La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica , acolo unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente executate pe s istem clasic . La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile produc atorului . Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoa rele instructiuni : Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea pr evederilor normativului C 16 - 84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu v a depasi 220C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160C - 220C. Suprafetel e suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pct. 3 .5 din normativul C 112 - 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilo r, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere , diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similar e. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplic a pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu sol utie de bitum cu minimum 300 g/m2. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se ex ecuta pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatur a de peste + 8C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bi tumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, pest e incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoi zolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport . Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in juru l gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perf orata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. 190
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuz ie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10 cm si trebu ie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. Protect ie cu foi bitumate a Plcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa i n atelier sau fabrici, prin lipirea Plcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, Plcile termoizo latoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperi re a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul li pirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisur i cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata supr afata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctel e de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). Pentru executa rea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor deru la pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Tehnologia si co nditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 1 12 - 86 art. 3.20.2 3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, rebo rduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 - 50 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bit umata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea pana la 60 cm, h idroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar i n cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm. Protect ia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: o strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolat ia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi . o strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara fla nse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de p anza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu s arma sau colier. o rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola confor m C 112 - 86 punctele 3.24 - 3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea iz olatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor fa ce conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 - 3.26.7 terase necirculabile , protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 - 15 mm, se va execut a prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime. modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panaza, impaslituri, sape, s e vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.) La element ele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu s au fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale norma tivului C 112 - 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolat ia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hi droizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
191
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului. 18.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa re zulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea supotului - rigiditate, adere nta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; calit atea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitiona rea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si l ipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; strangerea flanselor si platbandelor aferente stapunger ilor; Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea cer uta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Verificari inainte de inceperea lu crarilor de hidroizolatii. Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebui e facute urmatoarele verificari: Verificarea terminarii etapei executata anterio r (PV receptie calitativa strat suport); Verificarea planeitatii stratului supor t, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o suprafata verificata cu drept arul de 2 m in orice directie; Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi; Existenta certific atelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in component a hidroizolatiilor; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee no i; Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; C alitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curati rii acestuia; Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere. Veri ficari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii Dupa verificarea plane itatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment , iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special . Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de s uport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii). In timpul executiei t rebuie verificat: lipirea corecta a foilor; latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 % din foi cu cu petrceri d e minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); respectarea directiei de montar e a foilor; pana la 20 % panta se pot monta parallel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta; mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizo ntale; tinichigeria ferenta acoperisurilortrebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie; 192
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, coper tine, sau tuburi; Verificari la terminarea lucrarilor Etanseitatea hidroizolatii lor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % i nclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ; Et anseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea str atului de apa fiind de 3,6 cm ; La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuism entele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima; In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocnir e i eventuale sondaje n punctele dubioase; 18.7. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se exe cuta lucrarile de hidroiolatie: Normele nationale pentru protectia muncii, aprob ate de Ministerul Muncii si de Ministerul Sanatatii prin Ordinul nr. 34/1975 i 6 0/75; Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii, aprobate de MLP A T prin Ordinul nr. 9/N/15.03.1993; Normele de protectia a mun cii MICh, capitolul 10 si 11 privind depozitarea, manipularea si impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat. Cand se excuta membrane hidroizolanta adin bitum, urmatoarele masuri pentru prevenirea incendiilor trebuie luate in c onsiderare: Norme generale ale protectie muncii impotriva incendiilor la constru ctii si instalatii conform conform Deciziei nr. 290/1 977; Masuri specifice de p rotectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei hidroizolan ta la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din No rmele Generale si articolele 5.3 si 6.11 din Noemele Tehnice P 188-83; Norme pen tru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu mecanisme, instalatii, utilaje, aparate, echipamente de siguranta si substante chimice pent ru prevenirea si stingerea incendiilor in unitati, aprobate prin Ordinul nr. 742 /D-1981. Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75. Instructuni generale p entru protectia muncii PE006/8 I. Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa reziste la greutatea muncitor ului. Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imb unatatite. Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur. Dispozitivele d e catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de v edere si trebuie manipulate doar de personal calificat. Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei. 18.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie hidroizolatii de protectie impotriva umiditatii din pamant si apei fa ra presiune hidrostatica - executie termohidroizolatii la terase, acoperisuri Intocmit : Arh. Catalin Minea 193
19. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL/ PENTRU USI SI FERESTRE 19.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrrile de mont aj la tmplria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrat pe antier de ctre productor. Producato rul tmplriei din PVC/aluminiu va respecta urmtoarele cerinele de performana : Certifi carea sistemului de management al calitii pentru producerea tmplriei conform ISO 900 1 : 2008 (existen Certificatului pentru sistemul de management al calitii asigur auto ritatea contractant c firma conduce i coordoneaz corespunzator procesul de producie a stfel nct performanele stabilite de productorul de sistem sau/i de agrementul tehnic sunt realizabile de ctre firma ofertant) Certificare sistem de management al sntii i curitii ocupaionale pentru activitatea de producere/montaj tmplrie conform OHSAS 1800 1-2007 (existena Certificatului sistemului de management al sntii i securitii operai conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractant c firma ofertant va lua toate msurile stabilite pentru sistem astfel nct riscurile de producere a acccident elor pe antier s fie minime) Se vor ataa la Cartea tehnic a construciei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse n opera i atestatel e de productor sau montator. La execuie se vor folosi doar materiale i produse ates tate conform HG 622/2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a prod uselor pentru construcii, care aplic prevederile Directivei europene 89/106/CEE. C ontractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in c are acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcu l i desene detaliate la scar. Producia poate incepe numai dupa verificarea pe teren i aprobarea acestora. Tmplria nu trebuie s produc zgomot sau vibraii audibile ca urma re a vntului, curenilor de aer sau traficului auto. 19.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. O.U.G. nr.174/2002 Privind instituirea msurilor speciale p entru reabilitarea termic a cldirilor de locuit multietajate C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit" RAL GZ 716/1 "Asigurarea calitii ferestrelor din PVC" ALPROM-1995 194
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 19.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DE POZITARE
19.3.1. Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre: Feronerie: fabricat din oel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinele RAL RG 607/3 "Asigurarea calitii feroneriei batante i oscilobatante" Uile de acces cu f unciune de evacuare n caz de incendiu vor fi prevzute cu dispozitive anti panic la i nterior i vor fi obligatoriu cu deschidere ctre exterior. Toate uile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-nchidere Incuietori: Inchizatorile sunt din A lMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turna t GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate . Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei. Geam termoizolator: - Geam termoizo lator va fi de dou tipuri n funcie de locaia unde se va monta: o Parter i etajul 1: g eam termoizolator realizat din dou foi de sticl una laminat cu grosimea de 6,38 mm la exterior i una "float" cu grosimea de 4 mm la interior, distanate printr-o bagh et de 16 mm dublu sigilate. Spaiul creat ntre cele dou foi de geam este umplut cu ar gon. Geamul laminat de exterior, categ. I , va fi alctuit din realizat din dou foi de sticl "float" fiecare cu grosimea de 3 mm, separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) n grosime de 6,38 mm.Geamul interior va fi tratat ast fel nct sa fie "Low-E" (low emission) - pierderi joase de energie. o Etaje superio are: la fel ca mai sus cu excepia foiii de sticl exterioar ca va fi realizat din sti cl "float" cu grosimea de 6 mm. Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i core ct sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la productorul de sticl cu depunere Low-E c dispune de dotarea necesar procesrii acestui tip de geam. Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm di stanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta d e pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din s ticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Profilele d e separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5. se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. Panouril e vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. P anourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm. Geamu ri securizate posibile:- Toughened, Laminated & Georgian Wired (turnate sau lami nate). 19.3.2. Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC: Profile PVC albe - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3 W/m2K. nime a minim a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm). Suprafeele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare unifo rm, fr ntreruperi i fr impuriti mecanice. Profile de rigidizare - din oel zincat cu ea de min.1,5 mm i modul de elasticitate 250 KN/cm. 19.3.3. Materiale folosite pe ntru tamplaria din aluminiu Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din ali aj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003. Acest aliaj este recomandat pent ru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazea za pe NE 195
12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dup a tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra d e sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzil e poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata s e face in urma izolarii. Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K. Bal amalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inox idabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu alum iniul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. In v ederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal in ferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda polia midica este de cel putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu. 19.3.4. Controlul ca litatii, livrare, manipulare, depozitare Ramele cu geam termoizolator sau fara g eam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambala jelor din carton si a distantierelor din carton. Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat. n cazul supraf eelor vitrate foarte mari, ce implic o greutate sporit mai mare de 50g, se vor util iza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecani zate. Tmplria/geamul termoizolator trebuie depozitate n spaii protejate mpotriva inte mperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul ter moizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va fa ce astfel nct tmplria/geamul s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s impied utilizarea. Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrasive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum p entru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in general nu au efe ct asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita. Tmplria asambla t (parial), ct i geamul termoizolator, se vor livra in situ nsoite de certificat de ca litate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv Pe timpul depozitr ii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru suporturi n u trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel. 19.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLARE 19.4.1. Generalitati Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi sau in goluriele existente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inl ocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare system pentr u a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usil e sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul tre buie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poat a fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat sin u trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarie rea ramelor este essential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor. 19.4.2. Lucrari in afara santierului Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea pr otectiva). 196
Montarea garniturilor - mbinare "cap la cap" cu evitarea ntinderii sau lipirii. Ga rniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului . Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre Debitarea tocurilor i a cerc evelelor se va face cu main special de debitat PVC. Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi autoperforante la 40 cm. Sud area profielor PVC - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur nu v a prezenta pori sau culoare gri-glbuie. Tamplaria din Aluminiu: Debitarea tocuril or i a cercevelelor se va face cu main special de debitat aluminiu. Asamblarea se ef ectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in cane lura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul d e altul. Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patru nderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic. Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montar e se executa in afara santierului. 19.4.3. Executia tamplariei din Aluminiu pent ru usi si ferestre Montarea garniturilor - mbinare "cap la cap" cu evitarea ntinde rii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv. Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la dist anta necesara fa de structur de baz avnd n vedere ancorarea prevzuta. Fixarea trebuie stfel facuta nct sa asigure stabilitatea, s permita dilatarea tmplriei. mbinrile trebu e s fie suficiente ca numr i rezisten pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct n perete cu ajutorul dibluri lor i a uruburilor. Distana dintre punctele de fixare nu va depi 70 mm. Daca tmplria e te fixat cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Nu es te permis prezena mortarului sau a corpurilor dure ntre toc i zidrie. Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa asezarea unui s trat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu sp um, trebuie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. n cazul n care imediat dup a a tmplriei se observ deteriorarea stratului de suprafa protector, permanent sau tempo rar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa ins talare, tamplaria trebuie curit. Montarea geamurilor - conform instruciunilor intern e ale firmei furnizoare. 19.4.4. Lucrari pregatitoare (in reabilitare) Demontare a tamplariei existente (deasemenea, vezi Capitolul 1, Lucrari de demolatii). a) Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele: Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste trebuie raportate Proiectantului inainte de inceperea lucrar ilor; Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transpo rtului si ca sunt fabricate conform cerintelor Investitorului; Sa se verifice da ca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in g ol dupa demontarea tamplariei existente; Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii tamplariei existente si mo ntarii celei noi; 197
Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deteriorar ii si pentru a facilitate 'operatie de curatenie' dupa finalizarea montarii. b) Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei existen te pe interior, unde tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor a cest lucru va minimaliza deteriorarea. c) Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama. d) Se taie traversele si se scot din rama principala. e) Se tai e prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea struc turii. f) Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol. g) Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura. h) Moluzul se indeparte aza. i) Pentru usi: sa se verifice daca s-a instalat DPC si nu este deteriorat P rincipalele faze de realizare. 19.4.5. Montarea Pregatirea ramei: Daca se folose sc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama exte rioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livra t separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Est e important ca sistemele de fizare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o f ereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoat e geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la dis tanta de zona de lucru. Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, c u axele deschiderilor si la distanta necesara fa de structur de baz avnd n vedere anco rarea prevzuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca ros turile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca este adecv ata. Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin ga urire si fixare in rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. D aca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, und e se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in ace st mod imbinarile temporale se pot desface. Fixarea se face direct n perete cu aj utorul diblurilor i a uruburilor. Distana dintre punctele de fixare nu va depi 70 mm. Daca tmplria este fixat cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anti coroziv. Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt mon tate adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie rectificat. Finisare: Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu spum, trebu ie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. n cazul n care imediat dup aezarea tm se observ deteriorarea stratului de suprafa protector, permanent sau temporar, Con tractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curit. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termala. Spuma trebuie taiata in exterior ast fel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a 198
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei s i de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Tencuiala , cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse i mediat. Canalele de drenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplar ie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu s e indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios. Finisarea si repararea externa a tamplarie ie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: M asticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face a cest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala inte rna. Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie. To ate paile mobile, trebuie unse dupa montare. Siguranta pe santier: Montarea tamp lariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actiona te electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri. 19.5. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE
Verificarea va consta din: Dup ce structura de baz a fost terminat: Contractorul tr ebuie s se asigure, nainte de fabricarea tmplriei, dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la recepia mat erialelor; Atunci cand furnizorul pentru tmplrie, avand in vedere toleranta admisa , va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiec tantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie l uate Verificarea pe parcursul execuiei: Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitat i. Verificarea dup montaj: se vor verifica fixarea corect a tocurilor, izolarea co rect a golului dintre toc i perete cu spum poliuretanic, etanarea cu silicon. verific area aspectului, a poziionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii feroner iei, a montrii geamului, a funcionalitii ferestrelor; mnerele uilor vor fi instalate n aa fel s previn vtmari. Mnerele verticale tip bar vor amplasate la distan suficient stul dintre cele dou foi de u pentru a preveni vtmarea (>8cm) Abateri admise: Deformatia maxima: o n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. Limite de to leran pe verticala la tmplria instalat: o Cadru ferestre: 2 mm/m o Cadru usi: 199
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 19.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie si montaj tamplarie PVC (usi si ferestre) aluminiu (usi si ferestre) Intocmit : Arh. Catalin Minea 200 Executie si montaj tamplarie
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 20. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FER ONERIE 20.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare si pentru feronerie la tmplaria interioara si exterioar a cladirilor civile si indust riale. Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finis ate cu lac incolor, pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare). Tmplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale, broaste, mnere (zincate sau nichelate). 20.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1 Indicativ C 47-1986 Titlu Instructiuni tehnice pent ru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticl n constructii Inst ructiuni tehnice privind manipularea livrarea, depozitarea, transportul si monta rea n constructii a tmplriei din lemn Modificri la C 199 - 1979 Ordin de aprobare I. C.C.P.D.C. 14/18.04.1986 nlocuieste C 471979 C 207-1981 2 C 199-1979 I.C.C.P.D.C. 1301/16/03.08.1979 I.C.C.P.D.C. 17/6.04.1987 Legenda I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivar e in Constructii STAS 466-79 STAS 799-73 STAS 9322-73 STAS 4670-74 STAS 1637-73 Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni Ferestre si usi din lemn. Condi tii tehnice generale de calitate Tmplarie pentru constructii civile si industrial e. Terminologie Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele clad irilor de locuit si social-culturale Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru nchiderea lor si notare a lor simbolica.Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de produ ctie Balamale ngropate cu aripi plane. Inchiztoare cu bare (cremoane). Balamale se mingropate pentru usi. Opritor cu arc pentru ferestre STAS 1547-86 STAS 1548-91 STAS 1587-88 STAS 1588-79 201
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi STAS 1713/1-87 STAS 1713/2-86 STAS 2419-88 STAS 2676-87 STAS 2846-80 STAS 3778-8 7 STAS 7380-90 STAS 8086-86 STAS 8865-90 STAS 9849-88 STAS 10565-88 STAS 11216-8 6 STAS 11217-86 STAS 11318-87 Broaste ngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate. Broaste ngropate pentru usi. Dimensiuni. Mnere, butoane, silduri si rozete. Zavoare ngropate pentru usi. Broasca aplicata pentru usi Zavoare aplicate pentru usi Inchizatoare pentru limb a, ngropate. Accesorii pentru mobilier si tmplrie. Clasificare si terminologie. Bal amale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn. Balama batantbasculanta. Broaste aplicate cu cilindru de sigurata. Balamale cu aripi ndoite, a plicate Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor Inchizatoare cu bara si bolturi d e zavorre 20.3. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE Siguranta utilizatorilor Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea cr iteriilor si conditiilor de siguranta n exploatare prevazute de Normativul privin d Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta n Exp loatare (CE 1-95). Sanatatea oamenilor. Protectia mediului Materialele nu trebui e sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi i ndustriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului nconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclab ile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 Legea Protectiei Med iului. Siguranta la incendiu Din punct de vedere al combustibilitatii, materiale le utilizate trebuie sa se ncadreze n clasele de combustibilitate prevazute de nor mativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebu ie sa se ncadreze n prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89. Dura bilitatea. Intretinerea Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabili tate n timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila p rin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani. Mostre Constructorul va prezenta spre aprobare cte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de tipuri de usa asemanatoare, cu toate accesorii le, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc. 20.4. LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITATARE Tamplarie Usile de lemn executate conf. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din le mn de stejar. 202
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, toc urile si foile de usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, ma nevrare si blocare, avnd asigurata interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea n constructii. Tmplaria nefinisata se transporta neambalata. Tr ansportul se face cu mijloace de transport acoperite. In mijlocul de transport, tmplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa ncarcare se va asigura stabilit atea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate ntre acestea si peretii vehicu lelor. Depozitarea se va face n ncaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, f erite de vnt si degradari prin lovire. Feronerie Piesele de feronerie si accesori ile se vor livra n cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora. Piesele de fero nenie se vor livra n seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tmplar ie. Tmplaria va fi adusa n santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere, zavoare). Drucarele si sildunile la usile interioare se vor m onta ulterior. Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata ferone ria, inclusiv broasca yale. (8) 1336 Feroneria si accesoriile se vor depozita n s patii nchise, ferite de umezeala si agenti corozivi. Transportul se va face cu mi jloace de transport acoperite. Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsotit de do cumentul de certificare a calittii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare. 20.5. MATERIALE SI PRODUSE Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald , conform necesitatilor. Umiditatea lemnului se va ncadra la intervalul 12-15% us i. Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usile de la grupuri sanitare vor fi lacuite. Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate. Etansarea ntre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Materiale marunte: surubur i pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate mpotriva coroziunii prin acope rire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90. 20.6. MONTAJUL Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proc es tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea pereti lor ce se tencuiesc). Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai l a partea superioara si la partea inferioara. Pozitionarea corecta a tocului se v erifica cu bolobocul si cu firul cu plumb. Inaintea montarii tocurilor se vor fa ce urmatoarele operatiuni : - verificarea calitatii lucrarilor executate anterio r si care pot influenta operatiunile de montaj a tmplariei; - trasarea si verific area axelor de montaj a tmplariei, functie de elementele de prindere existente sa u pentru pozitionarea acestora. Etansarea rostului ntre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. 203
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, p lacaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa. Inaintea efectuarii lucrar ilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facndu-se slefuiri s i ajustari de la caz la caz. Feroneria se va fixa pe tmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap necat. Feronenia se va fixa pe tmplaria m etalic din profile laminate sau din profile de tabla de otel ndoite la rece, cu su rubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudur (balamale). 20.7. ABATERI ADMISIBILE Tamplarie Abateri de la grosimea specificata la plansa : - pna la si inclusiv 50 mm grosime 0,4 mm; - pna la si inclusiv 200 mm grosime 0,5 mm; Abateri de la plan eitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) : - pentru elem ente pna la 1,5 m lungime max. 1,5 cm; - pentru elemente peste 1,5 m lungime : 1% din lungime; Abateri fata de dimensiunile specificate n planse : - pentru toc : dimensiunea totala 3 mm; - golul la interiorul tocului : 2 mm; - alte elemente 1 mm. Feronerie Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesel e din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentr u piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru pies ele prelucrate prin taiere, ambutisare sau ndoire. 20.8. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mic a amploare, la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului. -Usile se nchid si se deschid cu greutate. -Defecte de montaj al feroneriei. -Etansari si chituri neregulate. Defecte majore se considera urmatoarele : - Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul ntre toc si foaia de usa nefiind confo rm cu detaliile; - Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau nchide din cauz a abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor. - Tocu l nu este fixat pe elementele de structura. Feroneria trebuie sa fie curat, fara urme de vopsea, zgrieturi sau deformari. Elementele de nchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asig ure nchiderea etansa a tmplariei. Piesele de feronenie si accesoriile care nu core spund vor fi nlocuite cu altele care sa functioneze perfect. Balamalele se vor un ge cu vaselin pentru a se evita uzura n timp. Feroneria si accesoriile se vor mont a conform cu desenele de executie, la cotele prevzute n proiect. 204
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Feroneria care nu este montata n conformitate cu proiectul se va demonta si remon ta n conditiile specificate. 20.9. deviz. MASURATORI SI DECONTARI Tmplaria de lemn se deconteaza n functie de numarul de mp, de usa n conformitate cu articolul din Articolul de deviz cuprinde costul tmplariei, feroneriei, accesori ilor de fixare, geamul, materialele de etansare si vopsitorie. Se cuprind n deviz toate tipurile de si cu pretul unitar respectiv. Feroneria nu se deconteaz separ at, ci se cuprinde n articolul de tmplrie din cantitativul de lucrari. 20.10. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR Pna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tmplaria sa nu fie deteriorata n cur sul executarii ultimelor operatiuni de finisare. Este recomandabil ca usile sa f ie protejate cu hrtie n timpul zugravelilor. Elementele de feronerie se vor protej a n timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli prin nvelirea lor n pnza impermeabila sau folie de polietilen. Transportul si manipularea elementelor de tamplarie care au feroneria gata montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata. 20.11. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Lucrari de montaj tamplarie lemn Intocmit: Arh. Catalin Minea 205
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 21. CERINTE TEHINCE PERETI CORTINA 21.1. GENERALITATI Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza: a).Lucrari care urmeaza a fi acoperite sau partial acoperite ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata: -pe parcursul exec utarii acestora, incheindu-se procese-verbale de lucrari ascunse, pe diverse faz e ale lucrarilor - inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucr arile definite mai sus (ex.inaintea montarii mochetei se vor verifica pardoselil e inaltate). b).Lucrari care vor ramane vizibile si care pot fi receptionate in orice moment dupa executie In cazul lucrarilor de la 1.a), antreprenorul are obl igatia de anunta executia lucrarilor si a convoca receptia acestora. Orice lucra re va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea: suportului, daca lucr area se va executa pe un suport existent lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor. La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini dar si in fisa tehnica a producatorului In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cele din prezentul se vor respe cta indicatiile producatorului In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de montaj de mai jos, respectiv in fisa producatorului, p entru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor respecta urmatoarele co nditii minime de mediu: temperatura ambientala 18 C - 28 C umiditatea ambientala r elativa 55% - 65% temperatura suportului 15 C - 28 C umiditatea suportului 3% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se vor evita curentii de aer se va asigura ventilarea In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de montaj de mai jos, respectiv in fisa producatorului, pentru lucrar ile de finisaje exterioare se vor respecta urmatoarele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 12 C - 32 C umiditatea ambientala relativa 55% - 65% tempe ratura suportului 12 C - 28 C umiditatea suportului 4% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se va evita lucrul in vant Se vor verifica, deasemenea, ut ilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum s i tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentu l caiet de sarcini si prescriptiile producatorilor. In toate cazurile, primeaza specificatiile producatorului dupa care cele din prezentul. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere desingn si culoare de catre proiect anti inainte comandarii. 206
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Standarde generale P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor 21.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. SR EN 573-3 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Compozitia c himica si forma produselor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor SR EN 755-1,2 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Bare, tevi si profile extrudate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. Extruded rod SR N 572-1 Sticla pentru con structii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 1: Definitii si pr oprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 SR EN 13119 SR EN 12154 SR EN 12152 SR EN 13116 Sticla pentru constructii. Geam de securitate de sticla silico -calco-sodica Perete cortina. Terminologie. Fatade cortina. Etanseitatea la apa. Cerinte de performanta si clasificare Fatade cortina. Permeabilitate la aer. Ce rinte de performanta si clasificare Fatade cortina. Rezistenta la incarcarea dat a de vant. Cerinte de performanta Aluminiu si aliaje din aluminiu. Table si benz i acoperite in rulou pentru aplicatii generale. Conditii tehnice Aluminiu si ali aje de aluminiu. Table, benzi si table groase Eurocod 9: Proiectarea structurilo r din aluminiu Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire. L imite admisibile Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constru ctie ale cladirilor Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolat ii termice la cladiri SR EN 1396 SR EN 485 SR EN 1999 SR 12025-2 C 107-05 C 107/0-02 207
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi STAS 6156-86 Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si industriale . Limite admisibile si parametri de izolare fonica 21.3. DESCRIEREA MATERIALELOR CARACTERISTICI FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR
Sistemul va fi realizat din casete din panouri sandwich, avand fetele din alumin iu de grosime minima 0,5mm, intre care va fi un strat de polietilena de joasa de nsitate (LDPE) Tabla de aluminiu va fi conforma cu SR EN 1396 si va avea urmatoa rele caracteristici modul de elasticitate,SR EN 1999 1-1, min70 N/mm2 rezistena la SR EN 485, min..4,5% coeficient de.dilatare liniara la diferenta de temperatura 10 9 1-1max.2,5mm/m Tabla va fi vopsita in camp electrostatic, fiind ulterior protej at cu o acoperire plastica (poliamidica), respectand urmatoarele cerinte: reziste nta acoperirii EN 13523-4, ..........................clasa . HB rezistena la coro ziune SR EN 13523-18 .............clasa maxima rezistenta la coroziune sare si a cizi SR EN ISO 4628, ..............dupa 1000 ore fisuri maxime.................. .......... 2mm rezistenta la umiditate ........................SR EN 13523-9, ba sici sub dimensiune de ................... 2 grad de luciu , SR EN 13523-2, apro x ........................35% grosimea acoperirii , min......................... .35m Panourile vor avea urmatoarele caracteristici: izolare fonica, zgomot aerian ISO 717-1, (Rw), min. ..................25dB conductivitatea termica DIN 52612, max..........................0,011 W/m2 x K Proiectul tehnologic al placarilor, al casetelor din placi compozite si al structurii de fixare va fi intocmit, imp reuna cu toate detaliile necesare, de catre executant in conformitate cu proiect ul furnizat de arhitect. La intocmirea Caietului de sarcini s-a luat in calcul o incarcare datorata vantului de 1.500N. 21.4. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV Conform Anexa A1 21.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie pereti cortina Intocmit : Arh. Catalin Minea 208
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 22. CAIET DE SARCINI- LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 22.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificaii tehnice privind lucrrile de montaj ale tmplriei interioare din lemn - ui vitrate, cat si usi metalice pantru interior . Elemente componente: Tocuri de lemn pentru ui i partiii vitrate; Tocuri metalice; Foi/panouri u din lemn, pervaz; Partiii vitrate: normale, rezistente la foc i etane la fum; Ui interioare metalice: normale i respectiv rezistente la foc; Baghete de fixare pentru geamuri; Elemente de suspendare si nchidere 22.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. STAS 799 - 88 Ferestre i ui de lemn. Conditii tehnice gener ale STAS 9322 - 89 Ui i ferestre. Clasificare si tehnologii STAS 9317/1 - 87 Tmplar ie pentru construcii civile i Industriale. Ferestre din lemn STAS 4923 - 89 Glasva nduri cu rame din lemn STAS 466 - 92 Usi de lemn pentru constructii civile STAS 9317/2 - 87 Tmplarie pentru construcii civile, ui de lemn. Metode pentru verificare a calitatii STAS 5333 - 86 Ferestre, ui de balcon, ui interioare de lemn pentru co nstrucii. Formate si alctuiri STAS 3366 - 86 Obloane rulante. Prescripii tehnice 22.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ASIGURAREA CALITATII. 22.3.1. Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri Confecii le de lemn vor fi executate conform tabelelor de tmplrie. a) Ui interioare pline(Rw 40 db)pentru cancelarii , birouri . Foaie de u masiv din lemn/MDF placat pe ambele fee cu furnir sau melamin;grosimea foii uii min. 40 mm; Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare - respectiv profile metalice prefabricate vopsite; - Fer oneria aferenta tipurilor de confectie - ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (n sli de clas i toalete) i cu chei n celelalte ncperi). b) Ui ioare cu panouri decorative (n cldiri monumente istorice) - La fel ca la punctul a ) cu foaie de u i toc din lemn masiv, cu panouri din placaje incluse, furniruite i lc uite conform specificaiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente; c) Ui cu panouri vitrate integrate - pentru salile de clasa ; - Foaie de u masiv din lemn/MD F placat pe ambele fee cu furnir sau melamin; grosimea foii uii min. 40 mm; - Panou de vizionare 10x40 cm, geam clar n grosime de 6 mm; 209
- Toc pentru u din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livreaz mpreun cu foai a de u i elemente de suspendare i nchidere (balamale, broasc); - Feroneria aferenta ti purilor de confectie - ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu but on (n sli de clas i toalete) i cu chei n celelalte ncperi. d) Ui vitrate sau glasvan (nerezistente la foc) - Foaie de u cu structur din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structur din lemn, min. 45x50 cm, cu geam clar n grosime de 6 mm, suprafaa vitr at este divizat de baghete n diverse panuri, n conformitate cu specificaiile Proiecta ntului, Dac suprafaa vitrat nu este divizat se va folosi geam securit sau laminat; Montani i traverse pentru ui i partiii vitrate; n cazul instalrii acestor tipuri de u interiorul unor perei despritori se vor utiliza: tocuri standard din lemn i glafuri ; - Feroneria aferenta tipurilor de confectie - ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (n sli de clas i toalete) i cu chei n celelalte ncperi tr ie sa fie de calitate si sa reziste la socuri repetate si la folosinta indelunga ta . Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3 balamale .Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri . e) Ui vitrate sau glasvandur i (rezistente la foc F30) - La fel ca la punctul d) cu excepia suprafeelor vitrate care se vor executa din geam armat (cu plas din oel inoxidabil) n grosime de 6 mm, divizarea acestor suprafee vitrate este obligatorie; n cazul uilor etane la fum ace stea se vor echipa cu dispozitive de etanare i de auto nchidere; f) Ui de toalet semi solide Foaie de u cu ram de lemn, celular, cu inserii placaje, n grosime de min. 35 m m, vopsite sau melaminate pe ambele fee, distana de la podea la marginea inferioar 20 cm; Tocuri/glafuri din profile metalice (oel sau aluminiu) n cazul compartimentr ilor uoare din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu; Feroneria - ilduri , mnere din metale cromate sau materiale plastice cu ncuietori specifice pentru ac este locaii(cu blocare din interior i deschidere de urgen din exterior), balamale me talice. g) Ui duble batante (n buctrii) Foaie de u la fel ca la punctul c) cu balamale speciale, prevzut cu plci subiri din oel inoxidabil pe o nlime de 30 cm de la baz p ele fee; h) Accesorii Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocur ilor; Spum poliuretanic pentru montaj, ntre tocuri i golurile unde se monteaz; Oprito ri pentru ui. Captuseala si pervazuri . 22.3.2. Materiale utilizate pentru usi me talice a) Ui metalice(nerezistente la foc) Foaie de u din tabl de oel galvanizat profi lat/cutat rigidizat cu profile din oel galvanizat, grosimea finit de 45 mm; Toc metal ic din profile ambutisate de 2 mm din oel galvanizat, cu mbinri sudate la coluri i di spozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etane); Feroneria af erenta tipurilor de confectie - ilduri, mnere, balamale, cilindru pentru incuietoa ri speciale, dim oel placat cu crom; Finisaj : grund anticoroziv b) Ui metalice re zistente la foc (F60 i F90) 210
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi La fel ca la punctul a) dar foaia de u este umplut cu MDF, balamale galvanizate cu sistem de securitate, dispozitiv de auto nchidere (amortizor), etanare cu garnitur i rezistente la foc; Opional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc ; - Dispozitiv antipanic la uile de evacuare n caz de incendiu. - Rostul dintre toc i perete s fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform specificaiilo r productorului sau cele specifice rezistenei la foc, nu se admite folosirea spume i poliuretanice pentru etanarea acestui rost; 22.3.3. Controlul calitatii. Verifi carea calitii se va face pe faze: Verificarea la livrare Verificarea nainte de pune rea n oper Verificarea la recepia preliminar Se vor verifica: existena i calitatea tut uror accesoriilor metalice; corespondena cu prevederile proiectului; existena i cal itatea acesoriilor de prindere; verificarea n urma depozitrii / manipulrii cu privi re la deteriorri. -
22.3.4. Livrare, manipulare, depozitare Tmplria se livreaz ncheiat, pregtit pentru fin sare sau gata finisat conform tabelelor de tmplrie, nsoit de certificat de calitate i eclaraie de conformitate emise de productorul respectiv. Livrarea se receptioneaz c onform STAS 799 - 86. efii echipelor de montaj vor participa la recepia tmplriei i a accesoriilor. Transportul i manipularea se vor executa manual. Tmplria trebuie depo zitat n spaii protejate mpotriva intemperiilor, n spaii nclzite cu o temperatur i u e constant. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel nct tmplria s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s mpiedice zarea. Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele util izate pentru suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel. nainte de montaj, cu cel puin 24 h, tmplria de lemn se va depozita n zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea. 22.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE Urmtoarele precizri sunt valabile pentru ui de lemn, glasvanduri, ui metalice care n u sunt rezistente la foc. n cazul uilor rezistente la foc se vor urma prescripiile productorului i/sau cele specifice acestor tipuri de ui. Operatiuni pregtitoare de l ucrri ce trebuie a fi terminate nainte de nceperea montajuIui tmplriei: materializare a trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru tmplrie si cele pentr u finisarea paleilor i glafului; terminarea tencuielilor n zonele adiacente golurilo r precum i a pardoselilor i plafoanelor; mbrcarea n folie din plastic a tocurilor i ma rcarea pe acestea a punctelor corespunztoare marcate pe conturul golului, naltime, adncime, verticalitate, centrare. Pozarea i echiparea tmplriei: fiecare toc este ad us n poziie si fixat n prima faz prin pene la coluri i la interval de maximum 1,5' m, penele vor fi tratate n prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; 211
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi fixarea definitiv a tocurilor i praiuirea interioar pentru mpiedicarea deformrii pn mentul ntririi spumei poliuretanice; injectarea cu spum izolant a spaiilor rmase liber e ntre toc i gol completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetali ce executarea finisajelor la palei si glafuri; nlaturarea proteciei din folie de pla stic; retuuri si completri; nchiderea tmplriei n goluri prin pervazuri, baghete sau pr in cordoane de chituri simple sau tiocolice Toate uile care atunci cnd sunt deschi se pot cauza deteriorri ale pereilor adiaceni, radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevzute cu opritori ce se monteaz n pardoseal. 22.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Se vor verifica: existena i calitatea tuturor accesoriilor metalice; verticalitate a tocurilor i cptuelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/ m; abaterile de la p laneitatea foilor de ui sau cercevele mai lungi de 1,5 m s fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective; ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant (3 8 mm); potrivirea corect a foilor de ui (luft) precum i a cercevelelor pe tocuri, p e toat lungimea falului respectiv; abaterea este de 2 mm; - ntre cercevea i marginea paletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minim 3,5 cm; - accesoriile metalice s fie bine montate i s funcioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate la aceeai nlime (nlime constant) de oseal, pentru fiecare n parte; 22.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE montaj tamplarie interioara de lemn (usi, glasvand) montaj tamplarie metalica Intocmit: Arh. Catalin Minea 212
23. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADA 23.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabi litare termica si pentru etansatori, cum ar fi: Aplicarea izolatorului pentru ro sturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor c ortina si suprafetelor vitrate Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cla dirii. Capitole relationare: Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate; Pere ti despartitori; Tamplarie din PVC-U/Al hidroizolatii: pentru barierele de vapor i I membranele hidroizolatoare, lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vap ori, dolii si coame si acoperisuri din tabla metalica; invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelitori pentru acoperis. Interv eniile se vor face la urmtoarele elemente de anvelop : perei exteriori, inclusiv soc lul; rosturi in pereti; acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit; peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol); tmplrie exterioa r (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al); planeul dinspre podul nenclzit; planeul di nspre teras; placa pe sol. 23.1.1. Obiective generale Se iau msuri care s asigure : Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv ; - Comportarea corespunztoare din punct de vedere al stabilitii termice pentru ele mentele de construcie perimetrale (m, D); - Indeplinirea valorilor de comfort (PM V, PPD); - Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaa interioar a ele mentelor de construcie perimetrale; - Comportarea corespunztoare a elementelor de construcie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de ap: o evitarea apari tiei fenomenului de condens in structura elementelor de construcie; o evitarea ac umularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor peri metrale; o evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valori le admisibile; La cldirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor t ermici i energetic prevzui pentru cldirile noi, dar ori de cte ori situaia o permite s e tinde ctre atingerea acestora prin msurile de intervenie la nivelul: pereilor exte riori prin prevederea la faa exterioar a unui strat de PEX, vata minerala, poliure tan protejat cu o tencuial subire (0,5-1 mm) armat cu plas deas din fibre din sticl; t plriei exterioare care se mbuntete sau se nlocuiete cu tmplrie performant din punc re termic i energetic (ex. ram din PVC/AL tri sau pentacameral prevzut cu geam termoi zolant tratat low-e); planeului ctre pod la care se prevede pe suprafaa dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala planeului de teras la care termoizol aia cu cca 15 cm termoizolaie eficient din polistiren expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vat mineral sau de sticl; 213
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi planeului ctre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PE X ; soclului perimetral cldirii la care se prevede la exterior placare cu polisti ren extrudat ; peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren e xtrudat. Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie re spectate
23.1.2. Parametrii necesari pentru calitatea termica Unitatile de invatamant sun t amplasate n Bucureti n zona II climatic pentru sezonul rece pentru care se conside r temperatura aerului exterior de calcul Te = -15oC i se ncadreaz (conform tabel VI din C 107/3) n grupa I de cldiri sociale cu regim normal de temperatur i umiditate. Valoarea dominant a temperaturii convenionale de calcul a aerului interior este de +18oC pentru incaperi incalzite direct (sli de clas, cabinete, laboratoare, close te, casa scarii, holuri, sli de sport) i de +10C pentru incaperi incalzite indirect (magazii exterioare, anexe, ateliere de reparatii). Umiditatea relativ de calcul a aerului interior (^i) este de 60% pentru incaperi incalzite direct si de 80%, pentru incaperi incalzite indirect. Cldirile cu ocupare continu sau discontinu de clas de inerie mare trebuie s fie modernizate, tinznd ctre atingerea valorilor rezist enelor termice minime normate pe considerente termo-energetice (valorile coeficie nilor a, b, c, e n m2K/ W din Tabelul 1 sau 2 - cldiri de nvmnt i pentru sport din C 2-97): perei exteriori parte opac a = 1,1 m2K/W planee de la ultimul nivel b = 2,7 m2K/W planee inferioare c = 1,1 m2K/W tmplrie exterioar e = 0,43 m2K/W soclu d = 1,3 m2K/W Coeficientul global de izolare termic a cldirii G1 va tinde ctre valorile ma xime normate pe considerente termoenergetice G1ref. conform C 107/2-97. 23.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. a) NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea i ex ploatarea construciilor pentru coli i licee b) NP 065-02 Normativ privind proiectar ea slilor de sport (unitatea funcional de baz) din punct de vedere al cerinelor Legii 10/1995 c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de co nstructie ale cladirilor d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al e lementelor de constructie in contact cu solul; e) C107/2 Normativ privind calcul ul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit f) NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro- e nergetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i moder nizrii lor termice g) SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-ene rgetice a anvelopei cldirilor de locuit existente h) NP 048 Normativ pentru exper tizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i prepa a apei calde de consum aferente acestora ; i) NP 049 Normativ pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; j) NP 047 Normativ p entru realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instalaiilor de nclz ire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; Legea nr. 10/1995 priv ind calitatea n construcii (una dintre cele 6 exigene eseniale coninute n lege este "i zolaia termic, hidrofug i economia de energie" - exigena F) 214
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Ordonana guvernamental nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice. Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reab ilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei t ermice Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficien a energiei Ho trre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea L egii nr.199/2000 privind utilizarea eficient a energiei Ordonana de urgen nr. 174 di n 9 decembrie 2002 privind instituirea msurilor speciale pentru reabilitarea term ic a unor cldiri multietajate (publicat n Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002). Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen nr.174/2002 pri vind instituirea msurilor speciale pentru reabilitarea termic a unor cldiri multiet ajate (publicat n Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003). Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementrii tehnice "ndrumtor pentru atestarea auditori lor energetici pentru cldiri i instalaii aferente." (publicat n Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003). Cu caracter general pentru cladiri noi C107/0-02 Normativ pentru proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice la cldiri - (Revizuire C107 - 82) ; C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit ; C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolar e termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit ; C107/3-97 Normat iv privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor ; C 107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locu it ; C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construct ie in contact cu solul ; C107/6-2002 normativ general privind calculul transferu lui de mas (umiditate) prin elementele de construcie (nlocuiete STAS 6472/4) ; C107/ 7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termic a elementelor de nchidere al e cldirilor (Revizuire NP200/89) ; GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit. PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLAD IRILOR EXISTENTE NP 048 Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente ace stora ; NP 049 Normativ pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al c ldirilor existente i al instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum afe rente acestora ; GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice i energetice a cldirilor de locuit existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilo r energetici pentru cldiri ; GT 037-02 Ghid pentru elaborarea i acordarea certific atului energetic al cldirilor existente ; NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro- energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente , n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice ; SC 007 - 02 Soluii cadru pentru r eabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit existente ; SC 006 - 01 Soluii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instalaiilor de nclzire din cldiri de locuit, 215
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor necesare expertizrii term oenergetice a construciilor i instalaiilor aferente ; mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a msurilor de reabilitare termic a cldirilor i ins talatiilor aferente ; GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizol atoare ale ferestrelor, la cladirile civile existente ; GT 039-02 Ghid de evalua re a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor ex istente ; GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor d e construcie la cldirile existente, n vederea reabilitrii termice ; mp 022-02 Metodo logie pentru evaluarea performanelor termotehnice ale materialelor i produselor pe ntru construcii ; PCC-016/2000 - Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea t ermic a cldirilor folosind plci din materiale termoizolante, Contract icecon nr. 32 4/2000. "Guide d'agrement technique europeen" - Sistemes d'isolation thermique e xterieure par enduit - Cahiers du CSTB - mai 2001. 23.3. MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE
