Capitolul III Cercetare

3.1. Obiective propuse Principalul obiectiv al acestei lucrari este gasirea (identificarea)? unei solutii terapeutice eficiente in infectiile de tract urinare. Eficienta terapiei antibiotice am socotito ca fiind obtinuta atunci cand urina devine sterila iar efectele adverse ale uzitarii antibioticelor sunt minime sau absente. spre deloc. Obiectivele secundare sunt reprezentate de realizarea unei statistici cu privire la germenii implicati in aceasta patologie precum si sensibilitatea/ rezistenta la antbiotice.sensibilitate= rezistenta? Aici mai tb bagat ceva. Capit urm incepe pe o alt pagina 3.2. Material si metoda Pentru acest proiect am ales un lot de 695 de pacienti diagnosticati cu infectie urinara, din care 158 de pacienti in Sectia de Urologie a Spitalului Sf. Apostol Andrei Galati si 537 la un numar de 10 cabinete de medicina de familie din Judetul Galati. Acest studiu statistic a avut ca material de studiu foile de observatie si fisele pacientilor care sau adresat institutiilor medicale sus mentionate pe parcursul a 6 luni de zile. Mai multe date despre lotul in lucru. Femei? Barbati? Patologii/? Varste? etc Fig. III.1. Distributia pacientilor in functie de sursa informatiilor

600 400 Spital 200 0 Lot pacienti Ambulat or

Rezulta ca pe parcursul a 6 luni de zile, din totalul pacientilor care solicita ingrijiri medicale, 77% se adreseaza cabinetelor de medicina de familie, subliniind preponderenta adresabilitatii in patologia sus mentionata in ambulator.suna ciudat! 3.3. Date obtinute din cadrul spitalului.ITU in sectia de uro suna parca mai bine. Durata medie de spitalizare a fost de 6 zile cu limite intre 2 si 19 zile. Repartitia pe varste a pacientilor arata ca sunt interesate toate segmentele de varsta, dar apare un varf la pacientii cu varste cuprinse intre 51 si 60 de ani. In aceasta categorie de varsta s-au incadrat 55 de pacienti, adica 35 % din totalul adresantilor. Media de varsta este de 58 de ani, avand un minim de 18 ani si un maxim de 86 de ani. Astfel am gasit 7 pacienti cu varsta pana in 20 de ani, 7 cu varsta cuprinsa intre 21 si 30 de ani, 14 pacienti cu varsta intre 31 si 40 de ani, 55 intre 51 si 60 de ani, 31 intre 61 si 70, 23 de pacienti cu vartse cuprinse intre 71 si 80 de ani si 21 de pacienti peste 80 de ani. Fig. III.2 Repartitia pe varste a pacientilor internati

60 18 - 20 50 40 30 20 10 0 Varst a pacienti 21-30 31-40 41 -50 51 - 60 61 - 70 71 - 80 peste 80

Se remarca procente nesemnificative pana in 50 de ani si o descrestere a patologiei dupa varsta de 60.Fals.dimpotriva dupa 50 ani creste frcv ITU la barb pt ca apare adenomul Din totalul pacientilor internati in sectia de Urologie, 61 sunt femei si 97 barbati, ceea ce inseamna in procente 61% in favoarea barbatilor. Aceasta repartitie pe sexe

sugereaza o predominanta masculina a infectiei de tract urinar in cadrul sectiei de Urologie. Totusi, in perioada celor 6 luni analizate au fost internati pe aceasta sectie un total de 1308 pacienti, din care 942 sunt barbati, mai exact 72%. Acest lucru indica o adresabilitate masculina net superioara si poate explica ideea aflata in contradictoriu cu teoria, conform careia femeile detin majoritatea in incidenta infectiei urinare.TB sa spui ca din cauza patol asoc e mai mare incidenta Fig. III.3 Distributia pe categorie de sex a pacientilor aflati in sudiu

