Modul II Materiale de Instalatii

Investeşte în oameni !
FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor)
Calea Aradului nr. 56, 300291, Timişoara
Tel:0256 426780, Tel/Fax:0256495774, frg@frgtim.ro, www.frgtim.ro
Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

angajaţilor şi a competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin
metode inovative de formare profesională continuă
Nr. contract: POSDRU/80/2.3/S/55896
SUPORT DE CURS
PENTRU FORMATORI
CALIFICAREA
INSTALATOR INSTALAŢII
TEHNICO SANITARE ŞI DE
GAZE
Cod nomenclator calificare : 7136.2.2
MATERIALE DE INSTALAŢII
ÎMBINAREA ŞI MONTAREA
ELEMENTELOR DE INSTALAŢII
MODULUL II
PENTRU UZ INTERN
FRG Timişoara
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013
Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896
2011
Intr-o lume a schimbărilor...:
...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ
VALORI
http://www.frgtim.ro/e-qualificare
• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională continuă”
• Titlul proiectului:
Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii angajaţilor şi a competitivităţii
firmelor din domeniul construcţiilor, prin metode inovative de formare profesională continuă
• Editorul materialului:
Fundaţia româno-germană de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în domeniul
construcţiilor Timişoara
• Data publicării: Ianuarie 2011
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a

Uniunii Europene sau a Guvernului României”
Colectivul pentru elaborarea suportului de curs
Ing. Neamțu Ștefan Ing. Kelemen Gheza

Ing. Dan Ionel Lazăr
Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

2
INSTALATOR INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE ŞI DE GAZE
CUPRINS
2.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din oţel
2.1.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Clasificare. Notare ………………………..…..6
2.1.2. Îmbinarea demontabilă şi îmbinarea nedemontabilă a ţevilor din oţel.................9
2.1.3. Fitinguri pentru ţevi din oţel……..…………………………………………………...11
2.1.4. Determinarea lungimii de prelucrare………………………………………………..16
2.1.5. Organizarea locului de muncă……………………………………………………….33
2.1.6. Aprovizionarea cu materiale………………………………………………………....37
2.1.7. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare…..….39
2.1.8. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice…………………………………..…41
2.1.9. Măsuri specifice de securitate a muncii………………………………………..…..47
2.1.10. Măsurarea, trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din oţel……………………...48
2.1.11. Filetare, etanşare, înşurubare………………………………………………………53
2.1.12. Îmbinarea prin presare a ţevilor din oţel…………………………………………...57
2.1.13. Îmbinarea prin sudare. Procedee de sudare. Măsuri de protecţia muncii……..58
2.2. Ţevi din cupru. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din cupru

2.2.1. Ţevi din cupru folosite în instalaţii. Clasificare. Notare……………………………64
2.2.2. Clasificare procedeelor de îmbinare…………………………………………………66
2.2.3. Fitinguri pentru îmbinarea prin lipire…………………………………………………67
2.2.4. Lipirea moale a ţevilor din cupru……………………………………………………..69
2.2.5. Determinarea lungimii de prelucrare………………………………………………...73
2.2.6. Aprovizionarea cu materiale……………………………………………………….…76
2.2.7. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare………77
2.2.8. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice……………………………………...79
2.2.9. Măsuri specifice de securitate a muncii……………………………………………..81
2.2.10. Măsurarea, trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din cupru…………………….82
2.2.11. Calibrare, mufare îmbinare prin lipire moale………………………………………84
2.2.12. Lipirea tare a ţevilor din cupru………………………………………………………86
2.2.13. Aprovizionarea cu materiale…………………………………………………………86
2.2.14. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare……..87
2.2.15. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice…………………………………….88
2.2.16. Măsuri specifice de securitate a muncii…………………………………………....90
2.2.17. Îmbinarea prin lipire tare cu fitinguri…………………………………………..….…90
2.2.18. Îmbinare prin lipire tare fără fitinguri (prelungire)………………………………….91
2.2.19. Executarea ramificaţiilor……………………………………………………………...92
2.2.20. Îmbinarea prin presare (sertizare) a ţevilor din cupru…………………………….95
2.2.21. Aprovizionarea cu materiale…………………………………………………………97
2.2.22. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare…......99
2.2.23. Măsuri specifice de securitate a muncii………………………………………........99
Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 3

2.3. Prelucrarea şi îmbinarea tuburilor din fontă

2.3.1. Tuburi din fontă folosite în instalaţii. Clasificare. Notare………………………….100
2.3.2. Piese de legătură pentru tuburi din fontă…………………………………………..100
2.3.3. Determinarea lungimii de prelucrare………………………………………………..101
2.3.4. Îmbinarea tuburilor de fontă prin ştemuire………………………………………….102
2.3.5. Îmbinarea tuburilor de fontă prin flanşe…………………………………………….105
2.4. Ţevi din mase plastice. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din mase plastice
2.4.1. Clasificare. Proprietăţi. Domenii de utilizare……………………………………….107
2.4.2. Ţevi din polietilenă. Caracteristici……………………………………………………109
2.4.3. Îmbinarea prin racorduri cu strângere mecanică a ţevilor din polietilenă……….111
2.4.4. Fitinguri cu strângere mecanică……………………………………………………..114
2.4.5. Îmbinarea prin electrosudură………………………………………………………...116
2.4.6. Fitinguri electrosudabile………………………………………………………….…...116
2.4.7. Sudarea cap la cap a ţevilor din polietilenă…………………………………….…..118
2.4.8. Ţevi din polietilenă reticulată. Caracteristici……………………………………..…120
2.4.9. Îmbinarea prin manşon alunecător…………………………………………...……..121
2.4.10. Fitinguri cu manşon alunecător………………………………………………….…122
2.4.11. Îmbinarea prin strângere mecanică………………………………………………..124
2.4.12. Fitinguri de srângere mecanică………………………………………………….…124
2.4.13. Îmbinarea prin presare………………………………………………………………125
2.4.14. Fitinguri pentru presare……………………………………………………………..126
2.4.15. Ţevi din polipropilenă pentru presiune. Caracteristici……………………………128
2.4.16. Îmbinarea prin polifuziune……………………………………………………….….131
2.4.17. Fitinguri pentru polifuziune……………………………………………………….…136
2.4.18. Îmbinarea prin electrosudură…………………………………………………….…136
2.4.19. Fitinguri electrosudabile…………………………………………………………..…138
2.4.20. Tuburi şi piese de legătură pentru sisteme de canalizare…………………….…141
2.4.21. Ţevi din policlorură de vinil. Caracteristici…………………………………………145
2.4.22. Îmbinarea prin lipire cu adeziv…………………………………………………..….147
2.4.23. Fitinguri şi piese de legătură………………………………………………………..147
2.4.24. Îmbinarea cu mufe şi inele de etanşare…………………………………….……..148
2.4.25. Ţevi din policlorură de vinil clorurată. Caracteristici………………………..…….149
2.4.26. Fitinguri şi piese de legătură………………………………………………………..150
2.4.27. Îmbinarea ţevilor din policlorură de vinil clorurat………………………………….152
2.5. Ţevi multistrat

2.5.1. Ţevi multistrat. Caracteristici…………………………………………………………153
2.5.2. Îmbinarea prin racorduri cu stângere mecanică……………………………………156
2.5.3. Fitinguri cu strângere mecanică……………………………………………………...158
2.5.4. Îmbinarea prin presare……………………………………………………………......161
2.5.5. Fitinguri pentru presare………………………………………………………………..163
2.6. Armături pentru conducte

2.6.1. Clasificarea armăturilor. Rol……………………………………………………..…..164
2.6.2. Armături de închidere…………………………………………………………...……165
2.6.3. Armături de reglare……………………………………………………………………171
2.6.4. Armături de reţinere…………………………………………………………………..175
2.6.5. Armături de golire……………………………………………………………………..177

4
2.7. Aparate şi armături de măsurare, control şi siguranţă

2.7.1. Aparate pentru măsurarea debitului de apă. Contorizarea apei……………..178
2.7.2. Aparate pentru măsurarea presiunii…………………………………………….183
2.7.3. Aparate pentru măsurarea temperaturilor………………………………………184
2.7.4. Aparate şi armături de siguranţă pentru limitarea presiunilor,
temperaturilor, debitelor…………………………………………………………..185
2.8. Instalaţii pentru ridicarea presiunii. Pompe

2.8.1. Pompe centrifuge. Principiu de funcţionare…………………………………….188
2.8.2. Pompe pentru alimentare cu apă………………………………………………..192
2.8.3. Pompe de recirculare……………………………………………………………..194
2.8.4. Pompe submersibile……………………………………...……………………….196
2.8.5. Staţii de pompare. Hidrofoare…………………………………………………….198
2.8.6. Pompe pentru ape uzate………………………………………………………….201
2.9. Instalaţii de stingere a incendiilor. Rol şi clasificare

2.9.1. Instalaţii de hidranţi. Hidranţi interiori şi hidranţi interiori………………………203
2.9.2. Instalaţii de şprinklere……………………………………………………………..206
2.9.3. Instalaţii de drencere………………………………………………………………209
2.10. Aparate şi echipamente pentru prepararea apei calde de consum

2.10.1. Clasificarea aparatelor pentru prepararea apei calde de consum………….210
2.10.2. Aparate cu funcţionare pe combustibil solid…………………………………..214
2.10.3. Aparate cu funcţionare pe combustibil gazos…………………………………215
2.10.4. Aparate electrice pentru prepararea apei calde de consum…………………217
2.10.5. Instalaţii solare pentru prepararea apei calde menajere……………………..218
Bibliografie………………………………………………………………………………….220

2.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor

din oţel
2.1.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Clasificare. Notare
Pentru ce se folosesc ţevile din oţel ?
Ţevile din oţel se folosesc pentru transportul diferitelor fluide în instalaţii precum şi
pentru diferite construcţii metalice necesare în instalaţii.
Din punct de vedere al procesului de fabricaţie există mai multe tipuri ?
a.- ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii; sunt ţevi zincate sau negre
folosite în mod obişnuit pentru instalaţii de apă, încălzire, abur.
b.- ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la rece; se folosesc pentru
construcţii de utilaje cu condiţii tehnice de calitate precizate sau de uz general.
c.- ţevi de oţel fără sudură laminate la cald; se folosesc pentru construcţii de utilaje
cu condiţii tehnice de calitate precizate sau de uz general.
d.- ţevi din oţel sudate longitudinal pentru construcţii, STAS 7657 ; se folosesc
pentru construcţii de utilaje şi conducte de uz general
e.- ţevi din oţel sudate elicoidal pentru conducte; se folosesc pentru conducte de
termoficare, magistrale de gaz, etc.
Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii
În funcţie de domeniul de utilizare putem deosebi:

- ţevi zincate – se folosesc în instalaţii de alimentare cu apă potabilă sau în industrie
unde rugina de pe interiorul conductelor ar putea dăuna proceselor la care se foloseşte
apa ;
- ţevi negre (nezincate)- se folosec în instalaţii de încălzire, în instalaţii industriale,
construcţii metalice pentru instalaţii.
Ce cuprinde standardul privitor la fabricarea acestor ţevi?
Categorii de execuţie:
- seria grea
- seria medie
- seria uşoară

6
Diametrul Diametrul Seria Seria

nominal exterior mm medie grea
mm simbol de calcul max. min. Grosimea Masa liniară Grosimea Masa liniară
peretelui Kg/m peretelui Kg/m
pentru starea pentru starea
g NN NFM g NN NFM
10 3/8 17,2 17,5 16,7 2,3 0,839 - 2,9 1,02 -
15 1/2 21,3 21,8 21,0 2,6 1,21 1,22 3,2 1,44 1,45
20 3/4 26,9 27,3 26,5 2,6 1,56 1,57 3,2 1,87 1,88
25 1 33,7 34,2 33,3 3,2 2,41 2,43 4,0 2,93 2,95
32 1 1/4 42,4 42,9 42,0 3,2 3,10 3,13 4,0 3,79 3,82
40 1 1/2 48,3 48,8 47,9 3,2 3,56 3,60 4,0 4,37 4,41
50 2 60,3 60,8 59,7 3,6 5,03 5,10 4,5 6,19 6,26
65 2 1/2 76,1 76,6 75,3 3,6 6,42 6,54 4,5 7,93 8,05
80 3 88,9 89,5 88,0 4,0 8,36 8,53 5,0 10,3 10,5
100 4 114,3 115,0 113,1 4,5 12,2 12,5 5,4 14,5 14,8
125 5 139,7 140,8 138,5 5,0 16,6 - 5,4 17,9 -
150 6 165,1 166,5 163,9 5,0 19,8 - 5,4 21,3 -
Diametrul Diametrul Seria

nominal exterior mm uşoară
mm simbol de calcul max. min. Grosimea Masa liniară
peretelui Kg/m
pentru starea
g NN NFM
10 3/8 17,2 17,4 16,7 2,0 0,742 -
15 1/2 21,3 21,7 21,0 2,3 1,08 -
20 3/4 26,9 27,1 26,4 2,3 1,39 -
25 1 33,7 34,0 33,2 2,9 2,20 2,22
32 1 1/4 42,4 42,7 41,9 2,9 2,82 2,85
40 1 1/2 48,3 48,6 47,8 2,9 3,24 3,28
50 2 60,3 60,7 59,6 3,2 4,49 4,56
65 2 1/2 76,1 76,3 75,2 3,2 5,73 5,85
80 3 88,9 89,4 87,9 3,6 7,55 7,72
100 4 114,3 114,9 113,0 4,0 10,8 11,1
125 5 - - - - - -
150 6 - - - - - -
Lungimi de livrare
- de fabricaţie, 4 - 8 m ;
- fixe, în cadrul lungimilor de fabricaţie ;
- multipli ai lungimilor fixe.
Abateri limită
- abateri de la diametrul exterior – conform tabelului 1 ;
- abateri de la grosimea peretelui – trebuie să fie cuprinse în limita de 12,5% ;
- abateri de la rectilinitate – maximum 1,5mm/m de ţeavă;
- abateri de la lungime – în cazul lungimilor fixe abaterea maximă este +100 mm ;
- abateri de la masă – pe un lot de ţeavă de minimum 10 tone abaterea este de 7,5% .
Materialul din care se execută ţeava
Ţevile din oţel pentru instalaţii se execută din benzi de oţel aminate la cald.

Aspect
Suprafaţa exterioară şi interioară a ţevilor trebuie să fie netedă, lipsită de fisuri sau
crăpături, suprapuneri de material, sulfuri sau incluziuni metalice. Se admit mici rizuri,
ridicături fără ca grosimea să crească sau să scadă în afara limitelor admise.
Ţevile zincate trebuie să aibă pe suprafaţa interioară şi exterioară un strat aderent
şi continuu de zinc. Acoperirea cu zinc se realizează prin imersie în baia de zinc topit. Se
admit asperităţi şi îngroşări pe porţiunile pe care ţeava se sprijină pe role.
Starea de livrare
Ţevile se livrează în funcţie de protecţia suprafeţei şi prelucrarea capetelor în
următoarele categorii:
- nezincate, nefiletate - NN
- nezincate, filetate - NF
- nezincate, filetate, cu mufă - NFM
- zincate, nefiletate - ZN
- zincate, filetate - ZF
- zincate, filetate, cu mufă - ZFM
Ţevile cu diametrele cuprinse între 15 – 100 mm se pot livra şi în varianta zincată.

Grosimea stratului de zinc pe suprafaţa interioară trebuie să fie de aproximativ 56 m.
Condiţii pentru mufă şi filet

Forma, dimensiunile şi condiţiile tehnice ale mufei sunt standardizate. Filetul executat la
capetele ţevilor trebuie să fie conic dreapta iar al mufei cilindric dreapta.
Verificări la care pot fi supuse ţevile din oţel

- verificarea aspectului
- verificarea dimensiunilor şi a rectilinităţii
- verificarea filetului
- verificarea masei
- verificarea compoziţiei chimice pe ţeavă
- verificrea la aplatizare
- verificarea la îndoire
- verificarea aderenţei stratului de zinc
- verificarea la presiune hidraulică.
Livrare şi marcare
Ţevile se livrează în legături cu masa de maximum 500 kg. Fiecare legătură de ţevi
trebuie să poarte o etichetă pe care se înscriu :
- marca fabrici producătoare
- numărul lotului
- denumirea ţevi şi categoria
- dimensiuni – diametrul x grosimea peretelui x lungimea
- marca de oţel
- cantitatea, masa
- semnul organului de control tehnic
- STAS-ul de fabricaţie
Documente
Fiecare lot trebuie însoţit de documentul de certificare a calităţi întocmit conform
dispoziţiilor legale în vigoare.