23.3.1. Izolare termica Panouri de diferite grosimi: Poliester extrudat si expan dat; Poliuretan extrudat si expandat; Spuma polisocianura rigida, Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Gros imea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3. Pa nourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiu ne. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Materiale rul ate/saltele: Vata minerala, grosime 10-15cm. Acesorii: Adezivi; Plasa din fibra de sticla pentru armare; Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; Cuie d in otel inoxidabil; Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; Prof ile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; Benzi de armare pentru co lturi pentru fatada. Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau posed cert ificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i liste le de cantiti de lucrri. Materialele utilizate la executarea lucrrii vor fi conform standardelor i prescripiilor n vigoare, trebuind s corespund cerinelor exigenelor de c litate cerute de Legea calitii n construcii - inclusiv cerinelor de calitate cerute d e nivelul lucrrii. Materialele folosite trebuie s respecte prevederile cuprinse n s tandardele i normele de produs. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii s istemelor de reabilitare termic. 23.3.2. Materiale de etansare 216
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii. Tip B - Elemente de etansare prefabricate o Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. o Vor fi incombustibile cu o de nsitate de 30 kg/m3. o Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Pl anse. Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culo are aprobata de Dirigintele lucrarii. Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este indi cat in planse. Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea goluril or din jurul tevilor, conductelor etc. Amorsa va fi cum este specificat de produ cator si aprobat de Dirigintele lucrarii. Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura r ezistenta materialului de etansare. 23.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 23.4.1. Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: - Su b acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Plan se. Se monteaza placi cu toate marginile Placile se vor instala cu toate margini le apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor. Pe acoperisurile din bet on se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Proiecta ntului Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea pl acii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatii le producatorului; Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu a er. Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: Planuri un iforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru aco peris; - Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala; - S alteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflect ive a foliei se aseaza in jos); - Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme; - Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata d e 5 cm din aluminiu armat. 23.4.2. Termoizolatia peretilor exteriori Vezi deasem enea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de polieter expandat ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu pl asa din fibra de sticla conform prevederilor NP 0472000 si SC 007-02 ( 2.2.7). Ca racteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: a) Polistiren expandat pentru fatade: Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.1.2 de mai sus (punctul "a") Densitatea intre 16-18 kg/m3 Rezistenta la compr esiune - minim 0,125 N/mm2 Resistenta la >0,15 N/mm2 Clasa de combustie C2 Produ ctie libera de CFC si HCFC 217
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren: Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2 c) Plasa din fibra de sticla: Golurile plasei 3,5 - 4 mm Densitate minim 145 g/m2 Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm Rezistenta la mediu alcalin d) Verificare in: Rezistenta la soc - minim 3 J Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2 Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) - fara crapaturi Proce duri de montare: Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Capitol ul 1, Lucrrai de demolare), se rectifica planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli); De demonteaza tamplaria exter ioara (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli); Se monteaza noua tamplarie (Vezi ca pitolul tamplarie din PVC-U/AL); Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare; Se monteaza tablele termoizolatoare cu agra fe; Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi; Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori; Se monteaza termoizolati a plintei; Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitol ul Lucrari de Tencuieli); In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebui e pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare, termoizolatia se monte aza la interior. Vezi capitolul Lucrari compartimentare placari uscate. Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelo r termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic. 23.4 .3. Tamplarie exterioara noua Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. Trebuie res pectate urmatoarele criterii: Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL, Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K, Panourile de geam termoi zolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e<0,10), avand d istanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficia ntului k = 1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02. O valoare R mai mare se va obtine folosind geam secur izat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se specifica pentru parter si prim ul etaj. Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. 23.4.4. Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe part ea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita: Se verifica c alitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidr oizolatii) Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la stra turi diferite nu sunt direct suprapuse. Se respecta instructiunile proeducatorul ui pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul ase zarii panourilor izolatoare. In cazul lucrarilor de reabilitare complete: S-a co nvenit, dupa verificare si consimtamantul Proiectantului, ca vechea izolatie sa fie indepartata complet (vezi Capitolul 1, Lucrari de Demolari). 218
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi In cazul lucrarilor de reparatii: Se indeparteaza partile deteriorate ale strate lor de izolatie si se aseaza starte noi de material izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveste grosimea. Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform ceri ntelor termo-higro- energetic si pentru confot interior in vigoare. Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime. 23.4.5. Termoizolarea planseului d inspre podul neincalzit/ultimul etaj In caz de reabilitare: Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 10 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite acce sul oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua. Alternativ inzo latia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatiul existent. Ve zi capitolul Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate Modulare sau L iniare. 23.4.6. Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta D aca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltel e din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izol atiei: 15cm. Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Poliso cianurat de aceeasi grosime. Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile se partial puse pe partea superioara a capriorilor (cum ar fi Pro Span sau similar aprobate). 23.4.7. Term oizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui alt etaj, un strat termoizolator de minim 5cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa din ciment armat pe partea superioara, pentru a f i finisat (pardoseala din pvc, gresie etc.). Vezi programul pentru finisaj din p roiectul tehnic si Capitolul Lucrari de pardoseli. Pentru demontarea finisajelor vechi ale pardoselilor, incluzand sapa din ciment, vezi Capitolul 1, Lucrari de demolari. Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor, glafurilor etc si determina costuri suplimenta re. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea izolatiei. In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polis tirene extrudat ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrari compartimentare placari uscate si Lucra ri de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizolanta. Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect. 23.4.8. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact c u solul Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 22.4.7 de mai sus. Termoizolatia s e va incorpora in pardoseala, daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce, pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente. Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a per etilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu punctul "c" din subcapitolul 22.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat). 219
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 23.5. CONTROLUL CALITATII 23.5.1. Termoizolatie Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii ter mice: - Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Recepti e); Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului; Existenta proiectului si a detaliilor de executie ; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; Existenta de personal calificat pentru execut ia lucrarilor ; Existenta utilajelor necesare lucrarilor; Pregatirea suprafetei suport: o Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contra pante; o Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T; o Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo- hidroizolatiei , ea trebuie mon tata cu cuta lata spre termo - hidroizolatie; o Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic. Acoperisuri, terase, poduri Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod. Subsol Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolat ia pentru pardoseala de deasupra subsolului (reabilitare) sau pentru incorporare a ei in planseul subsolului (la cladirile noi). Fatade noi Se verifica indeparta rea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului supor t, curatarea prafului, spalarea si uscarea; Verificarea montrii tmplariei exterioa re noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor; Verificarea montrii profilului de baz la nivelul soclului, i montarea primelor plci termoizolante; Verificarea: montarea diblurilor de prindere a plcilor termoizolante; - montarea fiilor de armar e pe direcie diagonal la colurile ferestrelor i uilor; - montarea armaturii din tencu iala pereilor exteriori pe primele suprafee dup dezafectarea actualei nvelitori; Ver ificarea dup realizarea noii nvelitori, inainte de executarea straturilor de prote ctie; Verificarea la inceperea execuiei stratului final de finisaj al pereilor ext eriori. Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; Daca rosturile dintre Plci sunt de minim 2mm; Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazu te in proiect; Daca nu s-au produs goluri in Plci; - Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; Daca termoizolatia se exe cuta prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe con tur; Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice. Daca para metrii climatici interiori ( temperaturi , umiditati relative) corespund proiect ului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara 0,5 C si p entru umiditatea relativa interioara 2 % ; - Daca nu apare condens in dreptul pu ntilor termice ; 220
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice cor espunde valorilor proiectate. La finalizare, Montarile nu trebuie sa aiba taietu ri, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. Montarile nu trebuie sa aiba sc urgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii . Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot. 23.5.2. Materiale pentru etansare - Toate suprafetele vor fi etansate si grundui te cum se recomanda si se aproba de producator. - Dimensiunile sa fie adecvate p entru imbinarile necesare. - Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi. Intinderea filerelor elastice nu este permisa. - Filer-ele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop. - Materialele pentru etansare vor f i puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala s i continua. - Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la ace lasi nivel si paralela cu suprafetle finisate adiacente. - Suprafetele materiale lor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisa te adiacente decat daca acest lucru este aprobat. - Unde marginile rosturilor su nt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient pent ru a evita contactul cu astfel de margini. - Se pun materiale prefabricate pentr u etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producato rului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprima te. - Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezulta ta de la etansare. In cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte a dezive la materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii. Aceasta pe licula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansar e.Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se v or folosi. 23.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie lucrari de termoizolare la fatade Executie lucrari de reabilitare termi ca Intocmit : Arh. Catalin Minea 221
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 24. CAIET DE SARCINI FATADE CU CASETE DIN TABLA 24.1. GENERALITATI Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza: a).Lucrari care urmeaza a fi acoperite sau partial acoperite ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata: -pe parcursul exec utarii acestora, incheindu-se procese-verbale de lucrari ascunse, pe diverse faz e ale lucrarilor - inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucr arile definite mai sus (ex.inaintea montarii mochetei se vor verifica pardoselil e inaltate). b).Lucrari care vor ramane vizibile si care pot fi receptionate in orice moment dupa executie In cazul lucrarilor de la 1.a), antreprenorul are obl igatia de anunta executia lucrarilor si a convoca receptia acestora. Orice lucra re va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea: suportului, daca lucr area se va executa pe un suport existent lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor. La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini dar si in fisa tehnica a producatorului In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cele din prezentul se vor respe cta indicatiile producatorului In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de montaj de mai jos, respectiv in fisa producatorului, p entru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor respecta urmatoarele co nditii minime de mediu: temperatura ambientala 18 C - 28 C umiditatea ambientala r elativa 55% - 65% temperatura suportului 15 C - 28 C umiditatea suportului 3% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se vor evita curentii de aer se va asigura ventilarea In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de montaj de mai jos, respectiv in fisa producatorului, pentru lucrar ile de finisaje exterioare se vor respecta urmatoarele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 12 C - 32 C umiditatea ambientala relativa 55% - 65% tempe ratura suportului 12 C - 28 C umiditatea suportului 4% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se va evita lucrul in vant Se vor verifica, deasemenea, ut ilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum s i tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentu l caiet de sarcini si prescriptiile producatorilor. In toate cazurile, primeaza specificatiile producatorului dupa care cele din prezentul. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere design si culoare de catre proiecta nti inainte comandarii. 222
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Standarde generale P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. 24.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. SR EN 573-3 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Compozitia c himica si forma produselor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor SR EN 755-1,2 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Bare, tevi si profile extrudate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. Extruded rod SR N 572-1 Sticla pentru con structii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 1: Definitii si pr oprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 SR EN 13119 SR EN 12154 SR EN 12152 SR EN 13116 Sticla pentru constructii. Geam de securitate de sticla silico -calco-sodica Perete cortina. Terminologie. Fatade cortina. Etanseitatea la apa. Cerinte de performanta si clasificare Fatade cortina. Permeabilitate la aer. Ce rinte de performanta si clasificare Fatade cortina. Rezistenta la incarcarea dat a de vant. Cerinte de performanta 24.3. DESCRIEREA MATERIALELOR CARACTERISTICI FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR Peretele va avea o structura de profile din aluminiu vopsit in camp electristati c, profile in conformitate cu SR EN 573-3 si SR EN 755-1,2. Peretele va avea un sistem de trei sticle 6-12-4-12-4mm cu interspatii de cate 12mm continand Argon: sticla exterioara sticla securit termoizolanta si absorbanta de 6mm sticla din mijloc sticla securit de 4mm sticla interioara sticla securit cu emisivitate red usa (LowE)de 4mm conforme cu SR EN 572-1 si SR EV 12150-2. Peretele va fi confor m cu SR EN 13119 si va asigura: -etanseitatea fata de apa conform SR EN 12154 pe rmeabilitatea la aer conform cu SR EN 12152 rezistenta la incarcare datorata van tului conform cu SR EN 13116 si tinand cont ca incarcarea va fi de min.1.500N/m2 un coeficient de transfer termic 1,15W/m2 x K 223
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - o izolare fonica a zgomotului aerian min.37dB. 24.4. CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ Montajul se va face conform specificatiilor si detaliilor producatorului peretel ui si in concordanta cu detaliile proiectului. 24.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie fatade cu casete metalice Intocmit : Arh. Catalin Minea 224
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 25. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 25.1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pen tru acoperis din tabla neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvaniza ta, titaniu-zinc sicupru. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: Invelitori din tabla plana. Invelitori din tabla profilata tip tigla. Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinich igerie (jgheaburi, burlane, glafuri) Capitole asociate: Pentru finisajele acoper isului din tabla de cupru: vezi Capitolul "Zugraveli si Vopsitorii" pentru cerin tele de grunduire si finisarea acoperisului din tabla de cupru; Pentru izolatia de sub acoperis (membrane hidroizolatoare, barirele de vapori): vezi Capitolul 1 3, Hidroizolatii; Pentru termoizolatie vezi Capitolul 16: Reabilitare termica si etansatori; Acoperisul are urmatoarele starturi: - Astereala - strat continuu d in scandura din lemn, vezi Capitolul 5, Lucrari de Tamplarie, care sprijina inve lisurile de acoperis care nu sunt autoportante; - Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie, vezi Capitolul 13, Hidroizolatii, pes te care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor; Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla, tabla ondulata si elemente sandwich. Pantele invelitorilor Natura invelitorii Tabla plana obisnuita si tabla autoportanta Tabla profilata tip tigla Pante (cm/m) minime 15 25 Pante ( cm / m ) uzuale 30 - 60 45 - 175 25.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Nr. 1. Indicativ GP 065-2001 Titlu Ghid privind proiectar ea si executia lucrrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisu ri de beton. Norme tehnice privind alctuirea si executarea hidroizolatiei cu foli e din pvc plastifiat la acoperisuri Ordin de aprobare M.L.P.T.L. 1624/02.11.2001 I.C.C.P.D.C. 21/21.02.1984 NP 371982 nlocuieste 2. C 217-1983 225
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 3. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea nvelitorilor acoperisurilor n pant la cldiri Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor din mem brane polimerice realizate ,,in situ Normativ privind proiectarea i execuia nvelitor ilor subiri de beton armat i precomprimat, monolite i prefabricate NORMATIVE CONEXE M.L.P.T.L. 606/21.04.2003 M.T.C.T. 219/2005 M.T.C.T. 1733/20.11.2006 C 37-1988, Caietul 1 4. GP 112-2004 5. NP 119-2006 6. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea nvelitorilor la constructii Instructiuni tehnice pentru folosirea nvelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu p olistiren celular ndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profil ate la executarea nvelitorilor si a peretilor I.C.C.P.D.C. 4/10.01.1989 M.C.Ind. 161/N/18.09.1972 M.C.Ind. 126/19.11.1974 C 37-79 7. C 151-1972 8. C 172-1974 Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivar e in Constructii M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale 25.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 25.3.1. Materiale a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start - t able ondulate din otel galvanizate si vopsite; - table ondulate din aluminiu ano
dizate si/sau copsite b) Panouri sandwich, autoportante Table din otel galvantiz ate si vopsite cu start intermediary termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie; - Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime ; - Tabla interioara: 6 mm grosime; - Panou modular: 1,00 m latime - Lungime: mi n. 1,00 m, max. 19,30 m Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarci na statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat si cele exte rioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice int re pane. Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru imbinare cu o suprapunere de aprox. 70 mm. 226
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0m intre liniile de centru si rosturi. Inzolatia: Panou din spuma poliuretana extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, c lasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie , cu grosimea minima de 12cm. Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pen tru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0,3 0 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W. Finisaj e: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu: Pla stisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1 mm) sau cu Florura de poliv inilden sau Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de f inisaj). In medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) gro simea startului exterior de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0,2mm. Partea exp usa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu Plastisol din pvc (grund 0 ,005mm + 0,1mm strat de finisaj) sau Polivinilden (strat de poliester 0,01mm + f inisaj 0,1mm). Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant. Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacui ta din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Contractorului. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda. Tabla din otel galvanizat : o Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60 mm), table moale si otelita. o Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare. c) Tabla pentru acoperis din cu pru: tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea duritatii H00 si cu greutatea de 4,90 - 6,10kg/m2, daca nu se specifica altfel in planse. d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune. e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etans atori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand d aca se indica altfel. o Etansator pentru rosurile de dilatatie . Accesorii: Exce ptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caietelor de sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzan d coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, gar nituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisulu i. o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici s ensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se d eformeaza, nu este toxica, nu pateaza. o Etansator de rost: O parte poliuretan e lastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de pro ducatorul constructiei. Cuie: o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm; o Pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar d in cupru sau bronz. Sururburi si bolturi: o Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama. Pene: a celasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5c m largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sa u dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului. Lipire. Conform STAS 11212/2-84 , compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb. 227
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Nituri: 0,3 - 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla. 25.3.2. Depozitare si Manipulare Tabla metalica se va transporta si livra cu fol ii protectoare. Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si dep arte de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoz iteaza in exterior ,dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor. Trebuie avuta grija la ma nipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deterioraril e minore se vor repara cu chit . Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentr u a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos. 25.3.3. Mostre Cont ractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producat orului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea table i pentru acoperis. Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inai nte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru aco peris, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de excuti e si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Proiectantului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca par te a lucrarii pentru acoperisl metalic. Mostra trebuie sa aiba dimensiune asufic ient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prinde re, constructia marginii, textura de finisare si culoarea. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc.. vor fi de aprox 20cmx 20cm din fiecare. Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metal ice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari. 25.4. EXECUTAREA LUCRARILOR, INSTALARE, MONTARE, ASAMBLARE A.Montarea invelitorilor din tabla . 25.4.1. Generalitati Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. Tab la metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare. Lucrarile trebuie sa se potriveasca c u substructura. Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului. Elemente metalice exterioare cu fete vizibile cura te, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate p entru a forma bordura. Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati pl ate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. Iminari pentru etansare: unde sunt mobile, se reco manda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru performanta adecva ta a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului el astomeric, in concordanta cu standardele STAS. 228
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafetele ascunse la locurile de co ntact cu invelis bituminos sau alte saparari permanente cum se recomanda de prod ucator. COORDONARE Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pe ntru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, pereti lor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile,a securiza si a asig ura o instalatie rezistenta la coroziune. LUCRARI DE PREGATIRE Se curata suprafe tele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn ). MONTARE Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor u nde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recoman darile si indicatiile producatorului tablelor care este montat. A. Se separa met alele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona d e contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt- caiciuc, sau pr in separare permanenta cum se specifica de producatorul metaleleor care nu sunt similare. B. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bari era de vapori pe toata suprafata acoperisului exceptand cazul in care producator ul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este po sibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperis ul din tabla de cupru. Imbinarea se suprapune minim 5cm. C. Tablele prefabricate , imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaz a Imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folo sesc materiale perfabricate cat de mult posibil. D. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de imb inare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moder ata in momentul monatrii, 5 - 21C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50% mi scare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi am bientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etansare la temperaturi sub 5C. E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibi le si localizati astfel icat sa minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare ade cvata. F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica. CURATARE Se indeparteaza stratul protec tiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor. Se curata su prafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidare a sau agentii atmosferici. FINISARE Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vo psita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare. Pentru tabla din cupru: pen tru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start uniform de ule i de parafina de calitate superioara, sau de lac transparent. PROTECTIE Se asigu ra protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deterior arii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor. 229
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 25.4.2. Coame, dolii Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pent ru a impiedica infiltrarea apei. - Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul. Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autof iletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte ne ascutite. Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapun eri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. 25.4.3. Tabla profila ta pentru acoperis - Generalitati Toate tablele se vor aseza in concordanta cu m etoda de montare Aindicata de producator. Inainte de montarea finala se fac demo nstratii pe santier in prezenta Proiectantului. Asezarea finala va incepe doar d upa ce metoda de montare este probata de Proiectant. Se retuseaza toate zgarietu rile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Pro iectant. 25.4.4. Prindere si fixare Se folosesc conectorii recomandati de produc ator si aprobati de Proiectant. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a ac operisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc su ruburi tip TEK pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizi bile. B.Montarea invelitorilor din tigle metalice 25.4.5. Generalitati Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralel e cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii tiglelor .Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla . Decalarea randurilor s uccesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla . La tiglele as ezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezult e trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle. Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cui e . Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uz uale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic . 25.4.6. Panour i autoportante - Generalitati Trebuie luate in considerare urmatoarele: - sensul de montaj este de la poala spre coama; - rezemarea pe suport se face pe cuta ce a mai larga; - se vor respecta detaliile de coame, pazii , timpane prezentate in proiect; - Montarea panourilor mai mare cand bate vantul poate sa fie periculos , datorita dimensiunilor mai mari, si din aceasta cauza trebuie sa se evite aces t lucru. Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea, Contractorul treb uie sa protejeze panourile metalice de coroziune si alte materiale. - Cand chere steaua va fi in contact direct cu panourile metalice, Contractorii trebuie sa ia in calcul urmatoarele situatii: 230
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi o Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseni at cromat din cupru care se foloseste in prezent, dar nu cu cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. Astfel pentaclorof enalul nu se foloseste sau trebuie introdus un start separator. o Aluminiu nu tr ebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substantele chimice aunt cor ozive pentru aluminiu. Metalele deosebite au nevoie de bariera protectiva intre ele pentru a preveni corosiunea galvanica. - Se pot folosi materiale plastice, v opsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat s i metalele diferite. Cand se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul, una din metodele de mai sus se foloseste pentru a separa cele doua metale. Ingarsamintele, varul, acizii, si late substante determina coroziun ea panourilor din metal. Trebuie prevenit contactul dintre panourile metalice si orice materiale corozive. Placile izolatoare poroase pot absorbi si retine umez eala si necesita bariera de vapori similara cu cea descrisa in subcapitolul 13.4 (folie sau implaslitura bituminoasa). Aceasta bariera de vapori trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu izolatia s i panoul metalic. Straturile de separare sunt necesare cand panourile metalice s unt fixate pe astereala din lemn. Vezi detalii de executie. - Acoperis tip sarpa nta: panourile metalice, indiferent daca sunt dintr-un singur start sau sandwich , necesita o panta de minim 20% (1 in 5) pentru a asigura drenarea adecvata. PAN OURILE SANDWICH: Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletant, incluzand saibe hidroizolatoare. Surub urile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 1 4 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforant e. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile. T oate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare. PANOURI METALICE ONDULATE Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poat e varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral totusi nu trebuie sa fie mai mica de 3,5cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20% , pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din topirea zapezii . Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Proiectant. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie exec utate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Contractorul trebui e sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant. Toate suprapunerile necesi ta etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Contractorul trebuie sa f oloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 - 5cm la streasine. La marginile de la frontoane, va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie lat erala (vezi Lucrari de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vant. Ta blele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 - 25cm de-a lungul marginii f rontonului. Indoire si curbare: Tablele sunt rulate din metal tare. Daca o tabla trebuie indoita, se recomanda maximum o indoire gentila de 90-de grade. Metalul nu ar trebui reindoit o data ce a fost profilata, si nici nu trebuie intinsa la loc. Cand tablele metalice se vor monta pe un acoperis curbat, suruburile se vo r monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a impiedica tendinta naturala a metalului de a nu se arcui. Pe restul tablei se permite distanta standard intr e dispozitivele de prindere. Cand panourilemetalice se monteaza peste un arc raz a minima a arcului este de 5,40m pentru prfilele din aluminiu si 7,2m pentru pro
filele din otel. Contractorul va folosi banda etansatoare pe toate partile si ca petele suprapunerilor. 231
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Prindere pe substructura: Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozit ive de prindere vizibile. Vezi Capitolul 4, Lucrari Structuri Metalice si Capito lul 5, Tamplarie. Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerab il in functie de structura principala portanta (centuri, ferme, etc). Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table din otel galvanizate la rece de 0,7mm 0,8mm, pe care se fixeaza panourile compozite la un interval specificat in proi ectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in tim pul dilatarii termice. Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proie ct, Contractorul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la produ cator pentru toate tipurile de panouri. Contractorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5mm (de exemplu in cazul sect iunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul p rofilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante. Prinderea de substructurile din lemn: - Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galv anizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune. - Pe ntru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu, se folosesc suruburi aut ofiletante din inox seria #300. - Cuiele galvanizate cu garnituri din cauciuc re zistente, pot asigura si o etansare rezonabila de durata si sunt recomandate pen tru panourile din otel cand nu sunt necesare suruburi, de exemplu pentru garage, depozite, magazii. Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. O grosime nominala de 5cm pentru cherestea asigura valorile maxime de scoatere a suruburi lor si cuielor cand dispozitivele de prindere penetreaza 2,5cm lemnul. Metoda co recta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea s uperioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie p entru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut pre a mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri. Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panou lui, pentru a asigura o etansare de durata. Taierea panourilor din metal: - Pano urile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta, se cresteaza panoul cu un cutit ascutit si se indoaie tabla repetat pana se rupe. Pentru taieturi perpe ndiculare cu cuta s foloseste o foarfeca pentru a taia drept, sau o foarfeca pne umatica, sau cu un dispozitiv electric. Contractorul, deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va i nlesni taierea. - Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci e lectrice sau pneumatice sau cu dispozitive electrice. Toate doliile vor avea ace easi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal. Acoperisul din metal tr ebuie conectat la impamantare. 25.4.7. Jgheaburi si burlane Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelasi tip cu materialul invelitorii ( po t fi din PVC sau tabla prevopsita ). 232
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ; Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratar i, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . Jg heaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv . 25.5. VERIFICAREA CALITATII Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii Trebuie sa se verifice : - Existenta procedurii tehnice de executie a invelitori i in documentele de calitate ale constructorului ; - Existenta proiectului si a detaliilor de executie; - Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; - Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; - Suportul inv elitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului; - E lementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distan te dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lun gul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; - Existenta si co rectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, do lii, strapungeri, jgheaburi, burlane); Verificari in timpul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice: Daca se respecta procedura tehnica de executie; Daca se respecta proiectul si detaliile de executie; A) Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare: suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari; la streasin a astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar c artonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri cu panta pan a la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; ca foile hidroiz olatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; toate racordarile acoper isului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii; B) Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica: asezarea randurilor de tigla sau olane , in sfoara , parallel cu poala ; admiter ea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantu lui; decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla; la tiglele solzi asezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate d ublu si cu rosturi decalate; la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; la olan e , asezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat; ca ti glele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciob ite; executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositori te; C) Pentru invelitori din tabla plana se va verifica: planeitatea suportului , denivelarea admisa fiind de 3mm / m; astereala din scan duri sa aiba rosturi pana la 2 cm; 233
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si strana aplicata pe astereala , fara valuri , iar la verificarea prin circulatie pe acop eris , fiind calcata cu piciorul sa nu se indoaie; la coama si la muchii foile d e tabla sa se incheie cu falturi in picioare; doliile sa fie executate din foi d e tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate; in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impotriva umezelii , necesare pe ntru fixarea copcilor; D) Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: -petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in urm atoarele limite: Panta 40 acoperisului cm / m 30 15 12 Petrecerea minima cm 9 10 11 20 petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa obligatoriu creasta ondulei; respectarea sensului de mon taj de la poala spre coama; respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit , garnituri , saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare; realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj; E) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica: panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si s a nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; saezar ea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; fixarea jgheaburil or sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in pro iect; burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine f ixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superio r in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie , iar str apungerile lipite cu cositor; amplasarea , prinderea corecta si etansarea imbina rilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane; executia si prin derea corecta a sortului si racordarea lui la jghab; realizarea pantei spre burl an , asigurand scurgerea apei fara stagnari; Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice: existenta si continutul certificatelor de calitate ale m aterialelor; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; inve litorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseita te la apa, la vant, la ploaie sau zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt
nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior; 234
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de montaj invelitori din tabla - lucrari de montaj invelitori din pano uri autoportante - lucrari de montaj glafuri, jgheaburi si burlane Intocmit : Arh. Catalin Minea 235
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 26. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT 26.1. GENERALITATI Sistemul pentru realizarea fatadelor este din policarbonat multicelular, tratat cu strat de protectie impotriva razelor ultraviolete si strat de eliminare a efe ctului de neon/ orbire. Rezistenta la impactul grindinei a sistemului si la raze le ultraviolete este garantata pentru o perioada de minim 10 ani. Placile latera le ale panoului se imbina liniar prin clipsare cu conectori din aluminiu anodiza t realizate din aliaj aluminiu 6060T66. 26.2. MATERIALE 26.2.1. Tamplaria din aluminiu Tamplaria termoizolanta din aluminiu este realiza ta din profile cu bariera pentru ruperea puntii termice din poliamida. La elabor area prezentelor specificatii s-a avut n vedere: a)Cerinele esentiale conform HG n r. 796/2005 b)Cerinele functionale (arhitectura, de exploatare, durabilitate) c)C erintele privind fabricarea ferestrelor si usilor d)Cerintele privind punerea n o pera. Specificatiile se refera la ferestre si usi obinuite, montate vertical. Con ditiile tehnice prevazute sunt stabilite la nivel minim acceptat, avand in veder e cerintele de mai sus. Autoritatea contractanta, proiectantul, pot solicita con ditii superioare celor prevazute, atunci cand acestea sunt justificate din punct de vedere tehnic si economic. Nu pot fi impuse alte conditii dect cele prevazute n standardele romanesti sau europene de referinta. Criterii de performan a tamplar iei termoizolante din aluminiu Nr. crt. 0 1 Cerinta 1 Securitate la incendiu Profile din aluminiu Etanarea la ap Clasa de performanta, valori prag sau condtii 2 clasa CO incombustibile clasa 6A conform EN 12207 Preciari pentru proiectant i autoritatea contractanta 3 2.1 Pentr u geam, clasa de rezisten se consider A. Pentru situaii speciale se vor stabili euro clase conform EN 13501 i EN 1634. 2.2 Clasele sub 6A sunt mai puin performante. Cl asele 7 - 9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx = presiunea maxim mai mare dect 600 Pa la care fereastra este impermeabil) este mai performant dect clasa 9. 2. 3 Litera se refer la clasa tehnic privind deformaia (cea mai performanta este A). C ifrele se refer la clasa tehnic de rezisten (1 este cea mai putin performanta). 2 3
Comportarea la ncrcare la vnt -ui i ferestre -ncrcarea elementelor de prindere amplasa e la o distan de max. 0,8m ntre ele clasa C3 (SREN 12210 i 12424) min. 100 N fr cedare 236
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 4 Rezistena la oc conform tablou tmplrie 5 6 Capacitatea rezisten dispozitivelor siguran Indice de izolare zgomot de a de la meninere 60 secunde cu o for de 350 N n poziia cea mai defavorabil Min. 28 dB 7 Permeabilitate la aer clasa A3 conform SREN 12207 8 9 Coeficientul de transfer termic (U) -tmplrie n ansamblu -profile din aluminiu cu ba rier termic -geam termoizolant Factorul de transmitere energie solar Factorul trans mitere luminoas de minim 2,0 W/mpoK minim 3,1 W/mpoK minim 1,4 W/mpoK
2.4 Se refer la rezistena geamului. Proiectantul va avea n vedere riscurile de spar gere i accidentare. Se consider risc de accidentare prin cdere prin geam atunci cnd marginea inferioar a geamului este sub 1 m nlime. De asemenea, uile dac sunt prevzute u geam, acesta trebuie s fie geam de siguran sau s fie securizat pe ambele foi ale g eamului termoizolant. 2.5 Se refer la dispozitivele care trebuie s aib capacitile de a menine partea mobil ntr-o anumit poziie. Se aplic, de regul, la ferestre cu balamale pe orizontal i mecanisme cu dubl deschidere. 2.6 Izolarea fonic este valoarea declar at de productorul de sistem i este stabilit n agrementul tehnic. Pentru o izolare fon ic mai bun, productorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator s fie realizat cu dimensiuni diferite (de tip 6 + 4) sau cu geamuri speciale con form specificaiilor tehnice ale productorilor de geamuri. 2.7 Clasele tehnice pent ru permeabilite se regsesc n agrementele tehnice ale productorului de sisteme sau a le productorului de tmplrie. Clasa cea mai puin performant este 1, clasa cea mai perf ormant este 4. 2.8 Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul c u metodele prevzute n SREN ISO 10077 1 i 2. Coeficienii minimi stabilii pentru profil e i geam asigur cel puin coeficientul de 2,0 W/mpoK pentru ansamblul tmplriei. conform tipului de geam stabilit de proiectant conform tipului de geam stabilit de proiectant 10
11 Rezistena la deschidere/ nchidere repetat -ferestre (SREN 12400) -ui (SREN 12400) 5 000 cicluri 10 000 cicluri
2.9, 2.10 Coeficienii se refer la geamul utilizat. Acesta este important dac se dor ete o protecia solar pentru ferestrele expuse la sud. De regul, cei doi factori sunt dependeni. Cu ct factorul de transmitere a energiei solare scade, va scdea i factor ul de transmisie luminoas. Dac se dorete alt tip de sticl dect cea clar, se vor consul ta recomandrile i coeficienii dai de productorii de sticl (geamuri). 2.11 Numrul de ci luri este stabilit de furnizorii de feronerie. Valorile propuse asigur, de regul, o garanie a funcionrii pentru cel puin 2 ani n condiii de utilizare normal. 26.2.2. Policarbonat Produsele sunt realizate respectand exigentele legislatiei din Romania in domeniu, precum si cerintele esentiale stabilite de Legea nr. 10 din 1995 privind calitatea in constructii modificata cu Legea 123/2007. Placile din policarbonat pot avea o culoare personalizata sau o culoare speciala care el imina efectul de sera. 237
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Placile multicelulare au 5 celule, 6 pereti, coeficientul de transfer termic est e de minim 1,60 k/m2, clasa de combustibilitate este C1. Pentru eliminarea fenom enului de capilaritate, placile vor fi inchise ermetic pe cel putin una din latu ri. 26.3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 26.3.1. Izolare termica, fonica,combustibilitate Placile din policarbonat rezist a in conditii de variatiuni mari de temperatura (t= -40 C la + 120 C). Placile din policarbonat vor respecta urmatoarele performante : 1. Coeficientul de transfer termic mai mic de 1,60 W/m2K; 2. Conductivitate termica la 30 de grade, intre 0, 06- 0, 065 W/mK; 3. Coeficient de dilatare termica liniara intre 0,060- 0, 070 m m/mC; 4. Izolarea acustica la zgomot aerian este mai mica de 14 dB; 5. Clasa de combustibilitate a policarbonatului este C1, dupa expunerea la foc, placile se i nmoaie, se topesc si se strang fara picaturi arzande; 26.3.2. Cerinte de fizica constructiilor Placile din policarbonat avand structura metalica cu distanta int re reazeme de minim 2 metri, rezista la o incarcare mecanica de 150 kg/mp. Greut atea placilor este mai mica de 4kg/mp. 26.3.3. Prelucrarea suprafetelor Placile din policarbonat sunt taiate la lungimea impusa de proiect, cu instrument de mar e precizie, o latura a placilor este etansata prin inchiderea la cald. Rezistent a chimica este urmatoarea pentru substantele: 1.Acizi diluati : buna 2.Acizi con centrati : medie-buna 3.Solventi organici alcool : buna 4. Uleiuri lubrifiante : buna 5. Detergenti: buna 26.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DE ALUMINIU SI POLICARBONAT 26.4.1. Lucrari premergatoare Punerea in opera specifica pentru placile din poli carbonat, se va face numai conform prescriptiilor tehnice de montare date de pro ducator sau distribuitor si conform proiectului de executie care trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: - solicitarile de exploatare - orientarea placilor - tip ul si grosimea placilor - coeficientul de dilatare al placilor 26.4.2. Punerea i n opera propriu-zisa; montajul Montajul se realizeaza respectand urmatorii pasi: 1. Pasul 1. - prinderea sistemului din aluminiu de structura de sustinere; 238
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 2. Pasul 2. -se aseaza prima placa; 3. Pasul 3. -se aseaza a doua placa; 4. Pasu l 4. -se prind cele doua placi cu ajutorul conectorului, prin clipsare. Montajul este ultima operatie dupa executarea celorlalte lucrari de constructive a caror efecte ar putea deteriora placile. Structura de sustinere a placilor trebuie sa fie vopsita in stadiul final inainte de montarea placilor. 26.4.3. Influenta co nditiilor meteorologice Rezista la soc cu o bila de 1kg de la 1,5m inaltime fara deteriorari. Sistemul este impermeabil. Rezistenta la inghet-dezghet nu prezint a modificari de aspect ale placilor. 26.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR; CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI Placile din policarbonat sunt agrementate tehnic de Consiliul Tehnic Permanent p entru Constructii din Romania pentru a fi utilizate la realizarea de constructii sportive, socio-culturale. 26.6. RECEPTIA LUCRARILOR La livrare sunt insotite de declaratia de conformitate a producatorului cu agrem entul tehnic eliberat pentru acestea, potrivit prevederilor standardului SR EN I SO/CEI 17050-1; 2005. Fiecare livrare este insotita de certificatul de garantie si instructiuni de punere in opera si depozitare. Paletii placilor din policarbo nat trebuie astfel depozitati si manipulati incat sa se evite deteriorarile meca nice, zgarierea, murdarirea sau desprinderea foliilor de protectie. Depozitarea paletilor se face in spatii acoperite, ferite de razele solare si intemperii, co nform instructiunilor producatorului. 26.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executia fatadelor din policarbonat multicelular Intocmit : Arh. Catalin Minea 239
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 27. CAIET DE SARCINI LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA CERAMICA 27.1. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la: - tigla ceramica - membrana de hid roizolatii. 27.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Tigla va fi profilata, conforma cu SR EN 1304, avand rezistenta la rupere prin i ncovoiere min.1,5N. Se vor folosi 12-15 tigle per metru patrat de astereala, fun ctie de specificatiile producatorului. La montaj se vor folosi si accesorii dupa cum urmeaza: - element de tigla de aerisire 1buc/10mp astereala - element de ti gla de margine stanga/dreapta aprox.3buc/ml pazie - element de coama, unde este cazul aprox.3buc/ml coama - element capat coama - element trecere antena. Sistem ul va avea prevazute si elemente speciale cu parazapezi, numarul acestora fiind in functie de inclinatia acoperisului, astfel: - la inclinatie de 25, cate unul l a fiecare a treia tigla, pe un rand - la inclinatie de 30, cate unul la fiecare a doua tigl, pe un rand - la inclinatie de 45, cate unul la fiecare a doua tigla, in sah, pe doua randuri. Pe astereala se va monta o membrana bituminoasa, de hid roizolatie, de tip APP (polipropilena atactica), conforma cu SR EN 13707, armata cu fibra de sticla si avand urmatoarele caracteristici: -finisaj superior voal netesut de polipropilena (antialunecare) -greutate nominala, SR EN 1849, min. 1, 3kg/m2 -rezistenta la rupere, SR EN 12311-1: ->longitudinala, min. 420N/50mm ->t ransversal, min. 330N/50mm -rezistenta la sfasiere, SR EN 12310-1 ->longitudinal a, min. 40N ->transversal, min. 30N -stabilitatea la cald, SR EN 1110, min. 150C Functie de specificatiile producatorului, proiectantul va stabili: - lungimea ca priorilor - distanta dintre sipci - detaliile pentru streasine, coame, dolii. In structiuni, normative si standarde: SR EN 1304 Tigle si accesorii de argila arsa . Definitii si specificatii de produse. C 112/1986 Normativ pentru proiectarea s i executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de construc tii si completarile acestea 240
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi SR EN 13707 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase armate pentru hidroizolarea acoperisului. Definitii si caracteristici 27.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Fixarea membranei bituminoase se va face prin fixare mecanica. Tiglele nu se fix eaza mecanic in cazul in care: - panta este sub 30 SI - nu sunt specificatii spec iale datorate conditiilor meteorologice specifice (si dure). In cazul inclinatii lor de - 40 se va fixa mecanic tot a doua sau a treia tigla din fiecare rand - pe ste 50 se vor fixa mecanic toate tiglele. 27.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de montaj invelitori din tigla ceramica Intocmit: Arh. Catalin Minea 241
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi H. LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE 242
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 28. CAIET DE SARCINI - LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE 28.1. GENERALITATI Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instala tiile noi sanitare. Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si norm ele tehnice in vigoare. 28.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la c onstructii civile si industriale. Prescriptii proiectare. STAS 1795/87 Instalati i sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiec tare. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de can alizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 1629/1-81 Alimentare cu ap a. Captari izvoare. STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare STAS 416 5/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. STAS 60 02/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare STAS 667 5/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din poli propilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitingur i din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire Obiecte sanitare ceramice . Obiecte din portelan sanitar. Conditii tehnice generale STAS 6686/80 de calita te. STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni. Obiecte sanitar e ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale. STAS 2066/90 STAS 2383/73 Obi ecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale. STAS 6054/77 Teren de fun dare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea Republici Socialiste Romania. STAS 9827 /5/75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, ca bluri. STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Leg ea 10/1995 Calitatea in constructii H.G.R. 766/1997 Hotarre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. H.G.R. 273/1994 Regulament de rec eptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. Legea 137/199 5 Legea protectiei mediului Legea nr. 90/1996 Legea protectiei muncii - Monitoru l Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor 243
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi P118/99 Ordonanta nr. 60/97 C 56/1985 NGPM-1996 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta privind apararea contra incendiilor Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii 28.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII
28.3.1. Materiale si Echipamente Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda s-a u folosit tevi din PP-R, obiecte sanitare STAS 6686-80 si armaturi STAS 9143-86. Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi, cotu ri si ramificatii din polipropilena , si conducte PVC pentru tronsoane montate i n exterior . Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile mini me: Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate. Condu ctele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii. Armaturile prevaz ute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de PP-R (3/8" - 2") si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2"). Pentru racordarea la punctele de consum (baterii ame stecatoare sau robinete de serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si regla j: - coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montat e pe obiecte de portelan sau M.P.) - drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru t evi din otel (la puncte de consum montate in perete). Se vor monta armaturi de g olire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul pies ei port-furtun la celalalt capat. Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-furtun. Dimensiunea in proiect 1/2 ". Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate, imbin ate cu dispozitive adecvate. S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga p entru scurgerea apelor uzate menajere in urmatoarele situatii: - legaturi de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli la parter si etaj, - coloane, montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajelui, - colectoare orizontal e, montate in subsol. Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC greu, imbinate prin mufare avnd i nel de cauciuc pentru etanarea mbinrii i cu respectarea strict a instruciunilor produc orului. Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor f i din portelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smal tul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea igienei perfecte. In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizar e trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitate a produselor furnizate. Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continu, fara imperfectiuni si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in ma terial. 244
Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu folie de material plastic. Conducta de alimentare c u apa potabila va fi din eava de polietilena de nalta densitate PEHD-80, SDR 17.6, din clasa de presiune Pn 6, avnd 0 90 x 5,1 mm . Principalele caracteristici ale PEHD sunt : 1. Densitate..- > 945 - 960 kg/m3; 2. Limita de curgere...... ................................. .-> 20 - 23 N/mm2; 3. Alungirea la rupere .... ......................................................... .- > 600 %; 4. Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj .............................. .-> 8,0 MPa 5. Coeficientul de dilatare lineara ........................................... .> 0,14 mm/m; 6. Coeficientul de conductibilitate termica la 20C ..-> 0,4 W/mK; 7. Rezi stena minima echivalenta (MRS)...-> 1200 N/mm2 28.3.2. Verificarea Calitatii. Livrar nipulare, Depozitare Toate materialele aprovizionate trebuie s fie nsoite de Certif icatul de calitate i agremente tehnice respectiv Declaraie de conformitate ale pro ducatorului. Materialele utilizate PEHD si PVC trebie s se ncadreze , in ceea ce p riveste rezistena i condiiile de montaj, n prevederile normativului I 1 / 78. Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare gravita tionala, de la punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi su puse incercarilor: o de etanseitate, o de rezistenta, o de functionare. Verifica rea caitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documen tatii de certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat. Pe par tea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sa u alte defecte vizuale cu ochiul liber. Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea ctorva manevre de inchidere deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente. Tuburile din polipropilena/PV C se aranjeaz ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe to ata lungimea pentru evitarea deteriorrii la extremiti (mufe). Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub n parte sau cu dispozitive pentru mijloace mecaniz ate; pentru celelalte materiale utilizate (obiecte sanitare, etc.) manipularea s e va face obligatoriu manual pentru evitarea oricror deteriorri. Depozitarea se va face n locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solar direct, n locuri ferite de umezeal. Stivuirea se va face pe suprafee orizontale i uniforme. Tuburil e nu trebuie depozitate la o nlime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor d eformri n timp. La temperaturi joase operaiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grij maxim innd cont de proprietile/comportarea materialelor n ac ste condiii climaterice. 28.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ 28.4.1. Generalitati Faze de lucru: Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de canalizare ; Montarea conductele de apa si obiectele sanitare ; Imbinarea si montarea conductelor de canalizare ; n reelel e instalaiilor interioare de ap , comune pentru incediu i consum menajer se vor fol osi numai evi din OL Zn, 245
n cazul n care se folosesc reele separate pentru incediu f de alte reele pentru care s utilizeaz materiale plastice , acestea se vor separa din exteriorul cldirii. n cmin ul de ramificaie pe conducta din material plastic se prevede un organ de nchidere care se va nchide n caz de incediu. n aceast din urm situaie instalaiile interioare de ap de consum se pot executa din PEHD dar instalaiile interioare de incediu se exec ut numai din eav de OL Zn cu diametrul de 2 ". Pentru legaturile la obiectele sanit are de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi zincate. Acest mat erial este cerut de I9-1995 care nu permite folosirea altui material pentru cond ucte in cazul in care cladirile sunt prevazute cu hidranti interiori. La montare a conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urm are urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie: Executarea filetului Po lizarea filetului Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi Inainte d e inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canali zare prevazute in proiect. La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta ins tructiunile din I9/1995 . Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice). Trecerea conductelor pr in pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezist enta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa. In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare. Montarea conductelor se va fa ce pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate. Sustinerea conductel or se va face cu bratari. Izolatia termica se va face cu material izolant tip AR MAFLEX sau similar montata prin lipire si protejata la exterior cu folie. Pe col oanele de canalizare se va monta piesele ce curatire. 28.4.2. Instalatii Sanitar e Interioare Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente In general toate instalatiile sanitare existente vor fi dezafectate. In cazuri specifice i n care aceste instalatii au fost recent reabilitate se va prezenta situaia specif ic pentru fiecare scoala. Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafec tate. Se va prezenta in proiectul tehnic conductele ce se vor pstra pe poziie si c ele care vor fi inlocuite. Montarea conductelor Conductele de apa potabila de di stributie, racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de polietilena de ina lta densitate. Dimensiunile variaza intre 1/2" - 2" In cazurile in care sunt nec esare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor folosi imbinari demont abile. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vi zitabile. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii , nu se admit imbinari. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectulu i. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constru ctii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru int retinere, revizii, reparatii etc. Distantele minime in cm intre conductele monta te pe traseu paralel: 246
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Referina Intre conturul conductelor neizolate Intre conturul conductei neizolate si const ructia finita Intre fetele exterioare a conductelor izolate Intre fata exterioar a a izolatiei si constructia finita Intre flansele armaturilor a doua conducte a propiate Distante minime (cm) 3 3 4 4 3 La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3cm. F ata de conductorii electrici (1.000V) sau conductele de gaze combustibile, trase ele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin nor mativul I.7, respectiv I.6/1986. Conductele vor fi sustinute prin suporti suspen dati, tipizati, asa cum se mentioneaza prin proiect. Se pot utiliza si alte tipu ri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant. Suportii de sustine re a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara mo dificarea geometriei traseului. Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994) Diametrul conductei nominal 3/8" - 1/2" 3/4" - 1" 1.1/4" - 1.1/2" 2" - 2.1/2" 3" 4" sau peste neizolate (m) 3,3 4,2 5,1 6,1 6,7 7,5 izolate (m) 2,0 3,0 4,0 5,1 5,7 6,5 Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schi mbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazu te prin proiect. Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, s e vor monta dupa cum urmeaza (I.9/1982): Diametrul nominal Distanta intre suportii Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 40oC Temperat ura 60oC (m) (m) 100 115 125 135 150 90 100 110 120 130 ficsi. 3/4" - 1.1/4"" 2" 2.1/2" 3" 4" 247
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza supor ti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant. Daca n u se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanit are se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luand u- se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropa te. mbinarea conductelor i racordurilor de PEHD mbinarea conductelor PEHD se va fac e prin sudura sau cu flane in functie de recomandarile producatorului . Sudura se poate executa n doua moduri: 1. cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistena, deci o sudura prin fuziunea capetelor; 2. cu termoelemente, pentru sudura pieselor ele ctrosudabile (manoane, coliere de priza). Factorii care condiioneaz realizarea sudu rii i rezistena la presiunea interioara sunt: 1. temperatura exterioara care poate influena sudura, prin timpul de sudura, pentru cazul temperaturilor > 5C sau n caz ul temperaturilor < 5C, prin necesitatea unei protecii (cort, prelata sau folie de plastic) care trebuie sa acopere maina de sudura i sudorul i care va fi ncalzita cu ajutorul unui generator de aer cald, pentru a evita rcirea brusca, ce poate duce la fragilitatea sudurii; 2. n caz de temperaturi > 40 - 45 C i expunere directa la razele soarelui, protecia locului de munca prin acoperire, n scopul obinerii unei temperaturi niforme pe tot conturul tubului, iar n masura n care este posibil, ext remitaile opuse ale tubului de sudat se obtureaza pentru a reduce ct mai mult posi bil racirea suprafeelor sudurii prin aciunea curenilor de aer, vntului; 3. compatibi litatea materialelor sudate, adica indicele de fluiditate - topire MFI sa fie cu prins ntre 0,4 0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelai tip de polietilena PE 80, etc.; 4. sudorii vor fi instruii de producatori sau atestai de institutii autorizate; 5. re spectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafeelor) i timp, precum i timpul de racire nainte de ndepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de po ziionare. La efectuarea mbinarilor prin sudare este foarte important sa se realize ze o buna aliniere axiala a conductelor i se vor curaa bine capetele conductelor d e impuritai. Sudura cap la cap cu rezisten Procedeul consta din pregatirea i apoi nca lzirea pieselor de asamblat (conducta/conducta, conducta/racord, racord/racord) n zona de sudura la temperatura necesara i din aplicarea asupra acestora a unei pr esiuni necesare, sudura realizndu-se omogena, fara aport suplimentar de material. Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca n condiiile verificarii temperatur ii de sudare i prin utilizarea aparatelor de sudura, care permit controlul valori i presiunii aplicate.De regula, factorul de sudura este egal cu 1. Calitatea sud urii este determinata de urmatorii factori: 1. Cunoaterea procedurii de sudare i a aparaturii de sudura deperformana corespunzatoare, care presupune: obinerea de la producator a schemei i procedurii de sudura; instruirea i verificarea cunotiinelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate, n prezena beneficiarului r eelei. Aceti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc, oglinda ) i al presiunilor (presarii) indicate pe afiajul aparatului de sudura; 2. Examina rea vizuala a sudurii; 3. Testarea sudurii se poate realiza prin ndoirea ansamblu lui sudat pna la un unghi de180, proba neprezentnd semne de ruptura; sau la un test de traciune a ansamblului sudat al carui rezultat trebuie sa fie o cedare a evii, nu a sudurii; 4. Testele de andurana constau n ncarcarea cu acelai tip de sarcina c onstanta a evii i a sudurii. Raportul rezistenelor realizate eava/sudura trebuie sa fie > 0,8; 248
5. Probele de presiune trebuie sa asigure ca raportul rezistenelor la presiunea d e proba i etaneitate comparata eava/sudura sa fie >1; 6. Respectarea prescripiilor p rivind factorii de mediu. Sudura cu termoelemente a pieselor (manoane, coliere de priz) Procedeul consta din pregatirea i apoi electrosudarea pieselor (manoane, col iere de priza) pe tub, cu ajutorul rezistenelor ncorporate n piese. De regula, fact orul de sudura este > 1. n cazul acestui procedeu, condiiile mediului i pregatirea, sunt mai importante dect aparatul de sudura. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: > Aparatul de sudura sa fie ales astfel nct sa aiba posibili taile de autotestare i capacitate de nmagazinare a datelor realizate la fiecare sud ura; instruciunile producatorului de eava privind procedeul de sudura; specificaii de ntreinere a aparatului; instruirea i verificarea cunotiinelor sudorului de catre p roducator sau alte instituii autorizate, n prezena beneficiarului reelei; > Testele ce se pot realiza pot fi facute prin citirea corecta a codurilor; prin testul de traciune i/sau ndoire unde eava trebuie sa cedeze naintea sudurii ; > Probele de pre siune. mbinarea cu flane La mbinarea cu flane, prin intermediul adaptorului de flane, (gt) se va avea n vedere corelarea flanelor metalice adiionale cu cele ale robinete lor, dupa standardele ISO, n funcie de presiune. Procedeul de mbinare cu flane este cel clasic, folosindu-se uruburi i piulie din oel cadmiat i garnituri din carton impr egnat cu ulei grafitat Armaturi Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi: d e trecere pentru montaj aparent sau ingropat, de inchidere si reglaj, drept sau coltar, de golire de retinere de siguranta Acestea se vor monta in pozitiile ind icate prin desenele proiectului. Se vor monta armturi de golire n toate punctele d e minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp din alam turn at AMT 1 i mufa filetat pentru racordarea la evi de oel la un capt i racord olandez pe tru racordarea piesei portfurtun la cellalt capt. Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP , cu lan pentru protecia racordului pentru portfurtun. Arma turile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii: usor accesibile usor d emontabile Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis . Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare i accesoriile acestora se pot m onta numai dup ce s-au efectuat proble de presiune ale reelelor de distribuie apei reci i calde ce consum i dup ce s-au terminat lucrrile de finisare din ncperi, pentru a se evita degradarea lor. Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; nlimea de montaj prevzut n proiect se msoar de la cota doselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul console lor, uruburilor cu dibluri, dup caz. Montarea lavoarelor Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip. Bateria trebuie m ontata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele . Aceasta va fi montata in confor mitate cu instructiunile producatorului . 249
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Montarea vaselor W.C. Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi spec iale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca bolturile respective se potrives c cu pozitia gaurilor vasului. Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in pozitie orizontala, intre v as si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment al b. Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc Prot ectie Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le prot eja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc. 28.4.3. lnsalatiile de canalizar e Conducte de canalizare Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate as a cum s-a specificat anterior si in STAS 1515/86, iar piesele speciale vor fi co nform STAS 1515/86 si STAS 1694/95. La montarea tuburilor de scurgere, indiferen t de materialele din care sunt facute, se vor respecta urmatoarele: reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie; racordurile la coloane s au colectoare la un unghi de 45o; se vor evita schimbarile de directie la unghiu ri de 90o; se vor evita traseele pe sub utilaje. La conducte se vor monta sustin eri astfel: la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu; pentru suporturile conductelor pentru canalizare, se vor fo losi suporturi galvanizate si omologate sau cele propuse de furnizorul tubulatur ii. Sustinerile propuse de contractorul lucrarii vor fi supuse aprobarii. Scurge rea i colectarea apelor pluviale Scurgerea apelor pluviale se realizeaz prin condu cte i piese PEHD mbinate cu mufe cu electrofuziune sau mufe cu garnituri O ring. C olecatrea apelor pluviale re relizeaz prin receptoare de teras din Ol inox ( opiune a proiectantului pentru fiecare lucrare ) cu folie de contact i nclzire electric. Cu ratire si verificare Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de direct ie, ramificatii greu accesibile pentru curatire, precum si pe traseele liniare l ungi, la distantele urmatoare: Diametrul nominal (Dn) 50 - 70 100 Distanta intre piesele de curatire, ape Distanta intre piesele de curatire, ape conventional curate uzate menajere 15 20 6 12 Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, de asupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala Scurgeri de la pardoseli Se monteaza sifoane de pardo seala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prev azute in proiect, dupa cum urmeaza: in grupuri sanitare, sifoane simple cu racor duri laterale; La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor. Ventilarea conductelor de canalizar e 250
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazut e prin proiect: ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoa re, ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de l a acelasi nivel sau nivele diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri p este invelitoare, ventilare secundara: -separata pana deasupra invelitorii, o pr in racordare la o coloana de ventilatie invecinata, - prin racordare la o coloan a de scurgere invecinata cu iesire directa. Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu varful in jos. Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. n eplastifiat, asamblate si montate conform I.1/1978 sau din fonta de scurgere. 28 .4.4. Izolatie fonica a conductelor Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii zgomotelor si anume: Bratari de s ustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 - 0,8 mm), Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecan ice, Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.). Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate re glementarile tehnice la care se refera acesta. 28.5. TESTE SI VERIFICARI Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari: Incercar ea de etanseitate la rece; Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a con ductelor de apa calda; Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si ap a calda. Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etans eitate si rezistenta la cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de s rviciu la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind obturate de dopuri . Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica d e 6bari. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest inter val nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionare se va face dupa m ontarea armaturilor la obiectele sanitare. Verificarea se va face prin deschider ea simultana a robinetelor de consum. Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la: Incercarea de etanseitate Incercarea la functionare Incercarea de et anseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare. Ince rcarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pna la nivelul de r efulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare. Incercarea de func tionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare, verificndu-se c onditiile de scurgere. 28.5.1. Abateri Admisibile La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri de apa la canalizare. 251
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 28.5.2. Verificari Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt m ontate conform proiectului Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului. Montarea corecta a sistemelor pentru sust inerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare Functionarea normala a obi ectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor sanitare. 28.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie instalatii sanitare interioare Executie termosudura la conducte PPR pen tru apa rece, apa calda Executie imbinari cu electromufe tevi PEHD canalizare pl uviala Executie imbinari cu mufa si garnitura la tevi PP si PVC Montaj hidranti interiori Executie teste si verificari, probe la instalatiile sanitare interioar e Intocmit: Arh. Catalin Minea 252
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi I.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE 253
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 29. CAIET DE SARCINI INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE 29.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de al imentare cu apa potabila si de incendiu, de canalizare menajera si instalatiile hidraulice in constructii. La executarea lucrarilor se vor respecta normativele, standardele si regulamentele tehnice in vigoare. 29.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la c onstructii civile si industriale. Prescriptii proiectare. STAS 1846/90 Canalizar i exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare. Prescriptii proiectar e. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canali zare. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Captari izvoare. STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare STAS 4165/8 8 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. STAS 6002/ 88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare STAS 6675/1 /92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipro pilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitinguri d in policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire STAS 7656/90 Tevi din otel s udate longitudinal pentru instalatii. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Trasar ea pe teren a retelelor conducte, canaluri, cabluri. I9-1994 Normativ pentru pro iectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 Calitate a in constructii Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr. 90/1996 Lege a protectiei muncii - Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonan ta nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pe ntru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii a ferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul M uncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii 254
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 29.3. MATERIALE SI EXECUTIE 29.3.1. Generalitati In lucrari se vor incorpora doar materialele si echipamente le noi. Toate materialele si echipamentele vor fi verificate si aprobate de Proi ectant. Nu se vor livra materiale pe santier fara aprobarea Proiectantului. Daca Proiectantul solicita, fie la inceputul fie in timpul lucrarilor trebuie predat e probe de material deoarece s-ar putea sa fie necesar sa se demonstreze ca sunt conform Specificatiilor. Astfel de probe trebuie depozitate, impachetate, livra te si testate cum este indicat de Proiectant pe cheltuiala Contractorului. Pentr u a demonstra competenta lucrarilor sau pentru a facilita alegerea unor texturi, tipuri, finisajeor si suprafete, Contractorul trebuie sa dea astfel de probe de lucrari sau inisaje. Materialele si echipamentele folosite trebuie sa corespund a probelor abrobate si/sau specificatiilor. Trebuie avuta grija in timpul incarc arii, transportului si descarcarii pentru a impiedica deteriorarea conductelor, fiting-urilor si accesoriilor. Metodele de transport si manipulare a conductelor , accesoriilor si fitingurilor trebuie aprobate de Proiectant. Conductele, fitin g-urile si accesoriile trebuie examinate inainte de folosire, si nici o piesa ca re este defecta nu trebuie folosita. Orice deteriorare a invelisurilor conductel or trebuie reparata asa cum se indica de catre Proiectant. Daca se descopera con ducte, fiting-uri sau accesorii defecte dupa montare, trebuie inlocuite pe chelt uiala Contractorului. Toate conductele, fiting-urile si accesoriile trebuie ment inute curate pana la utilizare si montarsi trebuie sa fie conform tipului cerut. Conductele de apa potabila si de incendiu vor fi din teava de PEHD si respectiv din teava de otel zincat sudate longitudinal cu filet si mufa avand Dn 3/4 -4". Armaturile utilizate sunt specifice fiecri tip de eav folosit, ex. mufe filetate sa u flanse sistem ventil sau sertar pentru evi Ol Zn sau mufe speciale PEHD livrate de acelai productor. Pentru conductele de scurgere se folosesc tuburi PVC/ din po lipropilen ignifug. Pentru caminele de vizitare sau armaturi se vor folosi tuburi prefabricate din beton . Caminele de vane se vor prevedea conform STAS 6002/88. In caminele de vane au fost prevazute fitinguri conform STAS 7174/90; aici pot f i necesare interventii n timpul exploatarii si din acest motiv, se vor folosi imb inari cu flanse sau mufe. Caminele vor fi acoperite cu capace si rame de fonta c onform STAS 2308/81. Pentru alimentarea cu apa rece s-au prevazut tevi din polip ropilena ISO 3213/98. Rezervorul de apa a fost prevazut conform STAS 4165/88. St atia de pompe si hidrofor pentru alimentare cu apa va fi conform STAS 10110/85. Apele uzate menajere vor fi canalizate prin evi PVC cu mufe i garnituri. Pe conduc ta de canalizare s-au prevazut camine de vizitare conform STAS 2448/82. Caminele de canalizare vor fi acoperite cu capace si rame conform STAS 2308/81. Reteaua exterioara va fi dotata cu hidranti subterani Dn=65mm , sau va fi utilizata rete aua stradala de incendiu . 29.3.2. Santuri de prospectare Santurile de prospecta re pentru conductele subterane, structuri si echipamente trebuie prevazute de Co ntractor si se vor indeparta dupa finalizarea prospectarii. 29.3.3. Apa Lucarile pentru sistemul de alimentare cu apa trebuie sa include dar nu trebuie neaparat sa se limiteze la urmatoarele: Asezarea si instalarea conductelor de apa si acc esoriile de la alimentarea cu apa. Se testeaza si se porneste sistemul de alimen tare cu apa pentru a satisface cerintele Proiectantului. 255
Lucrarile adiacente pentru a finalize lucrarile la sistemul de alimentare cu apa conform detaliilor desenelor de executie si/sau caietelor de sarcini. 29.3.4. D esene de executie Contractorul trebuie sa supuna aprobarii desenele de executie, diagramele si alte descrieri care se pot solicita de Proiectant pentru robinete , hidranti si fiting-uri speciale care sunt incorporate in Lucrari. 29.3.5. Cond ucte, Fitting-uri si Acesorii Contractorul trebuie sa procure toate materialele si echipamentele necesare pentru conducte, fiting-uri si accesorii conform desen elor cu detalii de excutie, in concordanta cu standarde si conform specificatiil or. 29.3.6. Conducte HDPE Conductele exterioare de ap i de canalizare se vor execu ta din PEHD / PVC. Montarea conductelor de ap i canalizare direct n pmnt se va face s ub adncimea de inghe ,conform STAS 6054, msurat de la gegeratoarea superioar a conduc tei pn la suprfaa terenului amenjat. Dac pozarea n aceste condiii nu este posibil se v r lua msuri speciale contra ngheului Conductel de canalizare se vor monta cu pant de scurgere conform specificaiilor din proiect. Imbinarea conductelor trebuie sa fi e prin sudare cap la cap. Sudarea trebuie sa fie conform standard 6/PE/2000. Imb inarea conductelor de polietilena trebuie facuta la o temperatura intre 5C si 40C. Conductele trebuie marcate clar pe suprafata exterioara la interval nu mai mare de 1,5 metrii. Marcarea trebuie sa indice urmatoarele informatii: Materie prima Dimensiunea normala si rata de presiune Numele producatorului Anul de fabricati e Standard de referinta Verificarea calitatii: Contractorul trebuie sa prezinte Proiectantului certificatele de verificarea calitatii pentru producerea conducte lor, for pipe manufacture, emis de un institut oficial, de un inspector internat ional bine cunoscut sau de un departament de verificare a calitatii al producato rului. 29.4. CAMINE DE VIZITARE , ROBINETE SI APARATURA 29.4.1. Camine de vizitare Caminele de vizitare - de difeite tipuri vor avea for ma rectangulara cu dimensiunile: 1,5 x 1,5 x 2,0; 1,5 x 2,5 x 2,0. Pentru execut area cminelor se va studia partea de structura. Pentru accesul la aceste cmine se vor prevedea capace din font i scri din oel beton in pereti. Conducta care trece pri n pereti se va proteja cu piese de trecere . 29.4.2. Scopul lucrarilor Contracto rul trebuie sa livreze toate materialele si echipamentele si sa le monteze, robi netele, accesoriile etc. cum este specificat in detaliile de executie si in aces te caiete de sarcini si sa livreze unelte si sase (6) copii ale manualelor de op erare si intretinere atat in engleza cat si in romana necesare pentru activitate . Atat montarea robinetele cat si a accesoriile, Contractorul trebuie sa dea Dir igintelui lucrarii pentru aprobare, certificatul producatorului ca robinetele si accesoriile respecta cerintele Caietelor de Sarcini si registru testului. 29.4. 3. Robinete 256
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi General Toate robinetele trebuie sa fie tip fluture din fonta cu garnituri, in c oncordanta cu ISO 5996, IBS5150 si STAS 10933 Teste Hidraulice Metoda de testare hidraulica trebuie sa fie conform STAS 9526-80 Test de pierderi 10 kg/cm2 Test hidrostatic 28.0 kg/cm2 Testul de pierderi trebuie sa fie de cel 5 minute, iar t estul hidrostatic de cel putin 10 minute. Marcare Numele si marca producatorului , anul de fabricatie, dimensiunea, presiunea de lucru si numarul de rasuciri pan a se deschide sunt marcate prin turnare pe robinet. Certificare de Fabricare Con tractorul trebuie sa dea Dirigintelui lucrarii, certificate pentru controlul cal itatii si pentru testele hidrulice facute de producator sau de o agentie de veri ficare international binecunoscuta. Montare Montarea robinetelor cuprinde suprtu ri, tuburi de protectie si cutii de suprafata. Detaliile de montare trebuie spec ificate in desenele de executie. 29.4.4. Robinete de aerisire Contractorul trebu ie sa livreze robinete de aerisire conform desenelor de executie. Generalitati R obinetele de aerisire proiectate pentru presiune minima de lucru de 15 kg/cm2. R obinetele de aerisire trebuie sa fie atat de aerisire cat si cu functiuni de imp iedicare pentru formarea vidului. Materiale Robinetele trebuie sa fie fie din fo nta fie din fonta ductibila si flotorul acoperit cu cauciuc tare. Robinetul treb uie sa scoata aerul incet in atmosfera. Acoperiri Toate suprafetele exterioare f eroase trebuie sa primeasca doua straturi din grund rosu din plumb sintetic si u n ultim strat din vopsea de aluminiu. Toate suprafetele care se vor vopsi, se vo r curata in intregime de toate substantele straine cum ar fi rugina, resuduuri d in fonta etc. metoda si detalii privind aplicarea straturilor trebuie supuse apr obarii de carte Proiectant inainte de executare. Montaj Capetele robinetelor tre buie prevazute fie cu cuplaje filetate, fie cu flanse. In cazul montajului cu fl anse bolturile, piulitele si saibele nu trebuie galvanizate prin imersiune. Test Hidraulic Fiecare robinet trebuie testat hidraulic de producator la o presiune a apei nu mai mica de 15 kg/cm2. Acest test trebuie sa indice pierderile de la r obinet sau fitinguri. Marcare Dimensiunea robinetului, numele producatorului s au marca, anul fabricatiei si presiunea de lucru sunt marcate pe robinet prin tu rnare. Certificatul Producatorului Contractorul trebuie sa dea Proiectantului, c ertificate pentru controlul calitatii si testele hidraulice facute de producator sau de o agentie internationala de verificare bine cunoscuta. 29.4.5. Apometre 257
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Daca apometrele sunt specificate in detaliile de exeutie, Contractorul trebuie s a livreze si sa monteze apometre cu urmatoarele detalii tehnice: Apometru trebui e sa fie un ceas magnetic uscat actionat cu o elice actionata de apa, care cites te in m3 sau litrii si cu aceasi dimensiune a diametrului nominal a conductei ad iacente. Specificatiile apometrului: Domeniu de masurare 0,15-20,00 Presiunea de lucru 10,5 kg/cm2 Pierderi pe capat 0,035 kg/cm2 Temperatura maxima de lucru 35 Inregistrare minima 100 litri Montare intre flanse: I/secunda. 29.5. MONTARE 29.5.1. Lucrari de sapare santuri Reconditionarea suprafetelor deteriorate si a proprietatilor Daca o proprietate sau structuri ale suprafetelor au fost deterio rate, scoase sau deranjate de Contractor, astfel de proprietati sau de structuri trebuie inlocuite sau reparate pe cheltuiala Contractorului. Santuri pentru con ducte Santul trebuie sapat astfel incat conducta sa poata fi asezata la adancime a si in alinierea ceruta. Santul trebuie sa fie drenat ca muncitorul sa poata lu cra in el in siguranta si eficient. Este esential ca golirea pentru pompe de dre nare ale santului sa fie dirijate spre canalele de naturale drenare, scurgeri, s au canalizare. Excavatii la nivel Santul trebuie sa fie sapat la adancimea solic itata pentru a asigura un suport uniform pentru conducte pe pamant solid la fiec are punct intre caminele de vizitare. Orice cota inferioara a santului sapat mai mult decat adancimea specificata trebuie corectata cu material aprobat, compact at in intregime conform specificatiilor Proiectantului. Finisarea umpluturii se face cu unelte manuale. Excavatii in pamant moale Unde partea inferioara a santu lui nu este stabila sau include cenusi, zgura, vegetatie, alte materiale organic e, sau bucati mari din materiale anorganice acestea trebuie inlaturate. Contract orul trebuie sa sape si sa indeparteze astfel de materiale din latimea si adanci mea specificate de Proiectant. Unde cota inferioara a santului este din material e considerate neadecvate, nu se poate indeparta si inlocui cu un material aproba t complet compactat pentru a sprijini adecvat conductele, Contractorul trebuie s a construiasca o fundatie pentru conducte in concordanta cu recomandarile pregat ite de Proiectant. Latimea santului Latimea santului trebuie sa fie ampla pentru a permite asezarea si imbinarea adecvata a conductei, si umplerea sa fie asezat a si compactata conform specificatiilor. Santurile trebuie sa aiba o latime mai mare unde este necesar, pentru a permite asezarea convenabila a suporturilor, si acoperirea si fixarea si manipularea elemtelor speciale. Camine de vizitare Cam inele de vizitare trebuie prevazute in fiecare imbinare pentru a permite imbinar ea adecvata. 29.5.2. Localizarea conductei de apa Conducta de apa nu trebuie ase zata orizontal mai aproape de 3 metri de conducta de canalizare exceptand cazul in care partea inferioara a conductei de apa proaspata va fi la cel putin 30 de centimetri deasupra conductei de 258
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi canalizare, caz in care partea superioara a conductei de apa nu trebuie sa fie a sezata orizontal mai aprope de (1) un metru de conducta de canalizare. 29.5.3. A bateri Pentru montarea conductelor abaterile maxime permise de la linia dreapta trebuie sa fie conform recomandarilor producatorului de conducte. 29.5.4. Asezar e Conductele si accesoriile trebuie coborate cu atentie in sant cu macaraua, fra nghii, curele, sau alte echipamente adecvate. Materialele nu trebuie in nici un caz aruncate sau in sant. Trebuie evitata abraziunea invelisului conductei. Taru sii folositi pentru a sprijini conductele pentru a aluneca trebuie sa fie din le mn si trebuie fie lati pentru a preveni deteriorarea conductei sau a invelisului . Conducta se va monta in concordanta cu recomandarile producatorului de conduct e. La capetele conductelor care se vor lega mai tarziu se vor instala robinete, dopuri sau capace. Unde legaturile se fac intre lucrari noi si lucrari existente , aceste legaturi trebuie facute cu fiting-uri speciale pentru legaturile intre diferite tipuri de conducte. Unde legaturile se fac in linie sub presiune, acest ea trebuie montate conform recomandarilor producatorului de conducte. 29.5.5. Ev acuarea materialelor excavate Dupa excavare, Contractorul trebuie sa asigure tra nsportul surplusului de material la locurile specificate. 29.5.6. Umplerea santu rilor Materiale Contractorul poate umple materialul excavat care este alcatuit d in lut, argila, nisip, pietris, sau alte materiale care in opinia Proiectantului sunt adecvate pentru umplere. Daca materialul excavat nu este adecvat pentru pe ntru umplere Contractorul trebuie sa furnizeze cantitatea de nisip, pietris sau alte materiale aprobate pentru umplere pe cheltuiala sa. Umplere sub conducte To ate santurile se vor umple cu mana, de la partea inferioara a santului spre lini a de centru a conductei, cu material aprobat pus in straturi de 10 cm. Compactat prin battatorire, materialul de umplere trebuie depozitat in sant pe intreaga l atieme, simultan accesorii. Umplere peste conducte Santurile e vor umple cu mana sau cu metode mecanice aprobate de la linia de centru, fiting-uri si aceesorii pana la 30 cm deasupra partii superioare a conductei. Contractorul trebuie saaib a grija cand se executa aceasta parte a umplerii pentru a evita deteriorarea sau deplasarea conductei. Tipul materialului folosit si metoda de consolidare trebu ie sa fie specificata aici. Umplere pana la nivel Santul trebuie umpluc cu mana sau cu metode mecanice aprobate de la 30 cm de deasupra conductei pana la nivel. Materialul de umplere de la 30 cm de deasupra conductei pana la suprafata va co nsta din: Materialul excavat aprobat care trebuie batatorit dupa ce santul este umplut, sau; Materialul excavat aprobat care trebuie sa fie asezat in straturi n u mai mari de 30 cm si compactat prin batatorire. Lucrari de umplere Dupa ce con ducta este asezata si imediat dupa testare, umpleti santul pana la suprafata sol ului. Daca este necesar material aditional pentru umplere, Contractorul trebuie sa asigure materialul, fara costuri suplimentare pentru Investitor, in cantitati suficiente pentru a umple senatul pana la nivelul suprafetei invesinata dupa co mpactare. 259
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Nu lasati umplerea neterminata mai mult de 150 de metrii dupa terminarea lucrrai lor pentru conducte, decat dac se specifica altfel. Indepartarea suporturilor Su porturile nu se vor indeparta pana cand santurile nu sunt umplute suficient pent ru a preveni deteriorari ale suprafetelor drumurilor, canalelor, conductelor de canalizare. 29.5.7. Monatrea accesoriilor Toate conductele se vor furniza si mon ta cu robinete, robinet de evacuare conform detaliilor de executie. 29.5.8. Anco rarea conductelor Contractorul va monta blocurile pentru ancorare unde conductel e isi schimba directiile. Toate cotiturile de 45 si 90 si teu-rile trebuie impache ttae cu beton amestecat 1:3:5. 29.6. TEST HIDRAULIC 29.6.1. Proba de Presiune Toate sectiunile de conducte noi incluzand fiting-uri, robinete si accesorii trebuie supuse testelor de presiune si de pierderi in con cordanta cu Standardele I 9/96 si C 56/85. Testele se fac in prezenta Proiectant ului. Contractorului trebuie sa furnizeze toate materialele si echipamentele pen tru teste. Toate legaturile se lasa expuse pana se finalizeaza testele pentru pr esiune si pierderi. Testul se face in timpul zilei. 29.6.2. Probe de pierderi Pi erderile maxime la sistemul sau sectiunea de conducte care sunt testate nu trebu ie sa fie mai mari decat rezultatul obtinut dupa aplicare urmatoarei formule (I 9/96 si C 56/85 Standard). Contractorul este responsabil pentru localizarea si r epararea pierderilor mai mari decat cantitatea mentionata mai sus. Dupa reparare a sau inlocuirea conductei si dupa aprobarea acestora de catre Proiectant testel e atat pentru presiune cat si pentru pierderi se fac din nou conform specificati ilor de mai sus. Se repeta testele pana se ajunge la valorile specificate. 29.6. 3. Timp pentru probe Conductele imbinate cu garnituri din cauciuc, imbinari meca nice sau infiletare sau cuplare se pot testa hidaraulic, pentru pierderi,verific a oricand dupa finalizarea partiala de umplere, exceptand cazul in care trebuie sa treaca 5 zile de la turnarea blocurilor de beton. 29.6.4. Test Final Inainte sa se puna pavajul permanent peste conducte, Investitorul poate sa solicite un t est de masurare a pierderilor pentru tot sistemul de conducte. Pierderile trebui e sa se incadreze in admiterile specificate mai sus. 29.7. DEZINFECTARE Inainte de accepatarea, fiecare unitate a sistemului complet de distributie treb uie dezinfectat conform Standardului C 56/85. Contractorul va asigura toate apar atele, materialele chimice, materiale necesare pentru dezinfectarea conductelor si trebuie sa asigure robinetele pentru acest lucru. Toate cheltuielile trebuie suporttae de Contractor. Conducta principala apoi trebuie spalata cu apa curata pana cand clorura reziduala este redusa la o valoare mai mica de 1,0 pp m. Dirig intele lucrarii va lua probe de apa din cateva puncte pentru examinare bacterial a. 260
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Desinfectarea trebuie repetate pana cand testele indica absenta poluarii pentru cel putin 48 de ore. Unitatea nu va fi acceptata pana cand nu se obtin rezultate bacteriologice satisfacatoare. O autoritate recunoscuta nu trebuie sa faca test ele bacteriologice. Contractorul trebuie sa asigure toate aparatele si echipamen tele necesare pentru dezinfectie. 29.8. SAPAREA SANTURILOR 29.8.1. Sapaturi pentru conductele de canalizare Santurile pentru conductele de canalizare se vor sapa in linie dreapta, conform proiectului tehnic, si trebuie prevazut un minim de 15 cm de la partea superioara a conductei la marginea santu lui sau a ramificarii. Sapari aditionale trebuie facute sub fiecare conducta pen tru a facilita montarea imbinarilor. Saparea mecanica trebuie facuta la cel puti n 5 cm deasupra nivelului final al montarii conductelor. Astfel de nivelare treb uie facuta pentru a impiedica apa sa inunde santul. Daca se daseste apa freatica , trebuie folosite echipamente de pompare pentru executarea lucrarilor in condit ii uscate. 29.8.2. Sustineri si sprijiniri ale malurilor Contractorul trebuie sa asigure, monteze si sa mentina un sistem de sprijinire si sustinere a malurilor din panouri pentru a impiedica deplasarea, care ar putea afecta lucratorii si s a diminueze latimea sapaturii. Inainte de executarea lucrarilor de excavare, Con tractorul trebuie sa predea desenele de executie care indica panourile de sustin ere si sprijinire pentru a fi aprobate de Proiectant, totusi acest lucru nu scut este Contractorul de responsabilitatea sa. 29.8.3. Proceduri de excavatie si com pactare Desenele de executie indica dimensiunile finale pentru santuri, Contract orul va impiedica dimenisuni suplimentare pentru sustineri, suporturi, monatre p ompa, drenare si partea inferioara a excavatiei va fi mentinuta ferma si uscata. Excavatiile si scoaterea apei trebuie facute cu metode care mentin conditia pam antului. Pamantul care devine nesatisfacator pentru a sprijini structurile, treb uie indepartat si si inlocuit cu material granular compactat conform cerintelor Proiectantului si pe cheltuiala Contractorului. 29.8.4. Umplerea De indata ce co nductele au fost asezate si testate adecvat, va incepe umplerea. Umplerea se va face pana la nivelul terenului. Materialul folosit pentru umplere trebuie asezat in straturi de 30 cm. Fiecare strat batatorit folosind echipamente aprobate de Proiectant. 29.8.5. Excavatie si reumplere sub nivel Daca in opinia Proiectantul ui, materialul la sau sub nivel nu este adecvat pentru fundatii, trebuie inlocui t cu nisip conform instructiunilor Proiectantului. Toate cheltuielile implicate in excavare si reumplerea sub nivel trebuie suportate de Contractor. 29.9. CANALIZARE Lucrarile pentru instalatiile de canalizare trebuie sa includa, dar nu trebuie s a se limiteze la urmatoarele lucruri: Asezarea si montarea conductelor si acceso riile pentru canalizare de la reteaua de canalizare. Teste pentru sistemele de r etele de canalizare pentru a satisface cerintele Proiectantului. 261
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Lucrarile adiacente pentru finaizarea functionarea retelei de canalizare conform indicatiilor din desenele de executiesi/sau caietele de sarcini. 29.9.1. Scopul lucrarilor Contractorul trebuie sa livreze conductele pentru canalizare in conc ordanta cu detaliile indicate in proiect si specificate aici incluzand fiting-ur i, inele din cauciuc, alte materiale de imbinare, si adaptori de conducte necesa re pentru legaturile cu conductele existente. Inainte de finalizarea lucrarilor, Contractorul trebuie sa livreze materiale aditionale conform specificatiilor di n caietele de sarcini pentru intretinere. 29.9.2. Standarde de Referinta STAS 81 6/80 sau similar aprobate. 29.10. MATERIALE 29.10.1. Conducte Pentru instalatiile de drenare si canalizare, se vor folosi co nductele si fiting-urile din PVC/rezistente la foc si/sau polipropilena. Conduct ele trebuie marcate clar pe suprafata exterioara la un internal care sa nu depas easca 1,5 metrii. Marca trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: Materie prim a Dimensiunea normala si rata de presiune Numele producatorului Anul de fabricat ie Standard de referinta Controlul Calitatii: Contractorul trebuie sa prezinte D irigintelui lucrarii certificatele de verificare a calitatii pentru producerea c onductelor, emise de un institut oficial, inspector international bine cunoscut sau de departamentul de calitate al producatorului. 29.11. CAMINE DE VIZITARE Conductele de canalizare trebuie prevazute cu camine de vizitare pentru acces pe ntru verificare si testare si pentru indepartarea blocajelor. Caminele de vizita re vor fi din tuburi prefabricate din beton armat. Caminele vor fi prevazute cu rama si capac cu acces facil pentru colectorii de pe strada si cu acces ingreuna t pentru caminele exterioare. Caminele de vizitare vor fi conform STAS 2448/82. Caminele de vizitare pentru canalizare vor avea rame si capace conform STAS 2308 /81. 29.12. TESTE DE RECEPTIE Conducte Sistemul de conducte trebuie testat conform normativului C 56/85. 29.13. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Lucrari de trasare retea de alimentare cu apa respectiv de canalizare 262
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Lucrari de sapatura santuri retele exterioare Lucrari de sprijinire santuri Lucr ari de montaj conducte, armaturi Lucrari de imbinare la conducte PEHD Lucrari de imbinare la conducte PVC Lucrari de executie si montaj camine de vizitare (pref abricate, monolit, PVC) Lucrari de umpluturi la santuri Montaj hidranti exterior Montaj separator de grasimi Montaj fantana publica cu descarcare automata (arte ziana de picior) Montaj guri de scurgere ape pluviale cu capac carosabil Lucrari de drenare, curatare retele de canalizare in vederea reparatiilor Montaj rigole Montaj pompe de basa, grupuri pompare Probe, teste si verificari instalatii de alimentare cu apa, instalatie de canalizare Intocmit : Arh. Catalin Minea 263
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi J.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE GAZE 264
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 30. CAIET DE SARCINI INSTALATII DE GAZE 30.1. GENERALITATI Instalaiile de utilizare gaze naturale sunt compuse dintr-un ansamblu de evi, robi nei i accesorii instalate, de la branament pn la captul unde se evacueaz gazele arse. xecutarea lucrarilor de instalatii de gaze naturale se face numai pe baza de pro iect de executie intocmit de un proiectant autorizat in domeniu, avizat de Distr igaz , care trebuie sa cuprinda toate datele tehnice si economice necesare reali zare instalatiei Fata de gradul de periculozitate, sudurile executate la conduct ele pentru gaze natural trebuie sa aiba clasa de calitate II, conform NTPEE-2008 . Sudorii care executa imbinari prin sudura de aceasta calitate trebuie sa fie a utorizati ISCIR, conform prescriptiilor tehnice CR9-96.Aceeasi conditie se propu ne si pentru clasele de sudura III si IV.Se vor prezenta documente de atestare a sudorilor. 30.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. I6 PE/2000 Normativ pentru proiectarea si executarea sist emelor de distributie a gazelor naturale utilizand conducte din polietilena de m edie si inalta densitate STAS 185 / 189 Instalatii sanitare, de incalzire centra la, gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne si culori conventionale. STAS 1 8 5 / 2 - 89 Instalatii sanitare, gaze naturale .Fitinguri si piese auxiliare p entru conducte STAS 1 8 5 / 3 - 89 Instalatii sanitare, gaze naturale. Armaturi. Semne conventionale. STAS 1 8 5 / 6 - 89 Instalatii sanitare, gaze naturale. Ap arate de masura si control STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare ST AS 995 - 86 Arzator pentru gaze combustibile cu cap de ardere circular STAS 4326 - 87 Firide pentru regulatoare de presiune si control Legea 10/1995 Calitatea i n constructii Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr. 90/1996 Legea p rotectiei muncii - Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale pr ivind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pentr u verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii afer ente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Munc ii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii 265
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 30.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE S I DEPOZITARE Elementele componente ale instalatiilor interioare de gaze naturale sunt: coloan e de alimentare plasate la exteriorul cladirii; reteaua instalatiei interioare c u conducte si accesorii si cu robineti de inchidere; aparate de utilizare a gaze lor si arzatoare; o aparate de reglare si siguranta; Elemente componenete ale in stalaiei exterioare de gaze : conducta de racord la reeaua stradal montat subteran e xecutat din polietilen. Principalele materiale care se utilizeaza sunt: tevi trase de otel (fara sudura); polietilen cu SDR 11 de tipul PE 80 dispozitive pentru pr eluarea dilatarilor; armaturi (robinet cu cep, robinet cu sfera, robinet cu sert ar, robinet cu clapa; fitinguri (din fonta maleabila si flanse din otel asamblat e prin suruburi) arzatoare de gaz; aparate de masura si control (contoare), supa pe de blocare, ventile de siguranta, dispozitive automate de control. 30.3.1. Ma teriale eava va avea certificat de calitate dat de productor. Se interzice utiliza rea evilor din oel sudate longitudinal, realizate conform standartului 7656, n mont aj ngropat. eava din oel folosit va fi conform STAS 404/1 87 cu grosimea peretelui i mpus de art. 9 din I6/98 conform tabelului urmtor: Diametru (inch) Diametru nominal (mm) Grosime perete (mm)
1 2 3 3/8" 10 2.35 %" 15 2.50 3/4 20 2.5 1 25 3.25 1 %" 32 3.50 1 %" 40 3.50 2" 50 3.50 2 %" 65 3.50 Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor, a elementelor auxiliare si de imbinare mbinrile demontabile ale con ductelor din oel se execut cu : fitinguri din font maleabil ; flane din oel asambla cu uruburi ; Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea material elor , a elementelor auxiliare si de imbinare . 266
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pentru reeaua exterioar , montat subteran se va utiliza PE 80 cu SDR 11. 30.4. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Pastrarea echipamentelor de instalatii de gaze se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, care sa asigure buna lor conservare. Manipu larea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii mun cii si, in asa fel incat, sa nu se deterioreze. Capetele de bransament se manipu leaza cu atentie pentru a nu fi deteriorate tevile de transport sau straturile d e protectie ale tevilor din otel. Capetele de bransament se livreaza in legaturi cu un numar variabil de bucati (7-10). Cele de diametre mari se pot livra si se parate. Se livreaza pe paleti de lemn (europaleti), in rame de lemn bine constru ite sau echivalente, fiind bine sprijinite ( ancorate) de acestea cu benzi (amba laje) de strangere. Executantul va asigura manipularea , transportul , depozitar ea i conservarea produselor a., s nu se produc deteriorri ale acestora, n conformitate cu instruciunile impuse de productor. Manipularea, transportul i depozitarea condu ctelor i fitingurilor din PE se fac n conformitate cu instruciunile impuse de produ ctor trebuie efectuate a.. s se evite aciunea direct a radiaiilor solare asupra acesto ra. Conductele i fitingurile din PE se depozitez n magazii nchise, bine aerisite sau n locuri acoperite i ferite de aciunea direct a radiaiilor solare sau a intemperiilo r. Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel puin 2 m distan de orice surs de cldur. 30.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ
30.5.1. Cerinte pentru instalatiii de gaze naturale referitoare la introducerea de aer, asigurarea aerului necesar combustiei si evacuarea gazelor arse. ncperile si spatiile in care se vor monta aparate de utilizare a gazelor naturale sunt pr evazute cu suprafete vitrate, ferestre, luminatoare, usi cu geam sau goluri spre exterior cu o suprafata vitrata de minimum 0.05m2 la fiecare 1m3 de volum de ncpe re. Geamurile au grosimea de maximum 4 mm fr armare. Pentru cazul n care geamurile au grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcie special (securizat, termopan , etc.) au fost prevazute detectoare automate de gaze cu limita inferior de sensibi litate 2% CH4 n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere a al conductei de alimetare cu gaze naturale al arztoarelor. Se folosesc aparate de utilizare a gaz elor naturale la care se asigur evacuarea gazelor arse prin co de fum , sau cazane in condensatie . Volumul minim al incaperilor unde sunt instalate aparate consu matoare de gaz este urmatorul : 18 m3 pentru incaperi curente ; 7,5 m3 pentru bu catarii si oficii din constructii noi, cu condiia respectrii unui aport de aer de 15 m3/h pentru fiecare debit instalat. - 5 m 3 pentru buctrii din construcii existe nte cu condiia : debitul total al aparatelor cu flacr liber care se pot instala ntr-o ncpere trebuie s satisfac condiia - 15 m 3 volum interior de ncpere pentru fiecare m3 instalat de gaze naturale. Acolo unde volumul camerei nu respect condiiile de mai sus i aportul de aer de 15m3/h nu poate fi respectat, s-a prevazut un acces pentr u aducerea aerului necesar arderii, din exteriorul camerei (coridoare) sau exter iorul cldirii. Pentru introducerea aerului necesar arderii au fost prevzute orific ii ctre ncperile vecine, altele dect cele cu risc de explozii sau foc, n legtur cu ext riorul cldirii. n ncperi cu volum mai mic dect cel menionat s-au prevazut numai aparat e de legate la co cu urmtoarele condiii :
267
- Accesul aerului necesar arderii i aprinderea aparatelor de utilizare s se fac din exteriorul ncperii ( coridor , vestibul , etc. ) sau direct din exteriorul cldirii . - Folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cldirii , asi gurate mpotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului n cazul stingerii flcrii , fie prin construcia aparatului , fie prin dispozitive de protecie. - Pentru toate aparatele de utilizare racordate la co , sau cu flacr liber se va asigura aerul nece sar arderii i evacuarea n exterior a gazelor de ardere, complet i fr riscuri, astfel n ct n atmosfera ncperii s nu se depeasc concentracia de noxe admis de normele de pro muncii i normele de protecie a mediului. - Accesul aerului direct din exterior a f ost prevazut n toate cazurile acolo unde V/ Q are o valoare mai mic de 30, unde V este volumul camerei (msurat n m3 ) i debitul nominal de gaz Q (msurat n m3 /h) pentr u aparatele instalate. n cazul prevederii de orificii ctre camerele nvecinate i sunt instalate mai multe aparate ce utilizeaz gaze naturale raportul dintre volumele n sumate ale camerelor i suma debitelor aparatelor de consum trebuie s fie mai mare sau egal cu 30. n cazurile in care aceste condiii nu au fost ndeplinite, au fost pr evazute guri de aer n legtur direct cu exteriorul. 30.6. MONTAREA CONDUCTELOR. CONDIII DE AMPLASARE CONDUCTE
La punerea n lucru, evile se curt la interior i exterior i se protejaz obligatoriu n pul montajului mpotriva ptrunderii de corpuri strine. Capetele tronsoanelor se prot ejaz cu capace Traseele conductelor de instalaii de gaz vor fi rectilinii, urmrind pe ct posibil elementele structurale. Traseele de conducte vor respecta condiiile de siguran n detrimentul esteticului. Traseele vor fi rectilinii i plasate in spatii bine ventilate . Conductele se monteaza aparent. Este interzisa ingroparea cond uctelor de gaz in pardoseala. Nu se vor instala conducte n subsoluri sau canale t ehnice. Se vor alege trasee cat mai scurte si usor accesibile Montarea conductel or se face prin rezemare simpla , astfel incat sa nu se produca tensionarea meca nica a acestora. Susinerea conductelor aparente pe elementele de construcie de rea lizeaz n funcie de diametru cu brri sau console, la distane de : 1,5 ..8,0 m ntre pun le de susinere; 20.........30 mm ntre conducte i elementele de construcii. ntre eleme ntele de susinere i conducta metalic se asigur o rezisten de izolaie de minim 1 MQ. Se asigur electrosecuritatea poriunilor aparente prinn legarea direct sau , n cazul reel elor protejate catodic, indirect ( prin dispozitive de electrosecuritate i de cupl are electric ) a acestora la o prizp de mpmntare de maxim 4 Q.. Fixarea elementelor de susinere se face astfel nct s asigure rezistena necesar pentru toat perioada de fun onare. Capetele conductelor instalaiilor de utilizare la care nu sunt legate apar ate de consum se nchid obligatoriu cu dopuri din font sau oel , etanate , chiar dac c onductele respective sunt prevzute cu robinete, Tuburile de protecie pentru instal aiile interioare se fixeaz rigid i etan de elementele de construcie i depec faa fini stora cu : 10 mm la perei i plafoane; 50 mm la pardoseli. Distanele dintre evile de gaze i instalaiile electrice sunt prescrise n normativele de proiectare i execuie de instalaii electrice. Este interzis amplasarea aparatelor electrice sau a altor ins talaiii n zona parterului peste evile de gaze. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protectie ; in tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protecie vor fi fixate de elementele de rezisten prin b etonare sau montare n ap, i vor iei din aceste elemente cu cel puin 3 cm. Conductele o rizontale din instalaiile de utilizare se monteaz : 268
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi la partea superior a pereilor, deasupra conductelor pentru alte instalaii; deasupra uilor i ferestrelor. mbinarea evilor negre din oel montate aparent este admis prin : fitinguri pn la diametre de 4" : sudur la diametre peste 4 " la orice presiune , cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate. Se acord prioritate mbinrilor prin s udur la conductele montate aparent. Montarea tevilor prin sudura se va executa do ar de instalatori autorizati ISCIR . Se interzice racirea fortata a sudurilor . Sudurile se vor executa, in general, cap la cap . Tevile sudate vor avea sudura vizibila dupa montare. Imbinarea tevilor se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare . Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala, prin folosirea la la montaj a mufelor stanga - dreapta . Sudurile se marcheaz conform reglementrilor n vigoare i a standardelor specifice ( 6726 ; 7084/4; 8183; 8299 ). evile din oel se mbin astfel nct capetele sudurrilor ec licoidale sau logitudinale s nu fie n prelungire ci decalate alternativ. Decalajul este n funcie de diamtrul conductei i este cel puin 10 mm. mbinrile sudate la conduct e din oel se execut : a. din punct de vedere al realizrii : cap la cap ; cu manon: l a traversri de obstacole , n interiorul tuburilor de protecie. b. din punct de vede re al procedeului de sudur : cu flacr oxiacetilenic , pna la diametrul de 100 mm ; cu arc electric, pentru orice diametru. Clasa de calitate a mbinrilor sudate se indi c n proiectul deexecuie. Controlul calitii sudurilor se face vizual i prin metode nedi structive n conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 30 59, etc. i prescripiile tehnice CR 4 , CR 20 i I 27 sau alte metode de control nede structiv legal aprobate. 30.7. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE
Adncimea minim a anului pentru montajul conductelor subterane din polietilen msurate l a nivelul terenului pn la generartoare superioar a conductei , este 0,9 m i respecti v 0,5 m la captul conductei de branament. Limea minim a anului trebuie s fie diametru onductei +0,2 m. Consolidarea pereilor se face n funcie de natura terenului i adncime a de pozare, Sparea anului se face cu puin timp nainte de montarea conductelor. Fundu l anurilor se execut fr denivelri, se cure de pietre, iar perii trebuie s fie fr dul anului se acoper cu un strat de 10 .......................... 15 cm de nisip de granulaie 0.3 0,8 mm. Gropile pentru sudare n punctele de mbinare a tronsoanelor c onductelor se realizeaz cu urmtoarele dimensiuni : limea egal cu limea anului +0,6 m gimea egal cu 1,2 m adncimea egal cu 0,6 m sub partea inferioar a conductei. Condu ctele din polietilen se aaz erpuit n an i se acoper cu un strat de nisip de minmum 1 Pozarea conductei se realizeaz numai dup rcirea corespunztoare a mbinrilor sudate. Du p stratul de nisip acoperirea conductei din PE se efectuez n straturi subiri, cu pmnt mrunit , prin compactare dup fiecare strat. Acoperirea conductei ( pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaz ntr-o perioad mai rcoroas a zilei, pe zone de 2 0 - 30 m, avansnd ntr-o singur direcie pe ct posibil n urcare. 269
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi n dreptul rsufltorilor peste conducta de polietilen care a fost acoperit pe toat lungi mea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm se adug un strat de piatr mrunt gros de 15 cm peste care se aaz calota rsufltorii. 30.8. .MONTAREA ARMATURILOR Robinetii de inchidere pentru instalaiile de gaze se monteaz la vedere, n locuri ve ntilate, accesibile n urmtoarele locuri: inaintea fiecarui contor; pe fiecare ramu ra importanta; pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare, mese d e lucru, laboratoare; la baza fiecrei coloane montate n cldiri cu peste 5 nivele in aintea fiecarui arzator; Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se p oate face in conditii de siguranta se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de consum. Robinetii nu s e monteaza in: camere umede, grupuri sanitare, camere frigorifice sau incaperi c are sunt expuse deteriorarii. Se vor folosi doar robinei conform prevederilor art . 9.6 n I6/98. Toi robineii se vor testa nainte de montaj la o presiune de 1,5x pres iunea de lucru, n conformitate cu STAS 2250. 30.9. MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE n cazul prevederii de aparate de msur volumetrice acestea se vor monta conform inst ruciunilo productorilor, standardelor de specialitate aplicabile i/sau a altor regl ementri specifice tipului de aparat. 30.10. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE Arzatoarele si aparatele de utilizare casnice care se vor monta in instalatiile interioare trebuie sa fie omologate , agrement tehnic si /sau certificat de apro bare conform legislatiei in vigoare .Arzatoarele si si aparatele de consum se ra cordeaza conform intruciunilor date de productori, de ctre ageni economic autorizai d e ISCIR conform reglementrilor specifice.