100

50

Femei Barbati

0 Femei Barbati

Din totalul de 97 de pacienti barbati, 71 au fost diagnosticati cu adenom de prostata, ceea ce inseamna 73% si 7 au ca diagnostic principal cancer de prostata, adica 7%.Concluzia? Fig. III.4. Diagnosticul principal in cazul barbatilor

80

60 Adenom de prostata, Cancer de 40 prostata Alte afectiuni 20

0 Diagnostic pricipal barbati

Astfel, un procent de 80% din barbati prezinta ca diagnostic principal o afectiune prostatica. La categoria alte afectiuni se disting in procente mici urmatoarele: calculi renali, stricturi uretrale, hidronefroza, chist renal, hidrocel, hernie inghinala. In ceea ce priveste femeile, am gasit ca diagnostic principal in 43 de situatii calculi renali, uretrali, vezicali, litiaza urinara, in 9 cazuri colica nefretica, in 6 cazuri cistita si 3 paciente diagnosticate cu cancer de vezica urinara. Fig. III.5. Diagnosticul principal in cazul femeilor
50 40 Calculi/ Litiaza 30 20 10 0 Diagnostic principal femei Colica nefretica Cistita Cancer de vezica urinara

Astfel observam ca in mod exclusiv femeile sunt cele care se indreapta inspre sectia de Urologie cu diagnostic principal cistita????, dar ca incidenta cea mai mare o au calculii sau litiaza in randul pacientelor. Concluzionam astfel ca, infectia urinara se afla in plan secund la un numar de 152 de pacienti, insemnand 96% din totalul adresantilor

indiferent de sex, ca in randul barbatilor este diagnostic secundar in procent de 100% si ca in randul femeilor este in prim plan doar in 10% din cazuri. Fig. III.6. Alte diagnostice principale raportate la infectia urinara

100 80 60 Infectie urinara 40 20 0 Femei Barbati Alte diagnostice principale

Certitudinea faptului ca infectia urinara reprezinta majoritar o patologie secundara, mi-a indreptat cercetarea in randul cabinetelor de medicina de familie(legatura asta o faci la sf cap). Pentru o cat mai buna cunoastere a acestei afectiuni, am studiat in detaliu atitudinea medicala intraspitaliceasca in fata infectiei urinare asociate diagnosticului principal. Astfel, toti pacientii care au fost diagnosticati cu infectie de tract urinar au prezentat patologii asociate, avand in medie 5 diagnostice cu un minim de 2 si un maxim de 11. Am remarcat ca patologii asociate: 127 de cazuri cu calculi renali, uretrali, vezicali si litiaza urinara, insemnand 80% din pacienti, 81 de situatii cu hidronefroza, adica 51%, 49 de cazuri cu hipertensiune arteriala, adica 31%, 43 de pacienti cu anemie, adica 27%, 24 de pacienti cu IRC, reprezentand 15%, 19 pacienti cu obezitate, adica un procent de 12% si 14 pacienti cu stricturi uretrale, aproximativ 9%. Alte patologii intalnite au fost : arterita, ateromatoza aortica, B. Altzaimer, bronsita cronica, cardiopatie ischemica, chist renal, ciroza hepatica, discopatie lombara, dislipidemie, faringita acuta, diabet zaharat, hepatomegalie, hepatopatie toxica, hernie inghinala, hidrocel, hipercolesterolemie, sdr. metabolic. Fig. III.7. Principalele patologii asociate infectiei urinare

150

Calculi / Litiaza Hidronefroza

100

HT A Anemie

50 IRC 0 Patologii asociate infectiei urinare Obezitate Stricturi uretrale

Calculii sau litiaza asociaza cel mai frecvent infectia urinara conform datelor obtinute in urma analizei. Din cei 127 de pacienti care au fost diagnosticati cu calculi sau litiaza, 43 au acesta afectiune incadrata la diagnostic principal. La 57 de pacienti tratamentul implica montarea de sonda Cook, acest aspect favorizand infectarea. Astfel se confirma teoria asocierii litiazei cu infectia. Pe langa acest lucru, am aflat ca 67 de pacienti din cei analizati au suferit interventii chirurgicale, deci 42% si 43 de pacienti au avut sondaj vezical pentru cel putin 3 zile, mai exact 27% din lotul analizat. Aceste aspecte reprezinta factori favorizanti importanti in infectarea tractului urinar. Tabloul clinic evidentiaza 133 de pacienti cu simptomatologie sugestiva pentru infectia urinara, ceea ce inseamna 84% din lotul de 158 de pacienti internati. Fig. III.8. Pacienti simptomatici si asimptomatici

