Sunteți pe pagina 1din 12

Revista romana pentru Sisteme Inteligente de Transport

REVISTA ITS&S:
Politici si Strategii in domeniul ITS Dezvoltarea Sistemelor ITS si Arhitecturi Sisteme si Proiecte ITS Tehnologii ITS Arhitectura ITS Evenimente si Stiri ITS Resurse ITS Educatie si Training ITS
A N U L I I , N U M A R U L I V M A I - I U N I E 2 0 0 6

REVISTA ITS&S
intotdeauna de aplicatiile dezvoltate. IrDA este un standard sustinut de o organizatie internationala care dezvolta si sprijina dispozitivele de pret scazut conectate pe baza de infra-rosu. IrDA se bazeaza pe un set de protocoale pentru toate nivelurile de transfer de date. Acestea constau in transportul de date IrDA DATA si realizarea functiei de control IrDA CONTROL. In mod uzual, IrDA se utilizeaza pentru a furniza conectivitate wireless pentru dispozitivele care normal s-ar conecta prin cabluri. IrDA reprezinta o aplicatie standard de transmisie adhoc, punct la punct si de unghi limitat (maxim 30 de grade) pentru distante de 1m sau chiar mai putin, capabila de a realiza transmisii de la 9600bps pana la 16Mbps. Adaptoarele actuale prezinta si conexiuni pentru porturi seriale si paralele. Date tehnice: - distanta: de la punctul de contact pana la 1m (e posibila si o distanta de 2m). - viteze de transmisie de la 9600bps pana la 16Mbps. - pachetele de date sunt protejate prin folosirea CRC (16 pentru viteze de pana la 1.152Mbps si CRC-32 pentru 4Mbps). Tehnologia cheie pentru retelele wireless bazate pe standardul 802.11 este DSSS3, care permite dispozitivelor sa lucreze cu rate de transfer de ordinul 2Mbps. Un astfel de sistem poate atinge

Solutii pentru domeniul ITS: servicii wireless


de Florin Domnel Grafu si Ciprian Cormos
Piata transporturilor, a calatoriilor si a logisticii poate fi caracterizata ca fiind un element dinamic, cu un impact determinant asupra tehnologiei informatiei. Cererea globala in continua crestere din cadrul industriei transporturilor aplica o presiune uriasa asupra infrastructurii, a carei capacitate este aproape sa depaseasca (daca nu a facut-o deja) punctul sau de saturatie. Competitia continua si schimbarea conditiilor economice necesita eficienta sporita, impingand organizatorii implicati in acest fenomen sa se concentreze asupra proceselor industriale in asa fel incat produsele oferite de ei sa fie cat mai fiabile. Realizarea unei retele globale reprezinta obligativitatea cheie pentru companiile implicate la nivel mondial. Viteza comunicatiilor wireless era limitata la 2 Mbps pana in ultimii ani, cand noile standarde au marit viteza pana la 11 Mbps. Cele mai eficiente tehnologii cunoscute in acest domeniu sunt: Bluetooth, IrDA, Home RF si IEEE 802.11. Ele lucreaza impreuna in anumite domenii, dar sunt si in competitie in altele, de aceea este importanta intelegerea punctelor slabe si forte pe care le are fiecare pentru a putea fi creeata o imagine asupra utilizarii lor optime. Totusi, trebuie retinut faptul ca criteriile de alegere a unei anumite tehnologii depind 11Mbps, dar vitezele de peste 2Mbps nu mai sunt considerate ca fiind compatibile cu standardul. Cel mai nou standard este 802.11b, care ofera rate de transfer de date depana la 11Mbps. Chiar daca retelele DSSS se pot interconecta cu retele FHSS4, cei care au realizat echipamentul au avut probleme in ceea ce priveste implementarea schimbarilor arhitecturale. Replica celor de la IEEE a fost crearea unui standard compatibil cu solutiile adoptate de proiectanti. Dispozitivele compatibile cu standardul 802.11b obtin rate de transfer mai ridicate prin utilizarea tehnicilor de codare diferite fata de cele folosite pentru standardul 802.11. Standardul 802.11 utilizeaza o banda de frecventa de 5GHz, spre deosebire de prima varianta (2.4GHz). Implementarea wireless tehnologiei

DIN CUPRINS
Sisteme moderne de monitorizare a nivelului poluarii ITS HIGHLIGHTS Afisaj cu accelerometru Managementul incidentelor PROIECTE Sistem telematic de informare J-Eyes CURSURI OnLine ITS

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ISSN 1841-4893

Cand vine vorba de adoptarea tehnologiei wireless, industria transporturilor este clar cu un pas inaintea celorlalte. In cadrul numeroaselor aplicatii legate de transporturi, serverele bazate pe comunicatii wireless sunt cele mai potrivite. Sistemele de transport conectate prin retele joaca un rol esential in sporirea eficientei sigurantei prin descongestionari si facilitarea managementului traficului. Dispozitive precum controllere de semnal, scannere video si camere sunt de baza in cadrul intretinerii traficului de pe arterele importante in cele mai bune conditii.