8
2.1.2. Îmbinarea demontabilă şi îmbinarea nedemontabilă a ţevilor din oţel
Îmbinări demontabile în instalaţii sunt considerate îmbinările care se pot desface fară a
afecta materialul de bază al conductelor, ci doar materialul de etanşare.
Îmbinarea prin filete
Îmbinarea cu un racord olandez
Îmbinarea cu flanşe.

Îmbinarea prin sudură a ţevilor din oţel reprezintă un procedeu de îmbinare

nedemontabilă a acestora.
Sudură cap la cap pentru două ţevi

aşezate orizontal (probă de sudură)
Sudură la două ţevi cu diametru diferit

aşezate orizontal (probă de sudură)
Sudură oxiacetilenică

10
2.1.3. Fitinguri pentru ţevi din oţel
Fitingurile uzual folosite pentru îmbinarea prin filete a ţevilor din oţel sunt realizate din
fontă maleabilă. Se livrează fitinguri zincate (pentru ţevile zincate) şi fitinguri negre.
Diametrele de livrare sunt cuprinse, de regulă, între 8 şi 100 mm (1/4" şi 4").
Clasificare : - fitinguri pentru schimbare de direcţie – coturi, curbe

- fitinguri de ramificare – teuri, cruci
- fitinguri de modificare diametru - reducţii
- fitinguri pentru prelungire de conducte – mufe, niple
- fitinguri pentru închidere de conducte – dopuri, capace
- fitinguri pentru racordarea aparatelor – racorduri olandeze
Cot egal la 90° cu

filte interioare
Teu egal
Cot redus la 90° cu

filte interioare
Teu cu ramificaţia
redusă
Cot ega la 45° cu

filte interioare
Teu cu ramificaţia
mărită
Cot egal la 90° cu
filet interior şi filet
exterior
Teu cu trecerea şi
Cot redus la 90 cu ramificaţia redusă
exterior
Cot egal la 45 cu Teu cu trecerea

filet interior şi filet redusă
exterior

Teu cu trecerea mărită Teu cu braţ curb şi

şi ramificaţia redusă trecerea redusă
Cruce egală Teu cu braţ curb cu

ramificaţia şi
trecerea redusă
Cruce redusă
Teu cu două braţe

curbe
Curbă scurtă la 90 cu

filete interioare
Teu cu două braţe

curbe, redus
Curbă scurtă la 90 cu
exterior
Curbă la 90 cu
Teu cu un braţ curb filete interioare
Curbă la 45 cu
filete interioare
Teu cu un braţ curb şi
ramificaţia redusă

12
Curbă la 90 cu filet Mufă egală cu filet

interior şi filet interior şi filet exterior
exterior
Curbă la 45 cu filet

interior şi filet
exterior
Mufă redusă cu filet
interior şi filet exterior
Curbă la 90 cu filete

exterioare
Mufă egală
Reducţie
Mufă egală cu filet
stânga - dreapta
Niplu egal
Niplu cu filet
Mufă redusă stânga - dreapta
Niplu redus

Racord olandez drept

cu etanşare plană cu
Piuliţă pentru
filete interioare
racorduri olandeze

cu etanşare plană cu
exterior
Contrapiuliţă

cu etanşare conică cu
filete interioare
Capac

cu etanşare conică cu
exterior
Dop fără guler
Dop cu guler
Dop cu lăcaş pătrat

14
Racord olandez cu
cot, cu etanşare plană
şi filete interioare Cot cu ieşire laterală
Racord olandez cu Teu cu ieşire laterală

cot, cu etanşare plană,
cu filet interior şi
exterior
Curbă de
Racord olandez cu ocolire
cot, cu etanşare
conică şi filete
interioare
Racord olandez cu
cot, cu etanşare
conică, cu filet interior
şi exterior
Notarea fitingurilor: se consideră fitingul cu cel mai mare diametru jos şi se citesc
diametrele în sens invers acelor de ceasornic.
Exemple:
20 20
25
25 25 25
32 32 32
Cot redus 32 –25 mm Teu redus 32 – 25 – 20 mm Cruce redusă 32 – 25 – 20- 25 mm

2.1.4. Determinarea lungimii de prelucrare
M
b l a
În figură se observă că lungimea ţevii l este mai mică decât distanţa M dintre axele
fitingurilor. Acest lucru se datorează faptului că ţeava nu se înşurubează până în axa
fitingurilor.
Pentru a determina lungimea ţevii se poate proceda în două variante.
a. Măsurare directă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 20 1 2 3 4 5 6 7

16
Se aşează pe bancul de lucru cele două fitinguri la distanţa corespunzătoare M şi

apoi se măsoară lungimea ţevii l.

b. Calculul lungimii ţevilor
M
zt l zc
Dacă se cunosc distanţele zc şi zt lungimea ţevii se poate determina prin calcul

după relaţia:
l = M – z t - zc
Tabel cu caracteristicile coturilor la 90 cu filete interioare
z
z
Diametrul nominal Dn ( mm ) 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
Filet ( in ) 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 2 1/2 3 4
a ( mm ) 21 25 28 33 38 45 50 58 59 78 96
Cota de montare z ( mm ) 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60
Masa netă ( kg / buc ) 0,056 0,067 0,095 0,150 0,223 0,349 0,455 0,718 1,105 1,575 2,584

18
Dimensiunile caracteristice ale fitingurilor uzuale
Cot la 90 cu filete interioare

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
l 21 25 28 33 38 45 50 58 69 78 96
z 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60
Cot la 90 cu filet exterior şi filet interior

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
l 21 25 28 33 38 45 50 58 69 78 96
h 28 32 37 43 52 60 65 74 88 98 118
z 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60
Teu egal
Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
l 21 25 28 33 38 45 50 58 69 78 96
z 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60
Niplu dreapta - dreapta

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80
h 36 38 44 47 53 57 59 68 75 83
S) 19 22 27 32 41 50 55 70 85 100
S-cheia fixă care se potriveşte pe hexagonul niplului

Mufă dreapta -dreapta

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
l 27 30 36 39 45 50 55 65 74 80 94
z 7 10 10 9 11 12 17 17 20 20 22
Mufă stânga -dreapta

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80
l 27 30 36 39 45 50 55 65 74 80
z 7 10 10 9 11 12 17 17 20 20
Reducţii
Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80
h b z
10 20 10
15 24 14 14
20 26 16 16 13 Forma I şi II
25 29 19 19 16 14
32 31 21 18 16 14
40 31 21 18 16 14 12
50 35 48 35 33 18 16 16
65 40 54 37 35 21 16
80 44 59 Forma III 42 40 40 20 17
100 51 69 45 42 21

20
Robinet de trecere cu ventil drept sau cu ventil înclinat

Diametrul 15 20 25 32 40 50 65 80
l 65 75 90 110 120 150 190 220
t 11 12 14 16 18 20 22 25
z 22 26 31 39 42 55 73 85
Robinet de trecere cu sertar

Diametrul 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
l 50 50 55 65 75 80 90 105 115 160
z 15 12 13 16 19 21 21 26 28 44
Robinet de trecere cu cep

Diametrul 15 20 25 32 40 50
l 65 75 90 105 120 140
z 20 23 28 34 41 46
Racord olandez drept cu filet interior şi filet exterior, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50
l1 21 23 25 28 31 33 36 42
h 32 33 39 42 47 55 57 62
z1 11 13 12 13 14 14 17 18

b ) grosimea garniturii b = 2mm

Racord olandez drept cu filete interioare, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50
l1 21 23 25 28 31 33 36 42
l2 19 20 21 22 25 30 32 34
l3 42 45 48 52 58 65 70 78
z1 11 13 12 13 14 14 17 18
z2 9 10 8 7 8 11 13 10
z3 22 25 22 22 24 27 32 30
b ) grosimea garniturii b= 2mm
Racord olandez cu cot cu filet exterior şi filet interior, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50
l1 21 25 28 33 38 45 50 58
h 61 65 76 82 94 107 115 128
z1 11 15 15 18 21 26 31 34
Racord olandez cu cot cu filete interioare, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50
l1 21 25 28 33 38 45 50 58
l2 48 52 58 62 72 82 90 100
z1 11 15 15 18 21 26 31 34
z2 38 42 45 47 55 63 71 76
Curbă de ocolire
Diametrul F 10 15 20 25
R 10 15 20 25
l 38 45 55 69
z 28 32 40 52

22
Exemple de determinare a lungimii ţevilor, folosind metoda de calcul
1.
DN = 20mm DN
M = 950 mm
l = M – z c - zc
zC = 18 mm (din tabel)
l = 950 mm – 18 mm – 18 mm
l = 914 mm M
Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 713 736 759 782 805 828 851 874 897 920 943 966
DN mm 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 8
2.
DN = __________________mm
M 1 = __________________ DN M2
M 1 = __________________
M 1 = __________________mm
M 2 = __________________mm
l 2 = __________________ M1
l 2 = __________________
l 2 = __________________mm
Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M2 mm 635 654 673 692 711 730 749 768 787 806 825 844
DN mm 100 80 65 50 40 32 25 20 15 10 8 100

3.
DN
DN = _____________________mm
M = ______________________mm
M
l = ______________________
l = ______________________
l = ______________________mm
Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 429 446 463 480 497 514 531 548 565 582 599 616
DN mm 8 10 15 20 25 32 40 50 40 32 25 20
4.
DN = ______________________mm
DN
M = ______________________________
M = ______________________________
M = __________________________mm M
Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
DN mm 80 65 50 40 32 25 20 15 10 8 10 15

24
5.
DN = _______________________mm
M1 = _______________________mm
l1 = _______________________ DN
l1 = ___________________________
l1 = __________________mm M1 M2
M2 = _______________________mm
l2 = _________________________
l2 = ____________________________
l2 = _______________________mm
Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1 mm 534 547 560 573 586 599 612 625 638 651 664 677
M2 mm 418 429 440 451 462 473 484 495 506 517 528 539
DN mm 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 80
6.
DN = ______________________mm
l1 DN
l = ________________________mm
M = _______________________mm
M
l1 = ____________________________
l1= ____________________________________________________
l1 = _________________________ mm
Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1 mm 702 729 756 783 810 837 864 891 918 945 972 999
l mm 406 429 452 475 498 521 544 567 590 613 636 659
DN mm 10 15 20 25 32 40 32 25 20 15 10 8

7.
DN = __________mm
DN
M = ___________mm
l = ________________________
M
l = ________________________
l = _____________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 374 403 432 461 490 519 548 577 606 635 664 693
Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 80
mm
8.
DN1= ____________mm
DN1
DN2= ____________mm DN2
M = _____________mm
l = ____________________________________ M
l = ____________________________________
l = ____________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 418 449 480 511 542 573 604 635 666 697 728 759
DN1 mm 10 15 15 20 20 20 25 25 25 25 32 32
DN2 mm 8 8 10 8 10 15 8 10 15 20 10 15

26
9.
DN1= ___________________mm DN1
DN2= ___________________mm DN2
M = _______________________________
M = _______________________________ M
M = _________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
DN1 mm 10 15 15 20 20 20 25 25 25 25 32 32
DN2 mm 8 8 10 8 10 15 8 10 15 20 10 15
10.
DN = ______________mm
DN
M1= _______________mm
M2= _______________mm
M1 M2
l1 = ___________________________________
l1 = ___________________________________
l1 = _____________________mm
l2 = ___________________________________
l2 = ___________________________________
l2 = ____________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1  mm  475 512 549 586 623 660 697 734 771 808 845 882
M2  mm  310 349 388 427 466 505 544 583 622 661 700 739
DN  mm  15 20 25 32 40 50 65 80 15 20 25 32

11.
DN = ________________mm
DN
l = ______________________________
l = ______________________________
M
l = _________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 475 512 549 586 623 660 697 734 771 808 845 882
DN mm 15 20 25 32 40 50 65 80 15 20 25 32
12.
DN1= ______________mm DN1
DN2= ______________mm DN2
M1= _______________mm
M2= _______________mm M1 M2
l1 = ___________________________
l1 = ________________________________________________
l1 = __________________mm
l2 = ___________________________
l2 = _________________________________________________
l2 = __________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1 mm 540 587 634 681 728 775 822 869 916 963 1010 1057
M2 mm 499 542 585 628 671 714 757 800 843 886 929 972
DN1 mm 15 20 20 25 25 25 32 32 32 32 40 40
DN2 mm 10 10 15 10 15 20 10 15 20 25 10 15

28
13.
DN = ___________________mm DN
M = ____________________mm
l = __________________________________
M
l = __________________________________
l = _____________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 411 462 513 564 615 666 717 768 819 870 921 972
DN mm 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 80 65
14.
DN1 = _______________mm DN1 DN2
DN2 = _______________mm
M1 = ________________mm
M1 M2
M2 = ________________mm
l1 = ____________________________
l1 = ________________________________
l1 = _________________mm
l2 = _________________________________
l2 = _________________ ________________
l2 = _________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1 mm 517 562 607 652 697 742 787 832 877 922 967 1012
M2 mm 503 542 581 620 659 698 737 776 815 854 893 932
DN1 mm 15 15 20 20 20 25 25 32 32 40 40 50
DN2 mm 8 10 8 10 15 15 20 20 25 25 32 40

15.
DN1=._______________mm
DN1 DN2
DN2= _______________mm
M = _________________mm, M
l = __________________________________
l = _________________________________
l = ____________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 603 632 661 690 719 748 777 806 835 864 893 922
DN1 mm 20 25 25 32 32 40 40 50 50 65 65 80
DN2 mm 15 15 20 20 25 25 32 32 40 40 50 50
16.
DN= ______________mm
DN
M1 = ______________mm
M2 = ______________mm
M1 M2
l1 = ____________________________
l1 = ____________________________
l1 = _____________mm
l2 = ____________________________
l2 = ___________________________ l2 = ______________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1 mm 543 566 589 612 635 658 681 704 727 750 773 796
M2 mm 447 474 501 528 555 582 609 636 663 690 717 744
DN mm 8 10 15 20 25 8 10 15 20 25 20 15

30
17.
DN1= _______________mm
DN1 DN2
DN2= _______________mm
M = ________________mm
l = ____________________________
M
l = ____________________________
l = ________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 631 662 693 724 755 786 817 848 879 910 941 972
DN1 mm 20 25 25 32 32 32 40 40 40 40 50 50
DN2 mm 15 15 20 15 20 25 15 20 25 32 25 32
18.
DN= _______________mm
M1 = _______________mm DN
M2 = _______________mm
l1 = _____________________________ M1 M2
l1 = _____________________________
l1 = ________________mm
l2 = _____________________________
l2 = _____________________________ l2 = ______________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1 mm 519 538 557 576 595 614 633 652 671 690 709 728
M2 mm 477 500 523 546 569 592 615 638 661 684 707 730
DN mm 8 10 15 20 25 32 40 50 15 20 25 32

19.
DN1 DN2
DN1= ____________mm DN2= _____________mm M = _____________mm
l = ____________________________________________________________
l = ____________________________________________________________
l = ___________________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M mm 787 806 825 844 863 882 901 920 939 958 977 996
DN1 mm 20 25 25 32 32 40 40 50 50 65 65 80
DN2 mm 15 15 20 20 25 25 32 32 40 40 50 50
20.
DN1 _______, DN2 _______ DN1

DN2
M1 = __________________________
M1 = __________________________
M2
M1 = ______________mm M1
M2 = ______________mm
l2 = _________________________________
l2 = _________________________________ l2 = _____________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M2  mm  417 446 475 504 533 562 591 620 649 678 707 736
DN1  mm 10 15 15 20 20 25 25 32 32 40 40 50
DN2  mm 8 8 10 10 15 15 20 20 25 25 32 32