30.11. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI Verificrile de rezisten i etaneitate a instalaiilor de utilizare se efectueaz de ctre ecutant pe parcursul realizrii lucrrilor. Probele de rezisten i etanaeitate a instalai lor se efectuez de ctre executant n prezena delegatului operatorului liceniat de dist ribuie la terminarea lucrrilor n vederea recepiei. nainte de utilizare, se vor efecua urmtoarele teste asupra instalaiei de utilizare gaze: testul de rezisten - la presi une de 4 bar timp de 1 or test de etaneitate - la o presiune de 2 bar timp de 2 or e Testele se efectueaz cu aer comprimat. Condiiile i metodele de testare vor fi n co nformitate cu I6/86 mbinrile netestate cu aer comprimat vor fi verificate sub pres iunea gazelor din instalaie cu o soluie de spun cu ap.. La exinderile de instalaii de utilizare , conductele se probeaz n aceleai condiii ca orice instalaie nou. Sunt exce ptate derivaiile din instalaiile de utilizare aparente n funciune care nu depesc lungi mea de 4 m. Acestea se verific cu un produs spumant , sub presiunea gazelor din c onduct. 270
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se supun probelor de presiune i etaneitate i poriunile de conducte nlocuite sau modif icate din instalaiile existente. n timpul verificrilor i probelor nu se admit pierde ri de presiune. La efectuare probelor de rezistena i etaneitate, paratele de baz pen tru msurarea presiunii i temperaturii vor fi de tipul cu nregistrare continu , cu ve rificarea metrologic n termen de valabilitate i se monteaz de ctre personal autorizat de BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de msur trebuie s fie de minimum 1, 5.
30.12. IMBINARE CONDUCTELOR PRIN SUDUR CU APARAT OXIACETILEN nceperea sudrii se admite atunci cnd sunt ndeplinite urmtoarele condiii: asamblarea pr ovizorie a elementelor corespunde documentaiei toleranele pieselor ce se asambeaz s unt n limitele admise piesele ce se asambleaz au fost curate de zgur, i capetele mbin or au fost pregtite mbinrile provizorii nu prezint fisuri sau alte defecte, cele car e prezint defecte vor fi eliminate. Sudura cu aparat oxiacetilen poate fi folosit p entru evi din oel cu un coninut de C (carbon) de maximum 1,12 i pentru grosimea pere telui evii de 8-10 mm. Pentru evile de oel la care nu se cunoate compoziia materialul ui, se vor face teste de sudur cu ados de sudur S sau SA, conform STAS 1226/87. Di ametrul materialului de adaus (srm) se alege n funcie de grosimea peretelui evii, dup cum urmeaz: a. grosime perrete eav (mm): 3 4-6 6-8 8-10 b. diametru srmei (mm): 3456 Lampa pentru sudur se alege n conformitate cu STAS 4137/70 n funcie de grosimea per etelui evii, dup cum urmeaz: a. dimensiunea lmpii (mm) 0 1 2 3 4 5 6 7 b. grosime pe rete(mm): 0.5-1 1-2 2-4 -5 6-9 9-14 14-20 20-30 n mod usual se folosesc lmpi cu un debit n jur de 100 l/h acetilen, pentru 1mm de grosime de perete eav (material), cu executarea unui cordon de sudur ntr+un singur strat, astfel nct la terminarea acest cordon s fie convex, cu o nlime maxim de 2-3mm peste faa evii i marginile lipite pe fr a prezenta praguri i anuri. Odat terminat sudura, sudorul va poansona la o distan 0 mm de cordonul de sudur, n trei puncte decalate ale sudurii executate. Pe vreme nefavorabil vnt i ploaie se vor adopta msuri de protecie prin amplasarea unor coperti ne i panouri. Este interzis executarea lucrrilor de sudur cu aparat oxiacetilen pe vr eme nefavorabil: la temperaturi sub -5C, vnt puternic, ploi toreniale. Este interzis rcirea forat a sudurii cu ap rece, cureni de aer, gaze reci etc. Temperatura ambienta l minim admis la executarea sudurilor fr mijloace speciale de protecie este 5C. 30.13. MBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILEN mbinarea conductelor ngropate de PE se face prin sudur ( fuziune ) sau cu fiftingur i mecanice nedemontabile ( etanare prin presare pe pereii evilor. mbinarea evilor i fi tingurilor din polietilen se realizeaz cu aparate de sudur care sunt agrementate te hnic n Romnia de ctre organismele agrementate. Aceste aparate vor fi supuse revizii lor tehnice n conformitate cu criel tehnice ale fiecruia. mbinrile se realizeaz numai e sudori autorizai. 271
mbinarea conductelor i fitingurilor din polietilen , n funcie de diemensiuni se reali zeaz prin urmtoarele procedee: a. mbinarea prin sudur cap la cap; b. mbinarea prin el ectrofuziune c. mbinarea cu fitinguri mecanice. mbinrile ntre conductele de polietil en i conductele din metal se realizeaz cu fitinguri de trecere pentru diametre nomi nale cuprinse ntre 32 i 630 mm. Controlul calitii sudurilor are la baz prevederile pr escripiei tehnice CR 21. Nu se admit nici un fel de intervenii pentru corectarea o ricror tipuri de mbinri. Pentru realizarea schimbrilor de direcii , ramificaii i reduc la conductele din polietilen se pot utiliza: - fitinguri uzinate - curbarea la r ece a conductelor dup raza de curbur permis de material n funcie de diametrul nominal .raza minim de curbur pentru eava SDR 11 este 30 Dn. Conductele sau fitingurile din polietilen nu se deformez la cald n vederea montrii. Conductele din polietilen se pe rforeaz dup efectuarea sudurii teului de branament cu branamentul propriu - zis.. Pe rforarea conductelor se realizeaz cu freze specifice acestui scop. Legtura branamen telor din PE cu posturi de reglare sau instalaii de utilizare se face prin interm ediul unui dispozitiv special denumit capt de branament care realizeaz trecerea de la polietilen la oel, avnd acelai diametru cu eava din polietilen a branamentului. 30. 3.1. Protejarea evilor de otel prin vopsire Toate echipamentele i conductele metal ice se protejaz contra coroziunii . Protecia conductelor aparente se face prin gru nduire i vopsire dup efectuarea verificrilor lapresiune Acoperirea de protecie este stabilit n funcie de durata de folosire a evii ce se protejeaz si de durata proteciei, n conformitate cu STAS10702/1-83. Durata de via a proteciei reprezint perioada de ti mp dup care protecia se deterioreaz i este necesar refacerea ei n ntregime. n maximim ore de la curarea fiecrei evi , trebuie aplicat un prim strat de protecie care s nu in flueneze calitatea suprafeei curate, calitatea cordoanelor de sudur ce vor fi executa te la mbinri. evile de oel se acoper prin vopsire, pelicula de vopsea se va usca n aer liber. Aplicarea peliculei de vopsea se va face n condiii ambientale descrise n ce le ce urmeaz: a. concentraia minim posibil de gaze agresive b. temperatura aerului i a evilorce vor fi protejate ntre 5 i 14C. nainte de aplicarea straturilor de protecie , toate mbinrile trebuie verificate. Starturile succesive de vopsea se aplic pe sup rafee uscate, curate, fr praf sau alte impuriti. Fiecare strat trebuie s fie aplicat c ontinuu, fr bucle, bule de aer, exfolieri sau neregulariti. Verificarea calitii acoper irilor de protecie se face: a. nainte de aplicarea straturilor protectoare b. n tim pul aplicarii straturilor protectoare c. dup aplicarea straturilor protectoare Pr otecia evilor pentru instalaii de utilizare a gazelor naturale se face cu vopsea ga lben conform STAS 8589/1970
30.14. VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE 30.14.1. Conditii de recepie si utilizare Recepia tehnic i punerea n funciune a lucrri or se face de operator liceniat al sistemului de distribuie prin specialiti delegai la cererea instalatorului autorizat al executantului. 272
Operaiile tehnice necesare pentru recepie i punere n funciune a noilor instalaii se fa c de executant, prin instalatorul autorizat , n prezena delegatului operatorului l iceniat al sistemului de ditribuie i al beneficiarului. Dac se consider necesar se co nvoac i proiectantul. Efectuarea recepiei tehnice i a punerii n funciune se confirm e z de documente ncheiate conform anexelor nr. 2,3,4,5,6,7,8.1,8.2 d din Normele Teh nice pentru proiectare, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale / 2004.
30.15. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPIEI TEHNICE Pentru instalaiile de utilizare se depune dosar definitiv care conine toate piesel e din dosarul preliminar, cu modificriele survenite pe parcursul efecturii lucrrilo r. Recepia tehnic se face prin : verificarea documentelorde recepie ; verificarea c alitii lucrrilor i a concordanei acestora cu proiectul avizat ; efectuarea probelor d e rezisten i etaneitate de ctre executant n prezena delegatului operatorului liceniat sistemului de distribuie.
30.16. PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR Punerea n funciune se face pe baza procesului verbal de recepie tehnic, dup ncheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. Racodarea branamentelor la conducte le n funciune se face de operatorul liceniat al sistemulu de distribuie , la solicit area scris a instalatorului autorizat care a executat lucrarea. Pentru recepie teh nic a conductelor de branament se prezint documentaie complet la care se adaug : fia hnic a conductei branamentului ( anexa 10 / anexa 11); certificat de calitate al ev ilor; factura de procurare a evilor i armturilor buletin de calitate a proteciei anc orozire eliberat de un laborator autorizat; proces verbal pentru lucrri ascunse, n soit i de buletinul de verificare a calitii izolaiei mbinrile care s-au executat dup ba de presiune , pentru cuplarea noilor instalaii la cele n funciune, se verifc la p resiunea din conduct sau din instalaie. nainte de de punerea a instalaiilor de utili zare , se face face refularea aerului prin robientele aparatelor de utilizare i a unui racord flexibil scos n exteriorul cldirii. La punerea n funciune a instalaiilor de utilizare se urmrete comportarea regulatoarelor , arztoarelor i aparatelor de ut ilizare verificndu-se stabilitatea i aspectul calitativ al flcrii, cu : toate arztoar ele i aparatele consumatoare n funciune; un singur arztor n funciune ( cu debitul cel mai mic din instalaie ). Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse. La fiecare arztor se va verifica modul de evacuare al gazel or, n urmtoarele situaii: funcionarea individual a arztoarelor i aparatelor; func simultan a tuturor arztoarelor i aparatelor, n cazul racordrii la aceli co de fum a m i multor aparate consumatoare de gaze. n cazul funcionrii defectuoase a evacurii gaz elor se procedeaz la amnarea punerii n funciune pn la remedierea canalelor sau coului e fum i se vor sigila robineii de alimentare. Este obligatorie instruirea angajailo r ce vor opera aparatele instalate cu privire la modul de utilizare i funcionare p recum i corecta utilizare a instalaiilor. Dup aceast instruire, se va ntocmi un proce ss verbal. 273
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi n timpul executrii,testelor i probelor precum i utilizrii instalaiilor de utilizare ga ze naturale se vor respecta msurile de protecia muncii, PSI i cele specifice instal aiilor de acest tip, in conformitate cu: Legea Proteciei Muncii Norme de protecie a muncii Cap. VII - unelte de mn Cap. VIII - echipament individual de protecie Cap. XVIII - primul ajutor n caz de accidente Norme unice de protecie a muncii n domeniu l extraxiei de petrol, gaze i distribuia gazelor naturale MP nr. 74/1982 Cap 1/1 Prevederi generale Cap 9/1-2 - distribuia gazelor naturale Norme de protecie a mun cii specifice activitilor de distribuie gaze naturale, ed. 1979 Cap II B - instruciu ni specifice de utilizare a instalaiilor de gaze Cap II.I - - instruciuni specific e de construcii+montaj a instalaiilor de gaze Norma tehnica pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale /2004 . Contractorul va lua toate msurile organizaionale necesare pentru a fi respectate prevederile reglemen trilor n vigoare,n cazul eventualelor efecte colaterale altor lucrri ce pot interven e pe parcursul execuiei/utilizrii instalaiilor, pentru prevenirea accidentelor/ince ndiilor. 30.16.1. Verificari inaintea inceperii lucrarilor de instalatii gaze. I naintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control v izual pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor , functionarea armaturilor ). Urmatoarele verificari ar trebui facu te : existenta certificatelor de calitate pentru aparate, materiale la primirea pe santier; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; exist enta buletinelor de omologare pentru echipamente; existenta avizului ISCIR pentr u Contractor; in cazul in care materialul tubular nu poseda certificate de uzura se va determina calitatea acestuia de catre un laborator de specialitate care s a ateste ca indeplineste calitatile prevazute in proiect; poate efectua probe di recte pe santier, in cazul in care acestea sunt prevazute in proiectul de execut ie sau, cand se considera necesare( ex.: probe de etanseitate la armaturi); daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de instalatii de gaze in docu mentatia prezentata de antreprenor; daca depozitarea materialelor este corespunz atoare; trasarea lucrarilor interioare sau exterioare; existenta personalului ac reditat pentru realizarea lucrarilor; existenta avizelor, permiselor, aprobarilo r si autorizatiilor necesare inceperii lucrarilor; 30.16.2. Verificari in timpul executiei instalatiilor de gaze: imbinarea conductelor ( tevi negre) din otel, montate apparent se va face cu fitinguri cu filet la diametre de pana la 100 mm (4") pentru presiune joasa ( sub 0.05 bar) si presiune redusa (2-0.05 bar). sudu rile sunt executate de sudori autorizati ISCIR sudurile se efectueaza avandu-se in vedere masurile de protectie contra frigului, pentru a nu se raci fortat imbi narea. imbinarile sudate sunt realizate cu aparat de sudura cu oxiacetilena pent ru diametre pana la 100 mm si cu aparat de susdura cu arc electric pentru orice diametru; 274
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi tevile cu pereti sub 4 mm grosime sunt sudate in "I", iar cele cu pereti mai gro si, in "V"; etansarea imbinarilor cu filet este executata cu fuior de canepa imb ibat in pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in fie rt; la imbinarile cu flanse sunt folosite garnituri de marsit schimbarile de dir ectie ale conductelor sunt realizate prin intermediul fitingurilor filetate si c oturilor sudate; indoirea la rece a tevilor este realizata numai cu unelte speci ale sau dispozitive hidraulice, in timp ce indoirea la cald trebuie realizata pr in umplerea cu nisip tasat si indoite corespunzator (tevi nesudate), in ambele c azuri evitandu-se aparitia deformarilor sau subtierilor sectiunii perretilor pes te limita de 0.5 mm. se realizeaza controlul vizual al sudurilor si prin examina ri nedistructive (cu radiatii penetrante la 2% din numarul sudurilor si 100 % pr in vizualizare) Trebuie facute urmatoarele verificari : daca este respectata pro cedura tehnica de executie proprie contractorului . daca se respecta amplasament ul din proiect si traseul stabilit. trasarea si respectarea pantelor; trasarea t rebuie sa fie completa, sa cuprinda toate elementele din plan- iesituri, intrand uri, colturi, goluri de usi si ferestre-pentru a evita modificarile sau demolari le ulterioare; distanta minima intre conducte neizolate este de 3 cm; montajul c onductelor de gaze este realizat deasupra conductelor pentru alte instalatii, le gaturile orizontale fiind facute la nivelul aparatelor de utilizare; in interior ul tevilor de protectie, mai mici de 6 m nu sunt imbinari; sustinerea conductelo r este realizata cu bratari sau console dispuse la 1.5-5 m si la 20-30mm intre c onducte si elemente de constructie; tevile sudate longitudinal sunt montate, ast fel incat sudura sa fie vizibila; - la racordarea tevilor cu diametre diferite s -a asigurat o continuitate a generatoarei superioare a conductelor pozate pe ori zontala si coaxialitatea pentru cele pe vericala; - la schimbarile de directie, fascicolele de conducte, montate in acelasi plan, au aceeasi raza de curbura; caracteristicile de sudabilitate a tevilor si concordanta compozitiei materialul ui de aport (electrozi, sarma de sudura) cu cel al tevii, conform procedeului om ologat; - modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructi v al sudurilor (existenta buletinelor CND); - tipul izolatiei si tehnologia de a plicare ( gradul de curatenie a tevilor, succesiunea operatiilor, temperatura la care se aplica materialul izolant, continuitatea, uniformitatea, aderenta, cons istenta stratului de protectie etc.) - capacitatea de electroizolare (control cu peria electrica, inainte de introducerea conductei in sant, respective prin inj ectarea de current, pentru conductele montate in sant, acoperite total sau parti al cu pamant); - corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane , cu prevederile proiectului si normativelor in vigoare; - distanta fata de clad iri, fundatii, instalatii; - capetele care nu sunt legate de aparate consumatoar e sunt inchise cu dopuri; - montarea aparatelor este realizata,astfel incat sa s e permita demolarea lor totala sau pe parti componente; - armaturile sunt montat e in pozitia inchis, cu sensul sagetii, in sensul de curgere al fluidului, pe su porturi proprii, evitandu-se ingreunarea conductelor; - in cazul in care montaju l se realizeaza cu flanse, se verifica paralelismul acestora; - toate echipament ele, conductele si suportii de sustinere sunt vopsite, prin grunduire si vopsea galbena (in doua straturi)- straturile succesive au nuante diferite, pentru a pu tea identifica numarul lor; - vopsitoriile sunt efectuate dupa realizarea probel or de presiune; - daca se respecta caracteristicile si dimensiunile materialelor . 275
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi - pentru lucrarile care se ingroapa se va verifica calitatea executiei si se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse , care vor atesta calitatea lucraril or excutate . - daca materialele au caracteristicile prevazute in STAS-uri sau i n normele interne ale furnizorului si daca sunt insotite de certificate de calit ate si garantie. - daca pastrarea materialelor de instalatii se face cu respecta rea prescriptiilor in vigoare cu privire la prevenirea incendiilor. - Se verific a calitatea izolatiei cu bitum: - a) in timpul izolarii in statie (procesul tehn ologic) - b) dupa terminarea izolarii: aspectul, continuitatea, uniformitatea, g rosimea, aderenta; - c) inainte de coborarea conductelor in sant: aspectul, cont inuitatea, caracteristicile de electroizolare; - d) dupa coborarea conductelor i n sant: aspectul, continuitatea ; - e) dupa completarea izolarii in locurile de imbinare la pozitie: aspectul, continiutatea, uniformitatea, grosimea, aderenta la locurile de imbinare; - f) dupa umplerea definitiva a santului: continuitatea , capacitatea de electroizolare; - calitatea stratului protector este corespunza toare, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii: izolatia trebuie sa fie conti nua, fara denivelari si crapaturi; suprapunerile, in elice, trebuie sa fie regul ate, pe circa 1 cm pentru benzile de armare, respective de 2 cm pentru infasurar ea de protectie; grosimea masurata cu un dispozitiv de masura pentru exterior, t rebuie sa nu difere in nici un punct fata de grosimea nominala ( cu mai mult de: 2 mm pentru izolatia foarte intarita; 1.5 mm pentru izolatia intarita; 1 mm pen tru izolatia normala;) capacitatea medie de termoizolare trebuie sa fie de minim um 10000-20000 W/m2. - pentru alimentarea cu gaze a cazanelor s-a realizat o con ducta de diametru prevat in proiect, de obicei pervazuta cu clapa gaz-aer cu byp ass la racorduri; - evacuarea gazelor de ardere se face separate pentru fiecare cazan, la cosul de fum (cu dimensiuni, conform proiect) - arzatoarele cazanelor sunt racordate rigid la instalatia interioara; - se verifica, inainte de punerea in functiune, realizarea tuturor circuitelor pe partea de ardere. - intocmirea Procesului-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, semn at de Contractor si inspectorul de santier. 30.16.3. Verificari la terminarea lu crarilor de instalatii de gaze. Trebuie verificata existenta : certificatelor de calitate eliberate de intreprinderile producatoare ale componentelor instalatie i ; procesele verbale de lucrari ascunse pentru toate elementele de instalatie a scunse ; instructiuni de folosire si schema instalatiei ; la terminarea portiuni lor de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent se efectueaza verificarea pe faze de lucrari; verificarea fizica consta dintr-o examinare gen erala a executiei lucrarilor . se vor efectua probe de eficacitate a instalatiei pentru a se verifica daca instalatia realizeaza gradul de incalzire prevazut in proiect . se va verifica indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si calitate a executiei . se realizeaza proba de rezistenta la 1 bar si proba de etanseitat e la 0.2 bar, cu manevrarea armaturilor (numai dupa egalizarea temperaturii aeru lui din conducta cu temperatura mediului exterior) durata probelor s-a realizat in functie de volumul conductei, astfel: in timpul incercarilor nu s-au sesizat pierderi de presiune; conditiile de incercare si rezultatele probelor sunt inreg istrate in Procesul-verbal pentru proba 276
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 30.17. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de executie insatalatii de gaz metan executie imbinari conducte de polie tilena executie suduri la conducte metalice executie imbinari conducte prin sudu ra cu aparat oxiacetilena executie santuri pentru conducte subterane lucrari de imbinari prin filete, etansari lucrari de protejare tevi de otel prin vopsire te ste, verificari, probe instalatie de gaze Intocmit Arh. Catalin Minea 277
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi K.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE 278
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 31. CAIET DE SARCINI INSTALATII TERMICE 31.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificaii tehnice privind lucrrile de instal aii termice. 31.2. .STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. GP 0512000 Ghid de proiectare, executie si exploatare a c entralelor termice mici I13-94 STAS 530/1-87 STAS 838-82 STAS 1155-80 STAS 556081 STAS 1518-86 STAS 1518-80 STAS 1518-80 STAS 10400/1-87 STAS 10400/2-76 STAS 4 04/1-87 STAS 7656-80 STAS 7657-80 STAS 424, 425, 564 STAS 5838/1-76 STAS 5838/380 STAS 3589/1-86 BS 2871 BS 6071 DIN 1786 DIN2856(sau echivalent) EN 1057 Proie ct EN 133/ 80(sau echivalent) BS 2872(sau echivalent). Cataloage IPCT de Normati vul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala Tevi di n otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii Fitinguri. Con ditii generale Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte Mufe din ote l pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 1 0 Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior Pn 16 Robinete cu ventil Robi net de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate Robinet de reglare cu ven til. Lungimi de constructie Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru c onstructii Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii Tevi din otel, s udate longitudinal pentru instalatii, laminate la rece Profile metalice Vata min erala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale Saltea din vata mi nerala Contor. Conditii tehnice generale. CALITATE evi de cupru. Dimensiuni (sau echivalent). evi de cupru. Materiale (sau echivalent). evi de cupru .Instalaii (sau echivalent). Detalii pentru sudarea capilara. Dimensiuni probe evi de cupru pent ru instalaii. Piese de asamblare din cupru i aliaje din cupru Cupru i aliaje de cup ru . Piese turnate. Materiale pentru turnare -Volum I Instalatii de incalzire, g rupele I2, I3, I4 279
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi detalii, elemente si subansamble tip, de instalatii: Bul.constr. nr.12/1985 I3681 Bul.constr. nr.9/1985 C142-85 NRPM Bul.constr. nr.1/1983 - C 107-82 - Volum C Detalii comune pentru instalatii, grupele IC1, IC2, IC3, IC4 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo izolatiilor la elementele de instalatii Norme republicane de protectie a muncii. Brosura 1975 Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea izolatiil or termice la constructii civile si industriale 31.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE VERIFICAREA CALITATII. 31.3.1. Materiale si echipamente Principalele materiale utilizate sunt: tevi de otel pentru distributie si coloane; tevi PP-R/AL tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane; piese de legatura intre cupru si otel, PP-R/AL fiting uri, robineti; radiatoare din tabla de otel; termoizolatie pentru conducte; echi pamentele centralei termice; Materialele, agregatele si aparatele utilizate la e xecutarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile si tolerantele pr evazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor i nterni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de in calzire. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizor ului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului Certifi catul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caract eristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor s i aparatelor emisse de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si c onform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML). 31. 3.2. Verificarea materialelor La executarea lucrarilor se utilizeaza numai mater iale, agregate si aparate ce corespund cerintelor proiectului si satisfac preved erile de la capitolul 30.2. Contractorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor mentionate la cap.1 si de cunoasterea lor de catre pers onalul specializat propriu. Inaintea punerii in opera, toate materialele si apar atele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea 280
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, e tc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materi alele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere. Se verifica da ca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse co ntrolului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferent a. La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de inc alzire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman d e Metrologie Legala (BRML). 31.3.3. Depozitatre si manipulare Pastrarea material elor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu re spectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, specia l amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securi tatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare , armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (a rmaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatiza re, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pa streaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu r espectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor defor mabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.). 31.4. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA 31.4.1. Generalitati Aceste caiete de sarcini se refera la lucrarile de instalat ii termo-mecanice din centrala termica. Pentru a executa adecvat activitatile pr evazute in proiectul tehnic, Contractorul are urmatoarele sarcini: Sa studieze p roiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instructiunile in v igoare la data executarii. Sa ceara posibilele discrepante, schimbari ale soluti ilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din proiect trebuie fac ute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat. Previziuni din ti mp ale materialelor si a fortei de munca qualificate, in concordanta cu cerintel e tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de executare. Daca apar probleme neclare in t impul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui proiectant specializa t. Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini s i trebuie sa participe la controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascun se. 31.4.2. Materiale Privind producerea instalatiilor de incalzire termo-mecani ce, tehnologia clasiga de imbinare, sudand conductele instalatiei termice soi im binand conductele galvanizate si armaturile prin fonta maleabila. Materialele de baza prevazute in proiect: Conducte si accesorii din otel, STAS 404/1 Conducte si accesorii din cupru Conducte galvanizate, STAS 7656 Robinete de inchidere cu sertar cu flanse Pn10 281
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10 Robinete cu clapeta de re tinere Materiale termoizolante Radiatoare din otel Manometru termometric cu cont act electric Semnalizare (acustica si vizuala) Coturi din otel pentru sudura Izo lare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum, izolatie cu tub uri elastomer Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa Manometru cu e lemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice Folie de al uminiu - STAS 7607- pentru protejarea isolatiei termice a conductei de fum Diver se materiale conform standardelor citate in vigoare 31.4.3. Echipamente Functionale Cazan de apa pentru incalzire centrala, 90C - 70C, echipat cu: Arzator pentru gaze naturale Monitorizare si elemnte automatice de control Elemente pentru protectie automata Elemente pentru reglare automata Caza n din fonta sau otel Instalatie si echipamente de automatizare Vas de expansiune tip inchis Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice Robinete de reglare cu trei cai Robinete de siguranta Robinet pentru aerare automata sau di spozitiv de evacuare automata Robinete motorizate. Arzatorul se va instala confo rm proiectului elaborat de specialisti autorizati, in concordanta cu standardele de instalare in vigoare, cat si cu normele specifice ale producatorului. Arzato rul se va monta la instaltiile de incalzire centrala, prevazute cu vase de expan siune tip inchise sau deschise. Prevederile de siguranta ale instalatiei de inca lzire centrala trebuie sa fie in concordanta cu STAS 713286, cu prevederile si i ndicatorii din diagrama de conectare a producatorului. Locurile de depozitare tr ebuie sa fie uscate si fara expunere la conditiile climaterice. 31.5. EXECUTIA LUCRARILOR 31.5.1. Montarea Conductelor La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 2 %o in sensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre peretel e cladirii si suprafata izolatiei conductei . Se va utiliza eava de cupru cu gros imea peretului de min 1 mm. evile dure se vor ndoi la rece pn la diametrul exerior d e 18 mm numai cu ajutorul dispozitivului de ndoit cu r = 4,0 d. Coninul materialul de lipit i al pastei decapante se vor stabili de cre furnizorul de eav i fitinguri d e cupru. 282
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Se va utiliza teav de cupru fr mbinare logitudinal. Tronsoanele de conduct vor fi marc ate cu norma EN 1057, diametrul exterior i grosimea peretelui, marca productorului , data produciei , anul trimestrul i luna. Se vor utiliza evi de cupru i fitinguri d in acelai material ( de exemplu: curpru dezoxidat cu fosfor de calitate . Specifi caiile de mai sus pentru mbinarea evilor i fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea n vedere i alte precizri puse la dispoziie de furnizorul de cupru. Execuia i nstalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de imbinare, sudand cond uctele instalatiei termice sau imbinand conductele si armaturile prin fitinguri. La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care p ermit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incom bustibil. La iesirea conductei din fundatia cladirii se va prevedea o fixare per fecta, conform detaliilor de executie ale proiectului. Schimbrile de direcie ale c onductelor de oel se vor realiza prin ndoirea conductelor cu diametre pn la 2" i prin curbe de sudur pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin ndoire vor avea r/ d egal cu 1,5. Toate ramificaiile din conductele orizontale vor fi fcute peste gen eratoarea superioar a conductei principale. Dilatarea se asigur prin trasee deviat e ale conductelor i dispunerea judicioas a punctelor fixe. Punctele fixe se vor ex ecuta la punctele indicate de planul de retele. Toate traversrile de conducte pri n planee i noduri se vor face n manoane de protecie. Nu se admit mbinri n poriunile conductele traverseaz elementele de construcie. Punctele fixe se vor executa la p unctele indicate de planul de retele. Inainte de inceperea asamblarii, fiecare e lement se va marca pe elementele de constructie, apoi materialul tabular se va t aia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilo r de treceri prin pereti trebuie verificate. Distanele minime ntre conductele mont ate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13. Fa de conductorii electrici sa u conductele de gaze traseele conductelor de nclzire vor fi montate la distanele sp ecificate n I 7 , respectiv NT - DPE- - 01 -2004. 31.5.2. Imbinarea conductelor M ajoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sud are, infiletare sau flanse. Sudura se va folosi pentru imbinarea conductelor ter mice. Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-uri lor la intrumente si armaturi prevazute cu mufe infiletate. Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem de imbin are . Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Fi letele trebuie sa fie conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la cel putin Y2 si pana la % a partii infiletate. Pentru etansare se va folosi fuior ci nepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei d e in dublu fiert. In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie special a in timpul fixarii flansei perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce priveste diam etrul. Se vor folosi garnituri tip Marsit. Imbinarea conductelor de cupru se va realiza prin lipire sau sertizare . 31.5.3. lmbinare prin sudare Sudarea va fi e lectrica sau autogena. Se vor suda urmatoarele: - Imbinari cap la cap, ramificat ii, coturi, flanse Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate I V, conform Norm. 1.27 283
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborat a de producator in concordanta cu standardele in vigoare. Calitatea este conditi onata de urmatoarele: Calificarea sudorului Calitatea materialelor de baza (cond ucte, coturi, flanse) Calitatea materialului aditional (electrod, sarme) Tipul d e imbinare Procedura de sudura Tehnolocia de sudura Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura. Pro bele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive . Testele se vor face conform 1.27 si STAS 4203, STAS 554011-6 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii. Imbinarea tevilor de cupru. Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare ( dupa caz ), in conformitate cu tehnologia recomandata de producatorul materialul ui . A) Imbinarea prin lipire Daca se foloseste acest procedeu succesiunea opera tiilor este urmatoarea : - tevile se taie perpendicular pe ax , cu ajutorul disp ozitivului pentru taiat tevi ; - capatul de teava se debazureaza la exterior si interior ; - calibrarea capatului de teava ; - curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare ) ; - aplicarea pastei de lipit pe capatul cur atat al tevii ; - imbinarea tevii cu fitingul ; - incalzirea suprafetelor de lip it pana la temperatura prescrisa de producator cu ajutorul unei lampi cu gaz ; aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii ); B) Imbinarea te vilor de cupru prin sertizare . Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sertizare , cu cap orientabil la 360 . Acest echipame nt contine capete de presare interschimbabile , aferente fiecarui diametru de te ava . Modul de lucru este urmatorul : dupa taierea la dimensiune , teava se intr oduce in piesa de racord pana cand se ajunge la limita opritorului ; se desfac f alcile capului de presare , se introduce piesa de racord si se executa operatiun ea de sertizare ( strangere ) ; se desfac falcile capului de presare si se elibe reaza imbinarea . 31.5.4. Montarea echipamentelor din centrala termica . Arzator ul se va monta sub supravegherea directa a personalului calificat, desemnat de p roducatorul arzatorului. Acesta va asigura supravegherea tehnica pentru fiecare faza de asamblare, pana la are in exploatare. Asamblarea celorlalte elemente, cu m ar fi pompele, vasele de expansiune, la centrala termica se va face pe suprtur ile respective sau pe suporturi metalice. Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor tehnice ale echipamentelor respective, l ivrate de producator o data cu produsul. Pompele care sunt folosite in centrala termica sunt pompe care se vor monta prin intercalarea printre conductele instal atiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare cu fit ing-uri tip olandeze. Pompele se vor monta doar cu lacasul pentru motor in plan orizontal. Asamblarea centralelor termice murale se va face dor in concordanta c u instructiunile din cartea tehnica, de specialisti autorizati si instruiti. 284
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 31.5.5. Protectie Protejarea echipamentului se va fece adecvat prin conectare la priza de impamantare, conform standardelor de siguranta. Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli fundamentale cum ar fi: Sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale Sa nu se scoata cablurile electrice Sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.) Sa nu se permita ca echipamentele sa fie folos iti de copii sau alte persoane care nu se pricep 31.5.6. Punere in functiune a a rzatoarelor Se permite punerea in functiune a arzatoarelor doar dupa verificarea lor de echipa de asamblare cu participarea clientului si a producatorului si da ca rezultatele sunt satisfacatoare. Pentru arzatoarele importate trebuie prezent ate Certificate de Omologare in Romania. Verficarea va include: Verificarea prod ucerii si asamblarii in concordanta cu cartea tehnica a arzatorului, examinand c omponentele, in special piesele pentru presiune, fixarea pe circuitele de apa si gaz. Proba pentru presiune hidraulica. Proba la cald, prin verificarea function alitatii adecvate a arzatorului, instrumentelor de masurare, control, automatiza re, a sigurantei unitatii de aerare si a centralei termice ca intreg. Randamet l a tiraj natural de 2 -3 Pa. Concluziile si rezultatele se vor inregistra in rapo rt. Defectiunile probabile se vor repara; altfel arzatorul nu se va pune in func tiune. Arzatoarele proiectate pentru supraveghere permanenta trebuie monitorizat e si reparate doar de personal calificat. Instructiile de exploatare se vor afis a intr-un loc vizibil in centrala termica. 31.6. PROBE Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe: Proba la rece Proba la cald Proba de eficacitate Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Norma tivul I 13/02. 31.6.1. Proba de presiune Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistent a mecanica si etansarea elementelor instalatiei si consta din umplerea instalati ei cu apa si verificarea presiunii. Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatiele de cons um (radiatore, agregate si arii de incalzire). In cazul in care se folosesc radi atoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime redu se decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va fac e fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc ( rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur- retur. Proba de presi une se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie trem ica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in peret i si in palsee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisariel constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este mai mare d e +5 oC. 285
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de mo dul de executie al instalatiei astfel: o data si jumatate presiunea maxima de re gim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate aparent si la cele mascat e sub finisaje uzuale dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la in stalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite presiunea prevaz uta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in el emente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase) la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse prevederii acestor prescriptii. V erificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat du pa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor i mbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se inc epe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 pri n citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea a cestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instala tiei. Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca n u s-au introdus solutii antiinghet. 31.6.2. Probe la rece Aceste probe sunt obli gatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea total a a robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de incep erea probelor. Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin sp alare hidraulica. Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual. Pr esiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu ajutorul unui manometru. Rezultatele probelor la rece vor fi con siderate satisfacatoare daca in timpul intregului dest de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune. 31.6.3. Probe la cald Probel e la cald se vor face conform Normativului I13-02 - pentru proiectarea si execut area instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 30.10 - 30.17. o data cu ac este probe se regleza si instalatia. 31.6.4. Proba de eficacitate Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pe ntru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de incalzire preva zut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai conclud enta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile 286
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0 oC si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de 3 oC fata de temp eratura exterioara medie a celor doua zile precedente. Pentru proba de eficacita te a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste cl adirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probe i, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abate ri de 2 oC. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise. Se masoara temperaturile aerului ex terior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificind u-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ. Se cit esc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperi lor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate c u suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardo seala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii ae rului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa soarelui se iau i n considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11. Pentr u a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradat ii corespunzatoare si anume: pentru temperaturi exterioare..1/5 0C pentru temperatu ri interioare1/5 0C pentru temperaturile agentului termic..1/2 0C Verificarea termom etrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi fe rite de influiente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura uman a). Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi: la parter: inca perile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu; de a semenea, alte camare dupa apreciere la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere la nivelurile intermediare: camerel e dorite de Investitor, dar nu mai putin de 10% din ele. La cladirile cu multe n iveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel. L a incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de in calzire, se fac pe linga masuratorile de temperatura mentionate anterior, masura tori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului pentru pr oiectarea instalatiilor de ventilare" I5. Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5 oC pina la +1 oC, in cladirile civile si de la -1 oC pina la +2 oC in incaperile de productie si daca viteza aerului satisf ace prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. Ina afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice: functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune masurarea randamentulu i, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere con form metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului pornirea-o prirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecan ice si de automatizare adoptate pornirea-oprirea pompelor de circulatie Se verif ica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea siste melor de expansiune. In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei s e verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite. La instalatia de automatizare se verif ica: functionarea termostatelor 287
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incit acestea sa dea inform atii corecte functionarea instalatiei de automatizare si a robinetelor motorizat e, in toate regimurile prevazute (nominale, reduse, sezoniere). La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica: tirajul etanseitatea canalelor si a c osurilor de fum functionarea accesoriilor de reglare si siguranta La instalatiil e de combustibil se verifica: oprirea automata a arzatorului la intreruperea ali mentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer oprirea arzatorului in cazul neinitierii flac arii asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoa relor mixte orprea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a agentului termic. Inainte de punerea in functiune, cond uctele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de : rezistenta etanseitat e Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de de stinatia si treapta de presiune a conductelor. Se respecta cu strictete preveder ile referitoare la probe din normativele I6 si I31. Conductele de apa rece si ap a calda de consum se supun la urmatoarele incercari: de etanseitate la presiune la rece de functionare la apa rece si calda. Se respecta cu strictete specificat iile din standardul I9 referitoare la probe. 31.6.5. Probe si verificari Orice m aterial si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verif ica din punt de vedere al calitatii, pe baza Crtificatului de Calitate al produc atorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utili za. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de exeutie. Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va ates ta calitate de catre laboratoare autorizate. Probele de functionare la rece si l a cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor defecte si po ate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izola tie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat crite riile estetice si organizatorice. Personalul care lucreaza la probele de presiun e ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform prescribtiilor Art. 3.11 d in Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructi i. Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte inst ructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in fu nctiune. Vasele de aexpansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelo r ISCIR si trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Benefici arul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 a le ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor. 31.6.6. Instructiuni pentru Pr otectia Muncii si Prevenirea Incendiilor In timpul executarii lucrarilor in conc ordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa furnizeze toate m aterialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia m uncii si prevenirea incendiilor. 288
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Normele minime care vor fi respectate sunt: Normele Romanesti privind Protectia Muncii in Constructii, 1985. Norme interne, specifice constructorului, de igiena , de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor. Normele I13-02 pentru pro iectare, fabricare si exploatarea constructiilor pentru prevenirea incendiilor. In concordanta cu prescriptiile acestor norme, echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si utilaje necesare cat si cu echipamente de lucru adecvate, ochelari, manusi, halate etc. Pentru lucru la inaltime trebuie furnizate centuri de sigur anta, casti si schele. Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locuri vizibile. Se vor face instruiri periodice privind prot ectia muncii si prevenirea incendiilor si constructorul va fi responsabil legal pentru aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor. 31.7. INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA Instalatiile termice trebuie sa asigure temperaturile interioare necesare in fie care camera, in functie de destinatie si de nivelul de confort. Temperaturile in terioare sunt intre 15C - 20C. Elementele de incalzire care se folosesc cuprind ra diatoare din otel. Agentul termic este apa calda la 90C - 70C furnizat din sursa p roprie localizata la parterul cladirii. Conductele pricipale de alimentare vor f i din otel cu ramificatii din cupru pentru conectarea la radiatoare. Radiatorele sunt confectionate din otel de calitate superioara. Suprafata exterioara a radi atorului este finisata cu un start de pulbere aplicata electrostatic si uscata i n cuptor. La interior radiatoarele sunt degresate, tratate cu fosfat de fier pas ivizat, spalate si grunduite cu un strat de baza aplicat prin electroforeza si u scate in cuptor. Presiunea maxima a agentului termic este de 120 C. Grosimea tabl ei panourilor este de 1,20 mm. Radiatoarele sunt echipate cu sistem de prindere, robinet aerisire si dop. Executarea lucrarilor de monatre si de acceptare se va face in concordanta cu cu prescriptiile normelor pentru instalatii tremice (I.1 3/02). Montarea corpurilor de nclzire se va face aparent la faa pereilor sau ferestr elor. Distanele ntre radiator i perete, respectiv pardoseal vor fi n conformitate cu STAS 1797/82. Montarea radiatoarelor se va face dup probarea lor prealabil la o pr esiune de 6 bari. Radiatorele vor fi susinute cu console (livrate de furnizorul d e radiatoare). Elementele de incalzire montate la instalatii trebuie supuse urma toarelor verificari: Conformitate cu proiectul privind tipul elementelor de inca lire, dimensiunea si dimensiunile de asamblare Orizontalitate si planeitate Ferm itatea fixarilor pe elementele cladirii Daca robinetele de la elementele de inca lzire sunt vizibile si usor accesibile si adecvat inchise/dechise Principalele v erificari privind conductele includ urmatoarele verificari: a) Inainte de izolar ea termica si mascare: Se verifica vizual executarea corecta a imbinarilor si in doiturilor Sprijinirea corecta a conductelor cu bratari, consoles, etc., sensul si gradul panteiconform proiectului. Panta se va verifica cu polobocul de lungim e minima de 70 cm. Paralelismul coloanelor vizibile la suprafetele finisate ale peretilor adiacenti Mentinerea pozitiei corecte a retelei de conducte montate (c onductele de apa calda jos, tubulatura pentru electrice in mojloc si conductele de gaz sus) Existenta conductelor de protectie (mansoane) la trecerea conductelo r prin placi si pereti si prevederea spatiului dintre mansoane si conducte Local izarea corecta a utilajelor pentru drenarea apei si de aerare b) Dupa izolatia t remica a conductelor se vor verifica vizual si/sau masura 289
