1.

Notiunea contractului de vinzare-cumparare

Vinzarea-cumpararea este un contract prin care o parte(vinzator), transmite dreptul de proprietate a unui bun al sau asupra celeilalte parti cumparatorul, care se obliga in schimb a plati vinzatorului pretul bunului vindut. Caracterele juridice ale contractului de vinzare-cumparare : - sinalgmatic caci prin incheierea sa se da nastere la obligatii reciproce pentru ambele parti contractante. Vizatorul are obligatio sa predea bunul vindut, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul. - cu titlu oneros ambele parti urmaresc interese patrimoniale, adica transmiterea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga. - comutativ deoarece exista si intinderea prestatiilor sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind ca in contractele aleatorii de un eveniment viitor si incert care ar face sa existe sanse de cistig si pierdere pentru ambele parti. - consensual putind fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensum), fara indeplinirea vre-o unei formalitati si fara remiterea lucrului vindut si a pretului in momentul incheierii contrcatului. Vinzarea-cumpararea nu este un contract solemn si nici real. Prin exceptie de la principiul consensualismului in cazurile special prevazute de lege vinzarea poate fi solemna.

2. Conditiile de valabilitate ale contractului de vinzare-cumparare

Pentru a fi valabil incheiat contractul de vinzare-cumparare trebuie sa intruneasca diferite elemente care conform reguluilor generale in materie de contract sunt : - consimtamintul ; - o cauza licita ; - obiectul ; - capacitatea ; - forma. Consimtamintul partilor Vinzarea-cumpararea, ca si orice alt contract se incheie prin consimtamintul partilor. Intrucit problemele juridice privitoare la consimtamint, la principiul autonomiei de vointa si libertatea contractuala, precum si la momentul incheierii contractului sunt cunoscute de la Teoria generala a obligatiilor, iar in materia vinzarii se aplica regulile de drept comun, trebuie analizate regulile specifice vinzarii : - promisiunea vinzarii ; - optiunea ; - dreptul de preemtiune. Promisiunea unilaterala de vinzare Spre deosebire de oferta de a contracta (act juridic unilateral), in cazul promisiunii de vinzare, o persoana prevazind un eventual interes pentru ea, de a dobindi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun rezervindu-si facultatea de a-si manifesta ulterior (de obicei inlauntrul unui termen) consimtamintul sau de a-l cumpara. Exp. locatorul proprietar, se obliga fata de locatar, sa-i vinda la un pret stabilit, lucrul dat in locatiune, daca locatarul isi va manifesta dorinta de a-l cumpara. O promisiune de vinzare constituie un contract, dar nu e o vinzare, fiind distincta de ea si nu poate produce efectele unei vinzari. De fapt promisiunea de vinzare, poate fi ca un antecontract, care da nastere la un drept de creanta, una dintre parti fiind obligata(obligatia de a face) fata de cealalta, sa vinda in viitor un bun anumit, beneficiarul promisiunii putind opta in sensul de a-l cumpara sau nu.

Optiunea Art. 792 Cod Civil, partile pot conveni asupra dreptului unilateral al cumparatorului de a achizitiona un bun pina la un moment(optiunea de cumparare) sau asupra dreptului vinzatorului de a vinde in aceleasi conditii un bun cumparatorului(optiune de vinzare). In privinta contractului de optiune, se aplica normele de vinzare-cumparare, daca partile nu convin altfel. Dreptul de preemtiune(art.793-797 Cod civil) Spre deosebire de optiune care are natura contractuala, intrucit dreptul prioritar la cumparare al beneficiarului faptului se naste pe baza consimtamintului dintre parti, dreptul de preemtiune are natura legala. Instituirea acestui drept este o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor, de la principiul potrivit caruia proprietarul dispune liber de bunul sau. Fiind perceputa ca o derogare de la aceste principii, textele care reglementeaza dreptul de preemtiune trebuie interpretate restrictiv. Potrivit art.352 CC in cazul vinzarii cotei parti din bunurile proprietate comuna pe cote parti, cu exceptia vinzarii la licitatie, ceilalti proprietari au dreptul de preemtiune de a cumpara cota la pretul care se vinde si in aceleasi conditii. In scopul exercitarii acestui drept vinzatorul este in drept sa instiinteze ceilalti coproprietari despre intentia sa de vinzare, indicind pretul si alte conditii de vinzare, iar coproprietarii sunt obligati sa-si exercite dreptul de preemtiune in cazul bunurilor mobile in 10 zile de la data notificarii, iar in cazul imobilelor in termen de o luna de la data primirii notificarii. Aceste termene constituie un termen de decadere, caci dupa expirarea lor vinzatorul are dreptul sa vinda oricarei persoane cota sa parte. Daca mai multi coproprietari au intentia sa cumpere cota parte vinzatorul are dreptul de a alege carui dintre coproprietari sa vinda cota sa parte. Daca coproprietarul accepta sa cumpere cota parte a vinzatorului, contractul de vinzarecumparare se incheie conform regulilor de drept comun. Daca cota parte se vinde fara respectarea dreptului de preemtiune, oricare dintre coproprietari poate intenta timp de 3 luni actiune in judecata pentru a i se atribui drepturile si obligatiile de cumparator.