32
21.
DN1= ____________mm
DN1
DN2
DN2= ____________mm
M1 = __________________________
M2
M1 = __________________________ M1
M1 = ____________mm
M2 = ____________mm
l2 = ___________________________
l2 = ___________________________________ l2 = ______________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M2 mm 417 446 475 504 533 562 591 620 649 678 707 736
DN1 mm 65 50 50 50 40 40 40 40 40 32 32 32
DN2 mm 50 40 32 25 32 25 20 15 10 25 20 15
22.
DN= _____________mm
DN R
M1 = _____________mm
M2 = _____________mm
l1 = _______________________________ M1 M2
l1 = _______________________________
l1 = _______________mm
l2 = ________________________________
l2 = ________________________________ l2 = ____________mm
Bancul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
M1  mm  519 538 557 576 595 614 633 652 671 690 709 728
M2  mm  477 500 523 546 569 592 615 638 661 684 707 730
DN  mm  10 15 20 25 20 15 10 15 20 25 20 15

2.1.5. Organizarea locului de muncă
Principii care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă
a.- Respectarea Normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă specifice

lucrărilor de prelucrare a ţevilor din oţel
Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să corespundă

modului şi condiţiilor de execuţie ale lucrării respective.
Sculele trebuie să fie fixate de mânere, iar suprafeţele lor active să fie netede şi fără
aşchii.
Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
Muncitorii trebuie sa fie atenţi să nu le cadă obiectele şi sculele.
Înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb trebuie controlată starea tuturor sculelor,
a utilajelor, a maşinilor electrice.
Muncitorii vor purta ochelari de protecţie atunci când execută lucrări care pot periclita
ochii (dăltuiri, străpungeri, etc.) sau operaţii de prelucrare prin aşchiere (debitarea
ţevilor).
În cazul operaţilor tehnolgice ce presupun folosirea unei flăcări deschise (lipre, sudură,
etc) se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendilor.
b. Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de prelucrare:
- Salopeta – halat;
- Mănuşi de protecţie;
- Încălţaminte cu talpă din piele;
- Ochelari de protecţie;
- Cască de protecţie;
- Mască contra prafului;
- Centură de sigurantă;
- Salopete speciale pentru timp friguros;
- Caciulă pentru timp friguros;
- Manuşi de protecţie pentru timp friguros;

34
c.- Indicatoare de avertizare
d.- Principiile organizării ergonomice a locului de muncă
Ergonomia – adaptarea muncii la om şi a omului la meseria sa
Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoaşterea următoarelor aspecte

a.- Consumul de energie în organismul uman şi sursele care-l provoacă
b.- Organizarea ergonomică a locului de muncă, conceperea sculelor, aparatelor,
utilajelor
c.- Factorii de ambianţă
d.- Organizarea timpului liber pentru necesităţi fireşti
Nu există în societate o pierdere care să egaleze pe cea care se datorează mişcărilor

inutile, prost dirijate, ineficiente.
Studiul mişcărilor şi al gesturilor în care acestea sunt incluse creează elemente
favorabile pentru creşterea capacităţii productive a muncitorilor.
Principalele direcţii şi preocupări specifice ale ergonomiei în organizarea activităţii sunt:

a. Omul – consumul energetic în activitatea productivă executată
- Capacitatea de muncă
- Oboseala
- Economia de mişcări

Reguli de bază pentru economisirea mişcărilor sunt :
- mişcările mâinilor şi ale braţelor să fie simetrice, simultane, continue

- mişcările să fie cât se poate de rare, scurte, uşoare
- succesiunea mişcărilor să fie logică
- uneltele şi materialele să fie depozitate permanent în aceiaşi poziţie
b.- Concepţia de organizare a locului de muncă
- zonele normale şi maxime de lucru ale omului pe locul de muncă
- dimensiunea locului de muncă
- economia de mişcări
- aprovizionarea locului de muncă
c.- Factorii de ambianţă. Mediul industrial şi influenţa sa asupra omului
- Fizic – microclimatul industrial
o Iluminatul şi cromatica – temperatură, umiditate, puritatea aerului, curenţi
de aer / influenţa cromaticii asupra productivităţii muncii
o Acustica – zgomot, vibraţii, - influenţa asupra productivităţii şi sănătăţii
- Social
o Activităţi în schimburi de lucru
o Relaţii interpersonale (între membrii grupului / grupurilor de angajaţi)
o Condiţii igienico-sanitare
o Protecţia contra incendiilor, ssm, mediu.
Organizarea locului de muncă

Locul de muncă – zona (spaţiul) aprovizionat cu tot ceea ce este necesar pentru
realizarea unei sarcini sau exercitarea unei funcţiuni de către un executant individual sau
un colectiv.
Organizarea raţională a locului de muncă este dată de unele elemente care determină
nivelul eficienţei activităţii locului de muncă.
Aceste elemente sunt :

- mijloacele de muncă : utilaje, SDV-uri,
- obiectele muncii : materiale, materii prime, semifabricate, etc.
- forţa de muncă : executanţii
Locul de muncă este organizat raţional atunci când se asigură executanţilor

condiţii pentru o productivitate ridicată cu consumuri de resurse reduse, fără
mişcări inutile, cu cheltuieli minime
Pentru organizarea corectă a muncii, construcţia se împarte în plan orizontal în sectoare

de lucru, iar în plan vertical în niveluri de lucru
Porţiune de construcţie în curs de execuţie, în cadrul căreia se execută în cursul unei

perioade de timp determinate, unul sau mai multe procese de muncă, se numeşte sector
de lucru.

36
În fiecare sector de lucru există mai multe fronturi de lucru

Frontul de lucru pentru procesul de producţie este spaţiul din cadrul şantierului pe care
sunt create condiţii constructive, tehnologice şi de securitate a muncii în vederea
realizării lui. Acesta reprezintă spaţiul pe care se desfăşoară sau se poate desfăşura
lucrările de realizare a procesului considerat.
Nivelul de lucru este o parte dintr-o construcţie măsurată în înălţime pe care un proces
se poate executa fără a fi necesară schimbarea condiţiilor de lucru.
Organizarea raţională a locurilor de muncă presupune desfăşurarea activităţilor în

zonele componente : zona de lucru, zona de depozitare a materialelor, şi zona de
circulaţie pentru aprovizionarea cu materiale.
Zona de lucru – în care muncitorii îşi desfăşoară activitatea productivă trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii :
- Să asigure câmp vizual suficient
- Să asigure libertate în mişcări
- Să ofere o poziţie comodă
- Să permită luarea tuturor măsurilor de protecţia muncii
Zona de depozitare – este rezervată depozitării materialelor, sculelor, aparatelor de

măsură şi control, şi trebuie să fie amplasată astfel încât să pună la dispoziţie
executanţilor cele necesare , cu depunerea unui efort minim, în deplină securitate
împotriva accidentelor de muncă, şi cu posibilitatea evitării de deplasări şi transporturi
inutile.
Zona de circulaţie – este rezervată aprovizionării locului de muncă şi trebuie să se afle

la marginea zonei de depozitare, opusă zonei de lucru, pentru a evita încrucişarea
fluxului de lucru cu cel de aprovizionare
Exemplu de organizare a locului de muncă – banc de lucru
Instrumente banc de lucru scule

de măsură
Menghină
Sertar cu
scule

2.1.6. Aprovizionarea cu materiale

a. Reprezentare convenţională
255
DN15
245
235 260
b. Reprezentare în vedere
255
½”
245
235 260

38
Necesar de materiale pentru tronsonul de instalaţie executat din ţeavă zincată
1. Ţeavă zincată ½” 1255 mm

2. Mufă egală zincată ½” 2 buc.
3. Cot egal la 90 cu filete interioare zincat ½” 2 buc.
4. Teu egal zincat ½” 1 buc.
Necesar de scule
1. Metru
2. Creion
3. Ferăstrău pentru metale
4. Menghină de ţeavă
5. Debavurator
6. Clupă ½”
7. Cleşti de ţeavă
8. Perie de sârmă
Consumabile
1. Ulei pentru filetare

2. Cânepă
3. Pastă de etanşare

2.1.7. Scule şi dispozitive necesare petru operaţiile de prelucrare şi îmbinare
Măsurare şi trasare
Metru din segmente Ruletă Ruletă
Riglă gradată
Ac de trasat
Debitare şi debavurare
Ferăstrău pentru metale Polizor unghiular
Ferăstrău staţionar
pentru metal
Tăietor cu rolă
Debavurator

40
Îndoire
Dispozitiv hidraulic de îndoiere

Dispozitiv manual de îndoiere
Filetare
Filieră Clupă cu bacuri reglabile Clupă cu bacuri fixe
Înşurubare
Cheie reglabilă
Cheie fixă
Cleşti de ţeavă

2.1.8. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice
Semne convenţionale pentru fitinguri şi armături
Nr. Semn
Denumirea fitingului Simbol
crt. convenţional
Cot la 90 cu filete interioare A1
1
2 Cot la 90 cu filet interior şi filet exterior A4
Teu B1
3
4 Niplu N8
5 Mufă M2
6 Reducţie N4
7 Robinet de trecere cu ventil
8 Robinet de trecere cu sertar
9 Robinet de trecere cu cep
Racord olandez drept cu filet interior şi filet

10 U2
exterior, etanşare plană
Racord olandez drept cu filete interioare,

11 U1
etanşare plană
Racord olandez cu cot cu filet interior şi filet

12 UA2
exterior, etanşare plană
Racord olandez cu cot cu filete interioare,

13 UA1
etanşare plană
14 Curbă de ocolire cu filete interioare

42
Nr. Semn
Denumirea fitingului Simbol
crt. convenţional
15 Cot la 45 cu filete interioare A1/45
16 Cot la 45 cu filet interior şi filet exterior A4/45
17 Cruce C1
18 Curbă scurtă la 90 cu filete interioare D1
Curbă scurtă la 90 cu filet interior şi filet

19 D4
exterior
20 Teu cu un braţ curb E1
21 Teu cu două braţe curbe E2
22 Curbă la 45 cu filete interioare G1/45
23 Curbă la 45 cu filet interior şi filet exterior G4/45
24 Curbă cu filete exterioare G8
Racord olandez drept cu filet interior şi filet

25 U12
exterior, etanşare conică
Racord olandez drept cu filete interioare,

26 U11
etanşare conică
Racord olandez cu cot cu filet interior şi filet

27 UA12
exterior, etanşare conică
Racord olandez cu cot cu filete interioare,

28 UA11
etanşare conică
29 Mufă cu filet exterior M4

Reprezentarea convenţională a instalaţiei
4205
3125
305 1280
80
17
21
9
13
80
DN20 DN32 DN25 DN15
850
12 16 20 8
170
11 15 19 7
170
14 18 6
10
3 4 5
1 2
210
160 160 160

DN40
625
Denumirea instalaţiei
________________________________________________________
Ţeavă de oţel
Neagră Zincată
Fitinguri
Negre Zincate

44
Calculul lungimii ţevilor
M1 = ________________
L1 = M1 – zro –zc  L1 = _________________________  L1 =
M2 = ________________
L2 = M2 – zc –zt  L2 = _________________________  L2 =
M3 = ________________
L3 = M3 – zt –zt  L3 = _________________________  L3 =
M4 = ________________
L4 = M4 – zt –zt  L4 = _________________________  L4 =
M5 = ________________
L5 = M5 – zt –zc  L5 = _________________________  L5 =
M6 = ________________
L6 = M6 – zc –zr -zro  L6 = _________________________  L6 =
M7 = ________________
L7 = M7 – zro –zt  L7 = _________________________  L7 =
M8 = ________________
L8 = M8 – zt –zc  L8 = _________________________  L8 =
M9 = ________________
L9 = M9 – zc –zc  L9 = _________________________  L9 =
M10 = ________________
L10 = M10 – zt –zr -zro  L10 = _________________________  L10 =
M11 = ________________
L11 = M11 – zro –zt  L11 = _________________________  L11 =
M12 = ________________
L12 = M12 –zt –zc  L12 = _________________________  L12 =
M13 = ________________
L13 = M13 – zc –zc  L13 = _________________________  L13 =

M14 = ________________
L14 = M14 – zt –zr -zro  L14 = _________________________  L14 =
M15 = ________________
L15 = M15 – zro –zt  L15 = _________________________  L15 =
M16 = ________________
L16 = M16 – zt –zc  L16 = _________________________  L16 =
M17 = ________________
L17 = M17 – zc –zc  L17 = _________________________  L17 =
M18 = ________________
L18 = M18 – zt –zr -zro  L18 = _________________________  L18 =
M19 = ________________
L19 = M19 – zro –zt  L19 = _________________________  L19 =
M20 = ________________
L20 = M20 – zt –zc  L20 = _________________________  L20 =
M21 = ________________
L21 = M21 – zc –zc  L21 = _________________________  L21 =

46
Necesar de materiale
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

2.1.9. Măsuri specifice de securitate a muncii
1. Ţevile din oţel trebuie depozitate astfel încât să fie uşor de manevrat, să nu
încurce procesele de lucru sau căile de circulaţie.
2. Ţevile din oţel vor fi stivuite astfel încât să nu existe pericolul rostogolirii lor.
3. Ţevile vor fi transportate de cel puţin două persoane datorită lungimii mari a
acestora.
4. Pentru ţevile cu diametre mari se va ţine seama de greutatea specifică

mare a acestora şi de masa maximă admisă pentru transportul manual.
5. În cazul transportului pe cărucioare, role ţevile trebuie fixate astfel încât să

nu poată să cadă, să se rostogolească.
6. În cadrul operaţilor de prelucrare a ţevilor din oţel (debitare, debavurare,

filetare, înşurubare) acestea trebuie să fie bine fixate în dispozitive
corespunzătoare.
7. Maşinile şi dispozitivele electrice folosite în cadrul lucrărilor de prelucrare

vor fi verificate înainte de începerea lucrului din punct de vedere a izolaţilor
electrice şi din punct de vedere funcţional.
8. La folosirea maşinilor şi dispozitivelor de prelucrare ale ţevilor se vor

respecta instrucţiunile de folosire ale acestora precum şi specificaţiile
referitoare la siguranţa muncii şi protecţie la incendiu (din cărţile tehnice ale
maşinilor respective).
9. La operaţiile de prelucrare prin aşchiere (debitare, debavurare, filetare)

unde există riscul să sară aşchii se va purta echipament de protecţie
corespunzător (mănuşi de protecţie, ochelari de protecţie).
10. La îndoirea ţevilor din oţel acestea trebuie să fie aşezate corect în bacurile
dispozitivelor iar la ţevile lungi se va ţine seama de spaţiul necesar pentru
deplasarea ţevii în procesul de îndoire.
11. Maşinile de îndoire nu vor fi acţionate doar după ce operatorul care a

sprijinit şi fixat ţeava s-a îndepărtat de maşină.
12. La operaţiile de îmbinare prin presare se va acorda atenţie posibilităţii de

închidere libere a bacurilor de presare, fără a pune în pericol operatorul.
13. În cadrul tuturor lucrărilor de prelucrare se vor proteja corespunzător şi

împrejurimile zonei de lucru.

48
2.1.10. Măsurarea, trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din oţel
Măsurarea, verificarea diametrului
Măsurarea diametrului exterior Măsurarea diametrului interior
Măsurarea lungimilor
Măsurarea
Măsurarealungimilor
lungimilormedii
mici
Măsurarea lungimilor mari Măsurarea lungimilor curbe

Debitarea ţevilor
Tăierea materialelor diferite

Tăierea cu ferăstrăul
Ferăstrău mecanic
Tăierea cu ferăstrău electric Ferăstrău cu disc
Ferăstrău electric de mâna Tăierea cu flexul la poziţie

50
Tăierea cu rolă manual Tăierea cu rolă electric
Îndoirea ţevilor din oţel
În procesul de îndoire la rece a ţevilor din oţel secţiunea acestora se poate deforma.
Pentru a evita acest lucru îndoirea ţevii se face după o rolă de îndoire de anumit
diametru sau în bacuri ale maşinii de îndoit.