150

100 Simptomatic sugestiv 50 Alte simptome

0 Tablou clinic

Simptomele acuzate de pacienti sunt: polakiuria, dureri mictionale, dureri lombare si febra. Restul pacientilor, 25, adica 16% prezinta simptome care nu indica aceasta patologie: hematurie, colica nefretica. Toti pacientii sunt simptomatici. Exista pacienti cu

un singur simptom si pacienti care prezinta simptomatologie combinata. In ordinea frecventei avem urmatoarea statistica: 129 pacienti cu polakiurie ( aproximativ 82% ); 82 de pacienti cu hematurie macroscopica ( aproximativ 52% ); 41 pacienti ce acuza colica nefretica ( aproximativ 26% ); 28 cu dureri mictionale ( aproape 18% ); 17 cu dureri lombare ( 11% ) si 12 cu febra ( 7,6% ). Fig. III.9. Semne si simptome la pacientii internati
150 Polakiurie 100 Hematurie macroscopica Colica nefretica 50 Dureri mictionale Dureri lombare 0 Semne si simptome Febra

Semele si simptomele intalnite la pacienti nu sunt specifice. Infectia urinara nu se caracterizeaza prin simptomatologie specifica??????????. Pentru ca patologia principala nu este cea aflata in studiu, apar mentionate in procente importante hematuria macroscopica si colica nefretica, acestea nefiind mentionate in teoria de specialitate ca indicand o infectie urinara. Tuturor pacientilor internati li se face examenul de urocultura, indiferent daca sunt diagnosticati cu infectie urinara sau nu. Din totalul celor diagnosticati cu infectie de tract urinar, 29 de pacienti, adica 18% prezinta urini sterile. Acest lucru se explica fie prin faptul ca recolta nu a fost efectuata corespunzator, fie prin faptul ca nu exista solicitari din partea medicilor pentru antifungigrama, TBC sau chlamydia trachomatis, fie urocultura a fost recoltata dupa inceperea tratamentului antibiotic preventiv in urma interventiilor chirurgicale. Indiferent care ar fi cauza, toti pacientii diagnosticati cu infectie de tract urinar, cu urocultura pozitiva sau nu, primesc tratament antibiotic. Fig. III.10. Rezultat urocultura

150

100 Urocultura + 50 Urocultura -

0 Rezultat laborator

Deci, la un procent de 82% din pacienti, diagnosticul de infectie urinara este certificat de urocultura pozitiva. In ceea ce priveste obiectivul secundar al prezentei lucrari, cel cu privire la germenii implicati, am constatat ca, in sectia de Urologie, 64% din uroculturile pozitive incrimineaza ca agent infectios E. Coli, adica 83 din pacienti prezinta acest germene in urina. Buletinul de analize, cu rezultatul de la uroculturile pacientilor indica 28 pacienti cu enterobacter, adica 21%, 13 pacienti cu proteus, reprezentand 10% si 5 pacienti cu stafilococ auriu, aproximativ 0,4%. Fig. III.11. Statistica agentilor infectiosi

100 80 60 40 20 0 Germeni implicati

E. Coli Enterobacter Prot eus Stafilococ Auriu

Se confirma, deci, teoria conform careia principalul factor cauzator al acestei patologii este E.Coli.

