Versiune imprimabila: Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

Page 1 of 6
Imprima povestea!

Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

A fost odata ca niciodat a; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cnd facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cnd se bateau ursii n coade; de cnd se luau de gt lupii cu mieii de se sarutau, nfratindu-se; de cnd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca n slava cerului de ne aducea povesti; De cnd se scria musca pe parete, Mai mincinos cine nu crede. A fost odata un mparat mare si o mparateasa, am ndoi tineri si frumosi, si, voind sa aiba copii, a facut de mai multe ori tot ce trebuia sa fac a pentru aceasta; a mblat pe la vraci si filosofi, ca sa caute la stele i sa le ghiceasca daca or sa fac a copii; dar n zadar. n sfrsit, auzind mparatul ca este la un sat, aproape, un unchias dibaci, a trimis sa-l cheme; dar el raspunse trimisilor ca: cine are trebuinta , sa vie la dnsul. S-au sculat deci mparatul si mparateasa si, lund cu dnsii vro ctiva boieri mari, ostasi si slujitori, s-au dus la unchias acasa. Unchiasul, cum i - a vazut de departe, a iesit s a-i ntmpine si totodata le-a zis: - Bine ati venit sanatosi; dar ce mbli, mparate, sa afli? Dorinta ce ai o sa-ti aduca ntristare. - Eu nu am venit s a te ntreb asta, zise mparatul, ci, daca ai ceva leacuri care sa ne faca sa avem copii, sa-mi dai. - Am, raspunse unchiasul; dar numai un copil o sa faceti. El o sa fie FatFrumos si dragastos, si parte n-o sa aveti de el. Lund mparatul si mparateasa leacurile, sau ntors veseli la palat si peste cteva zile mparateasa s-a simtit nsarcinata. Toata mparat ia si toata curtea si toti slujitorii s-au veselit de aceast a ntmplare. Mai-nainte de a veni ceasul nasterii, copilul se puse pe un plns, de n-a putut nici un vraci sa-l mpace. Atunci mparatul a nceput sa-i fagaduiasc a toate bunurile din lume, dar nici asa n-a fost cu putinta sa-l faca sa taca. - Taci, dragul tatei, zice mparatul, ca ti-oi da mparat ia cutare sau cutare; taci, fiule, ca ti-oi da sotie pe cutare sau cutare fata de mparat, si alte multe d -alde astea; n sfrsit, daca vazu si v azu ca nu tace, i mai zise: taci, fatul meu, ca ti-oi da Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte. Atunci, copilul tacu si se nascu; iar slujitorii detera n timpine si n surle si n toata mparatia se tinu veselie mare o s aptamna ntreag a. De ce crestea copilul, d-aceea se facea mai iste t si mai ndrazne t. l detera pe la scoli si filosofi, si toate nvataturile pe care al ti copii le nvata ntr-un an, el le nvata ntr-o luna, astfel nct mparatul murea si nvia de bucurie. Toata mparatia se falea ca o sa aiba un mparat ntelept si procopsit ca Solomon mparat. De la o vreme ncoace nsa, nu stiu ce avea, ca era tot gales, trist si dus pe gnduri. Iar cnd fuse ntr-o zi, tocmai c nd copilul mplinea cincisprezece ani si mparatul se afla la masa cu toti boierii si slujbasii mparat iei si se chefuiau, se scula Fat-Frumos si zise: - Tata, a venit vremea sa-mi dai ceea ce mi-ai fagaduit la nastere. Auzind aceasta, mparatul s-a ntristat foarte si i-a zis: - Dar bine, fiule, de unde pot eu sa-ti dau un astfel de lucru nemaiauzit? Si

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=030.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