PAGINA

Sisteme moderne de monitorizare a nivelului de poluare datorata traficului rutier in zone urbane aglomerate - un nou sistem pilot in Suceava
De curand, in municipiul Suceava a fost instalat un sistem complex de monitorizare a calitatii aerului in zona centrala urbana, rezultat al activitatii de cercetare romanesti. Lucrarea prezinta un proiect de cercetare care a constat in implementarea unui sistem pilot de monitorizare a calitatii aerului denumit "TRAFICPOL", instalat in prezent in municipiul Suceava si exploatat de Primaria Municipiului Suceava. Proiectul s-a derulat in perioada septembrie 2004 iunie 2006 in cadrul Programului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare MENER - "MEDIU, ENERGIE, RESURSE" - Subprogramul Mediu si factori climatici. Sistemul consta din 2 statii pilot de masurare si achizitie a concentratiilor a 3 agenti poluanti CO, SO2 si NO2 si a temperaturii ambiante, care furnizeaza informatii pe 3 afisoare alfanumerice instalate in 3 zone reprezentative din municipiul Suceava. Informatiile de monitorizare a calitatii aerului sunt disponibile public si in cadrul portalului web http://traficpol.itc.ro, care poate fi vizualizat intr-o consecinta a aportului acestuia in reducerea calitatii aerului, precum si cerintele de mediu pentru integrarea Romaniei in Comunitatea Europeana, Primaria Suceava a participat cu consultanta timp de 2 ani la realizarea proiectului de cercetaredezvoltare TRAFICPOL in vederea implementarii cu tehnologii moderne a unei retele pilot de monitorizare in municipiul Suceava a principalilor agenti poluanti datorati traficului urban. In iunie 2006 aceasta retea a fost data in functiune, cu urmatoarele 3 tronsoane pilot: a) zona Primariei Suceava intersectia Bd. Universitatii cu Bd. Stefan cel Mare;

[...]in municipiul Suceava a fost instalat un sistem complex de monitorizare a calitatii aerului [...]in

b) zona centrala intersectia Ana Ipatescu cu Nicolae Balcescu; c) zona BCR Suceava Consiliul Judetean Administratia Financiara. Sistemul TRAFICPOL reprezinta o retea distribuita teritorial, constituita din urmatoarele subsisteme locale si centrale: NIVELUL LOCAL constituit din: Autoritatile locale din municipiul Suceava au aratat o preocupare constanta pentru punerea in practica a Ordinului nr. 592/2002 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, de transpunere a directivele UE

primaria Suceava a participat cu consultanta timp de 2 ani la realizarea proiectului de cercetare-dezvoltare TRAFICPOL in vederea implementarii[...]

versiune limitata si pe echipamente mobile compatibile PocketPC 2003 la http://tpmob.itc.ro.

2 subsisteme locale de masurare si afisare (SLA) a concentratiilor medii a agentilor poluanti CO, NO2, SO2, a valorii medii a temperaturii, precum si a unor mesaje text, subsisteme cu posibilitati locale de configurare; suport de comunicatii prin GSM/GPRS.


privind valorile limita la unii poluanti atmosferici si a STAS 12574/1987 privind calitatea aerului in zonele protejate. Avand in vedere cresterea continua numarului de autoturisme particulare si a traficului rutier, in

NIVELUL CENTRAL constituit din: baze de date Microsoft SQLServer pentru stocarea configurarilor si a datelor de referinta din sistem, a datelor achizitionate, prelucrare, a mesajelor comunicate cu echipamentele locale, a unor informatii necesare portalului web;

continuarea la pagina 3

REVISTA

ITS&S

ANUL

II,

NUMARUL

IV

PAGINA

dispecer pentru comunicatii de date pentru configurarea de la distanta a sistemelor locale de afisare, dispecerizarea centralizata a datelor achizitionate de echipamentele locale si gestionarea mesajelor text afisate la toate subsistemele locale;

site web mobil; aplicatii pentru configurarea si trimiterea de buletine informative prin e-mail (newslettere); server de rapoarte pentru trimiterea de rapoarte sintetice autoritatilor locale si de mediu.

dispecer pentru prelucrari de date pentru calculul concentratiilor medii pe diferite intervale de timp, a indicatorilor de calitate a aerului; portal web pentru informare publica online privind nivelul de poluare urbana in punctele monitorizate, cu o zona restrictionata pentru accesul utilizatorilor autorizati la descarcarea de date;

Sistemul va contribui la monitorizarea zonelor controlate, informarea populatiei si participantilor la trafic privind conditiile de mediu, iar prin integrare cu sisteme de management al traficului va fi capabil, in viitor, sa furnizeze informatii de deviere a traficului in vederea reducerii poluarii in zonele monitorizate. Se preconizeaza ca zonele monitorizate si controlate prin reteaua pilot TRAFICPOL vor deveni zone curate din punct de vedere al calitatii aerului. Se preconizeaza extinderea retelei de monitorizare, dupa o perioada de exploatare.

DISPECER CENTRAL
SISTEM LOCAL DE MONITORIZARE SI AFISARE Comunicatii GSM
Configurare Telesupraveghere Stocare, prelucrare date

Arhitectura sistemului pilot TRAFICPOL

SISTEM LOCAL DE MONITORIZARE SI AFISARE

Comunicatii GSM Baze de Baze de


Articol de: Marius MINEA Marian LACRARU

PORTAL WEB DE INFORMARE PUBLICA Retea Internet

SERVER baze de date SERVER WEB

Livia STEFAN Beatrice STEFANESCU Dan DURA

AGIT 2006 - Salzburg, Austria

In fiecare an, in luna Iulie Sazlburg este gazda conferintei in domeniul aplicatiilor geoinformatice. Anul acesta are loc cea de-a optsprezecea conferinta, pe data de 5-7 Iulie. Mai multe intalniri si dezbateri vor avea loc in Salzburg in cadrul acestui eveniment. Subiectele atinse vor fi dintre cele mai interesante, dintre care mentionam : servicii de localizare prin satelit, servicii pentru telecomunicatii si transporturi. La conferinta vor fi prezenti peste 1000 de participanti, iar locul desfasurarii va fi gazduit de Centrul de Geoinformatica din cadrul Universitatii din Salzburg. www.agit.at