Îndoirea ţevilor de diametru mic cu dispozitiv manual
Trasarea ţevilor
Se dă: 1200 mm
28 mm
Se cere realizarea unei curbe la 800 mm de la capăt după o rolă cu raza de 84 mm.
800 mm
R=3xD
Trasarea şi aşezarea dispozitivului de îndoire

800 mm – 84 mm = 716 mm
28 mm

52
Îndoirea ţevilor de diametru mare
Maşină hidraulică pentru îndoit Maşină electro - hidraulică pentru îndoit

ţevi din oţel ţevi din oţel
Îndoirea la cald a ţevilor din oţel
Încălzirea se realizează cu flacără oxiacetilenică. Lungimea de încălzire l depinde de

diametrul ţevi şi se poate determina prin calcul.
Lungimea de încălzire este:
l = 1,5 x d
Pentru o rază de curbură R = 3d rezultă:
l = 4,5 x d
Pentru ca secţiunea circulară a ţevii

să nu se modifice aceasta se prinde
într-o menghină în timpul îndoirii.

2.1.11. Filetare, etanşare, înşurubare
Filetarea cu filiera
Filetarea cu clupa manuală
Clupă cu bacuri reglabile Clupă cu bacuri fixe

Cuţitele tăietoare se pot apropia sau Cuţitele tăietoare sunt fixate rigid pentru
îndepărta. un anumit diametru.
Pentru a face filete la diametre diferite Pentru a face filete la diametre diferite
cuţitele tăietoare trebuie reglate se schimbă capul de tăiere pentru
corespunzător. diametrul corespunzător.
Filetarea cu scule electrice
Clupă electrică Maşină de filetat

54
Caracteristicile filetului pentru ţevi
Filet interior cilindric

Filet exterior conic
Diametrul filetului în planul

de măsurare Numărul
Diametru Pasul Lungimea utila
de paşi pe
l filetului a filetului
Exterior Mediu Interior ţol
d=D d2 = D2 d1 = D1
8 13,157 12,301 11,445 1,337 19 9,7

10 16,662 15,806 14,950 1,337 19 10,1
15 20,955 19,793 18,631 1,814 14 13,2
20 26,441 25,279 24,117 1,814 14 14,5
25 33,249 31,770 30,291 2,309 11 16,8
32 41,910 40,431 38,952 2,309 11 19,1
40 47,803 46,324 44,845 2,309 11 19,1
50 59,614 58,135 56,656 2,309 11 23,4
65 75,184 73,705 72,226 2,309 11 26,7
80 87,884 86,405 84,926 2,309 11 29,8
100 113,030 111,551 110,072 2,309 11 35,8

Înşurubare cu mâna
Etanşare metal pe metal

Înşurubare cu cleştele
Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100
Lungimea filetului ţevii 12 12 15 17 19 21 21 26 29 32 38
Lungimea filetului mufei 10 10 13 15 17 19 19 24 27 30 36
Înşurubarea cu mana 8 8 10 12 12 14 14 18 20 21 26
Etanşarea Etanşare corectă

Cânepă ieşită
Porţiuni neetanşate

56
Îmbinarea prin racorduri cu strângere mecanică
Racord cu strângere mecanică
Îmbinarea prin canelare
Canelarea ţevii

2.1.12. Îmbinarea prin presare a ţevilor din oţel
La îmbinarea prin presare se folosesc fitinguri speciale care sunt presate peste ţeavă cu
un dispozitiv de presare.
Etanşarea îmbinării este realizată prin presarea garniturii din cauciuc sintetic între fiting şi
ţeavă. Fixarea îmbinării se realizează prin deformarea plastică a fitingului şi a ţevii.
Îmbinarea nu este demontabilă.
Îmbinare presată
Fitinguri pentru presare Realizarea unei îmbinări

58
2.1.13. Îmbinarea prin sudare. Procedee de sudare. Măsuri specifice de protecţia

muncii
Sudarea
este o operaţie de îmbinare nedemontabilă a piselor metalice, prin
utilizarea unei încălziri locale sau a presiunii, sau a ambelor, cu sau
fără folosirea unui metal de adaos similar cu metalul pieselor de
îmbinat.
Două piese metalice aduse şi menţinute

în contact, în mod normal (la
temperatura mediului ambiant şi
presiunea atmosferică) nu se vor suda
între ele.
Dacă la locul de contact se introduce o

anumită cantitate de energie, de
exemplu sub formă de căldură şi
presiune, se relizează îmbinarea prin
sudare.
Două piese din oţel încălzite la circa
1100ºC şi presate prin batere cu ciocanul
(forjare) se vor suda.
Dacă la locul de contact a două pise

metalice se introduce suficientă căldură,
până la topirea suprafeţelor în contact
ale marginilor, ele se vor suda şi fară
forjare sau presare.

Procedee de sudură
a. Sudură cu flacără de gaz -G
1. butelie de oxigen cu reductor
2. butelie de acetilenă cu reductor A. sudură spre stânga, pentru g 3mm

3. supapă de întoarcere a flăcări
4. furtun de oxigen
5. furtun de acetilenă
6. arzător de sudură
7. sârmă de sudură
8. diuză de sudură B. sudură spre dreapta, pentru g 3mm

9. piese de sudat
10. flacăra de sudură
Folosire: - sudură în orice poziţie de regulă pentru instalaţii şi conducte;

- oţeluri nealiate şi slab aliate, metale neferoase, fonte;
- materiale cu grosimi pană la 6mm;

60
b. Sudură electrică -E
1. racord la reţeaua electrică

2. transformator sudură
3. cablu sudură - cleşte
4. cablu sudură - masă
5. cleşte port electrod
6. electrod sudură
7. clemă pentru masă
8. piesă de sudat
9. arc electric
10. sârmă electrod
11. învelişul electrodului
12. punctul de topire
13. gaz protector din înveliş
14. zgură lichidă
15. zgură solidificată
16. baie de metal topit
17.cordon de sudură întărit
Folosire: - sudură în orice poziţie;

- oţeluri nealiate, slab aliate şi aliate;
- materiale cu grosimi peste 3mm;

A. _______________________________
B.
c. Sudură în puncte - RP
1. racord reţea electrică 4. electrozi din cupru
2. trannsformator sudură 5. piese de sudat
3. forţă de apasare 6. punct de sudură
Folosire: - sudură de îmbinare la produse de serie;

- oţeluri nealiate, slab aliate şi aliate;
- grosimi între 0,5 şi 3mm pe tablă;

62
A. _______________________________
B.
Măsuri specifice de protecţia muncii
Prevenirea exploziilor şi a incendiilor

Exploziile, care uneori sunt însoţite şi de incendii, la sudarea cu gaz pot fi
prevenite, dacă se iau măsuri de evitare, în special înainte de punerea în funcţiune a
instalaţiilor şi înaintea începerii operaţiei de sudare.
Generatoarele de acetilenă trebuie amplasate în încăperi separate de cele în
care se sudează, la distanţe de cel puţin 10 m de orice sursă de foc, iar manipularea
lor să fie făcută în conformitate cu prescripţiile producătorilor. Deoarece umiditatea din
aer în contact cu carbidul degajă acetilenă, care este explozivă, butoaiele de carbid se
vor păstra închise etanş în încăperi uscate, separate de alte materiale. Ţinând seama
că oxigenul în contact chiar şi cu urme de grăsime provoacă explozii, buteliile,
reductoarele şi tuburile de oxigen se vor păstra absolut curate, complet lipsite de
grăsimi.
La sudarea cu arc electric, periodic, se vor efectua verificări ale izolaţiei
conductoarelor, ale contactelor şi ale legăturilor electrice.
Atât la sudarea cu flacără de gaze, cât şi la sudarea electrică, se vor înlătura
materialele inflamabile din apropierea locurilor de muncă, deoarece pot provoca
incendii urmate chiar de explozii, datorită scânteilor şi picăturilor de metal sau de
zgură împrăştiată în timpul lucrului.
Nu se vor efectua lucrări la recipiente aflate sub presiune.
La intrarea în atelierele de sudare se va afişa vizibil: „Fumatul interzis”,
„Nu priviţi flacăra”, „Nu priviţi arcul electric”, „Pericol de orbire”, „Atenţie, se sudează”,
etc.
Incendiile pot fi provocate de scântei, picături de metal topit, zguri topite, capete
de electrozi aruncate, etc., dacă se lucrează în apropierea materialelor inflamabile.
Înainte de sudare, locurile de muncă se vor curăţii atent de orice materiale
inflamabile sau, în cazuri deosebite, acestea se vor acoperi cu materiale ignifuge. La
întreruperea lucrului, chiar pentru un timp foarte scurt, la sudarea cu gaz, arzătoarele vor
fi stinse, iar la sudarea electrică, se va opri aparatul. La izbucnirea incendiilor, se vor
folosi stingătoarele cu spumă, care sunt cele mai recomandabile, deoarece nu afectează
aparatura. Incendiile la sudarea cu gaz se pot stinge cu găleţi sau furtunuri de apă sau
cu nisip; recomandate sunt însă stingătoarele chimice sau cu bioxid de carbon.
În cazul izbucnirii unui incendiu la sudarea electrică, după ce au fost scoase din
priză toate aparatele, stingerea incendiilor se va face numai cu stingătoare cu spumă.
Prevenirea electrocutării şi a radiaţiilor arcului electric

Deoarece tensiunile peste 24V cu curenţi de 0,01A sunt periculoase
organismului omenesc, este necesar ca sudorii să nu vină în contact cu piese
neizolate ale circuitelor electrice. Toate legăturile electrice la instalaţiile pentru
sudarea cu arc electric se vor efectua numai de către electricieni.
Înainte de începerea lucrului, sudorul va examina cablurile de sudare (dacă nu
sunt deteriorate sau cu izolaţie defectă) şi legăturile (dacă sunt corecte);
conductoarele de curent trebuie verificate cel puţin o dată la trei zile. Deoarece
contactul direct cu prizele neizolate ale circuitelor electrice sunt foarte periculoase,
sudorul trebuie să poarte permanent mănuşi de piele. Toate aparatele, precum şi
masa de sudare, trebuie să fie legate la pământ; aceste legături se execută de către
electricieni.

La sudarea în interiorul recipientelor, se vor utiliza covoare izolante sau grătare

de lemn cu covoare ignifuge.
Contra radiaţiilor produse de către arcul electric se vor utiliza măşti de cap sau
ecrane de mână, prevăzute cu filtre din sticlă colorată.
Prevenirea rănirilor
Pentru prevenirea rănirii ochilor sudorii vor purta obligatoriu ochelari de

protecţie, iar pentru prevenirea rănirii mâinilor, mănuşi de piele. Nu este permis
sudorilor să efectueze pregătirea pieselor înainte de sudare sau curăţirea şi
îndreptarea acestora după sudare fără ochelari de protecţie şi mănuşi. La sudarea la
înălţimi şi în locuri periculoase, sudorii vor fi echipaţi cu centuri de siguranţă. Pentru
prevenirea rănirilor provocate de arsurilor picăturilor de metal sau de zgură topită,
sudorul va purta mănuşi de piele, iar în picioare jambiere. În timpul lucrului, sudorul va
purta haine din pânză de cort sau un şorţ de piele.
Prevenirea intoxicărilor
Deoarece în timpul sudării se degajă fum, vapori şi gaze toxice, amestecate cu

un praf foarte fin, este necesar ca la locurile de muncă în cabine să fie amenajate
aspiratoare fixe, prevăzute la mesele de sudare, iar pentru lucrul pe fluxul de fabricaţie
aspiratoare portative. În cazul gazelor foarte toxice, care se degajă la prelucrarea
plumbului sau a zincului, este necesar să fie folosite măşti de protecţie. La sudarea în
interiorul recipientelor se vor lua măsuri speciale de ventilare ale acestora.

64
2.2. Ţevi din cupru. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din cupru
2.2.1. Ţevi din cupru folosite în instalaţii. Clasificare. Notare
Proprietăţile şi utilizarea cuprului
CUPRUL- metal de culoare roşiatică, cu următoarele proprietăţi :

 densitate mare 8950 kg/ m 3
 maleabil
 conductivitate termică şi electrică mare
 rezistent la coroziune
 plastic
 rezistent la şoc
De ce cuprul pentru instalaţii ?

- locul patru în ceea ce priveşte rezistenţa la coroziune
- rezistent în timp, nu îmbătrâneşte
- efect distrugător asupra bacteriilor
- fiind un material natural , se poate refolosi în întregime , protejând mediul
înconjurător
- rezistenţe mecanice ridicate, ţevile au perete subţire, deci greutăţi reduse pe
metru liniar
- tehnica îmbinării ţevilor din cupru este simplă şi sigură, asamblarea acestora
necesitând investiţii minime
- ţevile din cupru se pot utiliza la toate lucrările de instalaţii din construcţii , iar
modernizarea instalaţiilor din clădirile vechi este uşor de realizat.
Domenii de utilizare:
Aparate şi instalaţii Electrotehnică

Cazane
industriale cabluri , conducte
Radiatoare Tablă Placare

Focuri de artificii
Cupru Catalizatori
Instrumente de Industria
precizie vopselelor
Ustensile de
laborator Industria sticlei
şi a ceramicii
Fungicide, Compuşi Coloranţi

insecticide

Ţevi din cupru
Diametrul Presiunea
Diametrul Conţinut de apă Masa liniară
interior maximă
mm l/m kg / m
mm bar
61 4 0,013 0,14 229

81 6 0,028 0,196 163
101 8 0,05 0,252 127
121 10 0,079 0,308 104
151 13 0,133 0,309 82
181 16 0,201 0,475 67
221 20 0,314 0,587 54
281,5 25 0,491 1,11 65
351,5 32 0,804 1,41 51
421,5 39 1,195 1,7 42
542 50 1,963 2,91 44
642 60 2,827 3,467 37
76,12 72,1 4,083 4,144 31
88,92 84,9 5,661 4,859 26
1082,5 103 8,332 7,374 27
1333 127 12,661 10,962 25
1593 153 18,376 13,156 22
2193 213 35,614 18,204 18
2673 261 53,475 22,258 16
Stare de livrare
Domeniul de Lungimi de
Forma de livrare Duritate
diametre livrare
Colac 61 până la 221 F 22 25 m sau 50 m
61 până la 542 F 37 5m
Bara 642 până la 1333 F 30 5m
1593 până la 2673 F 30 4 m sau 5 m

66
2.2.2. Clasificarea procedeelor de îmbinare
Lipire moale
Lipire
Lipire tare
Îmbinarea ţevilor
din cupru Sudură
Presare cu fitinguri
Îmbinarea prin lipire a ţevilor din cupru
Lipire tare :
- instalaţii de încălzire cu apă fierbinte
- instalaţii de combustibili lichizi sau gazoşi
- instalaţii de apă rece sau caldă
450°C
Lipire moale:
- instalaţii de alimentare cu apă rece
- instalaţii de alimentare cu apă caldă de consum
- instalaţii de încălzire cu apă caldă
Tipuri de fitinguri utilizate

la lipire :

2.2.3. Fitinguri pentru lipire

68

2.2.4. Lipirea moale a ţevilor din cupru
Temperatura de topire a metalelor şi a aliajelor
Material de lipit
Cositor (staniu ) (aliaj de lipit )
punct de Metalele pure au un punct de
material topire fix :
topire solid
staniu solid
inferior - cupru 1083 C
- plumb 327 C
domeniu - staniu 232 C
punct de de topire
topire Materialele de lipit sunt aliaje
din două sau mai multe
punct de
topire
metale şi au un domeniu de
superior temperatuă de topire.
staniu lichid
material lichid

70
Fitinguri capilare. Fenomenul de capilaritate
- în natură
- la lipire
Nivelul lichidului :
- în spaţiul capilar - într-un spaţiu prea mare
Spaţiul de lipire dintre ţeavă şi fiting este

foarte mic :
0,02 - 0,3 mm în funcţie de mărimea fitingului.