Page 2 of 6

daca ti-am fagaduit atunci, a fost numai ca sa te mpac. - Daca tu, tata, nu poti sa-mi dai, apoi sunt nevoit sa cutreier toata lumea pna ce voi gasi fagaduinta pentru care m-am nascut. Atunci to ti boierii si mparatul detera n genuchi, cu rugaciune s a nu paraseasca mparatia; fiindca, ziceau boierii: - Tat al tau de aci nainte e batrn, si o sa te ridic am pe tine n scaun, si avem sa-ti aducem cea mai frumoasa mparateasa de sub soare de sotie. Dar n-a fost putinta sa-l ntoarca din hotarrea sa, ramnnd statornic ca o piatra n vorbele lui; iar tata-sau, daca vazu si vazu, i dete voie si puse la cale sa-i gateasca de drum merinde si tot ce-i trebuia. Apoi, Fat-Frumos se duse n grajdurile mparate sti unde erau cei mai frumosi armasari din toata mparat ia, ca sa-si aleaga unul; dar, cum punea mna si apuca pe cte unul de coada, l trntea, si astfel toti caii cazura. n sfrsit, tocmai cnd era sa iasa, si mai arunc a ochii o data prin grajd si, zarind ntr-un colt un cal rapciugos si bubos si slab, se duse si la dnsul; iar cnd puse mna pe coada lui, el si ntoarse capul si zise: - Ce poruncesti, st apne? Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a ajutat sa ajung ca sa mai puie mna pe mine un voinic. Si ntepenindu-si picioarele, ramase drept ca lumnarea. Atunci Fat-Frumos i spuse ce avea de gnd sa fac a si calul i zise: - Ca s a ajungi la dorinta ta, trebuie sa ceri de la tata-tau palosul, sulita, arcul, tolba cu sagetile si hainele ce le purta el cnd era flacau; iar pe mine sa ma ngrijesti cu nsuti mna ta sase saptamni si orzul s a mi-l dai fiert n lapte. Cernd mparatului lucrurile ce-l povat uise calul, el a chemat pre vataful curtii si i-a dat porunca ca sa-i deschiza toate tronurile cu haine spre a-si alege fiul s au pe acelea care i va placea. Fat-Frumos, dupa ce rascoli trei zile si trei nopti, gasi n sfrsit, n fundul unui tron vechi, armele si hainele tatne-sau de cnd era flacau, dar foarte ruginite. Se apuca nsusi cu mna lui sa le cure te de rugina si, dupa sase saptamni, izbuti a face sa luceasca armele ca oglinda. Totodata ngriji si de cal, precum i zisese el. Destula munc a avu; dar fie, ca izbuti. Cnd auzi calul de la Fat-Frumos ca hainele si armele sunt bine curatate si pregatite, odata se scutura si el, si toate bubele si rapciuga cazura de pe dnsul si ramase ntocmai cum l fatase ma-sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi; vazndu-l Fat-Frumos astfel, i zise: - De azi n trei zile plecam. - Sa traiesti, st apne; sunt gata chiar azi, de poruncesti, i raspunse calul. A treia zi de dimineata , toata curtea si toata mparatia era plina de jale. FatFrumos, mbracat ca un viteaz, cu palosul n mna, calare pe calul ce-si alesese, si lua ziua buna de la mparatul, de la mparateasa, de la toti boierii cei mari si cei mici, de la ostasi si de la to ti slujitorii curtii, carii, cu lacramile n ochi, l rugau sa se lase de a face calatoria aceasta, ca nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau; dar el, dnd pinteni calului, iesi pe poarta ca vntul, si dupa dnsul carale cu merinde, cu bani si vreo dou a sute de osta si, pe care-i ornduise mparatul ca sa-l nso teasca. Dupa ce trecu afara de mparatia tatalui sau si ajunse n pustietate, FatFrumos si mparti toata avutia pe la ostasi si, lundu-si ziua buna, i trimise napoi, oprindusi pentru dnsul merinde numai ct a putut duce calul. Si apucnd calea catre rasarit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile si trei nopti, pna ce ajunse la o cmpie ntinsa, unde era o multime de oase de oameni. Stnd s a se odihneasca, i zise calul: - Sa stii, stapne, c a aici suntem pe mosia unei Gheonoaie, care e att de rea,

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=030.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