PAGIN

ITS Highlights
Belgia (Flandra)
Obiective si proiecte: In 2002, Ministerul regiunii flamande (autoritatea rutiera), DIeteren (cel mai mare distribuitor de automobile din Belgia), precum si ACUNIA (provider d e tehnologie telematica) au lansat impreuna un proiect pilot in cadrul caruia se va cerceta potentialul unei singure platforme telematice pentru siguranta in interiorul autovehiculului. Obiectivele proiectului sunt: testarea si demonstrarea unui cadru general al proiectului, pentru diferite aplicatii ale tlematicii in timp real. O importanta foarte mare, in acest proiect pilot, o are comunicatia wireless intre vehicule si intre cele doua centre de o- perare, gazduite de Autoritatea Rutiera (centrul de management al traficului) si DIeteren. Astfel sunt transmise catre autovehicule informatii cum ar fi: rute, parametri ai vitezei, informatie in timp real cu privire la trafic. Toate acestea sunt trimise cu ajutorul unei conexiuni GPRS Astfel strangerea, pe o singura platforma, a aplicatiilor cu privire la comfort si siguranta, se poate dovedi a fi un concept invingator. Urmatoarele servicii sunt oferite in cadrul aceleiasi platforme: navigarea cu ajutorul rutelor hibride, partial sub controlul informatiilor in timp real (despre trafic); dynamic ISA; posibilitatea soferului de a trimite informatii, cu privire la incidentele din trafic, catre centrul de colectare; apelul de urgenta (e-call), ce poate fi facut prin simpla apasare a unui buton, pozitia autovehiculului fiind transmisa via GPS; servicii de stiri si prognoze meteo; serviciu de e-mail; Pentru mai multa siguranta, activarea anumitor servicii este posibila numai in momentul in care motorul autovehiculului este oprit. Dynamic ISA Testele in ceea ce priveste sistemul dynamic ISA au fost intreprinse intre Decembrie 2002 si mai 2003. Ele au presupus utilizarea a 40 de vehicule apartinand Autoritatii Drumurilor si 60 de vehicule comerciale. mite atributii. Este folosita o arhitectura de date bazata pe XML. Fiecare vehicul supus testului cere informatii privind limitele de viteza in zonele din imediata sa apropiere. Cand un vehicul intra intr-o zona ISA: -viteza ce este comunicata via GPS si este comparata cu limita de viteza impusa; -limita de viteza este permanent afisata in interiorul autovehiculului; -in cazul in care soferul depaseste limita, acesta este alertat prin intermediul semanalelor vizuale si sonore. -toate elementele ce descriu comportamentul soferului (viteza initiala la intrarea intr-o anumita locatie, alertele primite de acesta, reactia) sunt colectate din calculatorul vehiculului. In ceea ce priveste viitorul sistemului ISA, Autoritatea Drumurilor are in prim-plan dezvoltarea unor noi aplicatii si servicii ce vor fi implementate pe aceeasi platforma.

obiectivele proiectului sunt: testarea si demonstrarea unui cadru general al proiectului, pentru diferite aplicatii ale tlematicii in timp real

Autoritatea Drumurilor are in prim-plan dezvoltarea unor noi aplicatii si servicii ce vor fi implementate pe aceeasi platforma

Prin intermediul acestui sistem operatorii de trafic au posibilitatea de a adauga sau inlatura limitele de viteza existete in acel moment, in functie de evenimentele ce apar in traficul local precum accidente, aglomeratii, zone in constructie sau conditii meteorologice. Se poate defini si o limita de viteza de 30Km/h in apropierea scolilor, in intervalul orar 7:30-9:00, zilnic. O a treia posibilitate este stabilirea unei limite de viteza pentru anumite clase de vehicule.

Prioritate vor avea: -identificarea electronica a vehiculului (EVI- Electronic Vehicle Identification); -colectarea electronica a taxelor (EFC-Electronic Fee Collection) si dezvoltarea tranzactiilor financiare in sistem automat din interiorul autovehiculului; -integrarea unui tahograf digital;

Cum lucreaza acest sistem ? Un operator selecteaza locatiile ISA (zone si rute) care au anu-

- integrarea unui sistem adaptive cruise control (ACC),

REVISTA

ITS&S

ANUL

II,

NUMARUL

IV

PAGINA

Sistem avansat de monitorizare pe autostrazile din Marea Britanie


Operatiile de trafic si transport din cadrul Tyco ofera tehnologii CCTV sofisticate pentru implementarea pe autostrazile care inconjoara al doilea oras ca dimensiune din Marea Britanie, Birmingham. Sistemul a fost instalat de catre Tyco si face parte dintr-un contract de aproximativ 2 milioane de lire sterline, acordat de Highways Agency. Aceasta retea digitala confera regulatorilor de trafic din cadrul Highways Agency accesul la imagini in timp real de calitate inalta de pe autostrazile din jurul orasului (M5, M6, M6(T), M40, M42, M50, M54 and A38(M)). Proiectat si instalat de catre Tyco, sistemul inlocuieste vechile legaturi video analogice dintre diferitele centre de control. El presupune o retea digitala prin fibra optica dubla care permite transmiterea semnalelor audio digitale necomprimate de inalta calitate in orice directie impreuna cu alte comunicatii de date. Fiecare fibra permite transmiterea de foarte buna calitate a intregii benzi de frecventa video de la 80 de camere, iar cablu dublu de la 160 de camere amplasate in orice punct al retelei. Imaginile sunt imprimate si arhivate utilizand mai multe aparate de inregistrare video care se gasesc in centrele locale de colectare si ele pot fi cautate si revizionate prin intermediul canalelor Ethernet integrate in echipamentul de transmisiune. Sistemul de transmisiune a fost prevazut cu un mecanism redondant dual de rutare. Acest lucru permite operarea continua la sistem in eventualitatea deteriorarii unor portiuni din fibra optica. Circuitele de date si video pot fi rutate in directii opuse. In momentul de fata sunt instalate mai mult de 450 de camere in cadrul retelei, cu toate ca sistemul digital permite o extindere viitoare de peste 700 de camere. www.itsinternational.com/news/article.cfm?recordID=8797

