Apus de soare

" Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea Continuand traditia inceputa de V. Alecsandri ( cu drama istorica "Despot-Voda"), urmata de B.P.Hasdeu (cu drama "Razvan si Vidra"), de C.Negruzzi (cu nuvela "Alexandru Lapusneanul") si de Al.Odobescu (cu nuvelele istorice "Mihnea-Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna"), Delavrancea a urmarit - in a sa trilogie a Moldovei - reconstituirea unei epoci istorice indepartate. Aceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (evocat in "Apus de soare"), domnia lui Stefanita-voda ( in "Viforul") si cea a lui Petru Rares (in "Luceafarul"). In 1909 vede lumina rampei drama istorica in patru acte "Apus de soare", prima piesa a trilogiei . 45633bjo84htd5i Tema: Drama "Apus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de maxima ascensiune a Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. Metafora "soare" se refera la sistemul social heliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau - in cercuri concentrice - se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. jt633b5484httd Apusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele Moldovei". In actul I ideea va fi reluata in cuvintele doamnei Maria, care sintetizeaza domnia lui Stefan: "Stapanul meu, soarele apune trist si-n urma lui o balta de sange". Geneza: Sursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "Letopisetele Moldovei" publicate de M.Kogalniceanu, in "Cronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gh.Sincai, in "Arhiva istorica a Romaniei", scoasa de B.P.Hasdeu si - mai cu seama - in cartea "Stefan cel Mare.Documente descoperite in arhivele Venetiei", scoasa de C.Esarcu in 1874.

s-ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. De aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn.pe de o parte . Exista . arderea ranii cu fierul inrosit. Omul batran si bolnav isi presimte sfarsitul.care simte ca are fata de tara o inalta datorie .cu mare alai . capata o profunda semnificatie social-istorica. ca expresie a unui neam. care doreste perpetuarea puterii domnesti. inscaunarea lui Bogdan.un conflict intern. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea Moldovei. Discursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. . pe umerii caruia Stefan pune mantia domneasca. perisabil si Stefan-domnul. Trio-ul boierilor complotisti. format din paharnicul Ulea. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. dar moartea. Alesul este fiul sau Bogdan. asigurand astfel continuitatea tarii. Dar aceasta confruntare ramane neconvingatoare.pornesc spre palat. nu-l sperie. medicii care l-au ingrijit. urzind sa ridice in scaunul tarii pe Stefanita. sa-l inscauneze pe alesul lor. general-uman. dincolo de moarte. pe care a infruntat-o in atatea razboaie. Stefan o suporta cu barbatie. a vointei voievodului. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar. Conflictul extern dintre Stefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre Stefan-omul muritor. se opune domnului.il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. Pe domnul . Afland de boala lui Stefan. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. In acest timp. Acest conflictul principal. o rana mai veche de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav.In aceasta din urma Delavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. Conflictul: Opera are un dublu conflict. complotistii trec la actiune si . psihologic. un complot boieresc inabusit in fasa etc.

si sunt schitate personajele. scriitorul gradand cu grija conflictul. Se ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. supranumit Soarele Moldovei. domnul nu ezita o clipa. la batranete. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar comploteaza sa-i influenteze pe boieri. Stefan si-a ascuns grosul armatei intr-o padure. transformand batalia intr-un macel al vrajmasilor. sub comanda lui Bogdan. Stefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". care-i loveste naprasnic. pentru a-l alege domn pe Stefanita. iar pe Luca Arbore la lasat in fata cu o mie de ostasi. ca garantie pentru tratatul de pace incheiat dupa infrangerea de la Codrii Cosminului. Dupa ce o jumatate de secol s-a batut cu ungurii. Actiunea este plasata in Moldova lui 1504.Cu toate ca stie ce-l asteapta.de fapt . acesta se preface ca fuge. Subiectul: Cele patru acte ale dramei marcheaza compozitional mai multe momente dramatice. personale. de a o transforma intr-o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. paharnicul Ulea. polonii. Il ucide pe Ulea. ultimul an de carmuire a lui Stefan cel Mare. cu numele Moldovei pe buze. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). . fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i-a cedat Pocutia. Profitand de situatie. Stefan este nevoit sa se bata si acum. turcii si tatarii pentru a apara Moldova. dar . caci orice miscare ii pune viata in pericol. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. In actul al doilea Moghila ii povesteste doamnei Maria cum au decurs ostilitatile. Polonii il ataca. Stefan este tintuit la pat. Actul I constituie expozitiunea . La intoarcere domnul este ranit la picior. Rana nu se mai inchide si trei doctori sunt chemati sa-i arda cangrena. Dramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei existente individuale. Se precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a Sucevei intr-o zi de toamna.ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan.