Page 3 of 6

nct nimeni nu calca pe mosia ei, fara sa fie omort. A fost si ea femeie ca toate femeile, dar blestemul parintilor pe care nu-i asculta, ci i tot necajea, a facut-o sa fie Gheonoaie; n clipa aceasta este cu copiii ei, dar mine, n padurea ce o vezi, o s-o ntlnim venind sa te prapadeasca; e grozava de mare; dara sa nu te sperii, ci sa fii gata cu arcul ca sa o sagetezi, iar palosul si sulita sa le tii la ndemna, ca sa te slujesti cu dnsele cnd va fi de trebuinta . Se detera spre odihna; dar pndea cnd unul, c nd altul. A doua zi, cnd se rev arsa ziorile, ei se pregateau sa treaca padurea. FatFrumos nsel a si nfrna calul, si chinga o strnse mai mult dect alta dat a, si porni; cnd, auzi o ciocanitura groaznica. Atunci calul i zise: - Tine-te, st apne, gata, ca iata se apropie Gheonoaia. Si cnd venea ea, nene, dobora copacii: asa de iute mergea; iar calul se urca ca vntul pna cam deasupra ei si Fat-Frumos i lua un picior cu sageata si, c nd era gata a o lovi cu a doua sageata, striga ea: - Stai, Fat-Frumos, ca nu-ti fac nimic! Si vaznd ca nu o crede, i dete nscris cu sngele sau. - Sa-ti traiasca calul, Fat-Frumos, i mai zise ea, ca un n azdravan ce este, caci de nu era el, te mncam fript; acum nsa m-ai mncat tu pe mine; sa stii ca pna azi nici un muritor n-a cutezat sa calce hotarele mele pna aicea; ctiva nebuni carii sau ncumes a o face d-abia au ajuns pna n cmpia unde ai vazut oasele cele multe. Se dusera acasa la dnsa, unde Gheonoaia osp ata pe Fat-Frumos si-l omeni ca pe un calator. Dar pe c nd se aflau la masa si se chefuiau, iara Gheonoaia gemea de durere, deodata el i scoase piciorul pe care l pastra n traista, i-l puse la loc si ndata se vindeca. Gheonoaia, de bucurie, tinu masa trei zile d-a rndul si rug a pe Fat-Frumos sa-si aleaga de sotie pe una din cele trei fete ce avea, frumoase ca niste zne; el nsa nu voi, ci i spuse curat ce cauta; atunci ea i zise: - Cu calul care l ai si cu vitejia ta, crez ca ai s a izbute sti. Dupa trei zile, se pregatira de drum si porni. Merse Fat-Frumos, merse si iar merse, cale lunga si mai lunga; dara cnd fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o cmpie frumoasa, pe de o parte cu iarba nflorita, iar pe de alta parte prlita. Atunci el ntreba pe cal: - De ce este iarba prlita? Si calul i raspunse: - Aici suntem pe mosia unei Scorpii, sora cu Gheonoaia; de rele ce sunt, nu pot sa traiasca la un loc; blestemul parintilor le-a ajuns, si d-aia s-au facut lighioi, asa precum le vezi; vrajmas ia lor e groaznica, nevoie de cap, vor sa-si rapeasca una de la alta pamnt; cnd Scorpia este necajita rau, varsa foc si smoala; se vede ca a avut vreo cearta cu sora-sa si, viind s-o goneasca de pe tarmul ei, a prlit iarba pe unde a trecut; ea este mai rea dect sor a-sa si are trei capete. Sa ne odihnim putin, stapne, si mine dis-de-dimineata sa fim gata. A doua zi se pregatir a, ca si cnd ajunsese la Gheonoaia, si pornira. Cnd, auzira un urlet si o vjietura, cum nu mai auzisera ei pna atunci! - Fii gata, stapne, c a iata se apropie zgripsoroaica de Scorpie. Scorpia, cu o falca n cer si cu alta n pamnt si varsnd flacari, se apropia ca vntul de iute; iara calul se urca repede ca sageata pna cam deasupra si se lasa asupra ei cam pe deoparte. Fat-Frumos o saget a si i zbura un cap; cnd era s a-i mai ia un cap, Scorpia se ruga cu lacrami ca sa o ierte, ca nu-i face nimic si, ca sa-l ncredinteze, i dete nscris cu sngele ei. Scorpia ospata pe Fat-Frumos si mai si dect Gheonoaia; iara el i dete si dnsei napoi capul ce i-l luase cu sageata, carele se lipi ndata cum l puse la loc, si dupa trei zile plecara mai departe.