Din totalul de 129 de pacienti cu rezultate pozitive, in urma uroculturii, 83 de pacienti au o bacteriurie mai mare de 105UFC/ ml, iar 46 de pacienti o bacteriurie de 5*104, ceea ce inseamna ca toti cei pozitivati prezinta, conform criteriilor lui E. Kass, o bacteriurie semnificativa. Cel de-al doilea obiectiv secundar urmareste, asa cum am prezentat, sensibilitatea/ rezistenta la antibiotic al germenilor implicati. Descoperim, astfel urmatoarea statistica: 58 din germeni prezinta sensibilitate la tazocin, reprezentand 45% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului tazocin conform anexa nr. ); 52 din germeni au sensibilitate la imipenem, adica aproximativ 40% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului imipenem conform anexa nr. ); 32 de germeni sunt sensibili la cefoperazona, ceea ce inseamna un procent de aproximativ 25% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului cefoperazona conform anexa nr. ); in procente aproximativ egale de 14 -16 % se situeaza sensibilitatea la ciprofloxacin, tigecyclin, cotrimoxazol, nitrofurantoin ( vezi rezumatul caracteristicilor produselor prezentate conform anexelor nr. ); Sensibilitatea a fost testata pe un numar de 28 de antibiotice. Medicamentele testate, la care gradul de sensibilitate este evidentiat in procente mult mai mici decat cele expuse anterior, cu o limita superioara de 5% sunt: augmentin, cefaclor, cefalexin, cefoxitin, cefrirome, clindamicina, colistin, eritromicina, kanamicina, netilmicina, levofloxacin, oxacilina, teicoplanin, tetraciclina, tobramicina si vancomicina. Fig. III.12. Principalele antibiotice la care germenii sunt sensibili

5 4

60 T azocin 50 40 30 20 10 0 Sensibilit atea la antibiotice Imipenem Cefoperazona Ciprofloxacin, T igecyclin, Cot rimoxazol, Nitrofurant oin Alte antibiotice

Rezistenta la antibiotice scoate in evidenta urmatoarea clasificare: 65 de germeni sunt rezistenti la cotrimoxazol, echivalentul unui procent de 50% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului cotrimoxazol conform anexa nr. ); 58 de germeni sunt rezistenti la ciprofloxacin si 58 la levofloxacin, echivalentul unui procent de 45% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului ciprofloxacin si levofloxacin conform anexa nr. ); 51 de germeni sunt rezistenti la augmentin, echivalentul unui procent de 39% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului augmentin conform anexa nr. ); 45 de germeni sunt rezistenti la cefoperazona, echivalentul unui procent de 35% din uroculturile pozitive ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului cefoperazona conform anexa nr. ); 25 de germeni sunt rezistenti la cefaclor si 25 la cefepime, acesta insemnanad 19% din total. ( vezi rezumatul caracteristicilor produsului cefaclor conform anexa nr. ); Mai apar in rezultatele buletinelor de urocultura in procente nesemnificative de pana in 8% antibiotice la care germenii descoperiti sunt rezistenti. Acestea sunt: acid nalidixic, azitromicina, cefalexin, cefalotin, cefixime, tetraciclina, tobramicina, imipenem, netilmicina, cefuroxim, ceftazidim, cefoxitin, kanamicin, colistin, penicilina G, timetin, eritromicina, tazocin, norfloxacin, rifampicina.

Fig. III.13. Principalele antibiotice la care germenii sunt rezistenti

70 60 Cotrimoxazol 50 Ciprofloxacin, Levofloxacin 40 30 20 10 0 Rezistenta la antibiotice Augment in Cefoperazona Cefaclor, Cefepime Alte antibiotice