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi urmatoarele lucruri: Daca izolatia termica este executata in concordanta cu pres criptiile proiectului Daca materialele termo-izolante sunt corect aplicate pe pe retii care vor fi izolati (grunduirea conductelor si grosimea izolatiei). Se adm ite o abatere de 10% de la grosimea izolatiei. Dupa verificarea izolatiei, se po ate aplica. Acest lucru se va face cu tub sprai poliuretanica sau in functie de recomandarile proiectului. Se verifica lipirea corecta a izolatiei. In timpul ex ecutarii montarii si protectiei adiacente, standardul C 142 /85 privind material ele care se vor folosi trebuie sa corespunda urmatoarelor: Materialele care se v or folosi trebuie sa asigure functionarea corecta a instalatiei Materialele care se vor folosi trebuie selectate in functie de categoria de risc privind incendi u Continuitatea izolatiei tremice trebuie verificata Izolatia sa fie prinsa cu a deziv special In timpul lucrarilor de montare prescriptiile normelor 1-13/02 tre buie respectate: Conductele indoite nu trebuie sa aiba deformari ale sectiunii t ransversale sau subtierea peretilor sa depaseasca 0.5 mm Robinetele care se vor monta vlatime or fi in pozitie inchisa In timpul montarii robinetelor cu flanse, se va verifica paralelismul dintre robinet si flansele conductelor Instalatiile de incalzire pentru apa calda trebuie prevazute cu un sistem individual de dren are a aerului pe fiecare element de incalzire si pe fiecare coloana principala. Fiecare grup de distributie prevazut cu posibilitati de inchidere si de drenare trebuie sa fie aiba sistem de dearare separat. Instalatia de incalzire centrala se va verifica din punct de vedere al etanseitatii si circulatia lichidului la p robele la rece si la cald. 31.7.1. Probe de presiune la rece Probele de presiune la rece sunt pentru verificare hidraulica, si temperatura ambientala, rezistent ei si a etanseitatii elementelor instalatiei. Aceste probe se poate face pentru parti din instaltie sau pentru intreaga instalatie. Cea de a doua este obligator ie chiar daca s-au facut probe pentru parti din instalatie. Proba la rece se exe cuta inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsitorii, izolari termice, etc.), de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau santuri in pereti si pl ansee sau inglobarea lor in elemente de constructii, precum si de executarea fin isajelor de constructii. Proba se executa in perioade de timp cu temperaturi amb iante mai mari de +5 oC. Se deschid complet toate robinete inchise si de reglare . Inainte de proba la rece, instalatia se va spala cu apa potabila. Spalarea con sta din conectarea instalatiei la conducta de apa potabila, umplere, conectarea conductelor de retur la conductele de drenare care merg la canalizare si mentine rea instalatiei la jet continuu pana cand apa drenata este curata. Testul de pre siune trebuie sa fie cu 50% mai mare decat cota de presiune, dar mai mica de 5 b ari. Cotele de la manometru se vor citi la fiecare 10 minute si proba se va cons idera satisfacatoare daca nu se observa variatii de presiune si pierderi la imbi nari. In caz de defectiuni, aceste se vor repara inainte de inceperea testului. Este obligatorie golirea instalatiei dupa proba. 31.7.2. Probe la cald Probele l a cald se vor face cu agentul termic la debitul, temperatura si presiunea stabil ite. Dupa doua ore de functionare, se va verifica incalzirea uniforma a elemente lor instalatiei, cat si pierderile posibile. 290
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 31.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie instalatii termice interioare Lucari de montare si imbinare tevi PPR, t evi otel negru, tevi cupru Lucari de montaj echipamente in centrala termica Luca ri de montare radiatoare panou din otel Lucrari de executie instalatie automatiz are la centrale termice Montaj cos de fum din inox Montare panouri solare Execut ie instalatie de incalzire in pardoseala Lucrari de probe, teste, verificari ins talatii termice Intocmit : Arh. Catalin Minea 291
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi L.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE VENTILATII 292
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 32. CAIET DE SARCINI VENTILATII 32.1. GENERALITATI Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice priv ind lucrrile de ventilare- climatizare. 32.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnicosanitare si tehnologice din tevi de PVC neplastificate Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie Instalatii de ventilare si cli matizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori Instalat ii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarc ina ale bateriilor de incalzire si de racire Tabla subtire din otel laminat la r ece Tabla zincata Profil cornier cu aripi egale. Profil cornier cu aripi neegale . Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civil e si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica. Fi zica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de inchid ere al constructiilor Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire central I 38-1981 O.G.60/1997 NRPM C 142 Bul.constr.9/1985 PE 927/E-35 Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor Instructiuni pentru proiectarea sistemelor de recuperare a caldurii cu fluid intermediar in h ale industriale Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M.O. nr.225/97 Norme republicane de protectia muncii Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii HGR nr.392/1994 M.O.I. 1 STAS 4369 STAS 6648/1 STAS 6648/2 STAS 9660 STAS 10750 STAS 12781 STAS 12795 STAS 9624-89 STAS 2028-80 STAS 7836/1,2-80 STAS 8250-80 ST AS 6156 STAS 6472/3 I 13-2002 293
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a trat amentelor acustice ale cladirilor I36-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice P 118/99 Norme tehni ce de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focu lui C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilo r de instalatii si constructii aferente C 56/1985 Normativ pentru verificarea ca litatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente Acolo und e exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din stand ardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor ave a prioritate. Ordinul nr. 775/22.07.98 al MI, Norme generale PSI Ordinul MLPAT n r. 1219/MC/94 si nr. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PSI In restul caz urilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoare le norme si prescriptii tehnice in vigoare: Normativul I 5-98 Normativul I 13/02 Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din: C 125 Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E35; C4-77; C56-85; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a l ucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora). 32.3. MATERIALE SI EC HIPAMENTE FOLOSITE. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE VERIFICAREA CALITATII. Materiale si echipamente Materialele, agregatele si aparatele utilizate la execu tarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standa rdele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau extern i si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie i nsotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatar e, in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare, probare , intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perio ada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atest are a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre inst itute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa corespunda si prevederilor acestor a, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metr ologie Legala (BRML), sa fie insotite de certificatul de atestare. Retelele de c onducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale plastice care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie antic oroziva a instalatiei. 294
Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale p entru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava.. Material ele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt : tabla zincat ( stas 20 28 ) obinut prin laminare din OL 34 i zincat la cald. Grosimea stratului de zinc tre buie s corespund unei cantiti depuse de minim 350 g/mp pe ambele fee. Continuitatea s tratului de zinc trebuie s fie n conformitate cu stat 7221. Se folosete la confecion area canalelor de aer i pieselor speciale. Oel cornier cu aripi egale, avnd limea ari pilor 20 - 60 mm i grosimea aripilor de 3 - 5 mm ( stas 424). Se folosete la confe cionarea flanelor de mbinare a tubulaturii. Oel lat ( platband )cu limea aripilor de 1 -20 mm. Oel U ( stas 564 ) cu nlimea aripilor de 65-300 mm , laimea aripipilor de 42 - 100 mm i grosimea inimii de 5 - 9 mm. Se folosete la susineri i console. Oel (stas 565 ) cu nlimea de 80 - 400 mm , limea tlpii 40 - 155 mm i grosimea inimii 3,9 - 14,4 mm. Se folosete la susinerea aparatelor mai grele. Saltele din vat mineral tip P - S PSI i SCO ( stas 5838/2,3 ) coeficient de conductivitate termic 0,065 kcal/mp h gr d, higroscopicitate max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie s depeasc 2 %. Se foflosesc la izolarea canalelor de aer i a pieselor speciale. Band de oel 20x2 mm ( stas 1945 ) folosite la inelele antiglisante i anti tasante pentru susinerea termoizolaiei. Ga rnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la mbinarea tubulaturii prin flane pentru asigurarea unui etaneiti corespunztoare Transport, Depozitare si Manipu lare Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua mijloace adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deterioraril or datorate socurilor, vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in concordanta c u indicatiile producatorilor. Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, cu respectarea reg lementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in confor mitate cu instructiunile furnizorului. Echipamentele asupra carora conditiile at mosferice nu au practic influienta nefavorabila pe durata depozitarii se vor dep ozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza in magazii inchise. Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in maga zii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamint. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitat ii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile. 32.4. jos: EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint in dicate in tabelul de mai 295
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) ABATEREA M 1AXIMA ADMISIBILA (mm) Canale din tabla Canale din zidarie de Canale din Plci de caramida sau beton mate riale plastice Canale din Plci de fibre minerale 100 - 250 2 5 3 4 280 - 500 3 6 4 5 500 - 1000 5 8 6 7 1120 - 1400 8 12 10 1600 - 2000 10 15 12 Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele speci ficate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimilind materialele agremen tate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie ss respecte dimensiunile stand ardizate . Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 ; Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru conf ectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoa rele moduri: prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau mai mare prin nituire, pentru tabla zincata a ca rei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla din otel inox idabil sau tabla de aluminiu Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza: pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive al e aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm falturi de co lt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm falturile simple sau duble vor f i bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o supraf ata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior. Pentru exe cutarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi fr 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste lati mi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza si cu f alt in spirala (tip spiromatic). Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin to pirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordon ului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tab lelor asamblate. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarind u-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila. 296
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Nu se admit deformri vizibile la pereii canalelor de aer. La canalele de aer rotun de nu se admit abateri vizibile de la forma circular a seciunilor. La canalele reg tangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangular e vor fi drepte . 32.4.1. Rigidizarea canalelor de ventilatie Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de pres iunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervu ri, realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate. Ramele de rigidiza re se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri. La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificati i, etc.) nu se rigidizeaza. 32.4.2. lmbinarea tronsoanelor si a pieselor special e Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelo r drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, fla nse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace m ecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca: la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare la tubulatura verticala , prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini adm isibile. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culca te, la orice grosime de tabla. La canalele de aer cu diametrul sau latura mare p este 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor fi intarite cu nituri sa u puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm. Imbinarile transver sale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioar a a canalului sa fie cit mai neteda. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelo r orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara a imbinarii pri n falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urm eaza: la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90 o la canalele recta ngulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare di n laturile verticale adiacente. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie- climatizare din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in con formitate cu fisa tehnologica in vigoare. Imbinarea cu eclise mobile se recomand a la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role p entru executarea falturilor sau abkant). Imbinarea cu eclise mobile se poate uti liza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale tuturor tipu rilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recir culare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulel e din aer au forma granulara. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in ur matoarele cazuri: la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventil atoare, racordurila tubulatura flexibila, etc) la racordarea tubulaturii la masi ni si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionar e, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, taj as, etc la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70 0C in spatii cu pericol de incendiu sau explozie. 297
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si im binari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile c u flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigidit ate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canal e cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. Materialul flanselor, gaurile pentr u suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de di mensiunile canalelor. Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel inc it planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm. Car tonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sa u a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar. Garniturile vor fi t aiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalul ui de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verif icarea acestei conditii. Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuit e cu usurinta. 32.4.3. Prevederi generale de montaj La montarea instalaiilor de v entilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79. Construcia cldirii tr ebuie s permit introducerea aparatelor i tubulaturii; trebuie s fie practicate toate golurile n fundaii , perei , planee prevzute n proiect. Dac unele goluri lipsesc , fi nd omise de proiectant sau de constructor spargerile caree trebuie efectuate se vor face de ctre constructor numai cu avizul proiectantului. Introducerea n centra lele de ventilare a apratelor i mainilor care se monteaz pe postamente , fundaii, co nsole platforme , etc. Se va face numai dup executarea acestora i ntrirea betonului. Pentru realizarea unui montaj corect este necesar trasarea i nsemnarea tuturor ele mentelor componente. 32.4.4. Montarea canalelor de ventilare Canalele de ventila re-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sage ti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala ma i mari de 2 - 3 mm pe 1 m inaltime. Inainte de montarea la pozitie, se vor asamb la la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil de tr onsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi det erminate de conditiile locale de pe santier. In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua. La canalele rectangulare , imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a trons oanelor consecutive. La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tr onsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La can alele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel: Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) sub 400 peste 400 Distanta maxim a de sustinere (m) 3 4 298
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrem entate, distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic. Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului. 32.5. MONTAREA UTILAJELOR 32.5.1. Montarea ventilatoarelor centrifuge nainte de montare ventilatorului se v a face verificarea caracteristicilor nscrise pe plcuele de identificare datele proi ectului, controlul exterior generat al strii agregatului, existenei vaselinei de u ngere n casetele rulmenilor , starea izolaiei motoarelor electrice. naiante de fixar ea definitiv pe poziie se va regla orizontalitatea aezrii ventilatorului i motorului. Pentru asigurarea condiiilor normale de funcionare a unui ventilator se vor lua u rmtoarele msuri : - legarea la pmnt a motorului electric. Verificarea legturilor din cutia de borne a motorului electric astfel nct sensul de nvrtire a rotorului ventil atorului s fie correct Ventilatoarele centrifuge se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console fixate in pereti, pe suporturi metalic e, pe stilpi de beton armat, suspendate de plansee. La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor. Montarea ventilatoarel or pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmit erii vibratiilor in intreaga cladire. Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale cladirii. Trebuie ev itat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, ulei ului sau caldurii. Aparatele de contiionare a aerului se vor monta respectnd instr uciunile firmei productoare. 32.5.2. Montarea ventilatoarelor axiale Se face pe ca nale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o fun ctionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse) se vor respecta urmatoarele masuri: axele ventilatorului si motorul electric sa fi e bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie bine fixata in perete sau p e canalul de aer sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgom ot din cauciuc sau pisla de 3-5 mm grosime sa se evite intrarea sau iesirea fort ata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu- se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau, daca ac easta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau inca rcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului ventilatorele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejat e contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu pl asa de sirma. 32.5.3. Montarea echipamentelor de ventilatie si climatizare Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a produsului . Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata: 299
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator) star ea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioare le tevilor starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe a xele tevilor rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane. S istemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la instalatia de incalzire, in care nu trebuie sa produca s olicitari. Elementele de constructie pe care sint fixate bateriile trebuie verif icare printr-un calcul de rezistenta. Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din otel cornier, prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura. Racordarea bateriilor la co nductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sau abur de joasa sau medie p resiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit, fa ta de racordurile olandeze, o manipulare mai usoara la montare si demontare. Leg aturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa nu produca solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului incalzitor. Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului. Daca bateria se monteaz a in goluri de zidarie, se va realiza si se va verifica dupa montaj etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului. Pozitia de montaj a beteriei ve fi i n toare cazurile cea indicata de fabrica producatoare. 32.5.4. Montarea filtrelo r Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii produ catoare. La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansa rea rosturilor pe intreg perimetrul filtrului. Se vor verifica de asemenea: func tionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului, etanseitatea partil or tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului . 32.5.5. Masuri pentru at enuarea zgomotului si vibratiilor Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor ac ustice in cladiri" - C125. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi p revazute cu: elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia p e care se aseaza. Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimens iunile, forma, duritatea, constanta elestica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, d ebitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu sa facu t prin constructie. burdufuri elestice atit pe aspiratie cit si pe refularea agr egatului (aparatului) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si t ubulatura de ventilare. 32.5.6. Prevederi finale Se vor lua masuri impotriva acc esului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilareclimatiza re, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive m ecanice sau electrice de avertizare. Se va asigura protectie impotriva patrunder ii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atmosferice si a vietui toarelor. Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit s a fie asigurata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei. 300
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi In acest scop: Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioas e sau de rugozitati care pot provoca raniri Temperatura suprafetelor fierbinti a le instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM Suprafetele accesibil e ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi emise, s mulse sau linse Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, confo rm Normativului I7. In afara conditiilor specificate in documentatia de contract are a proiectului, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate su nt obligatorii urmatoarele: instructiunile furnizorului de energie si depozitare a reziduurilor prescriptiile politiei sanitare din zona prescriptiile de protect ie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea rezidu urilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instal atorul Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratia, solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Contractor. Conducerea santierului t rebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. Pentru eventualele luc rari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, in ainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de ca lculatie pe baza ofertei principale. Toate materialele vor fi insotite de certif icate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri just ificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna i n scris. 32.6. VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Investitor, to ate instalatiile de ventilare climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operati i tehnice avind drept scop verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, p recum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte. Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in urmatoarea ordine: lucrari pregatitoare verificarea ins talatiei punerea in functiune a instalatiei reglarea instalatiei probarea echipa mentului din instalatie verificarea eficacitatii globale 32.6.1. Lucrari pregati toare cunoasterea si insusirea proiectului cunosterea modificarilor date de proi ectant pe parcursul executiei proiectului examinarea atenta a instalatiei realiz ate stabilirea operatiilor de verificare procurarea aparatelor de masura necesar e operatiilor de verificare pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta dat elor culese in cadrul operatiilor de dare in exploatare, precum si a documentati ei tehnice cu caracteristicile functionale ale echipamentului din componenta ins talatiei. 32.6.2. Verificare instalatiei Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la: corespondenta cu prevederile proiectului, cu p rescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu prevederile din normativul I 5/98 301
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate l a aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile i ndicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele scrise pe et ichetele fixate pe echipamente, la: ventilatoare pompe filtre de aer baterii de incalzire si de racire camere de umidificare aparate de conditionare coresponden ta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata calitatea executiei functionarea elementelor componente alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific conditiile necesare pentru pornirea instalatiei cond itiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungat e conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii ind icate in proiect si in NRPM conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea i ncendiilor nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate. 32.6.3. V erificarea instalatiei in detaliu: Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dime nsiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor Conductele de aer: materialul, izolatia termica, cons tructia pieselor speciale. Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice supl imentare fata de cele prevazute in proiect. Capace de vizitare si curatire: pozi tia, dimensiunile Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatur a, pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, fe lul actionarii Motoare electrice ale ventilatoarelor : pozitia, tipul, tensiunea , racordarea la retea, fixarea, turatia si punerea la pamint Bateriile de incalz ire si racire : pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabari t, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale Filtrele de aer: p ozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale Atenuatoare de zgomot : locul de montare in instalatie, tipul, fixarea Dispozitivele de reglare: pozit ia in instalatie, tipul, accesul la comenzi Gurile de introducere: pozitia in in stalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesu l aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispoz itivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fos t prevazute in proiect) Gurile de evacuare:pozitia in instalatie si incaperea ve ntilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta d ispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect) Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in ins talatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dis pozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in proiect) Filtrele si separatoa rele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura , tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colect at, fixarea Gurile de evacuare a aerului viciat : pozitia de montare, fixarea, p rotectia contra patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile 302
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelo r, modul de actionare asupra elementelor instalatiei. Aparate de masura si contr ol : existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea metrol ogica respectiva. 32.6.4. Controlul starii de curatenie a instalatiei Se va asig ura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instala tiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare. Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate: conductele de aer, in interior plasele de sirm a si jaluzelele prizelor de aer camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec rigolele, canalele de scurgere, sistemele si element ele de golire elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor ventilatoarelor) bateriile de incalzire si de racire tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racir e bazinele camerelor de umidificare camerele de umidificare separatoarele de pic aturi clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de regl are gurile de ventilare elementele sensibile ale traductoarelor. La verificarea calitatii executiei se va observa daca: dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondu lari suruburile sint strinse suficient garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer ramele de rigidizare sint fixate stri ns pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor. Verificarea modului d e montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca exista curbar i sau sageti ale traseelor drepte. Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al condensului. Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor. Verificarea calitatii izolarii termice se va fac e vizual. Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vib ratiilor ventilatoarelor, motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de ma sura. Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care isi indeplinesc functiunea. Etanseitatea sistem ului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sa pun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri di ferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%). Inainte de punerea in funct iune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune. 303
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucra rilor de montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de con structii auxiliare (platforme, postamente, goluri). 32.6.5. Punerea in functiune a instalatiei Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare compo rta urmatoarele operatii: pornirea in sarcina redusa pornirea in sarcina normala functionarea de proba Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a sibarului sau a altui organ de reglare, montat pe ventila tor. Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau dep resiuni excesive. Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invirteste in se nsul corect. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarc ina nominala, constatindu-se: lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilat or, motor si sistemul de transmisie curentul la pornirea motorului pentru reglar ea releelor de protectie lipsa unor scintei la motor sau la aparatajul de pornir e-protectie lipsa unei incalziri anormale a motorului electric lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere lipsa de incalzire a lagarelo r si palierelor la motoare cu vitaza variabila se verifica turatia la viteze red use. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pent ru a evita supraincalzirea acestuia. Functionarea de proba se va stabili de la c az la caz, de la citeva ore la citeva zile. 32.6.6. Reglarea instalatiei Toate i nstalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Inve stitor, astfel incit: dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in guri le de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile d e introducere si evacuare dispozitivele de reglare centrala montate la ventilato r sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare- climatizare cu energie elec trica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.). 32.6.7. Probarea instalatiei Inainte de predarea catre Investitor a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie n ormala de lucru si anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf. De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspirati e la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul insta latiei. La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in cana l se va masura debitul de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la in stalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitie n ormala de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect s e admite o diferenta de 5% ... 10% din debitul prevazut in proiect. In cazul in ca re diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri: modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a acesteia modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de core ctare corespunzatoare modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Investitorului instalatiei si al proiectantului. 304
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubu latura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare. La b ateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracter istice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor si se vor c onfrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu ma terialul filtrant in stare curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta initiala indicata in norma interna de fabricatie. In cazuri speciale, la cererea Investitorului sau in urma unor indi catii speciale date in proiect, se va masura si gradul de retinere al prafului. Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare. 32.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie instalatii de ventilatii si climatizare confectionare si montaj tubulat ura din table zincata confectionare si montaj tubulatura din ALP confectionare s i montaj tubulatura din PVC montaj tubulatura textila pentru introducere aer cal d montaj chillere montaj ventilo-convectori montaj instalatie filtro-ventilare m ontaj splituri montaj ventilatoare montaj hote montaj centrale de tratare aer ex ecutie suduri tevi din cupru prin brazare verificari, controale la instalatii, r eglarea instalatiei de ventilatie probele pentru punerea in functiune a instalat iei de ventilare Intocmit : Arh. Catalin Minea 305
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi M.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE 306
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 33. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE 33.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini trateaza instalatiile electrice interioare si anume u rmatoarele categorii de instalatii electrice: tablouri electrice de distributie; instalatii electrice de iluminat si prize; iluminat de siguranta; echipamente p entru incalzire si aer conditionat impamantare si protectie impotriva traznetulu i ; 33.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. Materialele, echipamentele si metodele de montare care cu prind lucrarile de finalizare, trebuie sa fie in concordanta cu cele mai recente coduri, standarde si ghiduri publicate de urmatoarele organizatii: Standatde si norme electrice nationale pentru sisteme de medie si joasa tensiune Standarde i nternationale electrotehnice adoptate ca Standarde romanesti (SR CEI, SR ISO) St andarde europene adoptate ca Standarde romanesti (SR EN) Legea romaneasca Nr.1 0 /1995 privind calitatea Legea romaneasca Nr. 9/1996 privind protectia si igiena muncii Specificatii ale Standardelor Britanice Standarde europene Norme industri ale Germane Comisia Internationala Electrotecnica Asociatia Nationala de Protect ie impotriva incediilor Laboratoare agrementate Institutul Inginerilor Electrici and Electronici Standarde ASTM de profil In cazul discrepantelor dintre standar dele de mai sus si codurile si legislatia locala, se vor respecta codurile si le gislatia locala enumerate mai jos. Orice detaliu care nu este acoperit de standa rde/coduri si discrepantele din caietele de sarcini se vor supune aprobarii Proi ectantului. In cazul ca exista contradictii intre cerintele Standardelor/ Coduri lor si cele ale caietelor de sarcini, se vor respecta specificatiile din aceste caiete de sarcini, doar daca nu se aproba altfel de Proiectant. Legea nr.10/95 L egea Calitatii in Constructii Legea 137/30.12.1995 I 7/2002 I7/2-01 I 18/96 Lege a protectiei mediului Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor el ectrice cu tensiunea pana la 1000V c.a. si 1500Vc.a. Normativ pentru exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vca si 1500Vcc Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si semnalizare in cla dirile civile si de productie 307
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi I 20-2000 Normativ pentru protectia constructiilor impotriva trasnetului SR EN 60598-1-1994 SR EN 60898+A1-95 STAS 8779-86 STAS 2612-87 STAS 452/1-73 STA S 452/2-84 STAS 452/3-84 STAS 4173/1-91 STAS 3185-87 STAS 3184/3-85 STAS 6990-90 STAS 6646/1-1997 STAS 6865-89 STAS 9463/3-73 CABLURI SI APARATE Corpuri de iluminat. Partea 1. Presciptii generale si incerca ri Intreruptoare automate pentru protectie la supracurenti pentru instalatii cas nice si similare Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta de P.V.C.Protectia impotriva electrocutarii Sigurante cu filet tip D. Conditii tehnice generale de calitate Sigurante cu filet tip D. Socluri. Forme si dimensiuni. Sigurante cu fi let tip D. Capace filetate.Forme si dimensiuni Sigurante fuzibile de joasa tensi une. Conditii generale Intreruptoare pentru instalatii electrice fixe casnice si similare. Conditii tehnice generale de calitate. Prize, fise si cuile pentru in stalatii electrice pana la 380V curent alternativ si 250V curent continuu pana l a 25A. Forme si dimensiuni. Iluminat. Tehnica iluminatului. Terminologie. Protec tia impotriva electrocutarii Instalatii electrice fixe - Prescriptii Aparataj de joasa tensiune. Partea 3. Intreruptoare, separatoare si combinatii cu fuzibile Aparataj de joasa tensiune. Partea 2. Intreruptoare automate STAS 9436/2-80 STAS 12604/5-90 STAS 11054-78 SR CE I 60189-1-1993 Sisteme de det ectare si de alarma la incendiu Partea I Introducere SR EN 60947-2-1997 Corpuri de iluminat. Partea 2 SR EN 60947-3+A1Corpuri de iluminat public . Conditii spec iale sectiunea 3. 1997 STAS 12604-4-89 Corpuri de iluminat public SR EN 54-1-199 8 Tensiuni standardizate de CEI SR EN 60598-2-3-1995 STAS 908-90 SR CE I 60038+A 1-1997 SREN 60529-1995 PE 003-84 LUCRARI Legea nr. 4/1989 Ordin MTTc nr.12/80 P 118/99 NSPMTDEE aprobate cu 308
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Ord. 734/2001 HGR nr. 051 din 05.02.1992 Ordonanta 16/94 PE 932/93 HGR 964-1998 STAS 10101/23-75 STAS 702/1-83 SR EN 50160-1998 SR CEI 61024-1-1-2000 SR SR 6646-1-1997 STAS 6692-83 STAS 2612-87 RECEPTIE Ip 35/2-92 C56/85 HGR 264-1999 HGR 273-94 33.3. MATERIALE 33.3.1. Conditii pentru materiale Toate materialele si echipamentele care se vor livra trebuie sa fie in concordanta cu prevedile din documentatia de executiePl ansele si din prezentul Caiete de Sarcini care se vor folosi la testarea si livr area aceluiasi tip de materiale si echipamente. Contractorul trebuie sa isi assu me toate responsabilitatile pentru a comanda cantitatile corecte si suficiente d e cabluri si echipamente si inainte de a comanda, mai ales bunuri importate, sa stabileasca cantitatile necesare. Toate materialele care se vor folosi trebuie s a fie noi si in concordanta cu cele mai recente editii ale codurilor si standard elor aprobate mentinonate la paragraful Standarde si Normative de Referinta. Pro ducatorul materialelor si echipamentelor trebuie sa fie dipus pentru verificare de catre Investitor sau de Dirigintele lucrarii in timp ce se produc materialele si echipamentele sau dupa ce au fost produse. Orice materiale si echipamente ca re in timpul verificarii sunt gasite ca nu corespund cerintelor standardelor rel evante sau acestor caiete de sarcini se vor refuza de Investitor sau Dirigintele lucrarii. Testarea materialelor, cablurilor si echipamentelor se va face in con cordanta cu Standardele ASTM sau alte standarde internationale aprobate, supuse aprobarii Proiectantului. 309 G.R. nr.2 din 14.01.1994 PE 1 6535-83 SR 11100-1-93 STAS 10 CEI 60664-1:1998 1 Re-Ip30-88 SR CEI 60364-3+A1: 1997 1 RE-
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Contractorul trebuie sa ceara certificatul producatorului care sa ateste ca cabl urile si echipamentele au fost testate si corespund cerintelor acestor caiete de sarcini. Contractorul trebuie sa predea Dirigintelui lucrarii toate certificate le de testare etc. care indica conformitatea cu caietele de sarcini. Totusi, abs enta Proiectantlui la testele producatorului nu va: 1) exonera Contractorul de o bligatiile sale, 2) afecta dreptul Contractorului de la obligatiile sale, 3) afe cta dreptul Proiectantului sa solicite teste aditionale care vor fi facute de o persoana independenta numita de el, in locul sau in locurile stabilite de el. Co stul tuturor uneltelor, instrumentelor, personalul necesar pentru efectuarea tes telor pornind de la premisele producatorului sau in locurile indicate de Proiect ant se vor include in Listele de Cantitati. Testarea pe santier se va face confo rm specificatiilor de aici sau conform instructiunilor Proiectantului. Toate mat erialele, armatura, accesorii fie ca se specifica sau nu, vor fi de cea mai buna calitate, iar muncitorii sa fie cei mai buni din toate punctele de vedere. 33.3 .2. Materiale si echipamente Materialele si echipamentele folosite sunt: conduct e de cupru cu izolatie din PVC conform STAS 6865-89; tuburi de protectie din PVC conform STAS 6990-90; intrerupatoare si comutatoare conform STAS 3185-87; corpu ri de iluminat conform SR EN 60598/1-94; intrerupatoare automate conform SR EN 6 0898+A1:95; sigurante fuzibile cu filet conform STAS 452/1 -73 si 452/2-84; cabl uri electrice si accesorii: STAS 9436/3-73; cabluri de semnalizare cu izolatie s i manta PVC conform STAS 8779-86. Cabluri si conductori conform SRCEI 60189-1-19 93 Proprietati fizico-chimice, mecanice Toate materialele si aparatele folosite la executia instalatiilor electrice trebuie sa fie omologate sa corespunda carac teristicilor prevazute in proiect si sa fie insotite de certificat de calitatesi garantie emis de fabrica constructoare. De asemenea materialele utilizate trebu ie sa corespunda cerintelor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. Caracteristicile tehnice ale materialelor principale: 1. Cabluri de energie de j .t. (conform SRCEI 60189-1 -1993): tensiunea nominala 0,6/1KV; frecventa nominal a 50Hz material conductor Cu temperatura minima ambianta in timpul pozarii +5C te mperatura minima ambianta in serviciu -33C temperatura maxima admisibila a conduc torului +70C tensiunea de incercare 2,5KV, 50Hz timp de 1min. 2. Conductori de cu pru in izolatie PVC : tensiunea nominala 0,6/1KV; frecventa nominala 50Hz materi al conductor Cu temperatura minima ambianta in timpul pozarii +5C temperatura min ima ambianta in serviciu -33C temperatura maxima admisibila a conductorului +70C 310
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi tensiunea de incercare 2,5KV, 50Hz timp de 1min. 3. Corpuri de iluminat echipate cu lampi tubulare fluorescente (conform SREN 60598/1-1994): tensiunea nominala 230V; frecventa nominala 50Hz clasa de izolatie electrica I,II, III gradul de pr otectie IP40,IP44, IP55 energia de soc 0- 5Jouli montaj compensat factor de pute re min0,92 functionare (aprindere) sigura in gama de temperatura +5-45C temperera tura de culoare 3500K 4. Tablouri electrice (conform SREN 60947-2-1997 si SREN 60 947-3 + A1-1997): gradul de protectie IP40,IP44,IP 54 tensiunea nominala 3x400/2 30Vc.a. frecventa nominala 50Hz curentul nominal conform documentatiei schemelor electrice capacitatea de rupere 4.5-10KA Aspect Materialele si echipamentele ut ilizate vor avea un aspect corespunzator coloristic si confort la atingere (abse nta rugozitatii, absenta muchiilor ascutite, absenta asperitatilor). Dimensiuni, tolerante Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integrit atii si functionalitatii materialelor si echipamentelor electruice pe timpul tra nsportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire. Etichetare Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tens iune joasa, transformatoarele si alte aparate trebuie etichettae conform cerinte lor din caietele de sarcini. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sa u similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor v or avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa ind ice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipame nte electrice. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai ma ri vor avea in plus avertismentul 'Pericol -Tensiune Inalta'. Capetele conductel or vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conecta re, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc. Conect orii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite, rolului si clasa. 33.3.3. Verificarea Cali tatii Probe Verificari se vor face in prezenta reprezentantilor autorizati ai pr oducatorului. Verifcarea materialelor si echipamentelor se face scriptic, vizual si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit confor m C 56 cap XXII. Incercarile si verificarile facute inainte de trimiterea materi alelor si echipamentelor la locul de montaj trebuie sa se faca cat mai aproape d e conditiile de functionare. La cabluri electrice si conductori se va verifica: 311
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 60529. continuitatea electrica pe fiecare colac; rezistenta de izolatie; eventuale scur t-circuite intre faze la cabluri (conform SRCEI 60189-1-1993); La aparatele elec trice in afara verificarii vizuale se va verifica rezistenta la strapungere conf orm SREN Materialele si echipamentele ce nu corespund probelor si verificarilor vor fi respinse. 33.3.4. Livrare, Depozitare si Manipulare Contractor va manipula, depozita si pr oteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorulu i si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echi pamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor in locui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala lui. Cablurile se vor pr oteja impotriva socurilor mecanice. Cablurile se vor transporta cu tamburul pent ru a evita deformarea formarii buclei. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice. Materialele si pro dusele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. 33.3.5. Produse Catalo gate / Service Materialele si echipamentele vor fi materiale produse de producat ori implicate in porducerea a astfel de produse. Produsele trebuie sa fie pe pia ta comerciala de cel putin (2) ani inainte de afi licitate. Cei doi (2) ani treb uie sa include folosirea echipamentelor si a materialelor in conditii similare s i dimensiuni similare. Produsele care au mai putin de doi (2) ani de cand se fol osesc pe piata, vor fi acceptatedoar daca se furnizeaza un raport certificate ca re cuprinde 6000 de ore de functionare satisfacatoare, exclusive de la fabrica p roducatorului sau testele de laborator. 33.4. EXECUTIE 33.4.1. Coduri, verificari si taxe Lucrarile din acest Contract cuprinde montare a totala a sistemului electric in concordanta cu cerintele celor mai recente Sta ndarde si Norme romanesti privind lucrarile electrice si ale companiei de energi e locala. Nimic din ceea ce este cuprins in Caietele de Sarcini sau din Planse n u trebuie sa fie in contradictie Legile si Ordonantele Nationale si Locale, si a cestea sunt specificate in caietele de sarcini. Contractorul trebuie sa respecte cerintele Legilor si Ordonantelor Nationale si Locale. Toate taxele adiacente v erificarilor pentru lucrarile electrice pentru Contract, se vor obtine de si pe cheltuliala Contractorului. Contractorul va furniza Proiectantului si Investitor ului certificatele finale de verificare si aprobare de la autoritatile guvername ntale dupa finalizarea lucrarilor dar inainte de emiterea Certificatului de Rece ptie. 33.4.2. Garantia Contractorul trebuie sa garanteze ca sistemele electrice ca nu au defecte si ca vor ramane asa pentru un an de la data emiterii Certifica tului de Receptie. Orice defecte care apar in perioada mentionata mai sus se va remedia de Contractor pe cheltuiala sa. In caz ca perioada de garantie a produca torului nu este aceeasi cu perioada de garantie data de Contractor pentru lucrar e, aceasta perioada se va transfera la Investitor fara plati suplimentare. Contr actorul va specifica aceasta cerinta in documentele de contract incheiat cu prod ucatorul. Contractorul nu poate cere daune Investitorului si Proiectantului pent ru greseli din vina sa. Ca o exceptie care poate fi mentionata in alta parte in Contract, Contractorul va primi instiintare cu 4 zile lucratoare inainte de fiec are teste.