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=030.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

Page 4 of 6

Trecnd si peste hotarele Scorpiei, se dusera, se dusera si iara se mai dusera, pna ce ajunsera la un cmp numai de flori si unde era numai primavara; fiecare floare era cu deosebire de mndra si cu un miros dulce, de te mbata; tragea un vntisor care abia adia. Aicea statura ei s a se odihneasca, iara calul i zise: - Trecur am cum trecuram pna aci, stapne; mai avem un hop: avem sa dam peste o primejdie mare; si daca ne-o ajuta Dumnezeu sa scapam si de dnsa, apoi suntem voinici. Mai-nainte de aci este palatul unde locuieste Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte. Aceasta casa este ncongiurata cu o padure deasa si nalta, unde stau toate fiarele cele mai salbatice din lume; ziua si noaptea pazesc cu neadormire si sunt multe foarte; cu dnsele nu este chip de a te bate; si ca sa trecem prin padure e peste poate; noi nsa sa ne silim, dac-om putea, sa sarim pe dasupra. Dupa ce se odihnira vreo doua zile, se pregatira iaras i; atunci calul, tinndu-si rasuflarea, zise: - Stapne, strnge chinga ct poti de mult, si ncalec nd, sa te tii bine si n scari, si de coama mea; picioarele sa le tii lipite pe lnga suptioara mea, ca sa nu m a zaticne sti n zborul meu. Se urca, facu proba, si ntr-un minut fu aproape de padure. - Stapne, mai zise calul, acum e timpul cnd se da de mncare fiaralor padurei si sunt adunte toate n curte; sa trecem. - Sa trecem, raspunse Fat-Frumos, si Dumnezeu s a se ndure de noi. Se urcara n sus si v azur a palatul str alucind astfel, de la soare te puteai uita, dar la dnsul ba. Trecura pe dasupra padurii si, tocmai cnd erau s a se lase n jos la scara palatului, d-abia, d-abia atinse cu piciorul vrful unui copaci si dodata toata padurea se puse n miscare; urlau dobitoacele, de ti se facea parul maciuca pe cap. Se grabira de se lasara n jos; si de nu era doamna palatului afara, dnd de mncare puilor ei (caci asa numea ea lighionile din padure), i prapadea negresit. Mai mult de bucurie ca au venit, i scapa ea; caci nu mai vazuse pna atunci suflet de om pe la dnsa. Opri pe dobitoace, le mblnzi si le trimise la locul lor. Stapna era o zna nalta, suptirica si dragalasa si frumoasa, nevoie mare! Cum o vazu FatFrumos, ramase ncremenit. Dara ea, uitndu-se cu mila la d nsul, i zise: - Bine ai venit, Fat-Frumos! Ce cauti pe aici? - Cautam, zise el, Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte. - Daca cautati ceea ce zisesi, aci este. Atunci descalica si intra n palat. Acolo gasi nca doua femei, una ca alta de tinere; erau surorile cele mai mari. El ncepu sa multumeasc a znei pentru ca l-a scapat de primejdie; iara ele, de bucurie, gatira o cina placuta si numai n vase de aur. Calului i dete drumul sa pasca pe unde va voi dnsul; pe urma i facur a cunoscuti tuturor lighioanelor, de puteau mbla n tihna prin padure. Femeile l rugara sa locuiasca de aci nainte cu dnsele, caci ziceau ca li se urse, sez nd tot singurele; iara el nu astepta sa-i mai zica o data, ci priimi cu toata multumirea, ca unul ce aceea si cauta. ncet, ncet, se deprinsera unii cu al tii, si spuse istoria si ce pati pna sa ajunga la dnsele, si nu dupa multa vreme se si nso ti cu fata cea mai mica. La nso tirea lor, stapnele casei i detera voie sa mearga prin toate locurile de primprejur, pe unde va voi; numai pe o vale, pe care i-o si aratara, i zisera sa nu mearga, caci nu va vi bine de el; si-i si spusera ca acea vale se numea Valea Plngerii. Petrecu acolo vreme uitata, fara a prinde de veste, fiindca ramasese tot asa de tnar, ca si cnd venise. Trecea prin p adure, fara sa-l doara macar capul. Se desfata

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=030.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

