REFERAT Momentele subiectului in opera Alexandru Lapusneanul

Aciunea nuvelei este mai ampl dect a schiei i const ntr-o nlnuire de episoade, relatate ntr-un ritm alert, adesea n secvene memorabile, ntr-o construcie riguroas, pe parcursul a patru capitole precedate de cte un moto. Prima parte ( Dac voi nu m vrei, eu v vreu) prezint situaia iniial. Alexandru Lpuneanu sosete n Moldova pentru a-l nltura pe Toma i a ocupa din nou tronul. Este ntmpinat de un grup de patru boieri (vornicul Mooc, postelnicul Veveri, sptarul Spancioc i Stroici) care i cer, prin glasul lui Mooc, s se napoieze, deoarece norodul nu te vrea, nici nu te iubete (expoziiunea). Domnitorul respinge categoric preteniile parlamentarilor, iar hotrrea de a pune ordine n ar prin pedepsirea boierilor trdtori este definitiv: S m ntorc? Mai degrab-i va ntoarce Dunrea cursul ndrpt. (intriga). Partea a doua ( Ai s dai sam, Doamn!) se compune din faptele crudului voievod i conine desfurarea aciunii. Dup ce ia tronul, domnitorul pornete prigoana mpotriva boierilor sftuit i ajutat de vornicul Mooc: i omora i le confisca averile. La intervenia doamnei Ruxanda, nduioat de lacrimile vduvelor i orfanilor i speriat de ameninrile unei jupnese, soul i promite c se va mpca cu dregtorii, iar ei i va da un leac de fric. Punctul culminant se afl n partea a treia, intitulat Capul lui Mooc vrem Lpuneanu asist mpreun cu boierii i norodul la slujba de la mitropolie unde i cere iertare pentru crimele svrite i i invit pe boieri la curte pentru a lua

prnzul n semn de reconciliere. La acest osp, asistm la un tablou nfiortor: sunt ucii i decapitai 47 de boieri ale cror capete sunt cldite ntr-o uria piramid dup rang i dup neamuri, leacul de fric promis soiei sale. Urmeaz pedepsirea vornicului Mooc care este aruncat mulimii rsculate pentru a fi sfiat. Partea a patra, cu motoul De m voi scula, pre muli am s popesc i eu, constituie deznodmntul nuvelei. Timp de patru ani Lpuneanu nu mai omoar niciun boier, dar inventeaz diverse schingiuiri. Nelinitit c Spancioc i Stroici reuiser s scape de mcel, domnitorul se refugiaz n Cetatea Hotinului pentru a-i supraveghea. Aici se mbolnvete grav i i exprim dorina de a fi clugrit. n timpul unei crize, mitropolitul Teofan, creznd c i se apropie sfritul, i ndeplinete cererea. Trezit din letargie i vzndu-se n rndul monahilor, Alexandru-vod se nfurie i i amenin pe cei din jur. De fric s nu-i ucid fiul, doamna Ruxanda i otrvete soul ndemnat de Spancioc i Stroici, care i dau lovitura de graie.