312
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 33.4.3. Modificari Minore Plansele sunt intocmite pe baza planurilor si detaliil or si arata conditiile cu o acurateta pe cat se poate la scara la care sunt edit ate. Plansele sunt diagramatice si nu arata neaparat toate fiting-urile pentru c onditiile de construire. Locatiile bornelor, aparatelor si echipamentelor aratat e in ele sunt aproximative. Contractorul va fi responsabil pentru localizarea co recta pentru a le face sa se potriveasca in detaliile de arhitectura si instruct iunile de la Proiectant pe santier. 33.4.4. Aprobari Ori de cate ori sunt necesa re, datele si informatiile despre echipamente si aparate se vor transmite Proiec tantului inainte de achizitionare, pentru a se asigura de adecventa si adaptibil itatea. 33.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
33.5.1. Tablouri Electrice Tablourile electrice trebuie s respecte urmtoarele cond iii tehnice: carcasele tablourilor montate n nie existente, prevzute cu u metalic cu s stem de ncuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protecie minim IP40; carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie s fie metalice, cu g rad de protecie minim IP44 i sistem de ncuiere, sistemul de ncuiere, cu cheie specia l (triunghiular, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electri ce din cldire; caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie s fie conform spe cificaiilor din proiect, amplasarea aparatelor n interiorul tabloului se va face c u respectarea distanelor de izolaie i de protecie specificate de furnizorul de echip ament i a ordinii circuitelor din schema monofilar; conexiunile electrice se vor f ace conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de monta j oferite de furnizorii de aparataj. panouri din materiale electroizolante vor mp iedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune; protecia mpotriva ocurilor electrice va fi asigurat prin bare de neutru i de protecie separate sau comune, fu ncie de sistemul adoptat prin proiect, tn-s sau tn-c. n cazul anvelopelor metalice se va verifica legtura tuturor elementelor conductoare (carcas, u, panouri interioa re, etc.) la bara de protecie (pe sau pen). fiecare tablou va fi nsoit de o schem mo nofilar clar (lipit de partea interioar a uii sau ntr-un buzunar special pentru docume ntaie), pe u vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare. Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare. Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnico- economica (eventual adaptat a de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu a cordul scris al proiectantului si Investitorului). Confectia metalica si amenaja rile interioare si exterioare aferente dulapurilorr electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate i n documentatia tehnico-economica. Toate tablourile electrice de joasa tensiune v or fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare: de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata c ladirea, balamale de tip ascuns). de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa tensiune). 313
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa coresp unda prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante. Monta jul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnico- ec onomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa t ensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, i ntretinerii). Circuite electrice de iluminat, prize, forta Circuitele electrice pentru iluminat si prize se vor realiza cu conductoare din cupru tip FY, proteja te in tuburi de protectie din pvc tip IPY, montate ingropat sub tencuiala. Acolo unde tuburile existente sunt in stare buna ele se vor refolosi, schimbandu-se n umai conductoarele si acolo unde este necesar dozele de conexiuni si de aparat. Tuburile de protectie, plintele si accesoriile (coturi, doze, mufe de imbinare) precum si conductoarele trebuie sa corespunda dimensional si calitativ prevederi lor documentatiei de executie si cerintelor din prezentul caiet de sarcini. La m ontarea tuburilor de protectie se vor utiliza numai accesorii (coturi, mufe de i mbinare, doze) standard. Traseele circuitelor i amplasarea dozelor vor fi conform planurilor. traseele circuitelor pot fi modificate n antier, n cazul unor neconcor dane ntre situaia din teren i prevederile planurilor, numai cu acordul dirigintelui de antier i al proiectantului de instalaii electrice. Receptoarele de forta (instal atii de ventilatie si aer conditionat, hota laborator chimic, etc.), vor fi alim entate prin circuite separate, realizate cu conductoare sau cabluri din cupru, d imensionate functie de parametrii nominali ai acestora. circuitele vor fi pozate ingropat sau aparent, protejate in plinte sau tuburi, conform proiectului. n zon ele cu pericol de deteriorari mecanice, se vor folosi tevi de protectie metalice . Capetele acestora se vor proteja cu tile din material plastic pentru a nu dete riora izolatia conductoarelor. Tevile metalice de protectie si suporturile metal ice pentru cabluri trebuie legate la reteaua de impamantare. Conductoarele de pr otectie se vor amplasa pe trasee protejate impotriva deteriorarii mecanice si vo r anea sectiunea conform Circuitele pozate aparent se vor fixa de ferm , distant ele dintre punctele de sprijin vor fi conform prevederilor din normativul I7-02, tabelul 5.1.4. se vor prevedea elemente de fixaresi la 10 cm de la capetele tub urilor si coturilor, fata de doze, echipamente, derivatii. La trecerile prin ele mentele de constructie (pereti, plansee, rosturi de dilatatie) se vor prevedea t evi de protectie din PVC. Golurile se vor umple cu mastic sau materiale speciale de etansare care trebuie sa-si pastreze in timp proprietatile elastice. Toate c onexiunile electrice se vor realiza numai in doze standard, cu cleme de conexiun i de buna calitate, dimensionate si izolate corespunzator. dozele vor fi amplasa te pe suprafete verticale. Culorile conductoarelor vor fi conform normativului I 7-02, respectiv: - verde-galben pentru conductorul de protectie; - alb sau cenus iu deschis pentru conductorul de nul; - culori diferite de cele de mai sus si di ferite intre ele, pentru marcarea fazelor: negru, albastru, albastru inchis, ros u, maro. 33.5.2. Iluminat de siguranta Corpurile de iluminat vor fi rezistente l a apa si montate aparent. Sunt echipate cu lampi compacte fluorescente si acumul ator, cu autonomie de minim 1.5 ore. Circuitele electrice sunt facute din cablu cu invelis exterior din PVC ignifug (cu rezistenta marita la propagarea flacarii ) si care se auto-stinge, si conductori din cupru. Tensiunea de functionare este 230 V. 33.5.3. Tuburi de protectie 314
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Echipamentele vor fi alimentate la tensiunea de 230V sau 3x400V cu cabluri cu co nductori din cupru si cu invelis exterior din PVC, montate ingropat sau aparent, in plinte. Termostatul, montat in incapere, va porni/opri automat echipamentele . Cablurile de conexiune dintre termostat si echipamente vor fi cu conductori di n cupru si izolatie din PVC. 33.5.4. Instalatie de protectie Schema de impamanta re adoptata este TN-S. Impamantarea si nulul sunt distribuite separat in reteaua de joasa tensiune . Tablourile si circuitele electrice se vor proteja impotriva scurtcircuitelor si de suprasarcinii cu intreruptoare automate. Toate circuitel e de prize vor fi protejate suplimentar cu relee diferentiale impotriva curentil or de defct cu sensibilitatea de 30mA. Toate masele echipamentelor si receptorel or electrice precum si masele intermediare (conducte metalice de apa, gaze, cosu ri de fum, etc.) se vor lega la instalatia de impamantare. 33.6. VERIFICAREA CALITATII TESTE 33.6.1. Teste Electrice - Generalitati Pe timpul excecutiei Contractorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte. a) Executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaz a toate verificarile (exceptand verificarea finala). Asigura forta de munca, ech ipamentele si testele ocazional cerute. Dirigintele lucrarii va fi prezent la to ate probele si incercarile de functionare si la verificari. Proiectantul va fi a tent la datele si la durata de timp programata pentru teste, incercarile de func tionare si la verificarile care necesita prezenta Proiectantului. Toate defectel e gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Contractorului. b) Procedurile pentru probe t rebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la: Inspect area tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare d efectuoasa cauzate de transport sau montare. Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti current continuu. Se deconecteaza cir cuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatie i trebuie sa fie de 1MQ. Se verifica tipul, si conexiunile transformatoarelor. S e confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent. Se indeparteaza l egaturile d scurt-circuit de la transformatoarele de current dupa finalizarea ve rificarii circuitelor secundare. Se verifica conectarea contoarelor si se asigur a calibrarea. Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate d e producator pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului. Se verific a sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile produc atorului. Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare. Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secven tei fazelor ). Test funcional/operational pentru toate echipamentele. Testarea r ezistentei electrozilor de impamantare. Atentie: schimbarile conectarilor, inser tia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat circui tele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida, nici pentru un moment. c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecar ui sistem electric. 315
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Proiectantului si in perioade le de timp stabilite inainte. e) Contractorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigur e personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tu turor testelor solicitate. f) daca lucrraile nu trec testele sau nu respecta cer intele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste, trebuie sa e xiste motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime. g) activitatea Contractorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea luc rarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Contractor pot fi testate de Proie ctant sau de agentie atestata de verificare sau de alt personal numit de Investi tor sau Proiectant pe cheltuiala si riscul Contractorului. h) cheltuielile se vo r putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Contractorului. 33.6.2. Verificari Preliminare Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si mont ate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile ne cesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificati ilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se usuca toate mtoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sistem e de operare in conditii variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza con form Contractului. Cand Proiectantul considera practic, posibil, pentru efortul Contractorului, trebuie sa i se permita personalului operational al Proiectantul ui sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece pot fi de ajutor pe ntru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa efentuar ea receptiei de la Contractor. Teste demonstrative se vor face pentru: Echipamen tul electric, individual si separat cum s-a montat. Fiecare sistem conform cerin telor caietelor de sarcini. 33.6.3. Verificari si probe pentru tablouri electric e Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995; Urmatoarele verifca ri se fac conform PE 116-95 pct. 17.5: verificarea realizarii corecte ale circui telor; verificarea aparatelor din componenta echipamentului; verificarea reziste ntei de izolatie a aparatelor; incercarea cu tensiune marita a circuitelor; prob e functionare; 33.6.4. Incercari si probe la circuite in cablu sau conductori: A ceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12. verificare l a continuitate si identificare faze; verificarea rezistentei de izolatie; verifi care caderi de tensiune pe circuitele interioare. 33.6.5. Incercari si probe pen tru legarea la pamant Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pc t. 20 si cuprind: masurarea rezistentei de dispersie; verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant; masurarea rezistiv itatii solului; 316
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi verificarea tensiunilor de atingere si de pas; masurarea rezistentei de dispersi e rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acest a. verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. pe tronsoane. verificarea instalatie i de paratrasnet se efectueaza conform C 56 cap XXIII in ordinea: se verifica co ntinuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala); se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului. v erificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape: verificarea prel iminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si c are consta din: verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inai nte si dupa montaj; verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj. verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din: verificarea modului de executare a legat urilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat; v erificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie; verificarea rezis tentei de izolatie a conductorilor fata de pamant. Verificarea starii instalatie i de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde: masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza); se va desface piesa de separatie ce rea lizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura exterioara a instalatie i de legare la pamant: daca Rd>1 Ohm se va completa cu electrozi priza de pamant pana cand Rd<1 Ohm. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instal atiei. Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare. 33.6.6. Ve rificari inainte de inceperea lucrarilor de instalatii electrice existenta proie ctului si a detaliilor de excutie; verificarea terminarii etapelor executate ant erior ( PV receptie lucrare anterioara ); toate materialele se supun unui contro l vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru in stalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure b una lor conservare . existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de in stalatii electrice in documentatia constructorului ; daca proiectul este verific at de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995. verificare vizua la si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilo r tehnice. existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la p rimirea pe santier ; la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie; daca a u fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la elementele de constructie; daca au fost evitate locurile in ca re integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii; daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executa rea de trasee ale instalatiei electrice; daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al pozitiilor d imensiunilor si calitatii; 317
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul C Q; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ; existenta bul etinelor de omologare pentru echipamente ; existenta avizului Contractorului pen tru acest tip de lucrari ; daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ; daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementa rilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea. existe nta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice; daca s-a intocm it si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de joasa tensiune; nu s-au facut modificari sau inlocuiri la material e, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatoru lui de proiect; 33.6.7. Verificari in timpul executiei. Modul de realizare a bra nsamentului electric: Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat cor espunzatoare sunt montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor t ip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladi ri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa , spre clanta; Daca prizele, respective doze le de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele inaltimi, fata de pardo seala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in camere de co pii din crese, gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase. Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare; Prin traseu se inteleg e drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie de tras eu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat, respective al aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se amplaseaza la o distanta de 200-2 50 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele verticale trebuie sa f ie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta de 100-150 m m de acestea. Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar p e trasee cotite daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de dist anta. Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor; Daca tuburile d e protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incape ri uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sun t utilizate in incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu temperat uri ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate aparent ); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu dega jari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat). Tuburile trebuie sa aiba o pant a catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interi orul tuburilor. Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai l a temperaturi de la -5 pana la +35C. Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta; Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect) Numa rul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (confor m proiect); Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bo lturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci or i greutatea corpului de iluminat; Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima a dmisa de 230V si minim 10A; 318
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi La instalatiile de forta, alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor e ste realizata prin circuit separate (vezi proiect) Existenta protectiilor prin l egare la pamant; Existenta instalatiei de paratrasnet; Protectia impotriva socur ilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egal izarii potentialelor; Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate r ealiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de declansare care for meaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtci rcuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect ( relee electrice al imentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee de presi une (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazulu i (Buchholz), relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)). Iluminatul de sigu ranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa c onditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de a limentare; Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructo rului ; Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje ele ctrice; Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor ..este semnat de Contractor ; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a cablurilor de joasa ten siune; Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.) In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mar i, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numa rul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor p entru locurile de lampa etc.; Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnare a (santier, fabrica) se va verifica daca tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre seful punctului d e lucru si responsabilul CQ. Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate ; Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ; Daca s-a efectuat si inregi strat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor c e au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a prote ctiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici; Se ver ifica rezistenta prizei de pamant Se verifica numarul de prize de circuit; Se ve rifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de prote ctie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.) Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice e xpuse si exterioare (unde este cazul); Se verifica distantele de siguranta in gr upuri sanitare .; Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activi tatea de constructii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la pr oiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor; 33.6.8. Verificari la terminarea instalatiilor electrice calitatea aparatelor si a celorlalte materia le utilizate ; 319
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de ins talatie, care poate functiona sau se poate proba independent, se efectueaza veri ficari pe faze de lucrari la care participa Contractorul si Proiectantul; daca v erificarile instalatiei sunt efectuate de persoane autorizate (verificatori auto rizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Dirigintelui de santier cal itatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56-85, caietul XXII; corespo ndenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii ofi ciale ; aspectul si calitatea lucrarilor ; conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ; aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiu nile vizibile ale instalatiei ; functionarea instalatiei; existenta certificatel or de calitate pentru pentru materiale ; existenta proceselor verbale de efectua re a incercarilor pe coloane , portiuni , tronsoane, la tabloul electric ; daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolul ui de explozie in medii explozive. 33.6.9. Receptia Conditii de receptie Recepti a lucrarilor se face de catre Investitor, la solicitarea Contractorului cand ace sta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. In cazul lucrarilor ascunse (priza d e pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma verificarilor se i ncheie proces verbal de receptie preliminara sau finala. Investitorul, pe baza d osarului inaintat de Contractor la S.C. Electrica S.A. va obtine avizul de racor d. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei d e receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor document elor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consem nate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucr arilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalat iei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in f unctiune. Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabili ta prin contract de Contractor conform HGR 273/1994 cap III. Verificari receptie Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56: existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta; functionarea core cta a aparatelor; functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize; fun ctionarea corecta a instalatiilor de protectie. La receptia finala se va verific a: remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie; function area intregii instalatii la parametrii proiectati. 33.7. IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE 33.7.1. Generalitati Cerintele Generale pentru Lucrari Electrice & Curenti de jo asa tensiune prevederile si cerintele esentiale ale acestor Caiete de Sarcini, s i se vor aplica la acest capitol, chiar daca se face sau nu referire aici. 33.7. 2. Scopul lucrarilor 320
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Lucrarile din acest capitol includ prevederea impamantarii si sistemelor de prot ectie pentru fulgere proiectate pentru a atrage fulgerele de la un volum predete rminat si transportarea transportarea in siguranta la impamantare pe o ruta cuno scuta si preferata, finalizata din toate punctele de vedere si in concordanta cu aceste Caiete de Sarcini. Cladirile si superstructurile se vor securiza prin mo ntarea unui electrod de OL-Zn 20x3mm pentru fulgere, tip retea cu 20m centura, d in 20m in 20m si conectata pe parti la priza de pamant. Toate cosurile si alte o biecte situate pe acoperis la o inaltime mai mare de 1m se vor conecta la instla tia pentru fulgere. 33.7.3. Coduri si Standarde aplicabile Echipamentele se vor selecta si se vor monta si testa in conformitate cu aceste caiete de Sarcini. Ec hipamentele pot fi construite in concordanta cu Standardele Nationale , dar treb uie sa fie in conformitate cu ultimele editii ale codurilor si standardelor ment ionate in aceste Caiete de Sarcini si enumerate mai jos. Coduri si Standarde Rom anesti relevante 120-1994; SR CEI 60364-4 443/1999 sau similar aprobate. Coduri si Standarde relevante SR CEI 60364-4-41/1996; 2604/1987; 120604/4/1989; 12604/5 /1990 sau similar aprobate. Coduri si Standarde (Comisia Internationala Electrot ehnica) sau similar aprobate. 33.7.4. Cerinte de montare A) Sistemul de impamant are 1) Toate partile conductoare expuse sau mase metalice asociate cu instalatii electrice, trebuie conectate la sistemul principal de impamantare. 2) La fel pe ntru toate partile de instalatii expuse cum ar fi: Conducte din metal pentru apa si gaz Tevi/conducte pentru incalzire centrala, sistemul de aer conditionat si pentru alte servicii Suporturi pentru cabluri metalica Parti metalice expuse ale structurilor cladirilor, cadre metalice pentru sprijinire pentru pereti si fini saje exterioare, etc. se vor conecta la sistemul principal de impamantare prin c onductori de legatura. 3) Dispozitive pentru curenti reziduali trebuie sa functi oneze in concordanta cu SR CEI 60755+Al +A2:1995; 17-1998 sau BS 4293 sau simila r aprobate. 4) Sistemul principal de impamantare se va conecta la pamant prin si stemul de electrozi de impamantare compus fie din sistem de banda din otel si/sa u un numar adecvat de prize de impamantare. Lucrarile metalice pentru serviciile publice de gaz si apa nu se vor folosi ca electrozi de impamantare. 5) Conducto rii de legatura vor avea sectiunea in conformitate cu Normativul I7-02 . 6) Se v a prevedea conductor protectie separat pentru toate circuitele. B) Sistem de Pro tectia impotriva trasnetului 1) Sistemul de protectie impotriva trasnetului va c uprinde conductori orizontali si verticali conectati la un sistem de electrozi d e impamantare. Toate proiectiile metalice, cosurile, conductele, tevile de venti latie, jgeaburile etc. de pe acoperis se vor conecta la reteaua de conductori or izontali si fac parte din sistemul de protectie si conductorii de conectare vor avea o suprafata cu sectiuni transversale nu mai mica decat cea folosita pentru conductorii principali. 2) Rezistenta intregului sistem la impamantare nu trebui e sa fie mai mare de cinci (5) ohmi, in timp ce a electrodului de impamantare sa fie de un ( I )ohm sau mai mica. 3) Suprapunerile conductorilor la imbinari tre buie sa fie de minim 20mm pentru orice fel de imbinare (suruburi, nituri, suduri ) 321
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 4) Conductorii de coborare se vor conecta la conductorul orizontal si la sistemu l terminal de aerisire la acoperis si la electrozii de impamantare la santurile de impamantare prin cleme prinse pe pereti. Conductorul de coborare va avea un t raseu cat mai scurt intre sistemul terminal de aerisire si nivelul de impamantar e. 5) Conductorul orizontal se va monta astfel incat fiecare punct de pe acoperi s sa nu fie la o distanta mai mare de 9m de orice conductor de captare. 33.7.5. Materiale si echipamente Materialele si echipamentele trebuie sa fie in conformi tate cu specificatiile si standardele respective si cu specificatiile prezentate aici. Caracteristicile electrice trebuie sa fie conform indicatiilor. Conductor ii de coborare vor fi OI-Zn 20x3mm pentru sistemele de paratrasnet cu retea de c aptare si din cupru 20x3mm pentru sistemele PDA. Conductorii descendenti se vor conecta la conductorul orizontal si la sistemul terminal de aerisire la acoperis si la electrozii de impamantare la santurile de impamantare prin cleme prinse p e pereti. Conductorul descensent va avea un traseu cat mai scurt intre sistemul terminal de aerisire si nivelul de impamantare. Conductorul orizontal va fi OI-Z n 20x3mm montat pe acoperis, fixat cu dispozitive din otel si beton la intervale de 1,5 m. Conductorul orizontal se va monta astfel incat fiecare punct de pe ac operis sa nu fie la o distanta mai mare de 9m de orice conductor. Conectariel se vor suda exotermic doar daca se specifica altfel. Dispozitivele de curent rezid ual vor functiona conform SR CEI 60755+Al +A211995; 17-1998 or B.S. 4293 sau sim ilar aprobate. Diametrul conductei din otel din care se confectioneaza electrozi i va fi de minim 2". Fiecare electrod va avea minim 3 m lungime. Se va prelucra ascutit capatul de penetrare al tijei. Un numar suficient de electrozi vor fi in trodusi in pamant la o distanta mai mica de 3 m si conectati cu banda din otel g alvanizat (40x4mm sectiune transversala) ingropati la cel putin 600 mm sub paman t. Sistemul de impamantare se va dimensiona pentru a obtine o rezistenta general a la impamantare de: mai mica de patru (4) ohmi pentru sistemele electrice si ma i mica de un (1) ohm pentru conectarile instalatiei paratraznet si electrice Con ductorul de impamantare pentru Echipamentul Electric se va dimensiona conform Co durilor si Standardelor Romanesti/Internationale Groapa pentru impamantare Elect rodul de impamantare se va pune intr-o groapa placata cu beton. Trebuie prevazut accesul la groapa si la legatura dintre electrodul de impamantare conductorul d e impamantare. 33.7.6. Executie - Montare a) Sistemul principal de impamantare t rebuie conectat la impamantare printr- un sistem de electrozi de impamantare com pus dintr-o retea de banda din otel si/sau un numar adecvat de electrozi de impa mnatre. Conductele metalice pentru serviciile publice de gaz si apa nu se vor fo losi ca electrod de impamantare. b) Conductorii de legatura vor avea suprafete c u sectiuni transversale nu mai mici decat jumatate suprafetei din sectiunea tran sversala a conductorului de impamantare al instalatiei. c) Se prevade conductor protectie separat pentru fiecare circuit. d) Sistemul paratraznet va cuprinde co nductori orizontali si verticali conectati la un sistem de electrozi de impamant are. Toate proeminentele metalice, cosuri, conducte, tevi de ventilare, jgheabur i etc. de pe acoperis se vor conecta la reteaua de conductori orizontali si fac parte din sistemul de protectie si conductorii de conectare trebuie sa aiba supr afata ci sectiuni transversale nu mia mica decta cea folosita pentru conductorii principali. e) Rezistenta sistemului la impamantare nu trebuie sa depaseasca ci nci (5) ohmi, in timp ce a eletrodului de impamanatare trebuie sa fie de un (1) ohm sau mai mica. 322
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi f) Legaturile si conctarile vor fi mecanice si electrice, de exemplu prinse cu c lame, suruburi, bolturi, nituri sau sudate cu legaturi suprapuse, lungime suprap unerii nu trebuie sa fie mai mica de 20 mm. Pentru toate tipurile de conductori. g) Sistemul de Distributie de Tensiune Joasa trebuie impamantat solid in statii le de trasformare. h) Patul de cabluri metalice se va impamanta cu conductor din otel de dimensiune adecvata si fixat de patul de cabluri la interval de 1.200mm . i) Se acorda atentie mare la legaturi si la instalatia de impamantare. Toate l ucrarile metalice expuse, structurale sau de alt fel, se vor lega. j) Toate cond uctele pentru desuri, conductele calde si reci se vor lega daca sunt metalice si daca sunt la 2 metrii de socul prizei. k) Banda de otel care armeaza cablurile se vor lega eficient la tabloul de comanda, tablurile de distributie etc. l) Sta lpii din otel pentru paratraznet si cadrele suport din otel se vor lega la siste mul de impamantare. m) Conductele pentru gaz si apa (conducte metalice) se vor l ega la impamantare cat de aproape posibil de punctul de intrare de la o cladire. n) Se va masura rezistenta sistemului de impamantare si rezistenta fiecarei buc le. Contractorul trebuie sa asigure toate materialele, echipamentele si instrume ntele necesare pentru testele cerute. 33.7.7. Teste Dupa finalizarea instalatiei , impamantarea circuitelor, inchiderea conductorului si echipamentelor se vor te sta pentru a se asigura de eficacitatea impamantarii in concordanta cu Standarde le Romanesti ST AS 12604/1987; ST AS 12604/4/1989; ST AS 12604/5/1990 sau simila r aprobate. Testele se vor face folosind analizator electric de siguranta si rez ultatele trebuie inregistrate prin identificarea circuitelor, echipamentelor si locatiilor de inchidere. 33.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Lucrari de instalatii electrice interioare Lucrari de instalatii electrice retel e exterioare de iluminat Executie si montaj tablouri electrice Executie conexiun i electrice pentru echipamente de incalzire si aer conditionat Montaj tablouri d e automatizare la centrale Executie impamantare si protectie impotriva traznetul ui Verificari, teste si probe la instalatiile electrice Intocmit: Arh. Catalin Minea 323
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi N.LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI 324
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 34. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI 34.1. GENERALITATI Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de cureni slabi, pent ru urmatoarele categorii: Semnalizare incendiu Sistem antiefractie Circuite de s onorizare Telefon Retea de Calculatoare Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de fi rme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Le gea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 i cad n sarcina Contractorului. 34.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. P118 - 1999 Normativ de siguran la foc a construciilor C300 - 1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrril or de construcii i instalaii aferente acestora Indicative I.7.-1998; Normativul pri vind Proiectarea si Executarea Instalailor Electrice la Consumatori cu tensiuni pn la 1000 V COCC Normele de Munc Unificate pe Economie n Construcii ale COCC- Instalai i Electrice- Automatizri, Telecomunicaii Normative I.7.-1998; Toate STAS si Normel e din Anexele 12 A si 12 B Prescripiile tehnice ale Ministerului Energiei Electri ce valabile la data prezent Law 18/1996 Privind: paza obiectivelor, bunurilor si valorilor G O367/92 Privind: sistemele de paz BS, LPC and LPBC Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii Ordinance 2/1 991 of Norme pentru prevenirea incendiului MIEEMF Ordinance MICM nr. Referitor l a: prevenirea incendiului 15/1976 EN 54/2 & 4 & 11 Referitor la: calitatea apara turii de protecie la incendiu NFS-61-937 BS 5839/1 & 6 Referitoare la: protecie in cendiu, dar corelate cu norme romneti BS 5588 BS 62666 BS 4800 BS 5446 Referitoare la: protecie incendiu, dar corelate cu norme romneti 325
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi BS 5420 BS 5364 BS 4662 LPS 1014 NFPA 72 RLS1 UIPC norms Pentru control acces n z one interzise ISO/IEC 11801 EN 50173 EN50167 Standarde de realizare a cablurilor de reea voceEN50168 date EN50169 TIA/EIA 568A DIN 44312-5 FDDI, VDE 0888 TSB 36 SP 2840 IEEE 802.3 IEEE 802.5 ISO 8802.5 VDE 295 DIN VDE 0207 ITU STAS 8778/1, 2 - 85 m 1991 STAS 6006 - 86 Standarde romneti de execuie a cablurilor electrice pen tru semnalizare, telefonie, comand si NTR 2033/1 - 85 alimentare BS 6360 Standard e internaionale pentru cabluri de incendiu BS 7629 BS 6207 BS 7671-1992 clause 52 8-01-06 BS 4066 IEC 332/1&3 IEC 331 BC 6387 C, W , Z BS 6425 IEC 754/1&2 BFPSA S tandarde internaionale pentru adresare public i alarmare vocal BS 5260 Standarde int ernaionale pentru iluminat de siguran 326
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi BS5499/1/1990 HSE 341/1996 BS 5266 pr EN 50171 pr EN 50172 pr EN 1838 pr EN 6059 8.2.22 HD384-5 CP 1007, 89/654 EEC 89/106 EEC 92/58 EEC 86/666 EEC ICEL 1001/1/1 985 ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980 ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988 ISO 6309 NE 89/336 + 92/31 + 93/98 NE 73/23 + 93/68 Standarde internaionale pentru iluminat de siguran/panica Norme Europene 34.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE VERIFICAREA CALITATII. 34.3.1. Semnalizare incendiu Principalele materiale folosite sunt: Butoane, detec toare adresabile specializate, unitate de comand i monitorizare care poate fi cone ctat la un PC dedicat, izolatori, sirene, baterii tampon, carcase, convertoare, e tc. Senzori de fum Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori i cablu ri, doze de trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura specific instalaii lor de acest tip. 34.3.2. Alarma antiefractie. Principalele materiale sunt: Cent ral semnalizare efracie i detectoare de micare; Sirena; Alimentare (220 V) si cu bat erie de urgenta Conductori i cabluri, doze de derivaie si trecere de diferite mrimi , cutii de prize, aparatura specific instalaiilor de acest tip. Videocamere (opiona l); 34.3.3. Difuzoare si amplificator de putere Principalele materiale folosite sunt: 327
Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile Difuzoare Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta Conductori i cabluri, doze de derivaie si trecere de diferi te mrimi, cutii de prize, aparatura specific instalaiilor de acest tip. 34.3.4. Tel efon Principalele materiale folosite sunt: Prize de telefon; Conductori i cabluri, doze de derivaie si trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura specific instalaiilor de acest tip. 34.3.5. Reteaua locala de computere LAN Principalele m ateriale utilizate sunt : Prize LAN Cablu (UTP cat. 6/ FTP cat.5e funcie de ampla sament), prize UTP (date), mufe UTP (date) i alte accesorii; Conductori i cabluri, doze de trecere de diferite mrimi, cutii de prize, aparatura specific instalaiilor de acest tip 34.3.6. Apelare sora-bolnav (Sistem call-nursing) Rolul sistemului este de a alarmara asistentele medicale de catre bolnav sau persoana aflata lan ga bolnav in cazul in care acesta are probleme medicale. Functiuni si caracteris tici generale - sa reprezinte o solutie fiabila i rapida n comunicrile dintre pacie ni i personalul medical. - reducerea timpului de rspuns al sistemului la aciunile ut ilizatorului, permind o gestionare mai uoar a apelurilor i cea mai bun fluiditate n co unicare. - sa fie un sistem versatil si foarte usor de instalat, sa poate veni n n tmpinarea nevoilor spitalului, putand fi montat intr-o simpla baie sau in camere cu mai multe paturi . - Comunicatia sistemului sa se faca pe bus permitand astfe l conectii multiple ale saloanelor spitalului putand fi extins ulterior foarte u sor cu ramificari dealungul sistemului. - instalarea pe bus permite acces la ori ce componenta a reelei n scopul de a aduga, nlocui sau elimina echipament imediat. P e bus se conecteaz centralele, terminalele si telecomenzile. - transmisie de date i a protocoalelor de primire vor permite dezvoltarea de aplicaii personalizate, a dugarea de module de control, dac este necesar, pentru a se integra cu alte sistem e. Structura sistemului Fiecare pat din saloane va avea buton de apelare surori medicale. In bai vor exista butoane de apelare cu activare prin apsare sau trage rea snurului.La apasarea butonului de apelare sau tragerea snurului (de la butoa nele din bai) se va aprinde becul de deasupra usii salonului iar softul amplasat in camera va indica patul de la care s-a apelat. Sitemul este compus din : - un itate centrala de control - unitate control semnalizare - modul de apelare - ilu minare coridor computer cu software sistem call-nursing. 328
34.3.7. Instalaie de detecie i avertizare efracie, control acces Date generale Siste mul de detecie i alarmare la efracie va fi elanorat, n conformitate cu prevederile s tandardelor EN 50131- 1 i EN 50131-6, innd cont de destinaia cldirii, astfel nct s se alizeze o detecie rapida a tentativelor de efracie. Sistemul de detecie i alarmare l a efracie realizeaz controlul fluxurilor de acces n interiorul cldirii. Prin modul d e amplasare a elementelor de detecie se realizeaz o protecie eficient mpotriva oricror tentative de efracie. Sistemul utilizat va fi un sistem complet care asigura sup ort integrat pentru instalatia de detectie si control acces si TVCI. Funciile sis temului detectia rapida a tentativelor de efracie; alarmarea n cazul aparitiei unu i eveniment cu indicarea zonei elementului de detecie; detectia n cazul sabotajulu i elementului de detecie (tamper); detectia n cazul sabotajului liniei de transmis e date; memorie nevolatil cu stocarea unui jurnal de evenimente de tip data/ora/e veniment; comunicaia spre un dispecerat specializat pentru interventie; funtionar ea n cazul absentei tensiunii prin intermediul bateriei acumulator; partiionarea z onelor de detecie; afiaj digital (LCD) al evenimentelor. inregistrarea de imagini pe DVR a mometului folosirii sistemului de control acces. Intrarile si iesirile in/din cladire sunt prevazute cu cititoare de proximitate. Fiecare casiera va av ea montat buton si pedala de panica. Descrierea sistemului Se va prevede o centr ala integrata de efractie,control acces si TVCI. Centrala este echipata cu modul TCP/IP pentru conectarea la reteaua locala de date, astfel vor putea fi suprave gheate local si la distanta, prin internet, cu ajutorul unui soft de integrare a sistemelor de curenti slabi.Magistrala de date BUS1 si BUS2 se va realiza cu ca blu Lyy(St)Y 6x0.22, legatura de la controller la cititoarele de proximitate si la contactele magnetice se vor realiza cu cablu FTP 4x2x0.5. Sistemul de control al accesului se va executa on-line, sistemele de comand ale uilor fiind conectate la nivelul unui computer central. La nivelul acestuia sunt nregistrate i datele c orespunztoare la drepturile de acces. Aceste date sunt transmise de la nivelul co mputerului central ctre unitile de comand a uilor n cazul efecturilor de actualizri ( ificarea drepturilor de acces), fiind stocate de ctre acestea. Tot prin intermedi ul computerului se realizeaz programarea cartelelor pentru controlul accesului. I n situatia folosirii cartelei de acces sistemul se va sincroniza cu DVR-ul de la TVCI si acesta din urma va inregistra imaginile afererente momentului respectiv . Structura Sistemului Sistemul este dezvoltat in jurul unei centrale pentru sis teme integrate de securitate cu un software de aplicatie ce ruleaza pe un PC car e gazduieste atat aplicatia pentru sistemul de control acces cat si cea pentru s istemul de detectie la efractie. Sistemul de detecie i alarmare la efracie se compu ne din urmtoarele echipamente: Centrala detectie efractie si control acces; Tasta tura cu afisaj LCD; Modul de alimentare; Detectori de micare; Detector de soc si vibratii; 329
Siren de interior; Siren de exterior; Interfata control acces; Cititoare de proxim itate; Dispozitive electromagnetice pentru blocare usa; Contacte magnetice Siste mul de control acces se compune din urmtoarele echipamente: Centrala control acce s Cititoare de proximitate Contacte magentice Yale electromagnetice Sursa de ali mentare cu acumulator Buton urgenta Software Toate echipamentele sistemului sunt conectate pe un circuit de alimentare de UPS destinat sistemelor de securitate. Sistemul este flexibil, permitand extinderea ulterioara. Softul de control acce s permite upgrade cu soft de identificare, software de integrare cu TVCI, modul grafic. Softul de control acces are posibilitatea sa genereze rapoarte si pontaj . Sistemul de control acces are optiune de anti-passback. Software-ul de aplicaie asigura, in cazul sistemului de detectie la efractie : 1. vizualizarea strii act iv/inactiv a tuturor elementelor de detecie; 2. armarea/dezarmarea partiiilor sist emului de alarmare; 3. cunoaterea cu precizie a elementului de detecie aflat n alar m sau care a semnalizat un defect tehnic; 4. memorarea i vizualizarea tuturor even imentelor legate de sistem; 5. acces la funciile sistemului pe baz de parole clasi ficate pe nivele; 6. diagnosticarea i programarea de la distan a sistemului de alar mare; Montaj Echipamente Detectoarele de alarmare n caz de efracie sunt montate n m ajoritatea cazurilor n colurile ncperilor la 2.1-2.4m fa de podea. Contactele magnetic e sunt formate din doua parti, o parte numita reader care se monteaza in tocul u si, fiind mai departe leagat in expandorul din centrala, iar partea a doua este magnetul care se monteaza in usa alineat cu reader-ul. Cititoarele de proximitat e amplasate la uile interioare sunt puse pe montanii uilor la o nlime care este stabil it mpreun cu beneficiarul sistemului n funcie de modul de purtare/utilizare al cardul ui. S-au respecta instruciunile de instalare oferite de productor astfel nct asigura funcionarea optim n spaiul protejat. Cablarea sistemului s-a realizeaz cu cablu mult ifilar ecranat, cu manta de protecie din PVC. Cablurile sunt montate pe orizontal pe patul de cablu si tub PVC iar pe vertical n ghenele de cureni slabi. Alimentarea sistemului Alimentarea sistemului se face astfel: alimentarea de baz de la sursa de 220Vac pe circuit UPS dedicat sistemelor de securitate; acumulatori de 12Vcc de alimentare tampon pentru asigurarea continuitii funcionrii sistemului n lipsa ten siunii de reea. Msurtori, verificri, reglaje i probe n timpul execuiei i dup execui 330
- Verificarea continuitii cablurilor nainte de montaj i dup; - Verificare individual a fiecrui element al sistemului de control acces si efractie ; - Conectarea corect a cablurilor de legtur n centrale de control acces si efractie ; - Fixarea antismul gere a cablurilor; - Capetele de cablu din centrala i dozele de legturi se inscripi oneaz; - Carcasa metalic a centralei i echipamentele s-a leagat la nulul de protecie . - Se verific fiecare component a sistemului: - Conectarea corect pe suport - Prin derea corect a uruburilor - Conectarea corect a cablului de legtur - Alimentarea cent ralei antiefracie i a sirenei de exterior se face iniial din acumulatorul propriu Se execut probe de funcionare pe fiecare zon i partiie n parte i pe ntreg sistemul S xecut prob de funcionare de 72h 34.3.8. Alte materiale: Conductori si Cabluri Condu ctorii si cablurile pentru instalaiile de cureni slabi vor fi din cupru (conform i ndicaiilor din planuri) avnd cureni maxim admii conform normelor. Conductorii de pro tecie si conductorii de comand vor fi din cupru. Se vor utiliza cabluri si conduct ori cu izolaie din PVC. Conductorii pentru cureni tari vor fi din cupru. Culorile conductorilor vor fi conform NORMATIVULI 1.7-02 respectiv : verde/galben, pentru conductori de protecie; negru, albastru nchis i maro la marcarea fazelor. Pentru c abluri de specialitate (incendiu, efracie, telefonie-calculatoare) se va respecta codul culorilor de fabric sau cele individuale de executant. Tuburi de protectie Circuitele de cureni slabi vor fi incluse n tuburi de protecie de diverse dimensiu ni/ caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicaiilor din proiect. Doze Toat e dozele de aparat pentru montaj ngropat vor fi executate conform normelor, din p lastic. 34.3.9. Materiale - Verificarea Calitatii, Certificare si Depozitare Toa te materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele Verificare vizual va fi urmat, dup caz, de o verificare cu instrumente de masur adecvate. Existenta c ertificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier. Ex istenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee, din import, noi. Existe nta buletinelor de omologare pentru echipamente. Depozitarea materialelor i echip amentelor pentru instalaii electrice - cureni slabi - se face spaii de depozitare f erite de intemperii, nclzite, cu o temperatur constant, care s asigure buna lor conse rvare. Dac se propun nlocuiri pentru materiale a cror performane sunt specifice, ace stea trebuie s ndeplineasc aceleai performane. Astfel de materiale se vor ncadra n spa le disponibile, fr a sacrifica performanele i nu vor afecta performanele lucrrilor din capitolul respectiv sau alte capitole. Aprobrile pentru materialele specificate vor fi date numai dup primirea tuturor datelor tehnice si de omologrile cerute de legile romneti. 331
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 34.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ
34.4.1. Tablouri si panouri de control Tablourile, dulapurile se vor executa i mo nta conform detaliilor date n proiect, eventual adaptate de ctre atelierul de conf ecii la tehnologia de execuie a acestuia. ntreaga aparatur montat pe acest tablou, ca binet va fi de cea mai bun calitate, ndeplinind condiiile cerute de normele n vigoar e, ne admindu-se aparate de slab calitate. Se vor prevede etichete de dimensiuni co respunztoare din plastic colorat diferit i pe care se vor inscripiona toate datele referitoare la circuite, precizate n scheme. Tablourile, dulapurile(rack-urile) v or fi dup caz i alimentate la tensiunea de 220 V/ 50Hz. n dulapuri este interzis pre zena altor circuite de cureni tari dect cele furnizate de productorul cabinetului. 3 4.4.2. Pozitionarea circuitelor si dozelor Poziionarea dozelor artate pe desenele de execuie va fi considerat ca aproximativ. naintea instalrii dozelor se vor studia t oate planurile de instalaii ale nivelului respectiv i se vor obine informaii precise referitoare la seciunile de arhitectur, detaliile de plafonare, desfurrile de perei, aprobate de ctre Proiectant. Este de ateptat ca unele doze se fie repoziionate, dar la distane msurate pe orizontal, mai mici de 0,5 m fa de poziiile din planuri. Se vor face ajustrile necesare la faa locului astfel ca s nu fie afectate, geamuri, plci d e faian, marmur, etc. n privina dozele de trecere si derivaie se va ine seama de condu tele celorlalte instalaii, ferestre i ui, de adncimile disponibile n finisaj, etc., p rivind atent la condiiile care au putut scpa la analiza fcut la proiectare, la scar m ic. 34.4.3. Tuburi de protectie Tuburile de protecie se vor monta , acolo unde est e posibil, ngropat n tencuial. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin int ermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Proiectant. La tre cere prin ziduri si planee se vor utiliza manoane corespunztoare. Aranjamentul si m etoda de aezare a conductelor va fi aprobat de Seful de Proiect de Instalaii Electr ice Cureni Slabi. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin supo ri care vor fi de asemenea prevzui la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse n cleme. 34.4.4. Doze Toate dozele de aparat pentru montaj ngr opat vor fi executate conform normelor, din plastic. n general dozele vor avea o adncime de 6 cm. Doze mai adnci se vor folosi n plafoane pentru racordarea aparatel or. 34.4.5. Impamantarea Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si to ate construciile metalice ale instalaiilor electrice de cureni slabi vor fi mpmntate c onform prevederilor din proiect i din NORMATIVUL I.7-2002. 34.4.6. Avertizare inc endiu Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dup instalar e, se verific funcionarea fiecrui element de detecie Detectoarele vor fi de tip opti ce, care pot detecta att fumul ct i cldura, dup caz. Acestea vor fi amplasate n spaiil care se poate colecta fumul, n vederea unei avertizri timpurii. 332
Unitatea central va fi alimentat de la reea i echipat cu baterii pentru alimentare de urgen cu urmtoarele caracteristici minimale 220V, 50 Hz, 75 V max. Tensiunea de lu cru 24V. Temperatura ambiant[ de lucru 0C - 50C. Stabilirea zonelor se face confor m schemei cu arhitectura reelei. Planul cu definirea zonelor i numerotarea element elor de detecie se afieaz lng panoul sinoptic; Dac incendiul semnalizat ntr-o zon est onfirmat de cel puin 2 (doi) senzori, se iau msurile prevzute n programul de stinger e a incendiilor, iar n situaia n care avertizarea pornete de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manual, personalul stabilit prin programul de sting ere a incendiilor va verifica dac starea este real sau nu. Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevzute cu ecran din geam securizat, vopsit n rou i inscripionat vizibil. Pentru acionarea acestora, se va sparge geamul. Dup declanarea alarmei de incendiu ntr-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program va declana alarma de avertizare i n celelalte zone n care este posibil s existe pers oane. Modul de aciune n cazul n care se declaneaz alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program propriu i va fi afiat n fiecare ncpere, pe holuri, n locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra modului de aciune pentru fiecare situaie n pa rte. Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificar e permanent a strii elementelor de detecie precum i a continuitii buclelor din fiecare zon. n cazul semnalizrii unei defeciuni va fi anunat personalul care asigur service-u l reelei. Prezentele instruciuni vor fi completate cu instruciunile de exploatare a le echipamentului tehnic. 34.4.7. Instalatia de avertizare efractie Echipamentul va fi instalat n conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare component va f i verificat. Central semnalizare efracie i detectoare de micare, poate fi conectat la un PC dedicat, cu avertizare politie. Unitatea central va fi alimentat de la reeaua de alimentare (220 V, 50 Hz) si echipat cu baterii de alimentare de urgen (24V ten siune de lucru - max 75 V). Senzorii de micare vor fi instalai conform proiect.de execuie. Sirena va fi instalat n exteriorul cldirii. Aceste instruciuni vor fi comple tate cu cele ale productorului. 34.4.8. Instalatia de sonorizare Reprezint un sist em de echipamente interconectate ntre ele i la reeaua de date. Se va prevede alimen tare tampon. Instalaia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alime ntarea va fi efectuat cu cabluri cu rezisten mrit la propagarea flcrii, protejate n t funcie de zona de lucru i va urma traseele din planuri. Echipamentele ce se montea z vor fi n concordan cu proiectul. Dup montaj fiecare unitate n parte a echipamentelor montate va fi verificat. Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor. Cablarea d ifuzoarelor se va face conform specificaiilor productoruli echipamentului. Cablare a difuzoarelor va fi garantat printr-un certificat n care se va specifica msurtorile circuitelor, msurtori individuale. Aceste instruciuni vor fi completate cu cele al e productorului. 34.4.9. Telefonie 333