fiica nelegitima a lui Stefan. s-ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri.". . Sunt infatisate pregatirile lui Stefan pentru a-si impune vointa. inca din timpul vietii lui. Stefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile Moldovei..ca Moldova n-a fost a stramosilor mei.. care se preface bolnav.spune Stefan.spune el . inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului. batranul domn intra schiopatand in sala tronului. subliniind identificarea sa cu tara.. pentru a preveni luptele pentru tron ce s-ar fi declansat dupa moartea sa..spune el .care v-a fost baci pana la adanci batranete. Acest moment constituie intriga piesei.. Stefan hotaraste sa-l aleaga domn pe fiul sau Bogda.. incepand cu incoronarea "in Campul de la Direptate".vointa mea s-a ei au fost pururea una" . Discursul rostit de Stefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui Stefan. palid si incercanat. Sprijinit de doamna Maria.Acesta fiind copil. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. Oana. "Mantia asta e prea grea.. . Preocupat de soarta tarii. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. "Cum vru Moldova.. interogatii. ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!" In discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale. il instiinteaza pe domn de complot. ideea ca voievodul este suprema intruchipare a constiintei de sine a tarii. enumerari. In actul al III-lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. care isi biruie suferintele provocate de o veche rana nevindecata. sa asiste la inscaunare. expresie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan.. Domnul reuseste sa-l forteze pe paharnicul Ulea. n-a fost a mea si nu e a voastra.. asa vrusei si eu.. Punctul culminant il constituie discursul lui Stefan.S-o poarte altcineva mai tanar.. Dramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: exclamatii. .

"Oh! saracii!. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase. si Cande.si fiara palosului. La vederea poporului care se aduna.. de la Caffa pana la Roma".la Soci. Stefan considera ca a fost un "domn treaz" . simbolizate de metafora "padure tanara": "Oh! padure tanara!. si Iuga.. .... care si-au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice .. si Dajbog parcalabul. si Ilea Hurul comisul. pe Teleajen. la Razboieni.la Orbic. Exclamatiile si interogatiile.I-auz si-i vaz.Unde sunt batranul Manuil si Goian. la Chilia.Unde sunt mosii vostri? Presarati.. a fost taria!. si Stibor...." Discursul lui Stefan pune in lumina mestesugul retoric al lui Delavrancea.si Moldova ...Ce bogata e Moldova!.O! Cum se varsa apele-n Siret.la Cosmin. si Gotca.... Prin politica pe care domnul a dus-o si vitejia norodului. si Cande") duc spre un fortissimum in scara... la Baia. la Lentesti. Ea urmareste obtinerea unui efect maxim. si Dajbog parcalabul.. Domnul face o paralela intre persoana sa ... fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. Repetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. si Stibor.. Unde sunt parintii vostri? la Cetatea Alba.. si Gangur. si Dobrul. Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul. pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le-au urmat...Saraci si voi si eu.Boldur? Ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. ii vaz si-i auz.. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ".. la Racova.sinonima cu intamplarea....ca vru ea un domn treaz. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si Ilea Hurul comisul. Stefan vorbeste ca un poet-profet. Moldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". iar anume sonoritati pe metri egali ( "si Goian. veghind la neatarnarea ei...Saracii mei s-ai vostri. si Mihail Spatarul..simbol al permanentei: " Eu am fost biruit la Razboieni si la Chilia..Boldur")... asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor!".Aparandu-i granitele.. si fiara palosului...si numele ei trecu granita. cu vremelnicia .. si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit"..... sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor...