Afisaj pe parbriz cu accelerometru


Cateva automobile produse de concernul american General Motors beneficiaza de afisarea pe parbriz a informatiilor de stare ale automobilului, o tehnologie implementata de companile Asahi Glass,Nippon |Seiki si DuPont Automotive, Este reprezentat de un strat special intercalat intre cele doua fete ale parbrizului care se comoprta ca ecran cand primeste sub forma de impulsuri electrice informatiile de stare ale autovehiculului. Stratul este un material transparent pe baza de butiral polivinilic produs de compania DuPont Automotive filiala DuPont Butacite (DuPont Butacite). Stratul se cheama pana DuPont (DuPont Wedge) datorita aspectului sectiunii transversale a acestuia. Acest tip de afisaj reprezinta una din dotarile standard ale automobilelor de serie Chevrolet Corvette Z06 si Cadillac XLR, dar si ca dotare optionala a automobilelor Pontiac Grand Prix, Cadillac STS se proiecteaza pe parbriz de stare ale automobilului,inclusiv datele provenite de la sistemul de navigatie iar traseul ramane in totalitate in campul vizual al soferului. Afisajul are 3 tipuri de setari: STRADA, CALE 1 SI CALE 2 care sunt selectabile din butonul de control al modului deafisajului, iar in total sunt 10 combinatii ale informatiilor de stare pe care soferul le selecteaza pentru a fi proiectate. Printre acestea sunt viteza automobilului, turatia motorului si un ghid de schimbare a celor sase trepte ale cutiei de viteze manuala, precum si temperatura apei din radiator sau presiunea uleiului de motor. Pozitia pe parbriz si luminozitatea imaginii virtuale pot fi modificate dupa preferintele soferului. Un accelerometru afiseaza in timp real acceleratiile laterale in modurile 2 si 3 de functionare a afisajului. Din 2006 va fi disponibil pentru automobilele dotate cu schimbator automat a celor 6 trepte prin tastele din spatele volanului un indicator luminos special pentru verficarea starii cutiei de viteze. Indicatorul se aprinde doar in modul Sport al cutiei cand este necesara folsirea paletelor schimbatorului de pe volan. http://www.sonepa.com/pvb-ph.html http://www2.dupont.com/Automotive/en_US http://www.chevrolet.com

PAGINA

Cerinte ale sistemelor de management al traficului


Probleme ale detectiei vehiculelor rutiere
Conform testelor efectuate in mai multe tari rezulta ca cele mai bune performante de precizie se obtin cu buclele inductive. Exploatarea si instalarea acestor tipuri de detectoare este insa prohibitiva in anumite situatii, cum este si cazul Bucurestiului, unde calitatea slaba a carosabilului, lucrarile si alternanta inghet-dezghet ar crea probleme in functionarea pe termen lung a buclelor inductive. In categoriile imediat apropiate de acestea se situeaza senzorii cu infrarosu si sistemele mixte de detectie video a autovehiculelor. Sistemele de detectie video pot realiza acelasi tip de operatii la o scara mai modesta, deoarece sunt limitate de campul vizual al camerelor. Ele isi gasesc adevarata utilitate atunci cand sunt utilizate pentru detectia inciden-

Din numarul anterior:

Detectia vehiculelor rutiere in sistemele de management al traficului urban are o deosebita importanta, deoarece principiile si dispozitivele utilizate reprezinta o veriga vitala pentru aceste sisteme.

telor. In timp ce sistemele bazate pe detectoare cu bucle vor vedea un vehicul ce stationeaza ca indiciu al congestiei in trafic, un sistem video poate fi programat sa detecteze incidente prin marcarea in zona de detectie a unai arii asemanatoare unei bucle (fereastra de numarare). Anumite categorii de sisteme de detectie video sunt capabile sa detecteze, sa inregistreze si sa alerteze operatorul prin rularea unui scurt clip video cu incidentul. La sistemele de detectie neintrusive ce utilizeaza spectrul

infrarosu (PIR) sau pe cel vizibil (camerele video), problemele care apar se datoreaza afectarii campului vizual al acestora de diferite obstacole sau in conditiile atmosferice proaste. O alta problema este detectia pe timpul iernii, cand carosabilul poate fi temporar acoperit cu zapada. In concluzie, inainte de alegerea oricarui tip de detectie pentru sistemele de management al traficului, este bine sa se efectueze teste in teren in conditii diverse. de Marius Minea