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom. Instalaia va fi realizat folosi nd calbu specificat n fia tehnic a produsului, n tub de protecie i va respecta diagram a de cablare din proiect. Echipamentele ce se vor monta vor fi n concordan cu proie ctul. Se vor instala prize telefonice la o nlime de 0,4 m desupra finisajului podel ei, de tip RJ45 -5 conectori. 34.4.10. Reteaua locala de computere LAN Echipamen tele vor fi conforme proiectului. Dup instalare se va verifica fiecare component n parte. Instalaia va fi realizat folosind calbu specificat n proiect, n tub de proteci e i va respecta diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele n locul unde se va monta server/switch. Se vor instala prize la o nlime de 0,4 m desu pra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5. Prizele se vor monta la faa zidului. 34.5. VERIFICAREA CALITATII TESTE
34.5.1. Generalitati n timpul montajului i a testelor la terminarea lucrrilor, Cont ractorul va respecta standardele i normele specifice fiecrui tip de instalaii. a) V a executa toate operaiunile curente i de ncercri, va efectua toate testele (exceptnd cele finale). Va pune la dispoziie personal calificat, echipamente i alte accesori i necesare testelor. Va informa Proiectantul printr-un program de efectuarea a t estelor asupra inspeciilor la care va participa acesta. Toate deficienele constata te vor fi rectificate, lucrrile ce se vor reface precum i re- testrile necesare vor fi fcute pe cheltuiala Contractorului. b) Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internaionale sau de productor dup caz. Testsele vor include, dar nu se vor limita la: Inspecia tuturor dispozitivelor, echipamentelor n vedere a depistrii defeciunilor-deteriorrilor poduse n urma transportului sau instalrii defe ctuoase Verifcarea continuitii circuitelor electrice i a circuitelor de control con form schemei. Verficarea siguranelor pentru instalaii de cureni slabi conform instr uciunilor productorului. Testarea i calibrarea relelor de putere de ctre un electric ian autorizat. Verificarea rezistenei maxime de mpmntare a prizei de pmnt pentru aces tip de instalaii. Teste de operare/funcionale ale tututror echipamentelor c) Test ele vor fi fcute pe parcursul finalizrii tronsoanelor, etapelor ct i la finalizarea n tregului sistem. d) Testele necesare vor fi fcute n prezena Proiectantului conform programului de teste prezentat acestuia aprobat . e) Contractorul va pune la dis poziie, pe cheltuial proprie, personal calificat, materiale necesare pentru efectu area tuturor testelor conform cerinelor. f) Dac lucrrile executate conduc la rezult ate ale testelor negative sau nu ndeplinesc parametrii cerui, aa cum este menionat n procesele verbale de testare, acesta este un motiv de a considera lucrrile nesati sfctoare i este subiectul neaprobrii/respingerii n ntregime a acestor lucrri. g) Neefe tuarea testelor de ctre Contractor va duce la considerarea lucrrilor ca nesatisfctoa re i este subiectul neaprobrii/respingerii n ntregime a acestor lucrri. Testele neces are pentru aceste lucrri vor fi fcute de Proiectant sau de o companie angajat de In vestitor sau Proiectant, toate riscurile i cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Contractorului. h) Cheltuielile mai sus menionate vor fi subiectul recuperri i, pe msur ce apar i vor/pot fi reinute Contractorului conform condiiilor contractual e. 334
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 34.5.2. Verificari Preliminare Se vor pune n funciune toate echipamentele aprovizi onate i instalate, exceptnd cele specific menionate n alte documente. Se vor efectua toate ajustrile/reglajele echipamentelor pentru a asigura opearea corespunztoare conform indicaiilor productorului. Se vor efectuate probele de funcionare ale siste melor n diverse i variate condiii, dup caz, pentru a demonstra funcionarea i operarea corect a acestora. Atunci cnd se consider practic, fezabil i non inhibitoriu pentru Contractor ca prezena/participarea personalului de operare ce aparine Investitorul ui s fie admis la aceste teste; acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentr u nelegerea/aprofundarea lucrrilor de care vor fi responsabili dup recepie. Teste le vor fi efectuate pentru: Echipamente/instalaii de cureni slabi, individuale sau se parate dupa cum au fost instalate Fiecare sistem menionat n acest caiet de sarcini 34.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie instalatie semnalizare incendiu Executie instalatie sistem antiefractie Executie sistem apelare sora bolnav Executie sistem control acces Executie inst alatie de sonorizare Executie instalatie telefonie Executie retea de calculatoar e Teste, verificari si probe la instalatiile de curenti slabi Intocmit : Arh. Catalin Minea 335
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi O.LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI 336
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 35. CAIET DE SARCINI FLUIDE SI GAZE MEDICALE 35.1. GENERALITATI Intr-o unitate sanitara,instalatiile de gaze medicale trebuie sa asigure distrib utia gazelor medicale la parametrii corespunzatori, in conditii de siguranta ata t pentru pacient cat si pentru personalul medical. Executantul instalatiei de ga ze medicale va fi autorizat ISCIR pentru conducte metalice pentru fluide. Execut antul retelei de gaze medicale va fi certificat ISO 9001:2008, SA 8000:2008, ISO 14001:2005, ISO 13485 si va efectua teste atat pe parcurs cat si la finalul luc rarii in conformitate cu ISO 7396 1. O instalatie de gaze medicale este compusa, in principal, din : a)sursele de alimentare cu oxigen, aer comprimat medical, N 2O, CO2, etc. b)tevile de distributie din cupru medical c)fitinguri si robineti de izolare a anumitor zone medicale d)echipamente de monitorizare si alarmare e) unitatile terminale pentru gaze medicale (prizele de gaze medicale) Calitatea lu crarilor va fi asigurata prin: - alegerea materialelor care sa satisfaca cerinte le standardelor in vigoare - selectarea componentelor fabricate conform Directiv ei dispozitivelor medicale 93/42 CEE - efectuarea lucrarilor de executie de catr e companii care au sistemul de management al calitatii certificat pentru dispozi tive medicale, in conformitate cu standardul ISO 13485 Securitatea, atat pentru personalul care efectuaeaza lucrari de executie cat si pentru personalul medical ,impune efectuarea lucrarilor numai cu firme care fac dovada ca sunt autorizate din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca sau au sistemul de mana gement certificat conform standardului OHSAS 18001. Deasemenea, securitatea inst alatiei in timpul functionarii, necesita efectuarea unei analize a riscurilor im preuna cu beneficiarul in scopul stabilirii locului optim de amplasare traseelor de tevi, a surselor de alimentare, a echipamentelor de monitorizare si alarmare , pentru evita astfel orice riscuri pentru pacienti si personalul medical. 35.2. CERINTE DE PROIECTARE 35.2.1. Informatii generale Proiectarea instalatiilor de gaze medicale se va fac e in conformitate cu cerintele standardelor ISO 7396-1, ISO 7396-2, SR EN 737-3 si HTM 02-01. Se va tine cont de planurile existente, de amplasarea surselor de alimentare si se va lua in calcul eventuala extindere a instalatiei. Pentru proi ectarea instalatiei de gaze medicale sunt necesare urmatoarele informatii: desti natia exacta a fiecarei zone medicale schema de amplasare a unitatilor terminale debitul de proiectare si presiunea ce trebuie asigurate la nivelul fiecarei uni tati terminale factorul de diversitate pentru fiecare departament medical In spi tale, la stabilirea numarului de unitati terminale din cadrul fiecarei sectii / departament, se tine cont de recomandarile prevazute in HTM 02-01. Nota: 337
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 1) Numarul de unitati terminale poate diferi in functie de gradul de complexitat e si de istoricul spitalului 2) Pentru alimentarea UT de oxigen din zonele criti ce, se vor folosi circuite duble de alimentare (conducte separate), pentru a put ea asigura continuitatea alimentarii in caz de urgenta. La stabilirea factorului de diversitate se utilizeaza numarul de paturi, targi, incubatoare, etc. si nu numarul unitatilor terminale, deoarece in majoritatea cazurilor se prevad mai mu lte unitati terminale pentru acelasi gaz, mai ales in departamentele de ATI si U PU. Dupa calcularea debitelor de gaz pe fiecare portiune de conducta se dimensio neaza tevile. Se tine cont de: -presiunea de distributie a gazului ce strabate t eava -lungimea conductei respective masurata de la punctul de ramificatie la cel mai indepartat consumator -debitul ce trebuie asigurat de conducta respectiva In functie de debitul total al instalatiei se dimensioneaza apoi sursele de alimen tare cu gaze medicale. 35.3. SURSE DE ALIMENTARE 35.3.1. Cerinte generale Sursele de alimentare trebuie sa fie proiectate, fabric ate si testate conform standardelor ISO 7396-1, SR EN 737-3 si HTM 02-01 si treb uie sa fie insotite de declaratie de conformitate CE. Pentru fiecare sursa de ga z medical, in scopul asigurarii continuitatii alimentarii in conditii de prim de fect,sevor prevede 3 surse de alimentare: - sursa principala, - sursa secundara - sursa de rezerva. Sursele de alimentare constau in compresoare, pompe de vacuu m, butelii de gaze medicale. Compresoarele de aer si pompele de vacuum vor fi pr evazute cu mijloace de reducere a vibratiilor pentru a nu putea fi transmise in instalatia de tevi. Nivelul de zgomot maxim nu va depasi valorile indicate in st andarde. 35.4. SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE 35.4.1. Tevile de gaze medicale Tevile de distributie din cupru medical trebuie sa fie curatate, testate si obturate la capete conform standardului SR EN 13348. Fitingurile din cupru trebuie sa fie compatibile cu oxigenul si trebuie sa fie ambalate astfel incat sa se evite contaminarea cu impuritati. Teava din Cupru Me dical Tubulatura necesara distributiei gazelor medicale va fi din tevi de cupru medical fara continut de arsenic, degresate, decapate, fara pelicula de oxid de cupru, debitate la dimensiuni fixe si inchise ermetic la ambele capete. Tevile d e cupru medical vor fi conforme cu standardul 13348:2008 privind puritatea. Teav a va fi insotita de certificate de conformitate si va fi inscriptionata conform SR EN 13348. Tevile de gaze vor fi sustinute la intervale corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau flambarea acestora. Suportii de prindere vor fi preva zuti cu manson din cauciuc. Distanta intre suportii de sustinere se stabileste i n functie de: - structura peretelui - contractia si dilatarea conductelor datori ta temperaturilor si nu va depasi valorile indicate mai jos: 338
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Diametrul exterioral tevii [ mm ] pana la 15 intre 22 si 28 intre 35 si 54 mai m ult de 54 Intervalul maxim intre suporti [m] 1,5 2,0 2,5 3,0 In locurile in care tevile de gaze medicale trec peste cablurile electrice sau p este alte conducte se vor stabili distante de sustinere corespunzatoare de fieca re parte a intersectiei astfel incat sa se evite atingerile. Intre tevile de gaz e medicale si tevile de apa rece, apa calda sau abur se recomanda o distanta de minim 150 mm. 35.4.2. Marcare si etichetare Tevile de gaze medicale vor fi marca te din fabricatie, conform standardului SR EN 13348. Suplimentar vor fi eticheta te in timpul instalarii, pentru a evita interconectarile accidentale si pentru a permite identificarea usoara in cazul extinderii / modificarii instalatiei. Se vor aplica etichete cu simbolul gazului respectiv, cu codul de culoare si cu sen sul de curgere. Locul de amplasare a etichetelor si distantele vor respecta ceri ntele de mai jos. Denumire Tevi rectilinii Amplasare axei Distanta (m) max. 10 m ax. 0,5 max. 0,5 max. 0,5 min. 1,5 max. max. 0,5 2 max. 0,5 de-a lungul longitudinale Punctele de jonctiune ale tevilor de o parte si de alt a Zonele de trecere prin pereti Zonele de trecere prin plafoane de o parte si de alta a peretelui sub nivelul tavanului deasupra podelei de o parte si de alta Punctul de conectare a robinetilor de izolare Punctul de conectare a de o parte si de alta ansamblului reductor de presiune Punctul de conectare a deasupra podelei aprox. 2 unitatilor terminale 35.4.3. Br azarea tevilor din cupru Operatorii care realizeaza brazarea tevilor de gaze med icale vor fi calificati conform standardului SR EN 13134. La brazarea fitinguril or din cupru se vor utiliza aliaje de lipire fara flux iar la brazarea component elor din materiale diferite (cupru-alama) se vor folosi aliaje de lipire cu flux . Pentru a evita aparitia oxizilor in interiorul tevilor, acestea vor fi purjate cu gaz inert in timpul brazarii. Urmele de flux si oxizii de la suprafata imbin arilor se vor indeparta prin curatare. Inceperea lucrarilor se va face numai dup a obtinerea acordului beneficiarului si instiintarea persoanelor responsabile,ia r in timpul desfasurarii lucrarilor se vor asigura mijloace de stingere a foculu i. 35.4.4. Robinetii de izolare prevazuti pentru izolarea surselor de alimentare , a diferitelor zone medicale in caz de service / Sunt 339
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi urgenta. Robinetii trebuie sa fie degresati si curatati astfel incat sa fie comp atibili cu oxigenul si trebuie sa fie ambalati individual si etichetati. Se reco manda robineti cu bila, cu maner care se roteste la 90 pentru inchidere/ deschide re. Locul de amplasare a robinetilor de izolare se va face in conformitate cu ce rintele standardului HTM 0201.Robinetii plasati in zonele accesibile vor fi prev azuti cu sistem de blocare. Robinetii se vor identifica prin aplicarea unei etic hete cu numarul robinetului numar ce trebuie sa corespunda cu cel inscris pe pla nurile instalatiei. 35.5. SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE 35.5.1. Scop Sistemele de alarmare din cadrul instalatiilor de gaze medicale au rolul de a atentiona personalul ca la instalatia de gaze medicale a intervenit o problema ce trebuie remediata. Alarmele de operare (incluse in configuratia sur selor de alimentare cu gaze medicale) atentioneaza personalul tehnic ca una sau mai multe surse de alimentare nu functioneaza corespunzator. Alarmele de urgenta indica o presiune anormala in instalatie si necesita o actiune imediata din par tea personalului tehnic sau a celui medical. 35.5.2. Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta Pentru izolarea anumitor zone medicale in cazde urgenta, se prevad tablouri ce permit accesul rapid pentru remedierea situatiei. In componen ta tabloului intra robineti de izolare pentru fiecare gaz medical cu conectori N IST pentru cuplarea urgenta a buteliei de rezerva, manometre pentru monitorizare a presiunii si senzori de presiune pentru alarmarea in caz de urgenta. Usa tablo ului trebuie sa poata fi deschisa rapid in caz de urgenta, prin lovirea cu pumnu l. Toate panourile vor avea orificii de ventilatie pentru a preveni acumularea g azelor in caz de avarie. Dispozitivele de alarmare pot fi incluse in panoul de c ontrol sau pot fi separate, caz in care se monteaza in camera asistentelor sau i ntr-o zona ce poate fi supravegheata usor. Sistemele de alarmare sunt necesare p entru toate gazele medicale comprimate, pentru vacuum si pentru AGSS. Ampasarea tablourilor Tablourile se monteaza in general pe fiecare etaj,pe hol,la iesirea din departamentele critice, in locuri in care pot fi supravegheate usor de perso nalul medical. In zonele critice in care se utilizeaza circuite dublede alimenta re pentru acelasi gaz medical, se vor prevede doua panouri pentru a putea opri a limentarea numai pe o ramura. In acest caz, se va specifica prin etichetare, ce UT suntcontrolate prin inchiderea robinetilor. Tabloul de monitorizare si alarma re de urgenta trebuie sa fie conectat la circuitul de alimentare cu energie elec trica principal si la cel de rezerva. 35.6. ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE Unitatile terminale Unitatile terminale prevazute cu sistem de cuplare /decuplar e rapida trebuie sa fie fabricate, testate si etichetate conform standardelor SR EN 737-1 si SR EN 737-4. Se recomanda ca unitatile terminale din spital sa fie fabricate conform aceluiasi standard (ex. DIN, AFNOR, BS, etc.)pentru a evita pr oblemele de conectare. 340
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Conectarile gresite sunt evitate prin forma geometrica si prin cod de culoare se parat pentru fiecare gaz medical. Unitatile terminale pot fi plasate individual pe perete sau pot fi incluse in cadrul echipamentelor de alimentare cu gaze medi cale, energie electrica si/sau iluminare. Rampe de perete Trebuie sa fie fabrica te si testate conform standardului SR EN ISO 11197. Unitatile terminale de gaze medicale si circuitelede energieelectrica trebuie sa fie dispuse in module separ ate, modulul de gaze medicale fiind dispus intotdeauna in partea inferioara. Ca masura de siguranta, pentru a preveni acumularea gazelor medicale in cazul unei defectiuni, partea din spate a modulului pentru gaze medicale trebuie sa fie pre vazuta cuorificii de ventilatie. Unitatileterminale pentru gaze trebuiesc amplas ate astfel incat fiecare unitate terminala pentru gaze medicale sau pentru evacu area gazelor anestezice sa fie amplasata la o distanta de cel putin 0,20 metri d e orice componenta electrica. In cazul echipamentelor medicale de alimentare uti lizate in sectiile ATI si in salile de operatie, se prevad cel putin doua circui te electrice independente (circuit principal si secundar), pentru prizele electr ice care deservesc fiecare pat pentru a asigura alimentarea in cazul intreruperi lor de curent. Modulul electric poate include si prize de egalizare a potentiale lor pentru conectarea echipamentelor externe,numarul maxim al acestora fiind ega l cu numarul prizelor electrice. Rampele pot include si prize pentru intercomuni care (telefon, monitor, radio /tv, alarmare, etc.) si sisteme de iluminare. In s aloanele ATI, rampele pot fi suspendate de tavan (varianta pod suspendat ) astfel i ncat sa permita alimentarea cugaze medicale in partea frontala si cu energie ele ctrica in partea din spate. Pe stalpii de sustinere se pot monta brate articulat e pentru sustinerea etajerelor de monitor, a infuzomatelor, a recipientelor de i nfuzie, etc. Rampe cu sisteme de iluminare Echipamentul medical de alimentare pe rmite instalarea unor corpuri deiluminat diverse, care sa asigure tipurile de il uminat necesare diferitelor zone medicale. Lumina indirecta In acest caz, sursa de lumina este plasata in partea superioara a rampei . In salile de reanimare se recomanda 100 lx pentru bolnavii post operator pana la trezirea din narcoza; se va prevede de catre beneficiar un sistem de iluminat suplimentar, pentru suprav eghere si interventii. In cazul saloanelor pentru nou nascuti si sugari iluminar ea trebuie sa fie de 200 lx, iar iluminarea minima admisibila in orice punct al planului de lucru, de 160 lx. Pentru iluminatul general se utilizeaza lampi fluo rescente de 18 W si 36 W. Lumina directa Este prevazut pentru fiecare pacient si trebuie sa asigure o iluminare de aproximativ 200 lx. In acest caz, sursa de lu mina este plasata in partea inferioara a rampei, lumina fiind directionata asupr a pacientului, fara a deranja pacientii invecinati si se foloseste in general in saloanele de recuperare si rezervele medicale. Pentru iluminatul direct se util izeaza lampi fluorescente de 36 W si 18 W. Lumina de veghe In saloanele pentru t ratament intensive/incaperile pentru sugari si nou-nascuti - se va asigura o ilu minare de 20lx pentru apermite supravegherea pacientilor si a sistemelor de moni torizare a functiilor vitale. Console de tavan Trebuie sa fie fabricate si testa te conform standardului SR EN ISO11197. Sunt recomandate in general pentru salil e de operatii si nu includ sisteme de iluminare si prize de alarmare. 341
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Pot avea unul sau doua brate mobile, inaltime fixa sau reglabila. Pot fi prevazu te cu 1 sau mai multe etajere permitand sustinerea diverselor echipamente (defib rilatoare, monitoare, etc.). Distributia gazelor medicale in cazul consolelor cu brat mobil se va face cu furtunuri flexibile fabricate conform standardului SR EN 739.Circuitele electrice se separa de cele degaze prin introducerea intr-un f urtun flexibil de protectie .Se prevad cel putin doua circuite electrice indepen dente pentru prizele electrice. Montarea si amplasarea echipamentelor Rampele su nt amplasate in general in saloane ATI, in saloane de recuperare, in sali de ope ratie (ca echipament de rezerva) , in saloane pre / post-anesezie. Daca necesita tile de spatiu o impun, rampele pot fi proiectate si montate in pozitie vertical a. Consolele din salile de operatii se vor pozitiona tinand cont de amplasarea l ampilor si a mesei de operatie. Echipamentele medicale de alimentare se vor ampl asa astfel incat accesul la unitatile terminale pentru cuplarea accesoriilor sa se poata face usor, iar cablurile electrice sa nu impiedice miscarea personalulu i medical sau a aparaturii medicale in jurul patului pacientului. Deasemenea ech ipamentele nu trebuie sa poata fi lovite de catre patul pacientului ridicat in p ozitia maxima. Pentru a asigura electrosecuritatea, carcasa modulului cu circuit e electrice si/sau modulului de iluminat se leaga in mod obligatoriu la pamantul de protectie prin intermediul clemelor de impamantare de tip special. 35.7. ACCESORII MEDICALE Bare euro-rail Consolele de tavan si rampele de perete sunt prevazute cu sine eu rorail pentru sustinerea diverselor accesorii (etajere de monitor, stative de pe rfuzie, vase de secretii, lampi de examinare, etc.). Sinele eurorail din otel in oxidabil, cu sectiunea de 25x10mm trebuie sa fie fabricate conform standardului SR EN ISO 19054. Sinele vor fi marcate cu etichete care sa indice greutatea maxi ma suportata de dispozitiv. Stativ de perfuzii si injectomate cu brat articulat Utilizat pentru sustinerea recipientelor /pungilor de perfuzii si pentru prinder ea pompelor de infuzie in apropierea pacientului, se fixeaza pe doua bare eurora il paralele. Bara verticala pentru sustinerea recipientelorde perfuzii m poate p ivota in partea dreapta sau stanga, facilitand accesul personalului medical. Sta tivele vor fi marcate cu etichetecare sa indice greutatea maxima de incarcare pe ntru bara de fixare a pompelor de infuzie cat si pentru bara de sustinere a reci pientelor de perfuzii. Umidificatoare de oxigen Vor fi fabricate conform standar dului EN 15002 si vor avea marcaj de conformitate CE. Debitul de oxigen administ rat trebuie sa poata fi reglat astfel: -la adulti intre 0 si 15 l/min - la nou n ascuti intre 0,05 si 0,5 litri/ min in trepte de 0,05 Vasul barbotor trebuie sa fie autoclavabil iar capacitatea acestuia poate diferi (200 ml, 300 ml, etc.) As piratoare pe jet de aer / vacuum Trebuie sa aiba marcaj de conformitate CE si sa aiba in compunere: -regulator de aer / vacuum care sa asigure nivel de vacuum d e max. 950 mbar -vas de secretii autoclavabil cu capacitatea de aprox. 500 ml pe ntru nou-nascuti si 1, sau 2 litri pentru adulti;vasul va fi prevazut cu supapa de supraplin si filtru microbiologic -sonda de aspiratie silicononica cu intreru pator Alte accesorii : Lampa de intubatie sau examinare prevazuta in saloane ATI si in sali de tratamente si examinare. Poate avea brat flexibil sau articulat s i bec halogen de 50 W. Se fixeaza prin prinderea de bara eurorail. Dispenser de solutie dezinfectanta prevazut in zonele cu risc, se fixeaza pe perete in apropi erea 342
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi intrarii in zona respectiva. Suport pentru manusi chirurgicale prevazut pentru s ustinerea cutiilor distribuitoare de manusi, se fixeaza prin prinderea pe bara e uro-rail in apropierea zonelor de examinare. Cos catetere se fixeaza prin agatar e pe bara eurorail si serveste pentru depozitare 35.8. CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE Se face in conformitate cu prevederile standardelor ISO 7396.1 si ISO 7396.2. Ac estea prevad teste si incercari pentru verificarea pierderilor de presiune, a in terconectarilor, a surselor de alimentare, a modului de functionare a alarmelor, a calitatii si identitatii gazelor medicale distribuitedeinstalatie. Dupa efect uarea testelor executantul autorizat va aplica marcajul de conformitate CE pe in stalatia de gaze medicale. Cod Denumirea testului formula r D.2 D.3 D.4 D.5 D.6 D.7 D.8 D.9 D.10 D.11 D.12 D.13 D.14.1 D.14.2 D.15 D.16 D.17 D.18 D.19 D.20 Inte gritatea mecanica,etichetare si suporti Test de pierderi Verificarea conformitat ii cu proiectul Pierderi de presiune in instalatiile de gaze medicale comprimate Pierderi de presiune in instalatiile de vacuum Testarea robinetilor din panouri le de control si alarmare Interconectare Teste functionale pentru unitatile term inale Teste functionale pentru conectorii NIST Teste pentru performanta sistemul ui Teste pentru supapele de siguranta Teste pentru sursele de alimentare Teste p entru alarmele de urgenta clinice si de operare Testul pentru contaminarea cu pa rticule Testarea calitatii aerului comprimat respirabil Testarea calitatii aerul ui comprimat instrumentar Testarea aerului sintetic produs de sistemele de propo rtionare Testarea calitatii oxigenului imbogatit cu aer produs de concentratorul de oxigen Testul pentru umplerea instalatiei cu gazul de lucru Testarea identit atii gazului medical D.21.1 cu analizorul de oxigen 343
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi D.21.2 D.21.3 C.2 C.6 C.7 C.8 C.9 prin diferente de presiune cu analizorul de gaze Test pentru pierderi de presiune in instalatiile AGSS Teste pentru dispozitivele de evacuare ale UT de AGSS Test pentru pierderi de presiune la UT de AGSS Verif icarea indicatoarelor UT de AGSS Verificarea sistemului de evacuare la instalati ile de AGSS 35.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie instalatii de fluide medicale si gaze medicale Montare accesorii medica le Teste, verificari, probe si certificari instalatii de fluide medicale Intocmit : Arh. Catalin Minea 344
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 36. CAIET DE SARCINI TENCUIALA ANTIRADIATII SI VOPSITORII SPECIALE GENERALITATI Tencuial mineral pentru protecia contra razelor ionizante pentru incin tele de funcionare ale instalaiilor de diagnosticare cu raze ionizante. Este un mo rtar mineral uscat, fabricat industrial conform DIN 18557, grupa de mortare P II , conform DIN 18550, pe baz de ciment, var hidratat i nisip de barit cu granulaie Tn tre 0-3mm. Prezentul mortar pentru tencuial este un produs cu coninut de crom foar te redus. 36.1. 36.2. UTILIZARE, LIVRARE, DEPOZITARE Ca tencuial suport, pentru protecia contra radiaiilor, pentru mrirea valorii de ecra nare a pereilor contra razelor ionizante , n cadrul incintelor de diagnosticare sa u terapie cu raze Rntgen, cu o tensiune nominal de pn la 250kV. Cu aplicare pe orice tip de zidrie. Nu se va aplica pe suporturi cu umiditate sau cu coninut de sruri. Livrarea se face in saci de hrtie cu greutatea de 40 kg. Depozitare - in spaii usc ate, fr umiditate. Valabilitate - 12 luni de la data fabricaiei, in ambalajul propr iu, sigilat. 36.3. PUNEREA IN OPERA Suportul Trebuie s fie uscat, curat, absorbant, plan i rezistent. Eventualele proe minene vor fi Indeprtate. A nu exista de asemenea, substante oleaginoase sau de or ice alt fel, care ar putea forma o pel'icul duntoare intre material i suport.Neplani tatile vor fi egalizate . Betoanele vor fi amorsate.. Punere in oper Se realizeaz manual sau cu ajutorul mainilor de tencuit. 1 sac (40kg) se amestec manual sau mec anic cu 5-6ltr. ap curat. Mortarul pentru tencuial proaspt preparat se aplic pe supor t in strat cu grosime de min.lOmm. dar nu mai mare de 25mm. Dac este necesar aplic area la grosimea maxim (25mm), recomandm efectuarea ei in straturi succesive (10-1 2mm/strat), pentru reducerea gradului de alunecare a materialului. Avnd o greutat e specific foarte mare, aplicarea sa direct in strat gros poate facilita alunecar ea pe suport. Dac este necesar aplicarea succesiv, se va ine cont ca stratul anterio r s fie bine asprit (timp de uscare 1 zi/ 1mm tencuial). Produsul constituie strat ul de tencuial suport. Toate cablurile i dozele electrice ncorporate in tencuial, pr ecum i alte accesorii ncorporate (cofrete incastrate, nie, etc.) vor fi protejate c u foaie de plumb avnd grosimea aferent dezvoltrii proteciei contra razelor din incin t. Dup maturizare se recomand aplicarea unui strat de tencuial mineral normal (tencuia l pe baz de var-ciment) peste care se va aplica un finisaj mineral . Dac planeitate a tencuielii antiradiatii permite, tencuiala mineral structural pentru finisare, poate fi aplicat direct. 36.4. DATE TEHNICE 10 ca.30 15 ca.45 20 ca.60 25 ca.75 Consum Grosimea stratului (mm) Consum Tn kg/m2 Date tehnice
345
Echivalena valorii concentraiei de plumb este direct dependenta de grosimea stratu lui de tencuial i tensiunea dezvoltat de aparatur, existent in cablaje i tubulatur. Gr simea stratului Echivalena valorii concentraiei de plumb, n mm, la de tencuial, n mm. 100 kV 150 kV 200 kV 250 kV 10 1,25 0,70 0,80 0,50 15 1,75 1,00 0,80 0,80 20 2, 30 1,35 1,10 1,10 25 3,00 1,50 1,35 1,35 (Valori de laborator, dup 28 zile) Echiv alena valorii concentraiei de Pb. are ca baz de calcul Tab.4 din cadrul DIN 6812. T emperatura minim de aplicare a produsului (att a suportului ct i a aerului) este +59 C. Suprafeele proaspt tencuite vor fi protejate de aciunea direct a razelor solare, de variaii mari de temperatur sau de inghe. Dac se vor utiliza profile pentru tencui al, acestea nu vor fi lipite cu ipsos sau produse pe baz de ipsos. Dac suportul est e format din zidrie combinat, in stratul de tencuial proaspt poate fi incorporat o pla s de armare rezistent in mediu alcalin, pentru prevenirea posibilelor fisuri. Doze le sau alte panouri electrice care vor fi incorporate in tencuial, in momentul mo ntajului vor fi protejate cu folie de plumb. Prezent fisa tehnic ofer informaii des pre produs, directive de prelucrare i punere in oper. Pot s apar diferene calitative ca urmare a punerii in oper necorespunztoare, a proprietatilor suportului, a influ enei factorilor microclimatici. 36.5. MASURI DE SIGURANTA Produsul contine ciment. La contactul cu apa, produce reacii alcaline. A se prote ja ochii i pielea. Zonele cutanate care vin in contact cu pielea, vor fi splate bi ne cu ap curat. n cazul contactului cu ochii, se va spla cu ap cu ap curat i imediat fi efectuat un control medical de specialitate. A nu se lsa la indemna copiilor. 36.6. VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE, CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BA CTERIANA Se vor executa cu vopsele latex (dispersie poliuretanica), in doua straturi, ava nd caracteristicile tehnice generale date de SR EN 13300 si specifice dupa cum u rmeaza: -Lavabilitatea SR EN ISO 11998 clasa 1, mai putin de 5m -Continut de subs tante nevolatile SR EN ISO 3251, min. 55% -Puterea de acoperire, raport de contr ast SR EN ISO 2814, min. 95%. Vopsitoriile se vor aplica cu sau fara grund, func tie de specificatiile producatorului. In cazul necesitatii aplicarii grundului, antreprenorul are obligatia se cuprinda grundul in oferta/deviz 36.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Intocmit Arh. Catalin Minea Executie tencuieli antiradiatii Executie vopsitorii speciale 346
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 37. CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE 37.1. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la tavanele suspendate din zona blocul ui operator si al terapiei intensive. 37.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Tavanele suspendate vor fi casetate si metalice, casetele fiind lise, clipsate i n structura. Tavanul va respecta normativul NF S 90-351 zone 4, avand urmatoarel e caracteristici: finisaj vopsea epoxi biostatica igienizabilitate prin spalare, ASTM D-4828, min. 500cicluri igienizabil prin spalare cu apa sub presiune rezis tenta la dezinfectanti uzuali pentru salile de operatii izolare fonoca, min. 40d B coeficient absorbtie sunet W, min. 0,10 clasa foc A2, s1-d0. Instructiuni, norm ative si standarde: SR EN 13964 Plafoane suspendate. Conditii si metode de incer care 37.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Placile vor fi sigilate conform prescriptiilor producatorului. 37.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Montaj tavane suspendate pentru camere curate Intocmit Arh. CAtalin Minea 347
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi P.LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT 348
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 38. CAIET DE SARCINI PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT 38.1. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la: - hidroizolarea interiorului cuvei piscinelor - finisarea interiorului cuvei piscinelor - finisarea suprafetei inc onjuratoare a piscinelor. 38.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE In cazul finisarii piscinelor cu mozaic din sticla, este necesara hidroizolarea interiorului cuvei. Hidroizolarea cuvei folosind un mortar impermeabilizant elas tic, bicomponent, confom cu SR EN 14891 si SR EN 1504-2 si avand urmatoarele car acteristici: rezistenta la incovoiere la 28 de zile, min. 2,0 N/mm2 rezistenta l a compresiune la 28 de zile, min. 14,5 N/mm2 aderenta la beton SR EN 1542, min. 1,0 N/mm2 permeabilitatea la vapori SR EN ISO 7783, 1,2 impermeabilitatea la apa SR EN 1062-3, max. 0,05 Mozaicul de sticla folosit pentru finisarea cuvei inter ioare va fi conform SR EN 14411 , avand urmatoarele caracteristici: absorbtia la apa, SR ISO 10545-3, max. 0,3% modul rupere, SR ISO 10545-4, min. 70N/mm2 clasa rezistenta la abraziune, SR ISO 10545-7 clasa 3 rezistenta la patare, SR ISO 10 545-14 clasa 4-5. Lipirea mozaicului de sticla se va face cu mortar adeziv clasa C2TE conform SR EN 12004. Rosturile vor fi chituite folosind un chit de rosturi conform SR EN 13888 si fiind hidrofugat. Folia de poliolefina pentru finisarea cuvei interioare a piscinelor va fi conforma cu SR EN 13967, avand urmatoarele c aracteristici: grosime, SR EN 1849-2, min. 1,5mm rezistenta la tractiune, SR EN 12311-2, min. 1.100N/50mm elongatia la rupere, SR EN 12311-2, min. 15% rezistena t la rupere, SR EN 12310-2, min. 200N rezistenta la forfecare, SR EN 12317-2, mi n. 1.100N/50mm stabilitatea dimensionala, SR EN 1107-2 (80C, 6h), max. 0,5% linia ritate, SR EN 1848-2, g max. 50mm planeitate, SR EN 1848-2, max. 10mm impermeabi litate, SR EN 1928B (400kPa, 72h) impermeabil Instructiuni, normative si standar de: SR EN 14891 Produse de impermeabilizare fata de apa utilizate in stare lichi da pentru lipirea cu adeziv a placilor ceramice. Specificatii, metode de incerca re, evaluarea conformitatii, clasificare si notare SR EN 1504-2 Produse si siste me pentru protejarea si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, co ntrol de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton. SR EN 14411 Placi si dale ceramice. Definitii, clasifica re, caracteristici si marcare SR EN 12004 si 12004A1 Adezivi pentru placi cerami ce SR EN 13888 Mortare de rosturi pentru placi si dale ceramice. Definitii si sp ecificatii. 349
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi SR EN 13967 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi de material plastic si de cauciuc de eta nsare impotriva umezelii, inclusiv foi de material plastic si de cauciuc pentru etansarea cuvalajelor. Definitii si caracteristici 38.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Inaintea aplicarii in camp a pastei impermeabili zante3, folosite pentru executarea hidroizolatiilor se vor ranforsa zonele in ca re solicitarile mecanice sunt mari: - se aplica banda speciala de ramforsare, la intalnirea sub unghi (plan) a doua suprafete - intalnirea pardoselii cu peretii - se aplica ramforsaje speciale pentru colturi exterioare si interioare - toate colturile rezultate din intalnirea planelor, respectiv ranforsaje speciale in j urul conductelor si tevilor. Toate ranforsarile se vor executa cu materialele in dicate de producatorul mortarului impermeabilizant, fiind de principiu ca in imaginea urmatoare. Aplicarea ramfors ajelor se face prin aplicarea unui strat subtire de pasta impermeabilizanta pe s uport si pozarea ramforsajului, respectiv presarea acestuia cu fierul de glet fa ra dinti. Montarea foliilor de poliolefina se face dupa montarea mecanica a prof ilelor metalice speciale, furnizate de producatorul foliilor, perimetral la much ia superioara a cuvei piscinei si respectiv pe toate muchiile interioare si exte rioare, orizontale si verticale din zona scarilor. Montajul foliilor de poliolef ina se va face in conformitate cu specificatiile producatorului, acestea stand l a baza detaliilor care vor fi elaorate de catre proiectant. 38.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie hidroizolarea interiorulu i cuvei piscinelor Executie finisare interior cuva piscine Executie finisare sup rafete inconjuratoare piscinei Intocmit: Arh. Catalin Minea 3 S-a folosit notiunea de pasta impermeabilizanta pentru a defini produsul obtinut prin amestecarea componentelor A si B ale mortarului idroizolant 350
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Q.LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT 351
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 39. CAIET DE SARCINI PARDOSELI PENTRU SALILE DE SPORT 39.1. GENERALITATI Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se aplica la pardoseala pentru suprafat a de joc si adiacenta din sala de sport, precum si pentru stratul suport necesar realizarii acestora. 39.2. PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE 39.2.1. Prevederi pentru materiale Avand in vedere faptul ca pe pardoseala de sp ort se vor desfasura competitii sportive, se va prevede o pardoseala combinata, respectand SR EN 14904 si avand elasticitate in punct si in suprafata: - substru ctura elastica pe baza de lemn placaj grosime > 22mm -sapa egalizare -folie polietilena 0,05mm - benzi speciale elastice - covor PVC eterogen agreat de IHF- Federatia Internationala de Handbal (International Handb al Federation). Specificatii pentru substructura: -absorbtie soc, min. 55% -elas ticitate saritura minge, min. 92% -rezistenta la incarcare dinamica, min. 1.500N . Specificatii pentru covorul PVC eterogen: -grosime, SR EN 428, min. 7mm -absor btie soc, SR EN 14808, min. 30% -frictiune SR EN 13034-4 80-110 -elasticitate sa ritura minge, min. 95% -rezistenta la abraziune SR EN ISO 5470-1, max. 400Mg 352
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi -rezistenta la incarcare dinamica, min. 1.500N. Lipirea pardoselilor PVC se va f ace cu adeziv poliuretanic bicomponent specializat agreat de producatorul/furniz orul pardoselii. Dupa montarea pardoselii de sport se va executa marcarea terenu rilor folosind vopseaua indicata de producatorul pardoselii de sport si in culor ile indicate de acesta. Marcajele se vor face in conformitate cu specificatiile federatiilor de specialitate. Costul vopselelor (impreuna cu costul tuturor cons umabilelor necesare) va fi inclus in pretul materialului si contravaloarea manop erei de vopsire se va include in manopera de executie a pardoselii sportive. Per imetral, in spatiul salii de sport, se va monta o plinta de lemn care sa permita aerarea spatiului de sub pardoseala; plinta va fi indicata/furnizata de produca torul pardoselii si inclusa de antreprenor/ofertant in costul materialelor, impreuna cu accesoriile necesare montajului (elemente de fixare, b enzi de etansare, etc). Instructiuni, normative si standarde: SR EN 14904 Supraf ete pentru activitati sportive. Suprafete pentru activitati multisportive in sal a.Specificatii. 39.2.2. Prevederi pentru executie Suprafata sintetica destinata probelor atletice se va executa prin: - aplicarea pe suport a unui grund de ader enta - turnarea stratului de granule EPDM in rasina poliuretanica - turnarea str atului de granule SBR in rasina poliuretanica. Turnarea starturilor susmentionat e se va face cu utilaje adecvat si asigurand un control riguros al grosimii de t urnare. Suprafetele sintetice destinate tenisului, baschetului,handbalului si vo leiului se va execua prin: - aplicarea pe suport a unui grund de aderenta - lipi rea stratului de amortizare - aplicarea a doua straturi de acoperire poliuratani ca colorata - aplicare unui strat poliuretanic de uzura. 39.3. PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE 39.3.1. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului subcapitol se aplica la acop eririle autonivelante care vor fi aplicate peste sapa de egalizare. 353
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amesteca t cu apa, in proportia indicata de producatorul mortarului. 39.3.2. Prevederi pe ntru materiale Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi, c onform SR EN 13813: -Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0N/mm2 -Re zistenta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0N/mm2 -Aderenta la suport1, dup a 28 de zile, min. 1,4N/mm2 -Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in condi tii normale, max. 48ore -Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii no rmale, max. 72ore Instructiuni, normative, standarde: C35/1982 Normativ pentru a lcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile acestuia SR E N 13813 Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape. Caracteristic i si cerinte. 39.3.3. Prevederi pentru executie Turnarea autonivelantei se face in conformitate cu specificatiile producatorului. 39.4. PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA SPORT 39.4.1. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului subcapitol se aplica la: par doseli PVC rezistente la alunecare pentru vestiare si grupuri sanitare aferente vestiarelor pardoseli PVC gradene si alte spatii interioare 39.4.2. Prevederi pe ntru materiale Pardoselile PVC cu rezistenta la alunecare care se vor aplica in vestiare si grupurile sanitare aferente acestora, vor fi realizate din covoare P VC conforme cu SR EN 685 si avand urmatoarele caracteristici: tip constructiv om ogen model/design nedirectional grosime nominala 2,00mm grosime totala, inclusiv pastilele reliefate 2,50mm pierderea prin abraziune SR EN 660-1, max. 0,15 mm c lasificare rezistenta foc SR EN ISO 13501-1 Bfls1 clasa rezistenta la alunecare DIN 51130, min. R10 stabilitatea dimensionala SR EN 434, max. 0,4 %. Pardoselile PVC care se vor aplica pe gradene si in alte spatii specificate vor fi realizat e din covoare PVC conforme cu SR EN 685 si avand urmatoarele caracteristici: Tip constructiv omogen Model/design nedirectional Grosime totala 2,00 mm Tratament special ranforsare poliuretanica Pierderea prin abraziune (SR EN 660-1), max. 0, 15 mm Clasificare rezistenta foc (SR EN ISO 13501-1) Bfls1 Clasa rezistenta la a lunecare (DIN 51130), min. R9 Stabilitatea dimensionala (SR EN 434), max. 0,4 %. Inaintea lipirii covorului PVC se va monta perimetral, prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic), o scafa plastica semirigida, de 15-25x15-25mm costul acest eia si al adezivului fiind inclus in costul materialelor. 354
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Plinta in spatiile in vor fi pardoseli PVC, se va realiza din acelasi material c a cel descris, prin ridicarea covorului PVC de pe orizontala, pe verticala la o inaltime de 100 mm. Toate pardoselile PVC se vor lipi pe suportul orizontal cu u n adeziv, in dispersie apoasa, specializat pentru montarea covoarelor PVC si car e va avea un continut de masa solida de minim 75% asigurand o rezistenta la depr indere de minim 22 N/cm. Lipirea pe suportul vertical (a plintelor descrise) se va face cu un adeziv de contact (neoprenic). Costul adezivilor va fi inclus in c ostul materialelor. Toate imbinarile intre fasiile de covor PVC vor fi sudate, l a cald, cu cordon special de sudura, cordon care va fi inclus in pretul material elor. Montarea pardoselilor PVC antiderapante in bai se va face folosind sifoane speciale pentru acest tip de pardoseli. SIFON CU SCURGERE LATERALA SIFON CU SCURGERE VERTICALA Motarea covorului PVC pe gradene se va face dupa apl icarea in prealabil a unor profile din aluminiu pentru protectie si ranforsare, conform modelului Instructiuni, normative si standarde: C 35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor (vezi Buletinul Constructiilor numarul 11/1982) 355
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi SR EN 649 Imbracaminti rezistente la soc pentru pardoseli. Imbracaminti pentru pardoseleal a omogene si eterogene pe baza de policlorura de vinil. Specificatii 39.4.3. Prevederi pentru executie Montarea va fi facuta de echipe specializate s i atestate pentru montarea pardoselilor PVC. Dupa montarea pardoselilor PVC se v or monta rozete care vor acoperii rosturile din jurul trecerilor de teava. Coloarea rozetelor va fi aleasa de proiectant functie de paleta coloristica pusa la dispozitie de antreprenor/ofertant. 39.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie pardoseli interioare sportive Intocmit: Arh. Catalin Minea 356
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi R.LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 357
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 40. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON 40.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de e xecutare a lucrarilor de imbracaminti rutiere din beton pentru alei pietonale si reamenajarea terenului de sport. 40.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. NE 012 / 99 Cod de practica pentru executia lucrarilor de betoane. NE 014 / 2002 STAS 2634 - 80 STAS 9201 - 80 STAS 146 - 78 STAS 1667 76 STAS 790 - 84 STAS 388 - 68 STAS 1500 - 78 Normativ pentru executarea imbraca mintilor rutiere din beton Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. Var hidratat in pulbare pentru constructii. Var pentru constructii . Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare. Apa pentru construct ii. Ciment Portland Ciment Pa - 35 Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in tabelul urmator : Clasa betonului Rkinc - MPa Bc R35 Bc R^0 Bc R^5 Bc R50 3.5 4.0 4.5 5.0 358
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 40.3. .MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.VERIFICAREA CALITATII 40.3.1. Ciment Cerintele tehnice cu privire la receptia, livrarea, stocarea si t estarea cimentului vor corespunde Codului de Practica NE 012-99. Un certificat d e calitate emis de catre producator trebuie sa certifice calitatea oricarei inca rcaturi de ciment livrata pe santier. Pentru verificarea calitatii cimentului (i n mod normal in 24 de ore de la livrare) se vor preleva probe conform SREN 196/7 -95 de catre Investitor si un reprezentant neutru si se vor efectua teste intr-u n laborator autorizat. In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de la producator), livrarea de ciment va fi insotita de o declaratie de conf ormitate pentru identificarea: tipului de ciment si a producatorului; datei sosi rii cimentului in depozit; numarului certificatului de calitate eliberat de prod ucator cu datele notate pe el; garantiei de conformitate cu conditiile de stocar e; numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului, realizat de cat re un laborator autorizat si data, indicandu-se conditiile de utilizare in toate cazurile cand s-a depasit data expirarii. Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi inclusa in contractul dintre furnizor si Investitor. Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura fabrica de ciment . Cimentul se va depozita dupa cum urmeaza: in silozuri cu protectie adecvata im potriva conditiilor meteo nefavorabile (ploaie, vant, etc.). Fiecare transport d e ciment va fi stocat separat pentru a se asigura identificarea si controlul sau . Oricand tipul de ciment este schimbat, silozul va fi golit complet, curatat pn eumatic si marcat corespunzator noii categorii de ciment; In depozite; sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime, cu un spatiu de cel putin 500 mm intre coloanele de saci si peretii depozitului. Silozurile si depozitele vor fi marca te corespunzator indicandu-se clar tipul de ciment stocat. Antreprenorul va past ra datele referitoare la livrarea cimentului si va dispune utilizarea corespunza toare a acestuia. Antreprenorul va asigura facilitati pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de ciment. Capacitatea de stocare a cimentului t rebuie sa corespunda pentru cel putin 3 zile de productie in continuu a betonulu i. Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50C. Cimentul trebuie u tilizat inaintea datei de expirare. Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii nu va fi utilizat decat daca starea sa si rezistentele meca nice la 2 sau/si 7 zile au fost testate. Cimentul cu rezistenta mecanica mai mic a decat limitele specificate conform clasei respective, va fi declasat si utiliz at in conformitate cu noua sa clasa. Orice ciment cu o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea minima a celui mai slab tip va fi inlaturat si se inter zice folosirea sa la fabricarea betonului. 40.3.2. Agregate Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in depozite provizorii. Inaintea utiliza rii se vor realiza teste in vederea asigurarii conformitatii cu Caietele de Sarc ini. Transportul, prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor fi realiza te astfel incat sa se evite amestecarea sau contaminarea acestora. Agregatele vo r fi depozitate pe platforme de beton avand pante si rigole in scopul drenajului . Pentru evitarea amestecarii agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizori diferiti, fiecare unitate de depozitare va fi prevazuta cu spatii ade cvate. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri indicand sursa si dimensiunea agregatului principal. 359
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau balastate. Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel incat sa se evite con taminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. In cazul cand agregatele sunt transportate pe calea ferata, se vor prevedea rampe de beton pentru descarcare. Zona in care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de intinsa, pentru evi tarea riscului de amestecare a agregatelor. Antreprenorul va prevedea de asemene a, o zona unde agregatele refuzate sa poata fi depozitate provizoriu. In zone un de nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta, se poate folosi nisipul conc asat, daca acest lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va specif ica raportul dintre nisipul natural si cel concasat. Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile in contact cu aerul, apa sau la nghe. E ste interzis folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase. Agr egatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare (inclusiv continut de sul fat si clorura) asupra cimentului. De asemenea, nu vor contine particule de sili ciu micro-cristaline sau amorfe. Datele testelor cu privire la calitatea agregat elor vor fi pastrate in Laboratorul Antreprenorului, dupa cum urmeaza: un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre furnizor; un registru continand rezultatele testelor de laborator. 40.3.3. Apa Apa pentru prepararea betonului n u va contine materiale care afecteaza hidratarea cimentului. Apa utilizata pentr u prepararea betonului poate fi luata din sursa publica sau din alte surse. Apa din toate sursele va fi verificata astfel incat sa corespunda cerintelor tehnice prevazute in STAS 790-84. Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor repeta ori de cate ori se observa schimbari in caracteristicile acesteia . Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata impotriva contaminarii cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc. 40.3.4. Borduri Se vor f olosi borduri cu dimensiuni de 10 x 15 cm, pentru incadrarea trotuarelor si a pl atformelor terenurilor de sport. Ele se vor aseza pe o fundatie de beton C6/7,5 cu seciunea 10x20 cm, dup care se va realiza din acelasi beton - pana din spatele bordurii. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealab il s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt core spunzatoare normelor respective. 40.4. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrarile de executie a imbracamintilor din beton cuprind urmatoarele categorii de lucrari : excavatii; sapaturi; umpluturi; compactari; turnari betoane; Excava tii, sapaturi si umpleri Dezafectarea stucturii detriorate a terenurilor se spor t, drumuri de acces si alei pietonale se va face cu excavator cu ciocan pneumati c. Dupa indepartarea molozului rezultat, se va reface stratul de fundatie confor m proiectului, prin completarea cu pietris si nisip a stratului suport sau daca e cazul stratul suport se va reface integral. Compactarea se va realiza cu cilin drii compactori. Se va realiza un numar de treceri succesive atat cat sa rezulte gradul de compactare mentionat in proiect. Inainte de executia imbracamintii ru tiere din beton vor fi verificate calitatea fundatiei drumului, compactarea, cot ele, etc. 360