Decapantul
- Are rol de curăţire a

suprafeţei de lipit
- Se aplică doar pe capătul
ţevii
- Se evaporă la 200C, la
locul lipiturii se produce fum ,
prin aceasta controlându-se
temperatura de lucru
Dacă se aplică decapant în interiorul fitingului:
Se introduce ţeava în Decapantul este împins în Decapantul ajunge în

fiting spate interiorul fitingului
Se vor evita următoarele greşeli :
Greşeala Efecte:
- Încălzirea prea puternică Decapantul se arde, aliajul de lipit nu se

prelinge în spaţiul capilar
- Necalibrarea Prin introducerea forţată a fitingului, se distruge

spaţiul capilar şi nu se realizează pătrunderea
corectă a aliajului pe suprafaţa de lipit
- Nu se curăţă capătul de ţeavă Aliajul de lipit nu aderă

şi fitingul

72
Prin efectul de capilaritate aliajul de lipit, care s-a topit în contact cu

zona de îmbinare încălzită, este aspirat în spaţiul dintre ţeavă şi fiting.
Procesul de lipire
Surse de căldură
Aliaje de lipit şi decapanţi
Aliaje de lipit Domeniul de topire Domeniu de utilizare Fluxuri
Instalaţii de apă rece şi

L – SnAg5 221C - 240C F – SW 21
caldă
Instalaţii de încălzire cu F – SW 22
L – SnCu 3 230C - 250C
apă caldă ( 90/70C) F – SW 25
Decapantul - ajută la înlăturarea oxizilor de pe suprafeţele de lipit şi astfel, aliajul de lipit

acoperă suprafaţa, curge şi aderă pe suprafaţa de lipit.


74

Exemplu:
zT l zC
Lungimea ţevii se poate determina prin măsurare directă sau prin calcul după relaţia:
l = M – z T - zC
Dacă tronsonul de instalaţie este realizat din ţeavă de cupru de 18 x 1 mm, iar distanţa
M = 830 mm se obţine:
l = 830 mm –10 mm - 22 mm
l = 798 mm

76
4
Cu15
3
5
Cu18 2
½“
@
Tronson Lungime Diametru Observaţii
1 540 1/2” capăt ţeavă – centru robonet

2 330 Cu 18 centru robinet - centru teu
3 420 Cu 15 centru teu – centru cot
4 375 Cu 15 centru cot – capăt adaptor
5 375 Cu 15 centru teu – capăt adaptor
1. Ţeavă zincată ½” mm 540

2. Robinet de trecere cu ventil ½” buc. 1
3. Racord pentru cupru 18 mm int – ½” ext buc. 1
4. Ţeavă de cupru 18 mm mm 330
5. Reducţie cupru 18 mm ext – 15 mm int buc. 2
6. Ţeavă de cupru 15 mm mm 1170
7. Cot cu egal 15 mm int – int buc. 1
8. Racord pentru cupru 15 mm int – ½” int buc. 1
9. Racord pentru cupru 15 mm int – ½” ext buc. 1

2.2.7. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare
Debitare
Debavurare
Calibrare

78
Îndoire
Curăţire
Decapant şi aliaj de lipit

Lipire

4205
3125
305 1280
80
17
21
9
13
80
Cu22 Cu35 Cu28 Cu18

850
12 16 20 8
170
11 15 19 7
170
10 14 18 6
3 4 5
1 2
210
160 160 160

Cu42
625

80
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

14. Ţevile din cupru trebuie depozitate astfel încât să fie uşor de manevrat, să
nu încurce procesele de lucru sau căile de circulaţie.
15. Ţevile din cupru vor fi stivuite astfel încât să nu existe pericolul rostogolirii
lor.
16. Ţevile vor fi transportate de cel puţin două persoane datorită lungimii mari a
acestora.
17. Pentru ţevile cu diametre mari se va ţine seama de greutatea specifică

mare a acestora şi de masa maximă admisă pentru transportul manual.
18. În cazul transportului pe cărucioare, role ţevile trebuie fixate astfel încât să
nu poată să cadă, să se rostogolească.
19. În cadrul operaţilor de prelucrare a ţevilor din cupru (debitare, debavurare)

se vor manevra cu grijă, capetele fiind tăioase.
20. Maşinile şi dispozitivele electrice folosite în cadrul lucrărilor de prelucrare

vor fi verificate înainte de începerea lucrului din punct de vedere a izolaţilor
electrice şi din punct de vedere funcţional.
21. La folosirea maşinilor şi dispozitivelor de prelucrare ale ţevilor se vor

respecta instrucţiunile de folosire ale acestora precum şi specificaţiile
referitoare la siguranţa muncii şi protecţie la incendiu (din cărţile tehnice ale
maşinilor respective).
22. La operaţiile de prelucrare prin aşchiere (debitare, debavurare) unde există

riscul să sară aşchii se va purta echipament de protecţie corespunzător
(mănuşi de protecţie, ochelari de protecţie).
23. La îndoirea ţevilor din cupru acestea trebuie să fie aşezate corect în
bacurile dispozitivelor iar la ţevile lungi se va ţine seama de spaţiul necesar
pentru deplasarea ţevii în procesul de îndoire.
24. La operaţiile de îmbinare prin presare se va acorda atenţie posibilităţii de

închidere libere a bacurilor de presare, fără a pune în pericol operatorul.
25. În cadrul tuturor lucrărilor de prelucrare se vor proteja corespunzător şi

împrejurimile zonei de lucru.
26. Suprafeţele de lipire sunt fierbinţi şi rămân calde o perioadă destul de lungă
după lipire.
27. În cazul în care se lucrează cu flacără se vor înlătura materialele

inflamabile din zona de lucru, se vor lua măsuri de protejare a elementelor
de construcţii şi a finisajelor

82
2.2.10. Măsurarea trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din cupru
Măsurarea şi trasarea
Posibilităţi de tăiere
Tăietorul cu rolă

Tăierea ţevii
Debavurare exterioară
Debavurare interioară
Debavurare interioară

84
Îndoire
2.2.11. Calibrare, îmbinare prin lipire moale
Calibrare
Curăţirea exterioară a capătului

ţevii
Curăţirea interioară a fitingului

Se unge cu decapant
capătul ţevii
Se introduce ţeava în fiting
Se şterge surplusul de decapant cu o cârpă uscată
Se încălzeşte îmbinarea.
Se urmăreşte comportamentul
decapantului
Se îndepărtează flacăra şi se
realizează lipirea
După lipire îmbinarea se şterge cu o cârpă umedă pentru a îndepărta rămăşiţele de

decapant.

86
2.2.12. Lipirea tare a ţevilor din cupru
Lipirea tare se poate folosii ca procedeu de îmbinare la toate categoriile de instalaţii.

Fiind mai complicat de realizat ea se foloseşte în practică atunci când nu este admisă
lipirea moale.
Lipire tare :
instalaţii de încălzire cu apă fierbinte ( t  90 )
racordarea captatorilor solari
instalaţii de combustibili lichizi sau gazoşi
instalaţii frigorifice, etc.
450°C
La îmbinarea prin lipire tare a ţevilor din cupru se folosesc aceleaşi ţevi şi fitinguri.
Diferite sunt:
- aliajul de lipire;
- decapantul;
- sursa de căldură;
- tehnologia de lucru.
Aliaje de lipit şi decapanţi:
Aliaj de lipit Temperatura de Utilizare Decapant

lucru
L - CuP6 730 C Instalaţii pentru apă rece

________
L - Ag2P 710 C apă caldă şi încălzire
L - Ag34Sn 710 C Pentru toate tipurile de

F - SH1
L - Ag45Sn 670 C instalaţii interioare
Atenţie: Aliajele de lipit L- Ag2P şi L - CuP6:
 nu se folosesc pentru instalaţii de combustibili datorită fosforului din aliaj.

 pentru îmbinări Cu - Cu la instalaţii de alimentare cu apă , nu este necesară
utilizarea decapantului

2.2.14. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare
Surse de căldură : arzător oxiacetilenic

arzător oxipropan
Becul arzătorului se alege în funcţie de diametrul ţevii .
De exemplu :
diametrul 12x1 15x1 18x1 22x1 28x1,5 35x1,5 54x2 108x2,5 133x3
mărimea becului 1-2 1-2 2-4 4-6 4-6 6-9 6-9 6-9 6-9
Se recomandă încălzirea uniformă a locului de lipit şi se va evita supraîncălzirea

ţevii.

88
½”
6
¾”
Cu15
Contor apă rece 000

2
 m3
Nr. M DN buc. Observaţii

crt.
mm mm
1. 107 15x1 1 centru teu – centru cot
2. 200 15x1 1 centru cot – centru cot
6. 100 15x1 1 centru cot – centru teu

Pentru tronsoanele numerotate, executate din ţeavă de cupru îmbinată prin lipire tare, să
se stabilească necesarul de materiale.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

90
2.2.16. Măsuri specifice de securitate a munci
Pe parcursul operaţilor de îmbinare prin lipire tare se vor respecta normele specifice de
la sudura cu flacără de gaze şi lipirea moale a ţevilor din cupru.
2.2.17. Îmbinarea prin lipire tare cu fitinguri
După ce au fost executate

operaţiile pregătitoare se introduce
ţeava în fiting şi se încălzeşte
ansamblul
Dacă s-a ajuns la temperatura de

lipire se apropie aliajul de lipit şi se
realizează lipirea tare
La lipirea tare se lucrează cu aliajul de lipire în flacără pentru ca acesta să poată fi topit şi
să pătrundă în îmbinare.

2.2.18. Îmbinarea prin lipire tare fără fitinguri (prelungire)
1. Se decăleşte capătul ţevi
5. Se realizează lipirea tare
6. Iată rezultatul!
2. Se lărgeşte ţeava (se mufează)
3. Ţeavă mufată
Dispozitive de lărgire,
mufare
4. Se curăţă suprafeţele de lipire

92
2.2.19. Executarea ramificaţilor
Regulă : diametrul ţevii care se ramifică trebuie să fie mai mic decât al ţevii principale.
Etape de lucru :
1. Executarea unei găuri în ţeava

principală.
Diametrul găurii trebuie să fie cu
minim
2 x 3s mai mic decât diametrul ţevii
care se racordează.

2. Lărgirea ţevii principale cu cleştele.

. Realizarea marginii găurii prin
batere cu ciocanul şi dornul de borduit.
Marginea ridicată prin îndoire trebuie
să fie de trei ori mai înaltă decât
grosimea peretelui ţevii care se
ramifică.
3. Se calibrează marginea înălţată .
SAU
1. Se găureşte ţeava cu dispozitivul

reglabil

94
2. Se introduce dispozitivul de
rasfrângere în orificiu
3. Se fixează dispozitivul de
rasfrângere pe ţeava principală
4. Se realizează răsfrângerea

2.2.20. Îmbinarea prin presare (sertizare) a ţevilor din cupru
Sertizarea este un proces de presare la rece a fitingului pe ţeava sau invers, proces
ce asigura etanşeitatea şi fixarea îmbinări.
Presarea fitingului pe partea de

cupru asigură fixarea îmbinării iar
prin presarea garniturii este
asigurata etanşeitatea
Puncte de presare Porţiune de dirijare a ţevii
Reper
Fitinguri pentru sertizare

96
Tehnologia de îmbinare prin sertizare
1. Se debavurează capătul ţevii 4. Se fixează în dispozitivul de

sertizare bacurile de mărime
corespunzătoare
2. Se verifică poziţia garnituri de 5. Se fixează bacurile pe fiting şi

etanşare, nu se folosesc lubrefianţi se realizează sertizarea
3. Se introduce ţeava complet 6. Se verifică vizual îmbinarea

prin rotire uşoară


98
Racordarea din coloane folosind cruci
Racordarea corpurilor de încălzire
Element de montaj pentru baterii amestecătoare
Robinet de trecere cu ventil

2.2.22. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţile de prelucrare şi îmbinare
Alimentare de la reţea sau

dispozitiv cu acumulatori
Diametrul a b
nominal mm mm
15 20 30
18 25 35
22 25 35
28 30 35
35 35 45
42 45 60
54 50 65
Diametrul L a E
nominal mm mm mm
15 58 10 24
18 60 12 24
22 63 15 24
28 68 20 24
35 77 25 26
42 112 30 41
54 127 35 46
Se vor respecta măsurile specifice referitoare la prelucrarea şi îmbinarea ţevilor, îndoirea

ţevilor şi îmbinarea prin presare.

100
2.3. Prelucrarea şi îmbinarea tuburilor din fontă
2.3.1. Tuburi din fontă folosite în instalaţii. Clasificare
Tuburile din fontă ductilă se folosesc în instalaţii pentru realizarea conductelor exterioare
de alimentare cu apă şi a conductelor de canalizare interioară sau exterioară.
Sunt fabricate prin turnare în cochilii speciale răcite cu apă.
Protecţia tuburilor din fontă este realizată prin gudronare sau acoperire cu răşini sintetice
la interior şi exterior.
După execuţie se pot clasifica în (determină şi tehnologia de îmbinare) :

- tuburi din fontă cu mufă
- tuburi din fontă cu flanşe
- tuburi din fontă drepte
Pentru fiecare din categoriile de tuburi se livrează fitinguri, piese de legătură şi elemente
de îmbinare corespunzătoare.
2.3.2. Piese de legătură pentru tuburi din fontă
Tuburile şi piesele de legătură utilizate în mod curent în instalaţii interioare de canalizare

sunt:
- tuburi din fontă cu diametrele de 50,75,100, 125,150 şi 200mm prevăzute cu mufă
pentru ştemuire (a) sau pentru etanşare cu garnituri inelare (b) sau tuburi drepte
îmbinate cu coliere de strângere;
- mufe duble din fontă (c);
- coturi în diferite unghiuri (d);
- reducţii (e);
- curbe de etaj (f);
- ramificaţii (g);
- piese de curăţire (h).
Pentru reţele exterioare de canalizare se folosesc tuburi de fontă şi piese de legătură cu

mufă şi etanşare cu garnituri inelare.

Pentru reţele exterioare de alimentare cu apă sunt folosite tuburi şi piese de legătură din
fontă cu mufe şi etanşare cu garnituri inelare sau tuburi şi piese de legătură cu flanşe cu
diametre cuprinse între 80 – 1000mm.
Lungimea de prelucrare a tuburilor se poate deduce din documentaţile furnizate de

producătorii sistemului de conducte şi piese de legătură.

102
DN dn LU lu z
80 80 270 200 200
80 300 250 250
100
100 300 250 250
100 350 250 250
125
125 350 250 250
80 380 300 330
150 100 380 300 300
150 380 360 300
100 500 380 360
200 150 500 380 360
200 500 395 380
100 600 430 395
150 600 460 395
250
200 600 460 395
250 600 460 430
100 700 430 460
150 700 430 430
300 200 700 500 430
250 700 500 500
300 700 525 525
2.3.4. Îmbinarea tuburilor de fontă prin ştemuire
Etanşările la îmbinări cu mufe trebuie să fie realizate astfel încât:

- să împiedice pierderile de fluid;
- rezistenţa îmbinării şi a etanşării să fie suficient de mare ca acestea să nu fie
deteriorate de forţe exterioare;
- să poată suporta deformaţiile termice şi abateri mici de coaxialitate a conductelor.

a. ştemuirea frânghiei gudronate

b. aşezarea lutului pentru turnare
c. plumb după turnare
d. plumb ştemuit
1. mufă
2. tub (capătul drept)
3. frânghie gudronată
4. frânghie care se scoate
5. lut
6. plumb turnat
7. plumb ştemuit

104
mufa tubului de fontă

frânghie de cânepă gudronată
mortar de ciment
mufa tubului de fontă

frânghie de cânepă gudronată
mastic bituminos
Îmbinarea cu inele de etanşare

2.3.5. Îmbinarea tuburilor de fontă prin flanşe
Se folsesc tuburi din fontă prevăzute cu flanşe la capete care se fabrică în diferite lungimi
pentru a se putea realiza tronsoanele diferite

106
Teu cu flanşe
Îmbinarea tuburilor cu capete drepte folosind coliere de etanşare
Exemplu de îmbinare
Colier de îmbinare Ramificaţie pentru îmbinare

cu coliere

2.4. Ţevi din mase plastice. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din mase plastice
2.4.1. Clasificare. Proprietăţi. Domenii de utilizare
Proprietăţile şi utilizarea maselor plastice
Materialele plastice sunt obţinute prin transformarea chimică a produselor

naturale, sau pe cale de sinteză pornind de la compuşii organici. Principalele elemente
constituente sunt carbonul şi hidrogenul. Materialele de bază sunt propilena, etilena şi
butilena provenite din fracţiuni ale petrolului.
Pentru elaborarea materialelor plastice se folosesc trei procedee :

polimerizarea
policondensarea
poliadiţia.
Reacţia de polimerizare
Reacţia de polimerizare , reprezintă procesul chimic prin care un număr mare de

monomeri se unesc între ei pe calea unei reacţii de adiţie repetată, pentru a forma
dimeri , trimeri,tetrameri........ polimeri.
Polimerizarea poate fi reprezentată sub următoarea formă generală:
n A  A  n
numărul iniţial monomer unitate grad de

de molecule elementară polimerizare
( mer )
Monomerii vinilici şi polimerii corespunzători :
Monomeri Polimeri Grad de polimerizare
Etenă polietenă 18.000
Propenă polipropenă 40.000 - 80.000
Clorură de vinil policlorură de vinil 40.000 - 100.000
Butadienă polibutadienă 150.000 - 500.000

108
Clasificarea materialelor plastice
TERMOPLASTE DUROPLASTE ELASTOMERE
se înmoaie sub influenţa căldurii

TERMOPLASTE se topesc şi prin răcire se solidifică, ciclul
LE termic se poate repeta de mai multe ori
pot fi prelucrate plastic, se pot întinde ,
au proprietatea de revenire structurală
pot fi modelate prin injecţie şi extrudare
se pot îmbina prin sudare
DUROPLASTE
- prin intermediul unei substanţe liant ( reticulantul ) între lanţurile de polimeri ale
răşinilor duroplaste lichide sau solide, se stabilesc legături spaţiale, obţinându-se
o structură întărită.
Caracteristicile duroplastelor :
 nu sunt fuzibile
 nu sunt sudabile
 au proprietăţi mecanice determinate de numărul legăturilor inelare
 se deformează sub sarcini mecanice, revenind la forma iniţială după
îndepărtarea acestora
 sunt stabile la căldură
 nu pot fi transformate decât o singură dată
ELASTOMERE
Sunt materiale elastice, denumite şi cauciucuri sintetice. Reţelele lor ramificate au

dimensiunea inelelor mai mare. Lanţurile de polimeri sunt reticulate prin intermediul unor
agenţi de vulcanizare. Nu se folosesc la confecţionarea tuburilor pentru instalaţii.