Managementul incidentelor
programul de Management al Incidentelor consta in trei mari elemente [...]
Costurile congestiilor cauzate de incidentele in trafic sunt bine cunoscute. Integrand tehnologii ITS in sistemele de supraveghere a traficului se preconizeaza o reducere a acestor costuri prin imbunatatirea abilitatii autoritatilor in transporturi de a detecta incidentele si de a descongestiona traficul altfel blocat. Programul de Management al Incidentelor astfel rezultat consta in trei mari elemente: supravegherea traficului (detectarea si verificarea incidentelor), eliberarea drumului blocat si informarea conducatorilor vehiculelor. In Statele Unite, autoritatile mai multor state si z o n e m et r o p o l i t a n e a u implementat programe de management al incidentelor, bazandu-se pe diferite tehnologii pentru supraveghere, detectare, eliberare si informare a traficului. In multe cazuri, eforturile de administrare a incidentelor sunt coordonate de la un Centru de Management in Transporturi (un centru de actionare in trafic care primeste si proceseaza informatii despre trafic si date din diverse surse). Mai multe detalii despre cum functioneaza sitemele, pe diagramele de pe site-ul: http://www.calccit.org/ itsdecision/serv_and_tech/ Incident_management/ incident_management_overview

REVISTA

ITS&S

ANUL

II,

NUMARUL

IV

PAGINA

Simbioza GNSS si a pozitionarii prin intermediul mobilului pentru serviciile bazate pe locatie
EMILY avea drept scop imbinarea pozitionarilor prin satelit si cu ajutorul mobilului pentru a oferi un rezultat flexibil si de mare performanta, cand este necesar, serviciilor bazate pe locatie. O solutie combinata ajuta la rezolvarea problemei de disponibilitate experimentate de GPS in mediul urban si a acuratetei mai slabe a celularului in ceea ce priveste locatia exacta. Solutiile EMILY constau in hibridizarea terminalelor catre utilizator domeniu, optimizarea solutiilor de localizare pentru minimizarea resurselor cerute de retea si de terminalul mobil, definirea completa a arhitecturii sistemului si specificarea componentelor de baza. Durata si finantare: Proiectul s-a desfasurat in perioada Ianuarie 2001-Martie 2005, fiind finantat cu ajutorul EC. Detalii pe: www.ertico.com

(telefoane mobile, terminale din interiorul vehiculelor, etc) si componentelor soft din cadrul retelelor mobile. Obiective: Mentionam printre obiectivele proiectului EMILY definirea cerintelor serviciilor de localizare pentru compatibilitatea cu viitoarele aplicatii din acest

Aplicatii ale sistemelor Galileo in cadrul LBS


Proiectul AGILE (aplicatii ale sistemelor Galileo in cadrul serviciilor bazate pe locatie) planuieste sa preia Serviciile Globale de Navigatie prin Satelit (GNSS), punand accentul pe utilizarea Serviciilor Europene de Navigatie Geostationara (EGNOS) si Galileo (Sisteme europene de navigatie prin satelit de noua generatie). Obiectivul fundamental al AGILE este de a defini, in detaliu, o harta a drumurilor care sa reprezinte o punere in practica a aplicatiilor bazate pe sistemele Galileo. Obiective: - Caracterizarea precisa a pietei serviciilor bazate pe locatie (LBS) sub forma de clase de aplicatii si analiza eficienta a furnizorilor de servicii pentru fiecare dintre acestea; - Realizarea unei corespondente intre fiecare clasa de aplicatii LBS si sistemele Galileo; - Contributia la un efort constant in ceea ce priveste activitatile de standardizare, regularizare, legislatie, furnizarea de servicii etc; - Implementarea unei platforme de demonstratii LBS pentru promovarea aplicatiilor bazate pe sistemele Galileo si EGNOS. Durata si finantare: Octombrie 2005-Septembrie 2007, fiind finantat cu ajutorul GJU (Galileo Joint Undertaking). Contact Monica Schettino +32 (0)2 400 07 80 m.schettino@mail.ertico.com

Dezvoltarea serviciilor de apelare de urgenta din interiorul vehiculelor la nivel european


Cunoasterea locatiei unui vehicul implicat intr-un accident permite furnizorilor de servicii de urgenta sa ajunga mai repede la locul respectiv, ceea ce poate duce la cresterea numarului de vieti salvate. Proiectul E-MERGE a lucrat la dezvoltarea unei solutii pentru efectuarea manuala sau automata a unui apel de urgenta din interiorul vehiculelor, care sa ajunga la un punct de preluare (PSAP-Public Safety Answering Point) intr-un mod cat mai rapid si eficient, ceea ce insemna asigurarea unei asistente corespunzatoare pentru vehiculul implicat in accident. Numarul de telefon utilizat la nivelul Europei este 112. Obiective: Printre obiectivele acestui proiect s-au numarat: coordonarea eforturilor cu cele ale altor grupuri care lucrau la imbunatatirea posibilitatilor de apelare de urgenta (de exemplu E112 si initiativa e-Safety), dezvoltarea unor cerinte pentru realizarea unui lant de servicii de urgenta la nivel european accentul fiind pus pe informatiile ce aveau sa ajunga la centrele PSAP, alegerea unui protocol drept standard pentru testarea sistemului eCall din interiorul vehiculelor. Durata si finantare: Aprilie 2002-Martie 2004, finantarea fiind realizata prin intermediul EC. Mai multe detalii pe: www.ertico.com

PAGINA

Sistem telematic avansat de informare privind transportul public local


INFO-KIOSK
Info-kiosk-urile sunt terminale computerizate interactive pentru furnizarea de informatii de la baze de date sau de pe Internet, localizate in terminalele de transport public sau in alte spatii publice. Acestea pot de asemenea furniza informatii turistice sau despre diverse evenimente. Interfata cu utilizatorul Touchscreenul trebuie sa aiba cel putin 15.1 inch. Fereastra utila nu trebuie sa atinga marginea fizica a afisajului (touchscreen) pentru a fi asigurata vizibilitatea fiecarui element afisat. In standardele europene ecranul este impartit in patru parti (ca in figura de mai jos):

Info-kiosk-urile sunt terminale computerizate interactive pentru furnizarea de informatii de la baze de date sau de pe Internet[...]