Am observat ca in topul medicamentelor la care germenii responsabili de infectiile urinare sunt sensibili se afla beta lactaminicele, tazocin si imipenem si o cefalosporina de generatia a treia, cefoperazona. La tazocin am gasit doar 7 antibiograme cu germeni rezistentisi si 58 cu germeni sensibili. Rezulta, deci, ca acest antibiotic a fost testat la un numar de 65 de germeni, adica in 50% din cazuri. La imipenem am gasit 5 pacienti care au prezentat rezistenta si 52 sensibili, ceea ce inseamna ca s-a testat antibioticul in 44% din cazuri. Cefoperazona prezinta, in schimb, o sensibilitate si o rezistenta aproximativ egale ceea ce indica tendinta de crestere a rezistentei la antibiotice a germenilor. Acest antibiotic a fost testat in 77 de cazuri, insemnand aproape 60% din uroculturi. In ceea ce priveste rezistenta, am gasit in topul celor mai rezistente antibiotice cotrimoxazolul, ciprofloxacinul si levofloxacinul. Primele doua prezinta o sensibilitate in procente asemanatoare ( 14 -16% ) intre ele, dar levofloxacinul apare ca antibiotic sensibil intr-un numar foarte mic de cazuri. Se observa o gama mult mai larga de antibiotice la care germenii sunt rezistenti in procent important de peste 30% din antibiograme, ceea ce sugereaza tendinta de crestere a rezistentei la antibiotic.

Aceasta statistica a fost obtinuta in urma analizei antibiogramelor si am folosit-o in comparatia cu tratamentul antibiotic administrat pe perioada internarii si cu recomandarile la externare. Antibioticul cel mai des folosit in sectia de Urologie s-a dovedit a fi Ceftamil. 95 din pacentii internati au fost tratati cu acest antibiotic, adica 60% din lotul de pacienti infectati. In 16 cazuri, acest medicament este inlocuit dupa cel putin 3 zile de catre Cilopen la pacienti cu simptomatologie neschimbata in urma administrarii de Ceftamil. Astfel in aproximativ 17% din cazuri, Ceftamil se dovedeste ineficient. In toate cazurile tratamentul este empiric, conform procedurilor intraspitalicesti. Daca facem o analogie cu datele obtinute in urma antibiogramei, observam ca s-a testat sensibilitatea la ceftazidim in doar 9 cazuri din cele studiate si in toate aceste situatii medicamentul s-a dovedit rezistent. Apar doua intrebari importante: de ce nu se testeaza sensibilitatea acestui medicament desi este folosit foarte des si de ce se foloseste empiric acest antibiotic si nu altul? Raspunsul la aceste intrebari se regaseste in Rezumatul Caracteristicilor Produsului din anexa nr.... Al doilea antibiotic uzitat ca frecventa este Cilopenul. 41 de pacienti, aproximativ 32% primesc tratament cu acest medicament, 16 din ei fiind pacienti care s-au tratat initial cu Ceftamil. Deci, 25 din pacienti primesc inca de la internare acest antibiotic. Din datele obtinute in urma antibiogramelor studiate, am constatat ca acest antibiotic se regaseste in topul acelora la care germenii sunt sensibili. Anexa nr. detaliaza caracteristicile acestui antibiotic. 32 de pacienti, adica 25 % primesc tratament cu Cifran, al treilea medicament in topul uzitarii. Anexa nr. vorbeste despre caracteristicile acestuia. Substanta activa este ciprofloxacin despre care concluzionam ca se afla in topul celor mai rezistente antibiotice si in acelasi timp l-am gasit responsabil si de sensibilizarea unui procent de aproximativ 16% din germenii identificati. Din acesti 32 de pacienti, 15 sunt tratati cu antibiotice in asociere: Ceftamil si Cifran (13 pacienti ) sau Gentamicina si Cifran ( 2 pacienti ). Acestea sunt singurele asocieri de antibiotice folosite in cadrul sectiei de Urologie. Toti pacientii internati si diagnosticati cu infectie urinara, cu urocultura pozitiva sau nu, beneficiaza de tratament antibiotic. In mod cu totul exceptional sunt folosite urmatoarele antibiotice: Biseptol ( 1 pacient ); Cefaclor ( 1 pacient ); Penicilina ( 1

pacient ). Facand o comparatie cu antibiogramele gasite, cotrimoxazolul se afla in fruntea clasamentului celor mai rezistente antibiotice; Cefaclorul este gasit rezistent in 19% din cazuri si sensibil in 5% din cazuri, acest medicament nefiind testat decat la 31 de pacienti. Penicilina a fost testata in 4 cazuri si germenii au fost gasiti rezistenti. Rezistenta crescuta este, in acest caz, argumentul slabei utilizari a celor trei medicamente. Fig. III. 14. Principalele antibiotice administrate pacientilor internati