2.4.2. Ţevi din polietilenă. Caracteristici.
Polietilena PE face parte din categoria termoplastelor, obţinută prin polimerizarea

etilenei, deci se poate îmbina cu uşurinţă prin sudare.
Datorită slabei rezistenţe la căldură, nu poate fi utilizată la instalaţiile de apă caldă.
Se clasifică în raport cu densitatea materialului ( 0,93 g/cm3 ) :

- PE – LD
- PE – MD
- PE – HD
Caracteristicile materialului:
- ţevi din PE pentru reţele de distribuţie a gazelor , a apei reci şi reţele de

evacuare a apelor uzate menajere
- rezistenţă chimică la acţiunea produselor agresive
- flexibilitate: acoperă trasee lungi cu puţine elemente de îmbinare , este insensibilă la
mişcările pământului
- se poate refolosi în cazul modificărilor de trasee
- nu este corodabilă, este dură şi rezistentă
- coeficient de frecare scăzut
- rezistentă la difuzia oxigenului
Produse :
- Polietilenă de înaltă densitate PE 80 pentru gaze naturale, presiuni nominale

10 ;12,5 ;şi 16 bar, diametre între 20 - 400 mm.
- Polietilenă de înaltă densitate PE100 pentru alimentări şi distribuţii de apă,
cu valorile de presiune :10 ; 12,5 ; 16 bar, diametre 16 - 1000 mm .
- Fitinguri : mufe, coturi, teuri, reducţii , piese de branşament, etc. care se aleg
în funcţie de diametre şi de modalitatea de îmbinare
Modul de livrare:
sub formă de bare 6-12 m,
colaci sau rulate pe tambur,
culoare neagră, având longitudinal patru benzi de reperaj de culoare albastră
(apă) sau de culoare galbenă (gaz), având marcate pe toată lungimea datele
necesare identificării produsului.
Îmbinare 1. Racorduri cu strângere mecanică

2. Electrosudură
3. Sudura cap la cap

110
Ţeavă din polietilenă pentru apă
Ţeavă din polietilenă pentru gaz

2.4.3. Îmbinarea prin racorduri cu strângere mecanică
1. corpul racordului
2. garnitura de etanşare
3. inel de presare
4. colier de fixare
5. piuliţă de strângere
1. şuruburi de strângere
2. colier inferior
3. garnitură de etanşare
4. colier superior
5. piuliţe
6. inel de rigidizare

112
Tehnologia de îmbinare
diametre mici
Se taie ţeava perpendicular pe ax
Se debavurează şi se teşeşte
capătul ţevii
Se introduc pe ţeavă piuliţa şi

inelul de strângere
Se strânge corespunzător piuliţa

Tehnologia de îmbinare diametre mari
1. se taie ţeava cu un ferăstrău

2. se verifica ordinea pieselor în fiting
3. se pun pe ţeavă piuliţa de strângere, inelul de strângere şi garnitura
4. se introduce ţeava în corpul fitingului
5. se strânge piuliţa folosind cleşti
1. se verifică garnitura de etanşare

2. se aşează piesa de branşament pe conductă
3. se strânge piesa de branşament pe conductă
4. se găureşte conducta la diametrul potrivit

114
2.4.4. Fitinguri cu strângere mecanică
Mufă egală Mufă redusă Racord cu filet interior
Racord cu filet exterior Cot egal Cot cu filet interior
Cot cu filet exterior Teu egal Teu cu filet interior
Teu cu filet exterior Dop Piesă de branşament

Racorduri de strângere mecanică din alamă

116
2.4.5. Îmbinarea prin electrosudură
2.4.6. Fitinguri electrosudabile
Mufă egală Mufă redusă Cot egal

Cot la 45 Piesă de branşament
Teu egal Racord cu filet exterior
Cot cu filet interior Racord cu filet interior
Cot cu filet exterior

118
2.4.7. Sudarea cap la cap a ţevilor din polietilenă


120
2.4.8. Ţevi din polietilenă reticulată. Caracteristici
PER / VPE / PEX
Polietilena reticulată are ca materie primă de fabricare polietilena de înaltă

densitate. Acest material poate fi reticulat după diferite metode de fabricaţie, fiecare
metodă fiind determinată de anumite cerinţe tehnico-economice şi de calitate.
Reticularea lanţurilor lungi de molecule PE - HD , duce la schimbarea proprietăţilor
materiei prime, astfel încât apare un nou material , cu proprietăţi diferite:
 material plastic flexibil, solid şi rezistent la temperatură

 nu poate fi sudat sau lipit
Produse:
- Ţevi din polietilenă PE-Xc -68% de înaltă densitate , cu diametre de 16, 20 şi 25 mm ,
Pn = 12,5bar, 20 bar, pentru instalaţii de încălzire prin pardoseală
- Tuburile pentru alimentare cu apă rece şi caldă,din polietilenă reticulată cu diametre
exterioare între 16 şi 63 mm
- Tuburi pentru instalaţii de încălzire prin pardoseală şi cu corpuri de încălzire,prevăzute
cu un strat de barieră din etilen - vinil - alcool , pentru a împiedica difuzia oxigenului
Îmbinarea se realizează cu fitinguri speciale de strângere
Exemplu de ţevi

2.4.9. Îmbinarea prin manşon alunecător
1. se taie ţeava la lungimea necesară

2. se introduce manşonul alunecător pe ţeavă
3. se lărgeşte capătul ţevii
4. se introduce fitingul în ţeavă
5. se trage manşonul peste fiting

122
2.4.10. Fitinguri cu manşon alunecător

Scule pentru prelucrare şi îmbinare

124
2.4.11. Îmbinarea prin strângere mecanică
2.4.12. Fitinguri de strângere mecanică
Mufă egală Racord cu filet exterior Racord cu filet interior
Cot egal Cot cu filet exterior Cot cu filet interior

Teu egal Teu redus Teu cu filet exterior
Teu cu filet interior Teu cu filet în cap Cot cu talpă
2.4.13. Îmbinarea prin presare
Un exemplu de îmbinare prin presare a ţevilor din polietilenă reticulată îl reprezintă

sistemul Viega Pexfit Plus în care ţeava este presată între fitingul din interiorul ţevii şi un
manşon din oţel inoxidabil pe exterior.
Se taie ţeava la
lungimea necesară

126
Se introduce fitingul pe
ţeavă
Se presează fitingul
2.4.14. Fitinguri pentru presare

Îmbinare prin presare la sistemul Uponor
Fitinguri din PPSU (polifenil sulfonă)

128
2.4.15. Ţevi din poliprepilenă pentru presiune. Caracteristici
Polipropilenaeste un material termoplastic cu structură parţial cristalină, foarte bun pentru

realizarea tuburilor şi racordurilor pentru instalaţii interioare de apă potabilă şi canalizare.
Se disting trei tipuri de polipropilenă:
PP - H : se compune exclusiv din molecule de polipropilenă, are o flexibilitate foarte

redusă şi este relativ constantă la temperaturi mai mici de +5C. Se utilizează în
domeniul industrial.
PP - C : se obţine prin combinarea moleculelor de polipropilenă cu cele de etilenă,

acestea fiind plasate la intervale regulate între moleculele de polipropilenă. Rezultă o
creştere a flexibilităţii , dar şi o reducere a stabilităţii termice a materialului.
PP- R : se obţine tot prin introducerea de molecule de etilenă în masa de polipropilenă,

dar la intervale neregulate. Această dispunere a particulelor de etilenă, asigură o
repartiţie mai omogenă a tensiunii mecanice din peretele tubului. Se îmbină prin
sudare.
Instalaţii de apă rece, apă caldă şi încalzire cu apă caldă
Caracteristicile materialului :
Caracteristica principală a tehnicii de instalare este asamblarea elementelor prin

polifuziune, cu excepţia racordurilor terminale. În acest caz , în materialul plastic este
încastrată o piesă metalică filetată produsă din alamă cromată OT 58 , cu rol de fixare şi
preluare a solicitărilor mecanice introduse în ansamblu de părţile externe ale instalaţiei.
- rezistenţă la coroziune electrochimică

- conductivitate electrică redusă
- nu este posibilă depunerea de calcar
- compatibile cu materialele obişnuite folosite în construcţii , deci nu necesită protecţie
suplimentară
- conductivitate termică scăzută şi o puternică diminuare a efectului de condensare pe
suprafaţa externă a tubului
- pierderi mici de presiune
- nivel de zgomot redus
- înaltă fiabilitate în timp,
- uşurinţă la montare , igienic
Produse:
- Ţevi
- Fitinguri pentru polifuziune
- Fitinguri pentru electrofuziune
- Fitinguri de racord cu filet

Ţeavă Fusiotherm SDR 6
Material: PP-R 80
Serie ţeavă: SDR 6 / S 2,5
Livrare: bară 4m
colac
Diametrul Grosimea Diametrul Conţinutul de Masa unitară

exterior peretelui interior apă
mm mm mm l/m kg/m
16 2,7 10,6 0,088 0,111
20 3,4 13,2 0,137 0,174
25 4,2 16,6 0,216 0,268
32 5,4 21,2 0,353 0,437
40 6,7 26,6 0,556 0,675
50 8,3 33,2 0,876 1,047
63 10,5 42,0 1,385 1,661
75 12,5 50,0 1,963 2,351
90 15,0 60,0 2,827 3,379
110 18,3 73,4 4,231 5,037

130
Ţeavă fusiotherm cu insertie de aluminiu SDR 7,4
Material: PP-R 80 cu inserţie

de aluminiu
Serie ţeavă: SDR 7,4
Livrare: bară 4m
colac
Diametrul Diametrul Grosimea Diametrul Conţinutul de Masa

exterior nominal peretelui interior apă unitară
mm mm mm mm l/m kg/m
17,6 16 3,0 10,6 0,106 0,140
21,6 20 3,6 13,2 0,163 0,210
26,8 25 4,4 16,6 0,254 0,290
33,8 32 5,4 21,2 0,415 0,466
42,0 40 6,6 26,6 0,615 0,701
52,0 50 7,9 33,2 1,029 1,054
65,0 63 9,7 42,0 1,633 1,573
77,0 75 11,4 50,0 2,307 2,190
92,0 90 13,5 60,0 3,318 3,146
113,0 110 16,7 73,4 4,976 4,601

2.4.16. Îmbinarea prin polifuziune
Exemplu de instalaţie
Placă
încălzitoare
LED
termostatare Dornuri
încălzitoare
LED de
funcţionare
Mufe
încălzitoare

132
Se montează corect dornurile

şi mufele pe placa încălzitoare
Se taie ţeava la lungimea

necesară
Se frezează capătul ţevii
Se marchează pe ţeavă
lungimea de încălzire şi de
introducere în fiting

Se încălzesc concomitent capătul

ţevii şi interiorul fitingului
Se ţine îmbinarea presată şi se

aşteptă răcirea parţială timp de
câteva secunde
În secţiune se poate vedea că

polipropilena din cele două piese
s-a întrepătruns (sudură)

134
Realizarea unui racord de pe conductă existentă
Se găureşte conducta principală

la diametrul corespunzător al
piesei de racord
Se încălzesc concomitent
interiorul orificiului şi exteriorul
piesei de racord
Se introduce piesa de racord în

orificiu şi se aşteaptă răcirea
După răcire în mufa piesei de

racord se sudează ţeava de
ramificare

Executarea unei reparaţii
Folosind dornul şi mufa pentru

reparaţii se încălzesc
concomitent orificiul ajustat în
prealabil şi vergeaua de reparaţie
cu diametrul corespunzător
Se introduce vergeaua
perpendicular pe ţeavă în orificiu
După răcire se taie vergeaua la

nivelul conductei

136
2.4.17. Fitinguri pentru polifuziune
2.4.18. Îmbinarea prin electrosudură (mufă electrosudabilă)
Folosind un aparat de sudare se

alimentează rezistenţa electrică
încălzitoare pe parcursul procesului de
sudare
Se frezează capătul ţevii pe lungimea de

îmbinare

Ţeava frezată la capăt este

curăţată mecanic şi pregătită
pentru sudură
Se curăţă chimic interiorul mufei
Se introduce mufa pe ţeavă
Se curăţă chimic celălalt capăt al

mufei

138
Se introduce şi cealaltă ţeavă în

mufă
Se racordează aparatul de sudare

şi se realizează sudura
2.4.19. Fitinguri electrosudabile
Nr. Diametrul mufei

1 20 mm
2 25 mm
3 32 mm
4 40 mm
5 50 mm
6 63 mm
7 75 mm
8 90 mm
9 110 mm

Sudura cap la cap a ţevilor din polipropilenă
Se fixează cele două ţevi în

bacurile maşinii de sudat
Se introduce freza între ţevi şi se

frezează capătul ţevilor
Se introduce placa încălzitoare

între ţevi şi se încălzeşte capătul
ţevilor
Se îndepărtează ţevile ţi se
scoate placa încălzitoare

140
Se aduc ţevile în contact şi se

presează
După timpul de răcire se scot

ţevile din maşină

2.4.20. Tuburi şi piese de legătură din PPR pentru sisteme de canalizare

142


144
Cot de racord
Ţeavă
Ramificaţie
Cot la 45
Ramificaţie la 45
Cot de racord
Cot
Ţeavă
Ramificaţie la 45
Sifon bideu

2.4.21. Ţevi din policlorură de vinil. Caracteristici
Este un material sintetic din grupul termoplastelor amorfe obţinut prin

polimerizarea clorurii de vinil. Este cel mai vechi material plastic şi cel mai răspândit, fiind
utilizat în diverse domenii industriale, pentru produse de uz curent.
Este uşor de lipit, sudabil şi poate fi modelat la cald în mod repetat.
Policlorura de vinil neplastifiat
După grosimea peretelui ţevii şi a presiunilor de lucru pot fi :

- PVC - U , pentru canalizarea apelor uzate
- PVC - M , pentru instalaţii interioare de alimentare cu apă rece
- PVC - G , pentru instalaţii exterioare de alimentare cu apă rece
Caracteristicile materialului pentru ţevi:
Satisface cerinţele ISO 9002 şi sunt fabricate în conformitate cu standardele

DIN 8061/8062/19534. Se utilizează la instalaţii alimentare cu apă, instalaţii de
canalizare a apelor uzate interioare şi exterioare , cu temperatură maximă 60C şi
presiune 1 bar. Dacă temperatura apei depăşeşte 20C , presiunea nominală va avea
valoare scăzută, pentru a avea aceiaşi durată de viaţă ca şi în condiţii normale.
- se pot utiliza la transportul altor fluide compatibile cu PVC