Info-kiosk-urile trebuie sa fie amplasate in locuri linistite in care sa poata fi monitorizate cu usurinta. Ele trebuie sa fie accesibile persoanelor care se deplaseaza cu ajutorul scaunelor cu roti. Trebuie sa existe un spatiu liber de cel putin 1,4-1,5 m in jurul acestuia. Daca spatiul este puternic luminat, touchscreen-ul trebuie sa fie protejat cu un vizor. Trebuie sa existe un spatiu sub ecran, precum si un raft pentru o mica geanta sau un carlig pentru bagaje sau pentru baston. Inaltimea corecta pentru ca un ecran sa poate fi utilizat de catre persoane in scaune cu roti este prezentata in imaginile de mai jos. Utilizare interactiva Usurinta in utilizare poate fi imbunatatita prin folosirea unui dispozitiv simplu de navigare (un ballmouse este, din punct de vedere ergonomic o foarte buna solutie), a comenzilor vocale si a unei imprimante. O tastatura suplimentara face utilizarea mult mai facila pentru utilizatorii obisnuiti cu folosirea acesteia si face, de asemenea, mai facila si u ti li z a r ea s o f t w a r e -u lu i (interogari detaliate, intrari de tip text etc.). Pe de alta parte daca structura datelor este foarte bine proiectata, de exemplu daca comenzile, simbolurile si meniurile sunt simple si clare, nu este nevoie de intrari de text si utilizarea info-kiosk-ului va fi usoara pentru toti cei care nu folosesc in mod usual tastatura (copii si persoanele in varsta). Touch screen-ul trebuie sa fie sensibil, o simpla apasare trebuie sa fie suficienta. Utilizatorul trebuie sa primeasca o confirmare ca apasarea a fost inregistrata si o cautare a fost pornita, de exemplu o clepsidra sau o bara de incarcare. Pentru a fi eliminate functiile eronate, trebuie sa fie eliminate repetarile automate (apasari indelungate etc.). Trebuie sa fie posibila intoarcerea la inceput sau la pagina principala (un buton separat).

- zona superioara va fi folosita pentru logo-ul operatorului de transport public etc.; data si ora vor fi plasate in coltul din dreapta sus; - zona din dreapta va fi folosita pentru mici butoane de navigare in cadrul paginii respective; - zona centrala va fi folosita pentru afisarea informatiilor; - in zona inferioara vor fi plasate butoanele fixe, de exemplu: selectarea limbii, inainte, inapoi, home etc. Standardul recomanda utilizarea culorilor inchise pentru partea inferioara si cea superioara. Partea centrala trebuie sa aiba o culoare deschisa. Vorbirea poate fi utilizata atat pentru intrari (recunoasterea vocala) cat si pentru iesiri. Utilizatorul are acces prin touch scren-ul de 17 la fereastra principala care contine in partea de sus o bara de meniu cu functiile principale ce pot fi selectate optional. Acestea permit accesul la informatiile RATB legate de serviciile oferite si alte informatii utile. Fundalul ferestrei contine o imagine bitmap a hartii Municipiului Bucuresti. In partea de jos se regaseste o lista de optiuni cu informatii speciale. continuarea la pagina 9

utilizatorul are acces prin touch scren-ul de 17 la fereastra principala care contine in partea de sus o bara de meniu

[...]

REVISTA

ITS&S

ANUL

II,

NUMARUL

IV

PAGINA

UTILIZAREA SISTEMULUI DE INFORMARE


Prin selectarea butonului de informatii generale se deschide o fereastra care cuprinde bare cu butoane specifice, cu ajutorul carora sunt grupate informatiile de interes general, pentru un acces usor si intituitiv. Acestea cuprind informatii alfanumerice preluate de pe site-ul RATB ce cuprind atat serviciile oferite de regie cat si alte informatii de orientare pentru utilizatori, legate de localizarea unor obiective din Bucuresti (institutii publice, de cultura, de divertisment etc). Bara este alcatuita din 4 controale de tip Button, care raman vizibile pe tot parcursul navigarii si care impart informatiile provenite din site-ul RATB in tot atatea categorii: Trasee, Tarife, Adrese Utile, Noutati.

domeniului de interes, a tipului institutiei si apoi a institutiei, este afisata adresa si mijloacele de transport de suprafata care permit atingerea obiectivului. In acest mod de abordare dinamica, interfata este aerisita, nefiind incarcata decat cu datele de care este nevoie pentru ca utilizatorul sa obtina informatia dorita, iar timpul de raspuns lin urma selectiei este aproape insesizabil in comparatie cu numarul foarte mare de obiective de interes existente. Mai intai se selecteaza domeniul de interes dintr-un control de tip lista. In urma selectiei domeniului este incarcata in pagina o alta lista care ofera utulizatorului posibilitatea selectarii tipului de institutie. Apoi, in urma acestei noi selectii se deschide o noua lista cu toate institutiile din domeniul si tipul solicitat. Prin selectia butonului tramvaie se deschide fereastra specifica care contine liniile de tramvai, liniile deviate, liniile suspendate.