100 80 60 Cifran 40 20 0 Antibiotice folosite Biseptol Cefaclor Penicilina Ceftamil Cilopen

O concluzie importanta care reiese din aceasta analiza ar fi ca uzitarea foarte frecventa a Ceftamilului in sectia sus mentionata a determinat o crestere a rezistentei germenilor la acest antibiotic. In ceea ce priveste efectele adverse mentionate in foile de observatie, atrag atentia 26 de cazuri tratate cu Ceftamil care prezinta diaree dupa cel putin 5 zile de uzitare si 4 pacienti care au facut o forma alergica cutanata manifestata prin prurit si rash tegumentar la acelasi tratament. La celelalte antibiotice nu se remarca efecte secundare pe perioada internarii. Fig. III. 15. Efecte adverse la administrarea Ceftamilului

30

20 Diaree 10 Prurit si rash cutanat

0 Efecte adverse la Ceftamil

De remarcat faptul ca singurul medicament care da efecte adverse, mentionate in foile de observatii ale sectiei de Urologie din Spitalul aflat in studiu este Ceftamil, cel care este si cel mai des folosit. Deci din 95 de cazuri tratate cu acest antibiotic, 30 acuza efecte nedorite, acest lucru insemnand aproximativ 32% ????????multdin cei tratati cu Ceftamil. Fig. III.16. Statistica pacientilor care acuza efecte secundare

80 60 40 20 0 Ceftamil Cu efect advers Fara efect advers

La externare am gasit in foile de observatie notat doar la 48 din pacientii studiatii, recomandari la externare. Nu este mentionat in niciuna din recomandari urocultura de control si nici nu se repeta examenul inaintea externarii. Rezulta, deci, faptul ca nu exista control asupra evolutiei bolii si a raspunsului la tratament. Motivele ar putea fi: nu se completeaza in foile de observatie recomandarile, rezultatul la examenul de urocultura efectuat la internare nu este ajuns de la laborator in momentul externarii pentru pacienti care au mai putin de 5 zile de spitalizare. Din cei 48 de pacienti cu recomandari, la 33 li

s-au prescris tratament antibioc, la toti cu medicamentul Eficef. Acesta este o Cefalosporina de generatia a II-a, conform anexa nr. In urma acestui studiu, in cadrul Spitalului, am ajuns la concluzii care urmaresc obiectivele propuse. Patologia in studiu am efectuat-o pe un lot de 158 de pacienti, majoritatea barbati, conform cu majoritatea adresabilitatii sectiei de Urologie, avand o medie de varsta de 58 de ani. Infectia urinara a fost studiata pe adulti, 82% din ei peste 50 de ani. In cazul barbatilor, afectiunea este secundara in totalitate, iar in cazul femeilor doar 10% au ca diagnostic principal cistita, patologia majoritara principala fiind calculii sau litiaza. Am continuat studiul, desi infectia urinara am gasit-o in plan secund, in vederea urmaririi atitudinii medicale in fata acestei afectiuni atunci cand asociaza o alta patologie. Toti pacientii care au fost diagnosticati cu infectie de tract urinar au prezentat patologii asociate, avand in medie 5 diagnostice cu un minim de 2 si un maxim de 11. In schimb, pentu a raspunde cat mai bine obiectivelor propuse, am extins cercetarea si in ambulator, in randul cabinetelor de medicina de familie. Trecand mai departe la studiul clinic asupra pacientilor, am observat ca toti pacientii sunt simptomatici. Exista pacienti cu un singur simptom si pacienti care prezinta simptomatologie combinata. In 84% din cazuri, tabloul clinic indica o simptomatologie sugestiva pentru infectia urinara, dar, pentru ca nu este specifica, pacientilor li se recolteaza probe pentru examenul de urocultura. Toti pacientii internati in sectia de Urologie beneficiaza de aceasta investigatie, fie ca acuza, fie ca nu simptomatologie sugestiva. La un procent de 82% din pacienti, diagnosticul de infectie urinara este certificat de urocultura pozitiva. Exista, insa, si pacienti care sunt diagnosticati si au urini sterile. Toti cei diagnosticati primesc tratament antibiotic. Analizand rezultatul obtinut in urma examenului de laborator, se confirma, teoria conform careia principalul factor cauzator al acestei patologii este E.Coli. Am mai gasit in procente mici bacterii precum Proteus, Enterobacter, Stafilococul Auriu. Astfel am atins unul din obiectivele secundare, acela de a cunoaste o statistica a germenilor implicati. Studiind, mai departe antibiogramele, am observat ca in topul medicamentelor la care germenii responsabili de infectiile urinare sunt sensibili se afla beta lactaminicele, tazocin si imipenem si o cefalosporina de generatia a treia, cefoperazona. In ceea ce