- rezistente la acţiunea solurilor agresive, a detergenţilor, compuşilor organici
şi a substanţelor acide sau bazice
- suprafaţa interioară lisă, nu permite formarea de cruste şi depuneri
- nu favorizează producerea condensului
- montare simplă , timp de lucru redus.
Produse
- tubulatură pentru alimentări cu apă rece
- tubulatură pentru instalaţii de canalizare
- fitinguri şi armături

146
Tuburi cu mufă netedă Tuburi cu mufă şi

pentru îmbinare prin garnitură de etanşare
lipire cu adeziv

2.4.22. Îmbinarea prin lipire cu adeziv
1. Se taie ţeava la lungimea necesară

2. Se curăţă mecanic ţeava la exterior
3. Se curăţă chimic exteriorul ţevii şi interiorul fitingului
4. Se unge cu adeziv interiorul fitingului şi exteriorul ţevii
5. Se realizează îmbinarea
6. Se şterge surplusul de adeziv
2.4.23. Fitinguri şi piese de legătură pentru îmbinare prin lipire
Teu cu filet Teu egal Cot cu filet
Cot la 45° Cot egal Mufă egală

148
2.4.24. Îmbinarea cu mufe şi inele de etanşare

2.4.25. Ţevi din policlorură de vinil clorurată. Caracteristici
Policorură de vinil clorurat PVC-c
Material termoplastic, cu structură amorfă, pornind de la clorura de vinil.
Se îmbină prin lipire, nu se sudează şi nu sunt flexibile.
Caracteristicile materialului:
- coeficient de dilatare foarte mic în comparaţie cu celelalte materiale plastice

- coeficient de rugozitate foarte mic
- exclusă posibilitatea depunerilor şi a coroziunii
- zgomot redus la scurgere
- greu inflamabil, nu arde şi nu întreţine arderea
- datorită rezistenţei mari, la acelaşi diametru exterior , are diametru interior mai
mare, deci permite trecerea unui debit mai mare de fluid
Produse
: - tubulatură pentru alimentări cu apă
- tubulatură pentru instalaţii de încălzire

150
2.4.26. Fitinguri şi piese de legătură


152
2.4.27. Îmbinarea ţevilor din policlorură de vinil clorurat
1. Se taie ţeava la lungimea necesară

2. Se debavurează ţeava
3. Se verifică îmbinarea cu fitingul
4. Se curăţă chimic capătul ţevii
5. Se curăţă chimic interiorul fitingului
6. Se aplică adeziv pe capătul ţevii
7. Se aplică adeziv în interiorul fitingului
8. Se realizează lipirea

2.5. Ţevi multistrat
2.5.1. Ţevi multistrat. Caracteristici
Produse
- tubulatură pentru alimentări cu apă rece şi caldă
- tubulatură pentru instalaţii de încălzire cu apă caldă
Tehnică de îmbmare
- strângere mecanică
- sertizare (presare)

154
Ţevi multistrat
Diametrul exterior,
14 16 18 20 26 32 40 53 63
mm
Diametrul interior
10 12 14 16 20 26 33 42 54
mm
Grosimea peretelui
2 2 2 2 3 3 3,5 4 4,5
mm
Grosimea
aluminiului 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5 0,7 0,7 0,9 1,2
mm
Temperatura
maximă admisă 95 95 95 95 95 95 95 95 95
C
Presiunea maximă
admisă 10 10 10 10 10 10 10 10 10
bar
Masa liniară
0,108 0,125 0,132 0,147 0,252 0,39 0,528 0,766 1,155
kg/m
Conţinut de apă
0,072 0,113 0,154 0,201 0,314 0,53 0,803 1,32 2,042
l/m
50
Livrare în colac, 100 100
100 100 50 50 - - -
m 200
200
200
Bară 4 4 4 4 4 4 4 4 4
m 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Forme de livrare
Ţeavă cu manşon de protecţie,

livrată în colac
Ţeavă cu izolaţie termică,

livrată în colac
Ţeavă cu dublă cu manşon de

protecţie, livrată în colac
Ţeavă pentru gaz cu diferite

protecţii, livrată în colac

156
2.5.2. Îmbinarea prin racorduri cu strângere mecanică
Se desface cu grijă ambalajul

colacului de ţeavă
Se poate tăia ţeava cu o

foarfecă …
… sau cu un tăietor cu rolă
Se calibrează ţeavă şi se
frezează la interior

Se introduce pe ţeavă piuliţa

fitingului şi inelul de strângere
Se introduce fitingul în ţeavă

urmărind pătrunderea
corespunzătoare a garniturii
Se prinde piuliţa pe fiting
Se strânge corespunzător
piuliţa pe fiting

158
2.5.3. Fitinguri cu strângere mecanică
Racord cu filet exterior
Racord cu filet interior
Mufă egală
Cot egal
Cot cu filet exterior

Cot cu filet interior
Cot cu filet interior cu talpă
Cot cu ieşire laterală
Teu egal

160
Teu cu filet interior
Teu cu filet exterior
Teu redus
Cruce egală
Racord de trecere la cupru

2.5.4. Îmbinarea prin presare
Se desface cu grijă ambalajul

colacului de ţeavă
Se poate tăia ţeava cu o

foarfecă …
… sau cu un tăietor cu rolă
Se calibrează ţeavă şi se
frezează la interior

162
Se introduce fitingul pe ţeavă
Se aşează bacurile dispozitivului

de presare pe manşonul fitingului
Se realizează presarea
Se verifică îmbinarea

2.5.5. Fitinguri pentru presare
Cot egal Teu cu

ramificaţia
redusă
Cot cu talpă Teu cu

ramificaţia şi
trecerea
redusă
Teu cu
Cot cu filet ramificaţia
exterior mărită
Teu cu filet
interior
Cot cu filet
interior
Teu cu filet
exterior
Teu egal
Mufă egală

164
Mufă redusă Racord cu

filet interior
Racord cu
filet exterior
Cot la 45
2.6. Armături pentru conducte
Scoaterea din funcţiune a unei părţi dintr-o instalaţie sau reglarea parametrilor termici ori
hidraulici de funcţionare a instalaţiei se realizează cu ajutorul armăturilor de închidere şi
reglaj.
2.6.1. Clasificarea armăturilor. Rol
Armăturile sunt dispozitive montate pe conducte sau pe elementele de instalaţii

destinate transportului, depozitării şi distribuirii fluidelor. Ele se folosesc pentru reglarea
debitului şi a presiunii, pentru dirijarea fluidelor, pentru menţinerea presiunii şi a
temperaturii în instalaţii sub o anumită valoare, pentru evacuarea aerului din instalaţii şi
pentru reţinerea impurităţilor.
Armăturile trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare solicitărilor la
care sunt supuse în timpul exploatării, să fie rezistente la coroziune, să fie etanşe şi să
permită o uşoară întreţinere reparare.
După rol armăturile se pot clasifica după cum urmează:
- armături de închidere – separare;
- armături de reglare;
- armături de reţinere;
- armături de golire;
- armături pentru reţinerea impurităţilor;
- armături de dezaerisire;
- armături de siguranţă;
- armături şi aparate de măsurare.
Armăturile pot fi clasificate si în funcţie de alte criterii:

- materialul din care sunt construite;
- categoria de instalaţii pentru care se foloseşte (fluidul vehiculat);
- presiunea maximă admisă;
- temperatura maximă admisă;
- modul de acţionare al armăturilor, etc.

2.6.2. Armături de închidere
Robineţi cu ventil
- robinet de trecere cu ventil drept
Principiul
constructiv şi
trecerea fluidelor
Construcţia
robinetului cu
ventil drept
- robinet de trecere cu ventil înclinat
Principiul constructiv
şi trecerea fluidelor
Construcţia
robinetului cu
ventil înclinat

166
- robinet colţar cu ventil
Principiul constructiv şi trecerea

fluidelor
- robinet cu ventil cu flanşe

Ventil
electromagnetic
Robineţi cu sertar
Construcţia
robinetului cu
sertar
Robinet cu sertar
cu flanşe

168
Robineţi cu cep
Principiul
robinetului cu
cep
Robineţi cu bilă
Construcţia
robinetului cu bilă

Robinet cu bilă pentru

apă
- Variante constructive

170
- Robineţi cu bilă pentru gaz
- Variante constructive
- Robinet cu bilă cu flanşe

- Vană fluture
2.6.3. Armături de reglare
a. Reglarea presiunii
- Reglarea presiunii apei

172
Regulator de presiune
cu filtru
- Reglarea presiunii gazului
Regulator de presiune a
gazului 3m3/h

a. Reglarea temperaturii
- Apă caldă de consum
Ventile de amestec
termostatate
- Instalaţii de încălzire

174
Filtre pentru impurităţi
Filtru „Y” pentru instalaţii

de încălzire cu apă caldă
Filtru cu flanşe
Filtre pentru apă
Armătură de filtrare cu
manometre şi spălare prin
inversarea sensului de curgere

2.6.4. Armături de reţinere
Ventil de reţinere cu
filete
Ventil de reţinere cu racorduri de verificare
Ventil de reţinere cu
flanşă

176
Clapetă de reţinere cu disc

2.6.5. Armături de golire
• MATERIALE DE EXECUTIE:
Corp: alama OT 58–UNI 5705-65 (CuSn40Pb2);

Tija: alama OT 58;
Sfera: alama OT 58, nichelata;
Clapeta fluture: plastic;
Garnituri corp-sfera: PTFE;
Garnituri tija: NBR 70;
Tip filet: UNI-ISO 228/1 (DIN 259);
• CONDITII DE FUNCTIONARE:
Presiunea de lucru: 10 bar;

Presiunea de incercare: 16 bar (hidraulica);
Temperatura de lucru: -10 °C … +90 °C

178
2.7. Aparate şi armături de măsurare, control şi siguranţă
2.7.1. Aparate pentru măsurarea debitului de apă. Contorizarea apei
Rotametru cu flotor
Rotametru cu turbină
Contoare de apă
Contor de
apartament

Contor de
branşament

180
Tipuri de contoare
Contor cu turbină paralelă Contor cu turbină

cu axa ţevii perpendiculară cu axa ţevii
Mărimi caracteristice ale contorului

1. debitul nominal, adică debitul orar căruia îi corespunde o pierdere de
presiune de 1 bar;
2. sensibilitatea, respectiv debitul orar minim pentru care apometrul
înregistrează întreaga cantitate de apă care îl traversează;
3. puritatea şi temperatura apei ce trece prin apometru.
4. poziţia de montare a contorului.
Aparate pentru contorizarea gazelor combustibile
Citirea contorului de gaz
Contorizarea gazului natural

Contoarele de gaz Gallus 2000 sunt de tip uscat cu pereţi deformabili din material elastic.
Fac parte din categoria mijloacelor de măsurare de tip volumetric si sunt destinate
măsurării consumurilor de gaze (gaze naturale si LPG).
 constructie rezistenta la foc

 design compact
 nivel redus de zgomot
 aprobare OIML si EEC în peste 25 de tari
 utilizate pentru tranzactii comerciale
 posibilitate de echipare cu emitatoare de impulsuri pentru telecitire
 sensibilitate foarte buna la debite mici
 fiabilitate pe termen foarte lung
 produs în conformitate cu ISO 9001
Specificaţii Tehnice
Utilizare Gaze naturale si LPG

Volum ciclic 1,2 dm3
Temperatura -200°C… +500°C
de lucru
Temperatura -400°C… +600°C
de depozitare
Presiunea 0,5 bar (carcasa otel)
maxima de lucru 1,5 bar (carcasa aluminiu)
Domeniu de G 1.6, Qmin = 0,016 m3/h, Qmax = 2,5 m3/h
masura G 2.5, Qmin = 0,025 m3/h, Qmax = 4,0 m3/h
G 4, Qmin = 0,04 m3/h, Qmax = 6,0 m3/h
Eroarea ± 2 % 2Qmin ≤ Q < Qmax
tolerata ± 3 % Qmax ≤ Q < 2Qmin
Transmitator Sistem LF retrofit , 12 Vdc max 10 mA max,
de impulsuri standard 0.01 m3/impuls

182
Contoare de căldură
Un contor de energie termică este un sistem de măsură compus din trei componente
principale:
 Un debitmetru de apă caldă care măsoară volumul de apă vehiculat prin conductă;
 O pereche de termorezistente, una amplasată pe conducta de tur iar celalaltă pe
conducta de retur, care măsoară temperaturile de tur, respectiv retur ale agentului
termic;
 Un calculator-integrator de energie termică, care preia informaţiile de volum şi de
temperatură în scopul calculării şi afişării căldurii consumate în unităţi de masura
standard - kWh, MWh sau GJ.
Domenii de folosire:
 măsurarea agentului termic şi a apei calde în centrale şi puncte termice ;

 măsurarea/ facturarea agentului termic şi a apei calde la consumatori (blocuri,
institutii publice, clădiri, etc.)
 repartiţia costurilor/ consumurilor de energie termică în apartamentele blocurilor
cu ajutorul contoarelor (soluţie potrivită în cazul instalaţiilor de distribuţie pe
orizontală)
Montarea contorului de căldură

2.7.2. Aparate pentru măsurarea presiunii
Manometru U
Manometre cu cadran
Manometru cu tub îndoit Manometru cu membrană

184
Manometru pentru apă Manometru diferenţial Manometru digital
2.7.3. Aparate pentru măsurarea temperaturilor
Termometre cu mercur
Termometre de dilatare

Termometre cu bimetal
Termometre electronice
2.7.4. Aparate şi armături de siguranţă pentru limitarea presiunilor, temperaturilor,

debitelor
Supape de siguranţă (presiune)
Principiul supapei de presiune

cu arc

186
Supape de siguranţă Supape de siguranţă

tarate tarabile
Supape termice
Supape termică pentru

cazane de încălzire
Montarea supapei
termice pe un cazan de
combustibil solid

Limitarea debitului de gaz la cosumatori
Limitarea debitului de apă
Limitarea debitului
de apă la un
încălzitor
instantaneu pe gaz

188
2.8. Instalaţii pentru ridicarea presiunii. Pompe
2.8.1. Pompe centrifuge. Principiu de funcţionare
Pompele sunt maşini hidraulice care transformă energia mecanică în energie

hidraulică cedată unui fluid.
Principiul de funcţionare
Principiul pompei
multietajate
Pompă pentru apă Pompă pentru agent termic

Construcţia pompelor
Pompe cu rotorul uscat
Pompe cu rotorul uscat

Principiu
Pompe cu rotorul umed
Pompă cu rotor umed

Principiu
1. Motorul pompei
2. Statorul motorului
3. Rotorul motorului
4. Dop aerisire
5. Rotorul pompei
6. Statorul pompei

190
Curba caracteristică a pompei
Curba caracteristică a pompei este curba care prezintă dependenţa presiunii date
de pompă în funcţie de debitul pompat.
Preiunea
Curba caracteristică a reţelei
Curba caracteristicăDebitul pompat

a reţelei wste curba care prezintă dependenţa pierderilor de
presiune ale reţelei în funcţie de debitul pompat.
Pierderea de presiune
Debitul pompat
Punctul de funcţionare al pompei
Gruparea pompelor
La legarea în paralel a La legarea în serie a

pompelor se obţine un debit pompelor se obţine o
pompat mai mare pentru presiune mai mare pentru
aceeaşi valoare a presiunii acelaşi debit pompat

192
2.8.2. Pompe pentru alimentare cu apă
Pompele montate în instalaţiile de alimentare cu apă au rolul de aridica presiunea

apei astfel încât aceasta să poată fi transportată pe distanţe mari, acoperind pierderile de
presiune ale reţelelor de transport. De asemenea ele trebuie să ridice presiunea pentru
ca apa să urce pe înălţime până la ultimul consumator asigurând presiunea de utilizare şi
debitele necesare.
Sistem exterior de alimentare cu apă
1 2 3 4 5 6
7
1. Sursa de apă
2. Instalaţie de captare
3. Staţie de tratare a apei
4. Staţie de pompare
5. Rezervoare pentru înmagazinarea apei
6. Staţie de pompare
7. Reţea exterioară de distribuţie a apei spre consumatori
Pompă pentru apă curată, apă de

răcire, apă răcită, apă pluvială.
Temperatura fluidului maximum
35C.
Pompă multietajată, centrifugală cu
motorul asamblat direct prin flanşe,
silenţioasă, motor mono sau trifazat,
toate părţile în contactul cu fluidul
sunt necorodabile.