Prin apsarea butonului Trasee, utilizatorul are acces la toate rutele mijloacelor de transport in comun puse la dispozitie de RATB, dar si la modificarile temporare de trasee datorate unor lucrari sau altor motive. Informatiile legate de fiecare traseu sunt preluate si prelucrate intr-o baza de date ACCESS, pentru a permite o cautare usoara si o afisare dinamica a informatiile asociate traseului dorit. Sunt stocate informatiile precum ora primei plecari si ora utimei sosiri din si in capetele de linii, intervalele de succedare la capete, si o serie de puncte intermediare de referinta pentru ruta parcursa. Selectarea controlului grafic Tarife permite accesul la informatiile legate de tarifarea costurilor de calatorie, pe categorii de calatori, precum si o serie de informatii generale legate de

Prin selectia linei dorite se afiseaza informatii privind: traseul, statii principale, orare de functionare, intervale de succedare, legaturi cu alte mijloace de transport . Dupa selecatrea liniei, prin apasarea butonului Vizualizare utilizatorul va obtine vizualizarea grafica a traseului, printr-o trasa de culoare rosie. Traseul este reprezentat de un strat care se incarca dinamic pe harta digitala, din baza de date. In mod similar se opereaza pentru troleibuze si autobuze.

modul de obtinere a facilitatilor de transport, si de centrele de eliberare ale titlurilor de calatorie. Butonul Adrese utile permite utilizatorului sa obtina informatii despre obiective de interes public din Bucuresti, precum si modul in care poate fi folosit transportul public de suprafata pentru a fi regasite. Informatiile sunt obtinute in mod dinamic din baza de date a RATB prin selectia punctului de interes dorit. In urma selectiei

Prin selectia butonului GHIDUL TRASEELOR se afiseaza harta traseelor RATB cu informatii sumare. Prin selectia butonului MODIFICARI TRASEE se afiseaza lista traseelor modificate si perioada de valabilitatea a modificarilor . (continuarea in nr.5) de mat. Adrian Esanu

PAGINA

10

Evidenta vehiculelor la intrarea pe autostrada


Este vorba de folosirea semafoarelor pentru a controla rata vehiculelor care intra pe autostrada. Rata de numarare este setata pentru a optimiza fluxul pe autostrada si pentru minimalizarea congestiilor. Algoritmi de sincronizare a semnalelor si date in timp real provenite de la detectoarele in bucla sunt deseori folosite pentru rezultate mai eficiente. Pentru mai multe informatii despre cum lucreaza algoritmii si detectoarele in bucla, vizitati diagrama: http:// w w w . ca l c ci t . o r g / i t s d e ci s i o n / s er v _ a n d _t e c h / Telecommunications/diagrams/Ramp%20Meters/ Ramp%20Meters.htm In aplicare, sistemele de numerotare pe rampa au fost foarte eficiente in reducerea congestiilor si marirea sigurantei. Acestea au insemnat un flux al traficului mai mare si o economisire semnificativa a timpului de calatorie. Cu toate acestea, efectele asupra consumului si emisiilor de carburant sunt mixte. Congestiile reduse pe autostrada permit o eficienta a combustibilului mai mare si emisii cat mai mici autovehiculelor odata intrate in linie dreapta pe autostrada, dar vechiculele care stau la coada la contoarele de pe rampa de intrare pe autostrada siau marit rata consumului si emisiilor de carburant. Contoarele au cateva limitari, pe care cercetatorii cauta sa le elimine. O problema este ca algoritmii existenti reactioneaza dupa ce congestia s-a produs si nu pentru a o preveni. Aceasta cauzeaza un comportament oscilnat, ca rezultat al intarzierilor dintre detectare si actiunea corectoare. O solutie propusa implica capabilitati de prezicere a traficului in logica contoarelor. Mai multi asltefel de algoritmi folosesc retele neurale si tehnici Fuzzy Logic (o multivaloare logica care permite valori intermediare sa fie folosite intre evaluari conventionale, cum ar fi da/nu, adevarat/fals, alb/negru etc. Notiuni ca foarte cald si destul de rece pot fi formulate matematic si procesate de computer) si pot chiar intarzia sau preveni blocajele de la formare. Astfel de sisteme sunt deja implementate pe teritoriul StatelorUnite ale Americii cat si in Europa.

[...]sistemele de numerotare pe rampa au fost foarte eficiente in reducerea congestiilor si marirea sigurantei

Ochiul electronic cu jonctiune (J-Eyes)


camerele de supraveghere sunt montate in poli speciali, stalpi dupa strada si cladiri aflate pe traseele majore
Ochiul electronic cu jonctiune ( J-Eyes) este un sistem de camere de supraveghere instalate ca aparate majore de semnalizare pentru a actiona asemenea unui ochi la distanta in folosul operatorilor de trafic de la centrul de control. J-Eyes intensifica circulatia pe traseele majore prin urmatoarele moduri: actioneaza ca supervizor pentru operatorii de trafic pentru a identifica si indeparta cauzele congestionarii traficului, poate impiedica parcarea ilegala si incarcarea sau descarcarea de-a lungul drumurilor principale. Camerele de supraveghere sunt montate in poli speciali, stalpi de pe strada si cladiri aflate pe traseele majore. Acestea pot sa centreze, sa rastoarne si sa mareasca imaginea captata, in vederea obtinerii claritatii ei. Aceste imagini sunt transmise centrului de control al traficului, unde operatorii pot raspunde rapid oricarui incident din trafic. http://www.onemotoring.com.sg/publish/onemotoring/en/on_the_roads/traffic_management/ intelligent_transport_systems/junction_eyes.html