Page 5 of 6

n palaturile cele aurite, traia n pace si n liniste cu so tia si cumnatele sale, se bucura de frumusetea florilor si de dulceata si curat enia aerului, ca un fericit. Iesea adesea la vnatoare; dar, ntr-o zi, se lua dupa un iepure, dete o sageata, dete dou a si nul nimeri; sup arat, alerga dupa el si dete si cu a treia sageata, cu care l nemeri; dara nefericitul, n nvalmaseala, nu bagase de seam a ca, alergnd dupa iepure, trecuse n Valea Plngerii. Lund iepurile, se ntorcea acasa; cnd, ce sa vezi d-ta? deodata l apuca un dor de tata-sau si de muma-sa. Nu cuteza sa spuie femeilor maiestre; dara ele l cunoscura dupa ntristarea si neodihna ce vedea ntr-nsul. - Ai trecut, nefericitule, n Valea Plngerii! i zisera ele, cu totul speriate. - Am trecut, dragele mele, fara ca sa fi voit sa fac ast a neghiobie; si acum ma topesc d-a-n picioarele de dorul parintilor mei, nsa si de voi nu ma ndur ca sa va parasesc. Sunt de mai multe zile cu voi si n-am sa ma plng de nici o mhnire. Ma voi duce dara sa-mi mai v az o data parintii si apoi m-oi ntoarce, ca sa nu ma mai duc niciodata. - Nu ne parasi, iubitule; parintii tai nu mai traiesc de sute de ani, si chiar tu, ducndu-te, ne temem ca nu te vei mai ntoarce; rami cu noi; caci ne zice gndul ca vei pieri. Toate rugaciunile celor trei femei, precum si ale calului, n-a fost n stare sa-i potoleasca dorul parintilor, care-l usca pe d-a-ntregul. n cele mai de pe urma, calul i zise: - Daca nu vrei s a ma asculti, stapne, orice ti se va ntmpla, sa stii ca numai tu esti de vina. Am sa-ti spui o vorba, si daca vei priimi tocmeala mea, te duc napoi. - Primesc, zise el cu toata multumirea, spune-o! - Cum vom ajunge la palatul tatalui tau, sa te las jos si eu sa ma ntorc, de vei voi sa rami macar un ceas. - Asa s a fie, zise el. Se pregatira de plecare, se mbrat isara cu femeiele si, dupa ce -si luara ziua buna unul de la altul, porni, lasndu-le suspinnd si cu lacr amile n ochi. Ajunsera n locurile unde era mosia Scorpiei; acolo g asira orase; padurile se schimbasera n cmpii; ntreba pre unii si pre altii despre Scorpie si locuinta ei; dar i raspunsera ca bunii lor auzisera de la strabunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri. - Cum se poate una ca asta? le zicea Fat-Frumos, mai alaltaieri am trecut pe aici; si spunea tot ce stia. Locuitorii rdea de dnsul, ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iara el, suparat, pleca nainte, fara a baga de seama ca barba si parul i albise. Ajungnd la mosia Gheonoaiei, facu ntrebari ca si la mosia Scorpiei, si primi asemenea raspunsuri. Nu se putea domiri el: cum de n cteva zile s-au schimbat astfel locurile? Si iaras i suparat, pleca cu barba alba pna la bru, simtind ca i cam tremurau picioarele, si ajunse la mparat ia tatne-sau. Aici alti oameni, alte orase, si cele vechi erau schimbate de nu le mai cunostea. n cele mai de pe urma, ajunse la palaturile n cari se nascuse. Cum se dete jos, calul i saruta mna si i zise: - Rami s anatos, ca eu ma ntorc de unde am plecat. Daca poftesti sa mergi si d-ta, ncaleca ndata si aidem! - Du-te sanatos, c a si eu nadajduiesc sa ma ntorc peste curnd. Calul pleca ca sageata de iute. Vaznd palaturile daramate si cu buruieni crescute pe dnsele, ofta si, cu lacrami n ochi, cata sa-si aduca aminte ct era odata de luminate aste palaturi si cum sia petrecut copilaria n ele; ocoli de vreo doua-tei ori, cercetnd fiecare camara, fiecare coltulet ce -i aducea aminte cele trecute; grajdul n care gasise calul;

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=030.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte

Page 6 of 6

se pogor apoi n pivnita , grliciul c areia se astupase de daramaturile cazute. Cautnd ntr-o parte si n alta, cu barba alba pna la genunchi, ridicndu-si pleoapele ochilor cu minile si abia umblnd, nu gasi dect un tron odorogit; l deschise, dara n el nimic nu gasi; ridica capacul chichitei, si un glas slabanogit i zise: - Bine ai venit, ca de mai ntrziai, si eu ma prapadeam. O palma i trase Moartea lui, care se uscase de se facuse crlig n chichita , si cazu mort, si ndata se si facu ta rna. Iar eu ncalecai p-o sea si va spusei dumneavoastr a asa.
nchide fereastra

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=030.php

7/12/2003