Pompă pentru apă curată, apă de

răcire, apă răcită, apă pluvială.
Temperatura fluidului maximum
35C.
Pompă multietajată, centrifugală
silenţioasă, cu FLUIDCONTROL
pentru o funcţionare automată,
senzor de lipsă a apei şi clapetă de
reţinere încorporată
Pompă pentru apă curată, apă caldă

de consum, condensat, amestecuri
de apă cu glicol.
Temperatura fluidului:
-10C…+50C.
Pompă din oţel inoxidabil cu
aspiraţia şi refularea în linie, pompă
cu rotorul înecat, flanşe ovale
Ansamblu complet de ridicare a

presiunii, cu panou de protecţie şi
automatizare programabil, afişaj cu
cristale. Până la 4 pompe montate
pe un cadru metalic comun,
dacordate prin ţevi de oţel inoxidabil,
cu pompe centrifugale, multietajate,
de înaltă presiune, cu axul vertical

194
2.8.3. Pompe de circulare
Pompele de circulare se montează în instalaţii de încălzire pentru a vehicula

agentul termic. Ele au sarcina să învingă pierderile de presiune din sistem.
1 8 3 4
1. cazan de încălzire
2. corp de încălzire
3. conductă de distribuţie, tur
4. conductă de distribuţie, retur
5. conductă de aerisire
6. vas de expansiune deschis
7. conductă de legătură
8. armătură de închidere
9. pompă de circulaţie
Pompă de circulare cu rotor umed,

cu racordare prin filete, pentru agent
termic de încălzire sau amestecuri de
apă cu glicol.
-10C…+110C.
Pompă cu trei trepte de turaţie
reglabile manual.

Pompă de circulare cu rotor umed,

cu racordare prin flanşe, pentru
agent termic de încălzire sau
amestecuri de apă cu glicol.
-10C…+130C.
reglabile manual.
Pompă de circulare cu două rotoare

umede, cu racordare prin flanşe,
pentru agent termic de încălzire sau
-10C…+130C.
reglabile manual.
Pompă de circulare monobloc, de

joasă presiune, monoetajată,
centrifugală, cu etanşare mecanică,
cu racordare prin flanşe, pentru
agent termic de încălzire sau
-10C…+140C.

196
Pompă de circulare monobloc, de

joasă presiune, monoetajată,
centrifugală, cu etanşare mecanică,
având două rotoare egale, cu
racordare prin flanşe, pentru agent
termic de încălzire sau amestecuri de
apă cu glicol.
-10C…+140C.
2.8.4. Pompe submersibile
Sunt pompe de presiune, multietajate, care se pot scufunda complet în apă (atât
pompa cât şi motorul electric). Sunt folsite pentru a scoate apa din puturi săpate sau
forate.
1. Motor
2. Pompă
3. Rezervor tampon închis
4. Presostat
5. Tablou de comandă
( cu protecţie a
motorului)
7. Manometru
8. Ventil de reţinere
9. Robinet de închidere
10. Cablu electric
11. Sticlă de nivel
12. Racord
13. Racord aerisire
14. Golire
15. Dispozitiv de fixare

Pompă centrifugă, multietajată,

pentru puţuri, cu corpul pompei din
oţel inoxidabil, cu motor mono sau
trifazat.
Apă curată, apă de ploaie, apă rece
cu temperatura maximă de 30C.
Adâncimea maximă de imersie
200m

trifazat.
Adâncimea maximă de imersie 20m

trifazat.
Adâncimea maximă de imersie
200m

198
2.8.5. Staţii de pompare. Hidrofoare
Instalaţia de pompare cu recipient de hidrofor se foloseşte atunci când presiunea

disponibilă a apei din conducta publică în punctul de racord este temporar sau
permanent mai mică decât presiunea necesară, iar consumul de apă este neuniform.
Racordarea la conducta publică cu staţie de hidrofor
18
17
19
20
8 16
11 15
12
13
14
2 5 6
4
1
3
7 8
10
9
1. Conductă publică 11. Compresor

2. Conductă de branşament 12. Motor electric
3. Rezervor tampon deschis 13. Presostat
4. Distribuitor 14. Sticlă de nivel
5. Robinet cu plutitor 15. Supapă de presiune
6. Aerisire 16. Conductă de distribuţie
7. Pompe 17. Coloană
8. Ventile de reţinere 18. Conductă de legătură
9. Conductă de ocolire 19. Consumator
10. Recipient de hidrofor 20. Robinet coloană

Hidrofor de mică capacitate
1. Racord de aspiraţie
2. Racord de refulare
3. Presostat
4. Manometru
5. Motor electric
6. Recipient hidrofor
7. Reglajul presiunii de pornire
8. Reglajul presiunii de oprire
9. Cleme electrice
10. Clemă împământare

200
Hidrofor cu pompă centrifugă

multietajată, silenţios, cu vas de 50
litri cu membrană, manometru şi
presostat.
Temperatura maximă a apei 35C.
Hidrofor cu pompă centrifugă

multietajată, silenţios, cu vas de 50
litri cu membrană, manometru şi
presostat.
Temperatura maximă a apei 35C.
Ansamblu complet de ridicare a

presiunii apei cu pompe centrifuge
de înaltă presiune din oţel inoxidabil,
pentru alimentarea automatizată cu
apă dintr-un vas de acumulare sau
direct din reţeaua publică.
Se livrează cu pompe de debite
diferite: 2, 4, 8, 16, 32, 50m3/h.

2.8.6. Pompe pentru ape uzate
Pompele pentru ape uzate se folosesc atunci când nu este posibilă evacuarea
gravitaţională a apelor menajere sau pluviale în sistemul de canalizare sau pentru a
scoate apa din subsoluri, cămine, bazine.
Pompă pentru ape uzate

convenţional curate (ape pluviale,
ape din drenaj) cu temperatura
maximă de 35C.
Pompă submersibilă cu plutitor de
acţionare a pompei în funcţie de
nivelul apei. Mărimea maximă a
particulelor este de 10mm.

202
Pompă pentru ape uzate menajere

cu fecale cu temperatura maximă
de 40C.
Pompă submersibilă cu plutitor de
acţionare a pompei în funcţie de
nivelul apei. Mărimea maximă a
particulelor este de 80mm.
Staţie mică pentru racordare direct

la un vas de closet (are şi racorduri
pentru lavoar şi dus). Pentru ape
uzate cu fecale. Staţia este
prevăzută cu tocător. Racord de
evacuare 25/32mm.

2.9. Instalaţii de stingere a incendilor. Rol şi clasificare.
2.9.1. Instalaţii de hidranţi. Hidranţi exteriori şi hidranţi interiori
Hidranţii exteriori se montează pe reţeaua exterioară de distribuţie a apei, sau în

unele cazuri pe reţele de stingere a incendiilor special proiectate şi construite în cazul
obiectivelor cu importanţă deosebită şi risc mare de incendiu.
Hidranţii exteriori trebuie să asigure debitele şi presiunile necesare ale apei pentru
stingerea din exterior a incendiilor şi pentru racordarea/alimentarea autospecialelor
formaţiunilor de pompieri.
Hidranţii exteriori pot să fie:

- hidranţi subterani
- hidranţi supraterani
a. Hidranţi subterani

204
b. Hidranţi supraterani
Exemplu de amplasare

Hidrant portabil (din dotarea unităţilor de pomperi)
Hidranţi interiori
Sunt prevăzuţi pentru a putea interveni din interiorul clădirii pentru stingerea
incendilor. Ansamblul presupune un sistem de conducte de alimentare, un robinet de
hidrant, un furtun de pompieri şi ajutajul pentru formarea jetului.

206
Robinetul pentru hidrant
Exemple de hidranţi montaţi

2.9.2. Instalaţii de şprinclere
Pentru pulverizarea apei pe locul incendiat se montează instalaţii cu şprinclere,

alcătuite dintr-o reţea de conducte care alimentează cu apă nişte armături speciale
numite şprinclere care se deschid automat la o anumită temperatură produsă de
incendiu.
1. Conductă principală de alimentare cu apă

4. Conductă de distribuţie a apei la sectoarele cu şprinclere
5. Conductă de ramificaţie
6. Distribuitor
7. Şprincler
Exemplu de instalaţie de şprinklere

208
Şprinclere din bronz cu bulb

Pulverizarea apei

210
2.9.3. Instalaţii de drencere
Drencerele sunt dispozitive asemănătoare cu şprinclerele, cu deosebirea că nu au

dispozitive de închidere, având orificiul permanent deschis.
2.10. Aparate şi echipamente pentru prepararea apei calde de consum
2.10.1. Clasificarea aparatelor pentru prepararea apei calde menajere
În funcţie de obiectul sanitar şi de numărul de utilizatori se poate aprecia un

necesar zilnic de apă caldă menajeră distribuită la o anumită temperatură.
Consumator
Consumul de apă 40C 40C 40C 40C 45C

caldă menajeră 120…150 l  50 l 10…30 l 10…15 l 10…30 l

Modalităţi de preparare a apei calde menajere
ACM
ACM
Modalitatea de preparare
AR AR
Preparare cu Preparare
acumulare instantanee
Puterea sursei de căldură mică mare

Debit de apă caldă furnizat mare limitat
Temperatura maximă mare limitată
Volum de apă disponibil limita nelimitat
Timpul de umplere al unei
mic mare
căzi de baie
Pierderi de căldură fără
mari mici
izolaţie termică
Pierderi de căldură cu izolaţie
reduse mici
termică
a. Prepararea directă a apei calde menajere
a1. Prepararea directă cu acumulare
ACM
Cazane de baie (combustibil solid).

Se folosesc pentru prepararea apei
calde în regim închis sau deschis.
AR

212
ACM
Boilere pe gaz (gaz natural sau

gaze lichefiate).
Se folosesc pentru prepararea apei AR
calde în regim închis.
ACM
Boilere electrice
AR
E
a2. Prepararea directă instantanee
60C
Aparate instantanee cu gaz

15C
AR
Aparate electrice instantanee

E

b. Prepararea indirectă a apei calde menajere
b.1. Prepararea indirectă cu acumulare
A.C.M.
Boilere cu serpentină
calde în regim închis. Agent
termic
A.R.
b.2. Prepararea indirectă instantanee
Agent termic
Schimbătoare de căldură în
contracurent
Se folosesc pentru prepararea apei A.R. A.C.M.
Agent termic
Schimbătoare de căldură în plăci
A.R. A.C.M.

214
2.10.2. Aparate cu funcţionare pe combustibil solid
1. focar
2. uşă focar
3. clapetă de aer
4. rezervor
5. conductă de fum
6. placă de bază
7. capac superior
8. ventil de apă rece
9. ventil de apă caldă
10. racord de apă caldă
11. schimbător duş – cadă
12. duş flexibil sau fix
13. Racord baterie amestecătoare
14. Ventil de aerisire
15. robinet de închidere
16. ventil de reţinere
Cazan de baie

2.10.3. Aparate cu funcţionare pe combustibil gazos
Încălzitoare de apă instantanee (Junkers W11, W14, W18)

216
Boiler pe gaz încălzit direct (Junkers S120, S160, S190)

2.10.4. Aparate electrice pentru prepararea apei calde
Boiler deschis
1. ventil de reţinere
2. sonda termostatului
3. sonda limitatorului de temperatură
Boiler închis
4. armătură de siguranţă
5. flanşă de racord
6. comutator
7. limitator de temperatură
8. intrare apă rece
9. anod de protecţie
10. ieşire apă caldă
11. izolaţie termică
12. rezervor
13. rezistenţe încălzitoare
14. sonda termostatului
15. reglajul de temperatură
16. lămpi de semnalizare

218
2.10.5. Instalaţii solare pentru prepararea apei calde menajere
Instalaţii cu circulaţie prin termosifon
vas de expansiune
deschis
ieşire a.c.m.
rezervor de
acumulare
captator solar
intrare apă rece
Instalaţii închise cu circulaţie prin pompă
ventil de aerisire
captator solar
reglaj de
temperatură
ieşire a.c.m.
termometru
rezervor de
acumulare cu
schimbător de
căldură
intrare apă rece

Captatori solari
Colectori solari plan (stânga) şi cu tuburi vidate (dreapta). (Sursa: Buderus)
Sistem solar termosifon

220
Bibliografie :
1.- Ștefan Vintilă, Manualul de instalații sanitare, Editura Artecno București 2002;
2.- Ștefan Vintuilă, Gheorghe Constantinescu, Instalații tehnico- sanitare și de gaze,

Manual pentru clasa XI, Licee industriale, EDP 1989;
3.- Ștefan Vintuilă, Gheorghe Constantinescu, Instalații tehnico- sanitare și de gaze,

Manual pentru clasa XII, Licee industriale, EDP 1989;
4.- Standard ocupațional, Calificarea – Instalator instalații tehnico sanitare și de gaze,

2007
5.- Alfons Gassner, Technologie fur sanitarinstallateure, Handwerk und technic

Hamburg 1989
6.- Hans Kopf, Kurt Sahle, Norbert Schwarz, Werner Esperstedt, Sanitartechnik
Fachtheorie Fachstufe 1, Paul Kieser Verlag 1990
7.- Hans Kopf, Kurt Sahle, Norbert Schwarz, Werner Esperstedt, Sanitartechnik
Fachtheorie Fachstufe 2, Paul Kieser Verlag 1990
7.- Colecţia Standarde de Stat – Materiale de instalaţii

222

Modul II Materiale de Instalatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul II Materiale de Instalatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi

Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Intr-o lume a schimbărilor...:

• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

• Data publicării: Ianuarie 2011

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a

Colectivul pentru elaborarea suportului de curs

Ing. Neamțu Ștefan Ing. Kelemen Gheza

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

2.2. Ţevi din cupru. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din cupru

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 3

2.3. Prelucrarea şi îmbinarea tuburilor din fontă

2.5. Ţevi multistrat

2.6. Armături pentru conducte

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

2.7. Aparate şi armături de măsurare, control şi siguranţă

2.8. Instalaţii pentru ridicarea presiunii. Pompe

2.9. Instalaţii de stingere a incendiilor. Rol şi clasificare

2.10. Aparate şi echipamente pentru prepararea apei calde de consum

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 5

2.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor

2.1.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Clasificare. Notare

Pentru ce se folosesc ţevile din oţel ?

Din punct de vedere al procesului de fabricaţie există mai multe tipuri ?

Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii

În funcţie de domeniul de utilizare putem deosebi:

Ce cuprinde standardul privitor la fabricarea acestor ţevi?

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

Diametrul Diametrul Seria Seria

Diametrul Diametrul Seria

Materialul din care se execută ţeava

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 7

Ţevile cu diametrele cuprinse între 15 – 100 mm se pot livra şi în varianta zincată.

Condiţii pentru mufă şi filet

Verificări la care pot fi supuse ţevile din oţel

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

2.1.2. Îmbinarea demontabilă şi îmbinarea nedemontabilă a ţevilor din oţel

Îmbinarea prin filete

Îmbinarea cu un racord olandez

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 9

Îmbinarea prin sudură a ţevilor din oţel reprezintă un procedeu de îmbinare

Sudură cap la cap pentru două ţevi

Sudură la două ţevi cu diametru diferit

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

2.1.3. Fitinguri pentru ţevi din oţel

Clasificare : - fitinguri pentru schimbare de direcţie – coturi, curbe

Cot egal la 90° cu

Cot redus la 90° cu

Cot ega la 45° cu

Cot egal la 45 cu Teu cu trecerea

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 11

Teu cu trecerea mărită Teu cu braţ curb şi

Cruce egală Teu cu braţ curb cu

Teu cu două braţe

Curbă scurtă la 90 cu

Teu cu două braţe

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

Curbă la 90 cu filet Mufă egală cu filet

Curbă la 45 cu filet

Curbă la 90 cu filete

Modul II. Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 13

DN1= ______mm DN2= _mm M = _______mm

DN1 _, DN2 _ DN1