REVISTA

ITS&S

ANUL

II,

NUMARUL

IV

PAGINA

11

Tehnologii avansate ale sistemelor de parcare subterana


Cele mai avansate sisteme de parcare asista soferii in gasirea unui loc parcaj cu locuri disponibile. Ele fac acest lucru obtinand informatii despre locurile de parcare libere, procesandu-le si prezentandu-le soferilor. Informatia poate fi prezentata prin intermediul pancartelor statice sau celor cu afisare dinamica, telefonului, internetului sau sistemelor de navigatie din interiorul automobilului. Pentru mai multe informatii despre modul de informare vizitati diagrama de functionare prin telecomunicatii. Imagini Parcare Inteligenta din Baltimore/Aeroportul Washington: Intrarea in garajul Smart Park. Senzorii cu ultrasunete montati deasupra fiecarui spatiu din parcare monitorizeaza starea de liber a fiecarui loc. Un afisaj pe baza de LED-uri indica numarul de spatii disponibile pe fiecare rand. Beneficiile aduse de aceste sisteme de informare sunt: micsorarea timpul necesar cautarii unui loc de parcare, reducerea congestiilor si a parcarilor ilegale. Totodata asigura o distributie mai buna a cerintelor de parcare si o utilizare mai eficienta a locurilor de parcare. http://www.calccit.org/itsdecision/serv_and_tech/ Parking_Systems_Technologies/ parking_systems_tech_summary.html libere, iar luminile verzi de deasupra locului indica faptul ca acel loc este liber.

Luminile rosii de deasupra unui loc de parcare indica faptul ca acel loc este ocupat (a se vedea lumina rosie deasupa masinii).

Un exemplu de afisaj cu led indica numarul de locuri libere pe un rand. Sagetile verzi indruma clientii catre spatiile cu locuri

CURSURI ON-LINE IN DOMENIUL ITS


Introducere in Ingineria Sistemelor
Acest curs reprezinta o introducere in ingineria sistemelor pentru conducatorii de proiecte ITS si pentru participantii la acestea. Ofera o viziune de nivel inalt asupra unui domeniu foarte larg, prezentand concepte de baza pentru persoanele care lucreaza la astfel de proiecte. Scopul este intelegerea de catre indivizii respectivi a beneficiilor unor abordari din punctul de vedere al ingineriei sistemelor ca mijloc de definire a calitatii sistemelor. Cursul implica practici tehnice, cum ar fi modelarea, realizarea unor prototipuri, analize de negociere, precum si practici de management (evaluarea riscurilor si reducerea lor). Printre obiectivele cursului se numara: definirea ingineriei sistemelor si aplicatiile sale in domeniul ITS, descrierea ciclurilor de viata ale sistemelor, dezvoltarea si validarea cerintelor pentru un anumit sistem, enumerarea posibilitatilor accesibile din cadrul ingineriei sistemelor pentru reducerea riscurilor. Costul acestui curs este de 100$. Mai multe detalii pe www.citeconsortium.org

Fundamente ale sistemelor de management cu ajutorul bazelor de date


Sistemele de management cu ajutorul bazelor de date joaca un rol esential in majoritatea sistemelor de management, administrare si control al transporturilor moderne. In consecinta, profesionistii din domeniul transpoturilor sunt deseori responsabili pentru realizarea schitelor, dezvoltarea, operatiunile si intretinerea sistemelor de management cu ajutorul bazelor de date. Pentru indeplinirea misiunii lor, nu este absolut necesar ca indivizii respectivi sa fie experti in baze de date, insa se impune o intelegere a principiilor fundamentale ale sistemelor de management cu ajutorul acestora. Acest curs evidentiaza importanta realizarii, utilizarii si managementului bazelor de date in sfera ITS. El prevede o descriere generala a bazelor de date si a sistemelor de management cu ajutorul lor, discutarea in detaliu al rolului metadatelor si a tabelelor de date din domeniu, descrierea SQL si explorarea rolului bazelor de date in cadrul stocarii informatiilor. Durata cursului este de 8 ore si costa 150$.

Comitet academic:
Prof.dr. Corneliu Mihail Alexandrescu, prof.dr. Iulian Badescu, dr. Dorin Dumitrescu, conf.dr. Decebal Farini, conf.dr. Marius Minea, conf.dr. Corneliu Sterian

Comitetul redactional:
Redactor Sef: sl.ing.ec. Florin Nemtanu : florin@nemtanu.info

Revista Romana pentru Sisteme Inteligente de Transport


ISSN: 1841 - 4893 Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti Facultatea Transporturi Catedra: Telecomenzi si Electronica in Transporturi Splaiul Independentei Nr.313, Sect. 6, Bucuresti, Romania Tel : 021-4029653 Fax: 021-4029653 E-mail: office@eltrans.pub.ro revistaITS@eltrans.pub.ro

Redactori: Radu Timnea, Ciprian Cormos, Alexandru Chivu, Dorin Buretea, Florin Grafu Redactori-studenti: Nicoleta Mocofan : nicoleta_mocofan@yahoo.com Marian Rizea : marian_rza@yahoo.com Razvan Ghita : razvan_ghita_its@yahoo.com Mihaela Micu: mihaela.micu@gmail.com Mircea Condilescu : condilescumircea@gmail.com Tehnoredactori: Nicoleta Mocofan, Marian Rizea Colaboratori: Adrian Butnaru, Mihai Niculescu, Adrian Esanu

ITS Denmark ITS Finland ITS France or ITS France/ATEC ITS Greece ITS Hungary ITS Munich ITS Netherlands (Connekt) ITS Norway ITS Romania ITS Slovakia ITS Sweden ITS Switzerland ITS United Kingdom ITS&S Czech Republic Telematics Cluster (Belgium) TTS Italia