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Stratul de fundatie va avea aceleasi pante transversale ca si imbracamintea din beton. Compactare Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum ar fi tipul si dimensiunea agregatului, proportiile de mixare, tasarea, lucrabi litatea mixturii, grosimea imbracamintii, etc. Distanta maxima dintre unitatile vibratorului cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta, pe cerin tele santierului si vor fi descrise in intregime in Metodologia lucrarii, inaint ea inceperii lucrarilor. Pervibratoarele vor fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. La marginea riglei vibratoare va fi instalat un pervibrator aditional, la maximum 200 mm de cofrajul glisant. In termeni generali frecventa de vibrare va fi cuprinsa intre 6.000 si 12.000 rotatii/minut, iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde. O atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor de-a lungul marginii benzii, in vederea asigurarii ca aceasta este compactata corespu nzator. Turnare Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind ec hipament de turnare cu cofraj glisant. Punerea in opera a betonului va fi realiz ata fara intreruperi. In caz de urgenta, cand in asternerea betonului intervine o intrerupere neprevazuta, vor fi executate dale cu o lungime de minimum 3,0 m ( in cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1,5 m (in cazul cofrajului fix), ter minandu-se cu un rost de constructie transversal. Daca panta profilului longitud inal al drumului de acces sau aleilor este variabil, atat lucrabilitatea cat si desfasurarea betonului trebuie sa fie corespunzatoare punerii in opera. Vor fi m ontate cofraje si se vor realiza linii de trasare inaintea operatiunilor de aste rnere a betonului astfel incat verificarile cerute si oricare corectii necesare sa poata fi facute fara oprire sau impiedicand punerea in opera a betonului. In general, cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi indepartate la 12 ore dupa ce betonul a fost pus in opera. Va fi necesara o perioada mai lunga atunci cand cresterea rezistentei betonului este impiedicata din cauza protectiei inadecvat e sau intarziate in timpul sezonului rece. Finisare In urma operatiunilor de fin isare trebuie sa se obtina o suprafata neteda, etansa, la nivelul cerut. Finisar ea trebuie realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a suprafetei betonulu i. Finisarea se va realiza mecanic. Finisarea manuala cu ajutorul unor finisoare mici se va realiza numai acolo unde este necesara corectarea locala a neregular itatilor suprafetei. Zonele finisate manual vor avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate mecanic. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a ne tezi si verifica suprafata. Suprafata va fi temeinic verificata in timpul netezi rii mecanice si se vor face rectificari oricand este necesar. Protectie Este int erzisa circulatia de orice fel (de persoane, animale, vehicule) pe betonul proas pat turnat. In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a pro tejat. 40.5. VERFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISE 40.5.1. Verificarea elementelor geometrice 361
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s ndeplinea sc condiiile din tabelul urmator: Elementul msurat Abaterea limit admis grosimea stra tului 10 % limea stratului 5 cm panta profilului transversal 0,4 % cotele profilului longitudinal i transversal 0,5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelril e (msurate sub lata de 3 m sau 0,3 cm similar) 40.5.2. Tolerante geometrice Toler anta admisibila pentru latimea benzii pentru drumurile de acces va fi de 15 mm. Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va fi conform plan selor, si anume, 2% pentru drumuri fara nici o suprainaltare. Toleranta admisa i n panta transversala este 0,4%. Denivelarile admisibile ale suprafetelor structu rii rutiere in sens transversal, sub un dreptar de lungime egala cu latimea benz ii de beton, iar longitudinal, sub un dreptar de lungime de 3 m, pe fiecare band a de beton si pe intreaga suprafata, va fi dupa cum urmeaza: mm pentru structuri rutiere cu viteza de proiectare sub 50 km/h; conform Proiectului pentru celelal te lucrari. Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim adm ise va fi de cel putin 20 m. Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (la timi de peste 3 mm). 40.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE executie terasamente pentru lucrari de drumuri executie straturi de fundatii rut iere din balast executie santuri si rigole montare borduri prefabricate platform e betonate executie lucrari de imbracaminti rutiere betonate pe timp friguros Intocmit: Arh. Catalin Minea 362
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 41. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE 41.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bi tuminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice 41.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. SR 667/2001 Agregate naturale; STAS 539/1979 Filer; STAS 8877/1971 Emulsii bituminoase; SR 754/1999 Bitum; STAS 10969/3 - 1983 Bitum adit ivat; STAS 8877/1971 Emulsii bituminoase; STAS 2634 - 80 Verificarea calitatii m aterialelor in stare proaspata si intarita; STAS 790 - 84 Apa pentru constructii ; SR EN 12697 - 27/2002 Verificarea caracteristicilor fizico- mecanice. 41.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite: stratul superior(de uzura sau de rulare); stratul inferior (de legatura). In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta p oarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile st ratului de uzura. 41.3.1. Agregate Naturale In funcie de surs, agregatele naturale se clasific n: agregate naturale de carier (conform SR 667/2001) cribluri, sorturi le 4-8, 8-16 si 16-25; nisip de concasare, sort 0-4; 363
agregate naturale de balastier, prelucrate prin splare i sortare sau prin splare, co ncasare i sortare (conform SR 662/2002); nisip natural, sort 0-4. Clasa minim a ro cii din care se obin agregate naturale de carier pentru execuia mbrcminilor bituminoas se stabilete conform SR 667/2001. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenien a agregatelor de carier trebuie s respecte prevederile SR 667/2001. Fiecar e tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, n padocuri prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii agregatelor. 41.3.2. Filer Ca filer se va folosi filerul de calcar car e trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79: fine tea (continut in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2% coefficient de hi drofilie max. 1% Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer s au a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. Filerul se depoziteaz n incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu ncrcare pneum atic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 41.3.3. Lianti Pentru realizare a imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie d e zona climatica: bitum tip D 60/80 - zona climatica calda bitum tip D80/100- zo na climatica rece conform AND 537/97 Conditiile pe care trebuie sa le indeplinea sca bitumul sunt aratate in tabelul de mai jos: 364
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Caracteristici Conditii de admisibilitate D 60/80 60.80 49.55 >4 >100 < -13 > 250 > 99 <2 > 0,9 95 < 0,5 > 80 < 0,80 > 50 < 10 > 50 D 80/100 80-100 44-49 >5 >100 < -15 >250 > 9 9 <2 > 0,992 0,5 > 80 < 0,80 > 47 <9 > 75 Mod de verificare conform STAS Penetratie la 250C mm Punct de inmuiere 0C Ductib ilitate cm min:- la 50C - la 250C Punctul de rupere Fraas, C Punctul de inflamare Marcusson, C Solubilitare in solenti organici, % Continutul de parafina, % Densi tatea la 15C, gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala Aderenta la agregate TFOT Pierderi de masa, % Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Du ctibilitate reziduala la 25C, cm RTFOT Pierderi de masa, C Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm Penetratie la 25 C mm Punct de inmuiere 0C Ductibilitate cm min:- la 50C - la 25 0C Punctul de rupere Fraas, C Punctul de inflamare Marcusson, C Solubilitare in so lenti organici, % Continutul de parafina, % Densitatea la 15C, gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala Aderenta la agregate TFOT Pierderi de masa, % Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm RTFOT Pierderi de masa, C Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere , C Ductibilitate reziduala la 25C, cm 0 < 0,90 > 50 < 10 > 50 < 0,90 > 47 <9 > 75 Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%. Contin utul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelului urmator, pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza). 365
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Nr. crt Tipul stratului 1 Strat de uzura Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF16 BAR16m, BAR16a BAR16 BA16m BA16, BA16a Continutul de liant din Clasa tehnica masa mixturii asfaltice % drumului 6.7 7.5 6.5 7.5 I....V I IV 5.7 6.2 5.7 6.2 I. ...III II. ...III 6.0 7.0 6.3 7.3 I . . . I I III 6.0 7.0 6.3 7.3 6.5 II ................ 7.5 III IV...V 6.5 ........... 7.5 5.5 ............ 7.0 6.0 ........... 7.5 4.0 ........... 5.0 IV...V IV...V IV...V I...III a 2 BA8,BA8a BA25,BA25a BAPC16, BAPC16a Strat de legatura BAD25m BAD25,BAD225a 4.0 5.0 I...V BADPC25,BADPC25a 4.0 ........... 5.0 III___ V BADPS2 5, BADPS25a 4.0 ........... 5.0 IV...V Raportul filer: liant recomandat pentru I mbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel ului de mai jos. Nr. Crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant ( recomandat) 1 Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1.6 ____ 1.8 Bet oane asfaltice bogate in criblura : 1.3....1.8 1.1 1.8 - cu dim.max.granula de 1 6mm - cu dim.max.granula de 25mm Beton asfaltic cu pietris concasat 1.6 ____ 1.8 Betoane asfaltice deschise BAD25, 0.5....1.4 BADPC31, BADPS31 2 Strat de legatura Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruve te tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din doza je optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dup a executie). Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfalti ce se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet d e sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3% Exemplu: continutul optim de bitum = 5%; lim ita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %; limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%. 41.3.4. Caracteristiciie imbracamintii bituminoase gata executate 366
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare pr ezentului caiet de sarcini si anume: gradul de compactare; uniformitatea suprafe tei; rugozitatea suprafetei. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase s e determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conf orm SR 174-2. Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338-2 Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt p rezentate in tabelul urmator. Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta kg/mc Absorbtie de apa % Gradul de compactare min% BA8 2250 2....6 96 BA16 BA25 BAR16 2250 4....7 96 BAD25 2200 3....8 96 BADPC31 BADPS31 Uniformitatea suprafetei de rulare pentru drumurile de acces in profil longitudinal se verifica cu dreptaru l si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele : max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnic a II max. 5 mm pentru drumuri clasa tecnica III 41.3.5. Rugozitatea suprafetei R ugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau p rin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002. 41.4. EXECUTIA LUCRRAILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 41.4.1. Pregatirea stratului suport: Rugozitatea suprafetei imbracamintilor bitu minoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002. se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosa bile; se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. 41.4.2. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rostur ile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emul sie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise.. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: 367
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul nece sar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului sup ort se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsie i trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folo sirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distant a maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se apl ica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata. 41.4.3. Asternerea Puner ea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui f inisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand prof ilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii, trebuie sa se respec te urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere; grosimea constanta a stratului asternut; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , lati me ) trebuie respectati conform documentatiei de executie; senzorul de nivel tre buie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului; incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii); trebuie sa se ev ite o intrerupere a aprovizionarii cu material, deoarece grinda nivelatoare se a funda in material afectand planeitatea suprafetei. 41.4.4. Temperatura de astern ere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperatu ri peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile leg ale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixt urile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului de mai jos Temperatura mixturii asfal tice la Temperaturile minime la compactare in o C Tipul asternere, o C liantului Inceput Sfarsit D60/80 145 140 110 D80/100 140 135 100 D100/120 135 130 100 Mas urarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. T emperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compacta re pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul de mai sus, vor fi refuzate. Aceste mixturi t rebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In ace lasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul fini sorului ca urmare a unei pene. 41.4.5. Grosimea stratului de asternere 368
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie. In cazul i n care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acest uia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare. Cant itatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul t otal al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie. P unerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o s ingura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe ast erneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradu lui de compactare prescris prin caietul de sarcini. 41.4.6. Punerea in opera Ast ernerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor d in prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu . Latimea benzilor de asternere precum si pozitionarea rosturilor longitudinale (in special la drumurile de acces) se vor marca sau trasa inainte inceperii pune rii in opera a mixturii. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptat a cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Imediat dupa asternere si inainte de compactare deni velarile flagrante se vor remedia cu ajutorul unui aport de material proaspat de pus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de astern ere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspa ndire neuniforma a materialului. 41.4.7. Compactarea mixturile asfaltice sunt co mpactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continu t in masa materialului pus in opera. La compactarea mixturilor asfaltice se apli ca tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pen tru fiecare mixtura in parte. planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; vit eza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere. Operatia de compactare a mixt urilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime p entru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (defle xiuni caracteristice). Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pn euri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. 41.5. VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE 41.5.1. Verificarea elementelor geometrice Elementele geometrice i abaterile limi t la elementele geometrice trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul urmator: 369
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Elementul msurat grosimea stratului limea stratului panta profilului transversal co tele profilului longitudinal i transversal Abaterea limit admis 10 % 5 cm 0,4 % 0,5 cm (cu respectarea pasului de proiectare)
denivelrile (msurate sub lata de 3 m sau 0,3 cm similar) Controlul calitii execuiei s tratului de baz din mixturi asfaltice implic: controlul calitii materialelor; contro lul preparrii i punerii n oper a mixturii; controlul calitii stratului executat. Pe p rcursul preparrii i punerii n oper, se vor verifica: funcionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic; funcionarea dispozitivelor de dozare: Ia nceputul fiecrui schimb de lucru; temperatura bitumului Ia introducerea n malaxor: permanent; temperatura agregatelor Ia ieirea din usctor: permanent; temperatura mixturii asfaltice Ia iei rea din malaxor: permanent Controlul compoziiei i calitii mixturii: respectarea comp oziiei mixturii asfaltice prestabilite, prin analize n laboratorul de antier: granu lozitatea amestecului de agregate i filer Ia ieirea din malaxor, nainte de adugarea bitumului: zilnic sau ori de cte ori se consider necesar; compoziia mixturii asfalt ice prin extracii, pe probe de mixtur prelevate de Ia malaxor i aternere: zilnic (1/ 400 tone mixtur). calitatea mixturii asfaltice, prin analize ntr-un laborator auto rizat, pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob la 400 tone mixtur fabricat, dar cel puin u na pe zi; punctul de nmuiere lB, al bitumului extras din mixtura asfaltic; caracte risticile fizico-mecanice pe epruvete Marshall i epruvete cubice. 41.5.2. Caracteristicile bitumului din mixture asfaltica Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de Ia aternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB mai mare cu max. 90C dect valoarea msurat n ainte de prepararea mixturii. Determinarea punctului de nmuiere lB se face confor m STAS 60/69, iar extragerea i recuperarea bitumului din mixtur se face conform ST AS 1338-2, cu aparatul Soxhlet, cu centrifuga (sau n acord cu noile reglementri apr ute: SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 i SR EN 12697-4). n cazul utilizrii la extracie a solvenilor organici care conin clor (ex. cloroformul), care durific bitumul, valoar ea real a punctului de nmuiere IB se va obine scznd 80C din valoarea IB msurat. Se va rmri scoaterea complet a filerului din soluia de bitum de la extracie, prin centrifu gare sau prin decantare timp de min. 24 ore (n cazul utilizrii extractoarelor Soxh let sau a centrifugelor care nu au sistem de separare a filerului). 41.5.3. Controlul stratului executat 370
Verificarea elementelor geometrice. Panta n profil transversal i declivitatea n pro fil longitudinal a suprafeei stratului de baz din mixtur asfaltic, sunt aceleai ca al e mbrcminii bituminoase. Abaterile limit admise n elementele geometrice ale mbrcmin lementul msurat Abaterea limit admis grosimea stratului 10 % limea stratului 5 cm pant profilului transversal 0,4 % cotele profilului longitudinal i transversal 0,5 cm ( cu respectarea pasului de proiectare) denivelrile (msurate sub lata de 3 m sau 0,3 cm similar) Controlul calitii execuiei stratului de baz din mixturi asfaltice impli c: controlul calitii materialelor; controlul preparrii i punerii n oper a mixturii trolul calitii stratului executat. Pe parcursul preparrii i punerii n oper, se vor ver ifica: funcionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic; funcionarea dispozitivelo r de dozare: Ia nceputul fiecrui schimb de lucru; temperatura bitumului Ia introdu cerea n malaxor: permanent; temperatura agregatelor Ia ieirea din usctor: permanent ; temperatura mixturii asfaltice Ia ieirea din malaxor: permanent Controlul compo ziiei i calitii mixturii: respectarea compoziiei mixturii asfaltice prestabilite, pri n analize n laboratorul de antier: granulozitatea amestecului de agregate i filer I a ieirea din malaxor, nainte de adugarea bitumului: zilnic sau ori de cte ori se con sider necesar; compoziia mixturii asfaltice prin extracii, pe probe de mixtur prelev ate de Ia malaxor i aternere: zilnic (1/400 tone mixtur). calitatea mixturii asfalt ice, prin analize ntr-un laborator autorizat, pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob la 400 tone mixtur fabricat, dar cel puin una pe zi; punctul de nmuiere lB, al bitumul ui extras din mixtura asfaltic; caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Mars hall i epruvete cubice. 41.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie imbracaminti rutiere asfaltice Executie lucrari de imbracaminti rutiere asfaltice pe perioada de timp friguros Intocmit : arh. Catalin Minea 371
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 42. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 42.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini contine conditiile de executie pentru lucrari de amenajar i exterioare. Aceasta lucrare consta in furnizarea, transportul si sadirea plant elor lemnoase cum ar fi copaci, arbusti. Aceasta lucrare include de asemenea pro tejare, instalare, invelire, udare, plivire, inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa. 42.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificati i vor avea prioritate. STAS 2104-92 Copaci si arbusti STAS 5382-91 Copaci si arb usti ornamentali. Clasificare STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatice. Terminol ogie botanica STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbust i de ornament STAS 9503-79 Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului STAS Pamant. Determinari fizice si chimice 7184/2/3.../21-85...91 42.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 42.3.1. Copaci, arbusti, Vita de vie si pupieti - Calitatea Plantelor Plantele v or fi de calitate superioara crescute in sera, reprezentative pentru soiului lor si varietati. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Copacii v or fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpinii; v or avea un singur trunchi, vor fi bine inramurit, si sa fie drept. Aceasta cerin ta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracterist ica de crestere, vor fi acceptate. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentio nat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi a probata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucr u se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Contractor cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare. Oricand este folosit cuvantul "specimen" , se va face referire la copaci, care sunt sim etrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi, toti trebuie sa fie unif ormi ca marime si forma. 42.3.2. Masurarea Dimensiunilor Radacina. Radacina plan telor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor. Copaci cu radacina dezgolita. Toti copacii cu radacina dezgolita vor avea radacina foarte fibroasa rezultata din aplicarea unui tratamant de cultura potrivit, transplantare si cur atare. Ramificatia radacinii va fi de 12 ori mai mare decat diametrul trunchiulu i plus 150mm. 372
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Arbusti cu radacina dezgolita. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o ra dacina fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza: Inaltimea plantei 450-600 mm Ramificarea minima a rdcinilor 250 mm 600-900 mm 275 mm 900 mm-1.2 m 350 mm 1.2-1.5 m 400 mm 1.5-1.8 m 450 mm 1.8-2.4 m 500 mm Plante crescute in recipient. Plantele crescute in recipient vor fi bin e inradacinate si stabile in vasul in care se dezvolta. Acestea au crescut destu l de mult timp in recipient pentru ca radacina sa tina pamantul cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas. Marimea recipie ntului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor(radacinii cu pamant). Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radac inii in timpul operatiunii de plantare. Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. Plantele cu marca "B&B" trebuie sa fie cu pamant la radacina s i invelite in saci de panza, ele vor fi scoase cu o cantitate suficienta de pama nt in mod egal pe toata radacina pentru a asigura cresterea. Panza de iuta ce in veleste radacina va fi suficienta pentru a cuprinde toata radacina, in functie d e soi. Balotii vor fi pregatiti intr-o maniera profesionala si vor fi bine ambal ati. Sacul de panza si sfoara se vor descompune dupa plantare. In legatura cu in altimea si diametrul trunchiului plantelor, diametrul de la partea de sus a balo tilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I. S e intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime, si vor fi acceptate la inaltim ea corespunzatoare si diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de so l, conditiile climatice, rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotulu i, diametrul acestuia trebuie marit in asa fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm, exceptie facand radacinile pivotante. mm, exceptie facand radacinile pivotante. 373
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi TIPUL 1 Conifere si verzi plate Imprastiere (Metri) foioase Diam. Min. al bulg. (mm) 275 330 375 400 450 530 600 675 800 900 0.5-0.6 0.6-0.7 0.7-0.8 0.8-0.9 0.9-1.0 1.0-1.2 1.2-1.5 1.5-1.8 1.8-2.1 2.1-2.4 2.4-2.7 TIPUL 2 Conifere intinse si foioase verzi Inaltime Diam. (Metri) Min. al bulg. ( mm) 0.5-0.6 275 0.6-0.9 330 0.9-1.2 375 1.2-1.5 430 1.5-1.8 480 1.8-2.1 530 2.12.4 600 24-2.7 675 2.7-3.0 750 3.0-3.6 825 3.6-42 900 4.2-4.9 1000 4.9-5.5 1100 5.5-6.0 1200 TIPUL 3 Arbusti si pitici Imprastiere (Metri) copaci Diam. Min. al bulg. (mm) 275 330 375 400 450 530 600 675 800 900 0.5-0.6 0.6-0.7 0.7-0.8 0.8-0.9 0.9-1.0 1.0-1.2 1.2-1.5 1.5-1.8 1.8-2.1 2.1-2.4 2.4-2.7 TIPUL 4 Copaci Umbrosi standard Inaltime Diam. (Metri) Min. al bulg. (mm) 0.5-0. 6 275 0.6-0.9 330 0.9-1.2 375 1.2-1.5 430 1.5-1.8 480 1.8-2.1 530 2.1-2.4 600 24 -2.7 675 2.7-3.0 750 3.0-3.6 825 3.6-42 900 4.2-4.9 1000 4.9-5.5 1100 5.5-6.0 12 00 Exemplele de soiuri din tabelul de mai sus sunt:Euro-american popular R-16 (Popu lus Robusta),Cornel Tree (Cornus Saguinea),Locust Tree (Robina Pseudacacia),Amor fa (Amorfa Fruticosa),Ierburi perene (Ospiga),Ierburi perene (Sparteta),lenupar (Juniperus Virginiana), lenupar catarator (Juniperus Horizontalis), Stejar rosu (Quercus Borealis),Begonie,Butasi de trandafiri (Rosa Rugosa, Odorata, Setipoda) , Crategus (Crategus Monogyna),Populous Robusta (Popular Black),Mesteacan (Betul a Verucosa),Lemn Cainesc (Ligustrum Vulgare),Samanta Gazon. NOTA: Pentru limitel e de mai sus ale diferitelor dimensiuni, marimile minime ale balotilor trebuie s a fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale b alotilor din urmatoarea clasificare: Baloti cu diametru mai mic decat 500 mm - I naltimea sa fie de cel putin 75% din diametru. Balotii cu diametre de 500-750 mm incl. - Inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din diametru. Balotii cu diametru l de 775 mm-1.2 m (31-48 inci) incl. - Inaltimea sa fie de cel putin 60% din dia metru. 42.3.3. Verificarea Plantei Verificarea plantei va fi facuta in sera de c atre Dirigintele lucrarii, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o ast fel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe terenul ( sau i n depozite) serei care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel d e examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere. 374
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte, fiecare liv rare va fi insotita de un certificat de verificare, iar la sosire acest certific at va fi aprobat. 42.3.4. Livrarea Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pentru acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de scoatere a plantelor, si de per ioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a a sigura livrarea plantelor in bune conditii. Plantele vor fi impachetate si acope rite pentru a asigura o protectie adecvata impotriva deteriorarii din timpul tra nsportului. Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sa u cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede. Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului. Daca Proiectantul nu solicita altfel, doar un numar reprezentativ de arbusti, rasadur i sau alte plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri furnizate t rebuie sa fie etichetate clar cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum es te aratat in desene. 42.3.5. Pamant vegetal si Ingarsaminte Pamant vegetal. Pama ntul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solur ile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ el iberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. Ingrasamintele. Ing rasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii spacia lizate inregistrate. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrari i. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice mate rial din plastic sau alt material confectionat de om nu va fi mai mare de 4 mm s i va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. O copie c u rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proie ctantului la fiecare transport de ingrasaminte. Ingrasamintele vor ajuta crester ea si dezvoltarea vegetatiei. 42.3.6. Protejare Materialul de protejare pentru s emanare si plantare va fi non- toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semin telor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii. Semanarea. Materialul de protec tie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza: (1) Paie. Paiele vor fi de grau, ore z, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer. (2) Protejare hidraulic a. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn rec iclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germi narea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina c and este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozare a vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe c are este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecar e pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si v or indeplini urmatoarele proprietati: Celuloza din lemn reciclata sau fibrele di n hartie trebuie sa nu contina foi lucioase Continutul umiditatii, ca baza de pr imire, % pe masa (greutate), maxim 15 Substanta organica, lemn, fibra uscata % p e masa (greutate), minim 95 375
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi PH 4.3-8.5 Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata % pe masa (greutate), m inim 400 (3) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un pro dus disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folo sit ca stabilizator al protectiei. Liantul de protectie nu va pata si nu va fi t oxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in susp ensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pas ta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare . Inainte de a folosi liantul de protectie, Contractorul va prezenta o certifica re notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate c erintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata clar pe fiecare pachet sau container. Plantarea. Materialul de protectie pentru plant are va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene. Protectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare. 42.3.7. Transportul In timpul tr ansportului, Contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscarea plantelor. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi verificate daca au fost transportate corect. Daca radacinile sunt uscate, ramurile mari sunt rupte , bulgarii de pamant sunt desprinsi sau parti din scoarta sunt rupte, Dirigintel e lucrariiul poate respinge copacii rupti. Cand un copac a fost respins, Contrac torul il va indeparta de urgenta din locul lucrarii si il va inlocui. 42.3.8. De pozitare temporala Nici o planta nu trebuie sa ramn in depozitul temporar pe timpu l verii. Plantele livrate pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod: (a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot rama ne pe santier doar 24 de ore inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 de ore Contractorul trebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Plante le vor fi apoi protejate si pastrate umede, cu radacinile innoroiate sau prin as ezarea plantei intr-un depozit racoros si umed. Procedura de innoroire va necesi ta ca plantele sa fie separate si radacinile inclinate in sol umed. Daca plantel e sunt depozitate in cladire, radacinile vor fi acoperite cu o substanta protect oare umeda potrivita. Depozitarea pe timp de iarna a plantelor cu radacini dezgo lite va fi permisa doar in cladiri cu temperatura si umiditate controlate. Dirig intele lucrarii va aproba metodele de depozitare. Durata depozitarii, metoda dep ozitarii si materialele folosite pentru protejare si plantare va trebui sa fie a probate de Dirigintele lucrarii. (b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plantele crescute in recipiente. Plantele pot raman e pe santier doar 72 de ore inainte de a fi plantate sau duse in depozit. Plante le cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi pastrate u mede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea, vor fi depozitate ori intr-o cladire cu conditii de racoare si umiditate sau in grup co mpact cu radacinile invelite si separate de un material de protectie potrivit as tfel incat sa fie complet acoperite. Plantele crescute in containere vor fi ment inute umede udandu-le dupa indicatiile Dirigintele lucrarii. Pentru a preveni in ghetul vor fi depozitate ori intr-o cladire cu conditii corespunzatoare de tempe ratura si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite. 376
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Perioada de depozitare , metoda si materialul de protectie pentru plantele cu ra dacina acoperita si invelita in sac de panza si plantele crescute in recipiente vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. 42.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 42.4.1. Timpul plantarii Exceptand pe cele crescute in containere, plantele treb uie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 C. (a) Plantarea de primavara Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in conditii normale, este activa, exceptie facand: Pl opul (Populus spp.), Stejarul (Quercus spp.), Arinul (Alnus spp.), Mesteacanul ( Betula spp.), Gherghinul (Crataegus spp.), Artarul rosu (Acer Rubrum), Ciresul ( Prunus spp.), Parul (Pyrus spp.) Care vor fi plantate doar in timpul sezonului d e plantare de primavara. Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele c rescute in recipient daca vremea este favorabila. (b) Plantari de toamna Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamant ul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie. Toate plantele care nu au fost plantate in p erioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrari i. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului. 42.4.2. Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu r adacina acoperita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radaci na dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor sau pierderea sau deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita rad acinilor fibroase. Imediat dupa scoatere, radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand te mperatura aerului va depasi 2 C. 42.4.3. Trasarea plantarii Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile de plan tare sa inceapa. In locul in care se vor planta , zonele de plantare vor fi deli mitate cu jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel. Jaloanele vor fi batute in teren cca 900 mm. 42.4.4. Saparea gropilor pentru plantare Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi mas urata din centrul gropii. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere asa cum 377
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi indica Dirigintele lucrarii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede. Saparea gropilor pe ntru copaci. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul indicat de stegulete. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator: MARIMEA COPACULUI 1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 25 mm < 50 mm (diametru) 50 mm < 75 mm (diametru) 75 mm < 100 mm (diametru) 100 mm < 125 mm (diametru) DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII 750 mm 900 mm 900 mm 1.2 m 1.5 m 1.8 m Marimea balotului - 50 mm idem idem idem idem idem idem 125 mm sau mai mare (diametru) Diametrul balotului + 900 mm Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat di n spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrar ii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia ex istenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit nerezidual aprobat de Dirig intele lucrarii. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm. Ime diat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Pe taluzele cu pa nte mai mici de 1:3(V:H), pamantul adiacent randului de plantare paralel cu cont urul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruienilor crescute, intr-o c ontinua banda nu mai mare de 450 mm latime. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor . 42.4.5. Curatarea plantelor Curatarea se va face de un specialist in arbori. R etezarea ramurilor va fi facuta in prezenta Dirigintele lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele ra dacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o teietur a curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. ( a) Copaci cu frunze cazatoare. Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurele lor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. Mugurii terminali nu vor fi taiati decat daca se cere de catre Dirigintele lucrarii. (b ) Arbusti cu frunze cazatoare. In general, arbustii vor fi taiati de la junatate . Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acela si fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare. 42.4.6. Procedee de plantare Umplutura de pamant va contine solul scos din groap a si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent, atunci c and este recomandat de catre Proiectant. Daca solul existent nu este corespunzat or, 378
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii. Pamantul de umplutura, la plantare, v a fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vege tal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. Plantele vo r fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat a dancimea la care au crescut ele in sera. Umplutura pregatita va fi asezata in ju rul radacinii. Tasarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pe ntru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilo r, a arbustilor. Aceasta udare va satura complet umplutura si se va face in acee asi zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va a dauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Inainte de a incepe operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de iriga re in stare buna de lucru. (c) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invel ita in sac de panza. Dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si pan za de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. (d) Plantele crescute in recipiente . Inainte de asezarea plantelor in groapa, recipientul va fi indepartat cu grija astfel incat pamantul care cuprinde radacina sa nu fie deranjat. In timpul oper atiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrus a. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crester e. (c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o poz itie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel inca t fiecare radacina sa fie individual acoperita pentru a se evita golurile de aer . Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor c u solul. (1) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul g ropii si va fi compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a elimina goluri le de aer. Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta. (2) Nu e ste nevoie de umplutura cand se foloseste un utilaj de plantare aprobat sau o me toda manuala care foloseste cazmaua. 42.4.7. Protejare Dupa 30 de zile de la pla ntare, vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impotriva buruienilor si vor f i acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata. Tesatura va fi ta iata dupa nevoie si va fi potrivita in jurul plantei. Capse din sarma vor fi bat ute in pamant prin tesatura pentru a mentine tesatura pe loc. Este necesara cel putin o capsa pe metru patrat. Benzile de tesatura se vor suprapune cca 150 mm l a imbinari. Dupa asezarea tesaturii impotriva buruienilor, suprafata va fi curat ita de pamant si va fiacoperita cu materiale de protectie cu grosime de 100 mm. 42.4.8. Panza de protectie impotriva buruienilor Panza de protectie impotriva bu ruienilor va fi neagra, rezistenta la lumina ultravioleta, material geotextil ne tesut de masa minima de 60 g/m2. 42.4.9. Invelire La 7 zile de la plantare, Trun chiul copacilor cu frunze cazatoare se va impacheta cu o panza dubla cu ochiuri mari. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impachetate la fe l. Panza va fi fixata cu capse. 42.4.10. Fixarea Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inalt ime de peste 2,5 m vor necesita trei stalpi din otel de 2,5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fata de baloti. Stalpii vor fi asez ati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii. Ancorajul va fi perp endicular cu o linie dintre copac si stalp. 379
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamteru l de 2,03 mm. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime aprobata de Dirigintele lucrarii. Pe perioada contr actului, daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curatarii incorecte de crengi, Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci, iar acesti copaci vor fi inlociuti de Contractor pe cheltuiala proprie. 42.5. VERIFICAREA CALITATII 42.5.1. Perioada de instalare Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succe s a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an. Pentru acc eptarea la inspectie, Contractorul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc s i intr-o stare sanatoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspect iei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie sanatoasa, rep rezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana ca nd toata lucrarea nu este terminata. Aceasta intarziere in verificarea si recept ia plantelor nu va intarzia acceptarea proiectului si plata finala daca Contract orul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata valoarea plantel or mentionate in contract. Garantia se va face inainte de receptia si plata fina la a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la ve rificarea finala si receptia plantelor. Angajatorul isi va asuma responsabilitat ea pentru toate plantele gasite in stare satisfacatoare la verificare pentru inc heierea cu succes a perioadei de plantare. Plantele care nu indeplinesc cerintel e pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantarea nu mai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Datele de mai sus vor putea f i schimbate cu acordul Proiectantului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata intreaga lucrare. Curatarea va include curatarea de crengi u scate, stropirea cu substante adecvate a plantelor infectate de insecte, indepar tarea marcajelor si a plasei , plivirea, refacerea protectiei, indepartartarea r esturilor de la lucrare si curatarea in general a santierului. Cand vor fi inche iate operatiunile de curatare, verificarea se va face doar pentru plantele inloc uite. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile de la inceputul lucrarii. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o peri oada de fixare pentru a fi acceptate. Totusi, plantele inlocuitoare trebue sa fi e plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. Daca este ne cesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna, Contractorul p oate sa aleaga sa planteze toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 1 5 mai. Contractorul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. In t impul plantarii de primavara sau toamna, Contractorului nu i se va permite sa in cheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Toate plan tele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare. 42.5.2. Ingrijirea plantelor In timpul perioadei de fixare, Contractoru l va avea grija de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea legaturilor, repa rarea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoarea plantarilor. Toate cerintele pentru ingrij irea corecta in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului contractului. (a) In timpul perioadei de fixare, se va uda in plus macar o data
la fiecare 30 de zile in timpul lunii mai pana in decembrie. Apa va fi aplicata la fiecare planta in parte in asa fel incat groapa in care este sadita planta sa fie saturata fara a se revarsa in afara pamantului. Udarea plantelor in spatiul plantarii se va face in asa fel incat toate gropile in 380
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi care sunt sadite plantele sa fie saturate uniform fara a permite apei sa se reve rse dincolo de marginea suprafetei. Plantele care trebuie sa fie udate si metoda de aplicare vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. Contractorul nu va fi abso lvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza l ipsei de apa. (b) In timpul perioadei de fixare, buruienile si iarba care vor cr este vor fi indepartate din apropierea copacilor si din zona in care plantele su nt protejate. Plivirea se va face de doua ori pe luna din mai pana in septembrie . Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele nesatisfac atoare din cauza buruienilor. Plivirea se face prin indepartarea buruienilor si a ierbii cu tot cu radacini care au crescut. Protectia indepartata prin plivire va fi pusa la loc. Ramasitele, care rezulta din acesta operatiune, trebuie indep artate la sfarsitul fiecarei zile. 42.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie lucrari de amenajari spatii verzi Intocmit: Arh. Catalin Minea 381
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi 43. CAIET DE SARCINI TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE ATLETISM 43.1. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli: - pis te atletice, adica pista de alergari, pistele pentru saritura in inaltime, sarit ura in lungime, triplusalt si saritura cu prajina, precum si pista de elan pentr u aruncarea cu sulita - suprafetele pentru aruncarea cu dicul, aruncarea cu cioc anul si aruncarea greutatii - teren multifunctional, in special pentru volei, ha ndbal si baschet. 43.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Pista de alergari, pistele pentru sarituri in inaltime, in lungime, cu prajina s i triplusalt, precum si pista de elan pentru aruncarea cu sulita din sisteme pe sintetice conforme cu SR EN 14877 si vor avea certificate de acreditare IAAF - I nternational Association of Athletics Federations = Asociatia Internationala a F ederatiilor de Atletism. In principiu acreditarea IAAF este suficienta pentru de semnarea calitatii pardoselilor descrise la acest punct; tinem sa precizam, totu si, urmatoarele caracteristici, orientative: Tip constructiv doua straturi turna te/lipite Model/design nedirectional Grosime nominala (masurata in conformitate cu prevederile IAAF) 14,00 mm Grosime strat uzura 3,00 mm Tratament special ranf orsare poliuretanica (granulele vor fi inglobate in rasina poliuretanica) 1=suport; 2=granule de cauciuc artificial (SBR=Styrene Butadiene Rubber) in rasi na poliuretanica; 3=granule elastomerice (EPDM=Ethylene Propylene Diene M-class) in rasina poliuretanica Inaintea montarii suprafetei descrise la 2.2. se va apl ica, pe suport, un grund de aderenta, indicat/livrat de producatorul suprafetei sintetice, costul acestuia fiind inclus in costul materialelor. In cazul in care pistele sintetice vor fi lipite, lipirea se va face folosind adezivul, indicat/ livrat de producatorul suprafetei sintetice, costul acestuia fiind inclus in cos tul materialelor. Groapa pentru sarituri va avea zona de aterizare intre 7 m la 9 m lungime si 2,75 m latime. Dimensiunea finala va fi agreata cu IAAF. Groapa d e sarituri va fi prevazuta cu o bordura de minimum 0,05 m latime si 0,30 m inalt ime, rotunjita spre interior, placata cu un material moale care sa amortizeze im pactul. Cota bordurii va fi la nivelul terenului inspre exterior si la nivelul n isipului inspre interior. La amenajarea gropi pentru sarituri se vor respecta ur matoarele straturi, de jos in sus: 382
s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, Bucures ti Punct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, Bu curesti Tel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: catalin.minea@clide design.ro CUI: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 69 46/ING Calarasi se vor monta tuburi de drenaj 30 cm piatra sparta 15-20 cm strat de pietris 6-10 cm zgura grosiera 2 cm strat de separare 30 cm nisip de cuart La amenajarea pis tei de atletism se vor prevedea si gropi/santuri cu apa, pentru cursa de obstaco le, amenajate, in partea Nordica a pistei de alergare si respectand urmatoarele cerinte: dimensiune 3,66 x3,66 pe un pat de pietris de 30 cm, in panta, se va tu rna un beton, cu o permeabilitate redusa, de 16 cm grosime, suprafata acestuia v a fi eteansa, rugoasa, si sigilata impotriva agentilor atmosferici se va prevede a un sistem de alimentare cu apa si un sistem de scurgere. Pentru celelalte prob e, adica saritura in lungime, triplusalt, saritura cu prajina si saritura in ina ltime se vor prevedea dotarile conforme cu prevederile IAAF, precum si dotari sp ecifice, in functie de cerintele fiecarei competitii. Suprafetele destinate arun carii discului, ciocanului si greutatii vor fi din beton armat peste care se toa rna asfalt, conform specificatiilor din capitolul de rezistenta. Suprafetele des tinate aruncarii discului si a ciocanului vor fi prevazute cu garduri de pretect ie, respectand normele IAAF. Dupa executarea fiecarui teren se vor executa marca jele in conformitate cu normativele forului tutelar (IAAF, FIBA, ITF) si folosin d produsele indicate/furnizate de producatorul suprafetei in cauza. Instructiuni , normative si standarde: SR EN 14877 Suprafete sintetice pentru activitati spor tive in aer liber SR EN 15330 Suprafete pentru activitati sportive. Suprafete di n gazon sintetic si suprafete perforate, in special destinate folosirii in aer l iber. 43.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Suprafata sintetica destinata probelor atletice se va executa prin: - aplicarea pe suport a unui grund de aderenta - turnarea stratului de granule EPDM in rasin a poliuretanica - turnarea stratului de granule SBR in rasina poliuretanica. Tur narea starturilor susmentionate se va face cu utilaje adecvat si asigurand un co ntrol riguros al grosimii de turnare. Suprafetele sintetice destinate tenisului, baschetului,handbalului si voleiului se va execua prin: - aplicarea pe suport a unui grund de aderenta - lipirea stratului de amortizare - aplicarea a doua str aturi de acoperire poliuratanica colorata - aplicare unui strat poliuretanic de uzura. 43.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie teren sport multifunctional si pista de atletism Intocmit: Arh. Catalin Minea 383

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

s.c. CLIDE Design s.r.l. Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap.

esara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane. 49

10 10 10 mm (total) <3m 16mm 3-6m 20mm 3 >3m 25mm >10cm 5mm

/1 - 82 tatea I. l 13 din 1+2 din 123

I.C.C.P.D.C. 54/20.12.1986 C 70-1970 132

S-ar putea să vă placă și