priveste rezistenta, am gasit in topul celor mai rezistente antibiotice cotrimoxazolul, ciprofloxacinul si levofloxacinul?????????????. Facand o comparatie intre numarul medicamentelor rezistente si numarul celor sensibile cu o frecventa importanta, de peste 30%, am observat ca o gama mult mai larga de antibiotice au dat rezistenta???????. Astfel avem 5 medicamente cu rezistenta in peste 30% din cazuri: cotrimoxazol, ciprofloxacin, levofloxacin, augmentin, cefoperazona fata de 2 antibiotice cu sensibilitate in peste 30% din cazuri: tazocin si imipenem. Se confirma, deci, teoria cresterii rezistentei la antibiotic a germenilor. Astfel am atins cel de-al doilea obiectiv secundar. Atitudinea terapeutica indica uzitarea frecventa a trei antibiotice: Ceftamil, Cilopen si Cifran, independent de rezultatul antibiogramei. Motivul folosirii acestora in mod empiric se explica prin atitudinea profilactica in fata interventiilor chirurgicale, faptul ca rezultatul examenului de urocultura este disponibil clinicianului abia dupa 5 zile, iar majoritatea pacientilor au varste peste 50 de ani, cand imunitatea este in scadere si au patologii asociate multiple. Urmarind raspunsul la tratamentul antibiotic administrat, am observat ca in aproximativ 17% din cazuri, Ceftamil se dovedeste ineficient si este inlocuit cu Cilopen. Am analizat si sensibilitatea acestui antibiotic din rezultatele laboratorului si am gasit ca nu a fost testat decat la 9 pacienti unde s-a dovedit a fi rezistent. Am remarcat faptul ca este singurul antibiotic, din cele administrate, care a produs acuze de efecte secundare, diaree si alergii. O concluzie importanta pe care am tras-o din aceasta analiza ar fi ca uzitarea foarte frecventa a Ceftamilului in sectia sus mentionata a determinat o crestere a rezistentei germenilor la acest antibiotic, a ineficientei lui in fata bolii. Antibioticul Cilopen nu a produs efecte adverse, a eliminat simptomatologia pacientilor tratati cu Ceftamil, a fost testat in 57 de cazuri si in 52 a determinat sensibilitate, sugerand eficienta utilizarii lui. Analizand si cel de-al treilea antibiotic din top, Cifran, am observat ca nici el nu a produs efecte secundare. A fost testat in 77 de cazuri si in 58 a fost gasit rezistent, ceea ce-l situeaza in fruntea clasamentului medicamentelor care dau rezistenta. S-a administrat la 32 de pacienti internati, aproximativ jumatate din ei primind antibioticul in asociere cu Ceftamil sau cu Gentamicina. Laconcluzii nu facem discutie cu cifre si %

Obiectivul principal al acestui studiu este gasirea unui antibiotic eficient, eficienta putand fi demonstrata prin sterilitatea urinii si minimizarea efectelor secundare. Pentru ca nu exista un control documentat asupra urinii, nu am putut demonstra in nici o situatie de antibiotic folosit eficienta acestuia. Mi-am indreptat astfel atentia asupra pacientilor din ambulator.