Au facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba.. vine raspunsul scurt ("Pamant!").cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios: ". formata din osteni. ce intregesc portretul lui Stefan.Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. ingrijindu-se de piatra sa funerara. ploua torential. ci cumpanit". care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". afara izbucneste furtuna. in bratele doamnei Maria. Acest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn . ca pe umerii unor uriasi!". cand Stefan il incoroneaza pe Bogdan.... modest. dupa vijelia de intrebari.popor"... In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. Stefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana. Fiecare fraza ce exprima hotararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere...pe de o parte . pentru ca .se rostogoleste pe treptele tronului..Vazand ca ramai cu fagaduielile. al sentimentelor domnului si dezlantuirea stihiilor naturii."turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat".In chip firesc.si conflictul psihologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui Stefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa Moldova in maini sigure.. . In fata asistentei..istovit . De aceea a fost nevoit sa incheie pacea cu turcii...din cand in cand . dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului. Il vedem pe Stefan "batran.Si praful s-a ales de invoieli.. Astfel. afara fulgera. bolnav si neputincios".. boieri si curteni. care ii contrapuncteaza discursul. .. am cautat sa unesc Rasaritul.ii spune el lui Bogdan . Domnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "C-am cercat sa unesc Apusul. bubuie tunetele si .. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n-o mai fi. Dramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate. Acestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand . In Actul al IV-lea actiunea atinge alte doua momente dramatice. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. El ii spune pietrarului ca nu-si doreste "un lucru uimitor.

desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna Maria. Dragan si Stavar si il indeamna pe Arbore sa vegheze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. . voievodul "se duce ca un vifor" . Oana.spune el.Calinescu . formand doar un cadru care reliefeaza chipul eroului principal. Ele sunt simple elemente de decor. Acest moment constituie deznodamantul piesei.si. care .spune G. Ignorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. In al doilea moment dramatic al ultimului act Stefan implineste cu mana sa judecata. Figura lui Stefan cel Mare: Piesa ramane in literatura romana . frica.desi trece prin torturi crancene isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: "Stefan al Moldovei n-are nevoie sa fie legat" . Scena scoate in evidenta taria morala a omului-Stefan. Aceste personaje secundare sunt insufucient conturate. Dar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. Cu picaturi calde din sangele boierului pe sabie. Ascutisul sabiei sale trece prin Ulea "ca printr-un aluat ce se dospeste". el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa-l sprijine pe Stefanita. cu numele Moldovei pe buze. Spectatorul simte ca teama. Cele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. Stefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei Maria si ale lui Bogdan. Figura marelui voievod ocupa un loc central in piesa.Se intereseaza apoi ce fac Ulea. Rares ). Moghila si fiul sau Tugulea. cu palosul in mana. pentru a nu-si stirbi aureola de supraom."mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". Aflat pe patul de suferinta. Scena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s-au impotrivit vointei lui.dupa cum spune doamna Maria . Spunandu-si rugaciunea. restabilind cu palosul ordinea pe care a harazit-o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. el isi converteste strigatul de durere intr-o relatare de razboi. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor".

Ele fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin... Pentru fetele din jurul doamnei Maria. din artele plastice. ce creste monumental din fiecare replica.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. pe om si pe supraom. In rarele momente cand nu se afla in scena.. "zmeul batran" .. in timp ce doamna Maria se ingrijeste de boala sotului... Pentru Rares. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. "arhanghelul". voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. .. Unul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "Ungurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei-tale ca de cuvantul craiului lor" . el "are noua suflete". Celelalte personaje il numesc "slavitul" . Astfel.spune el.si de vultur. "sfantul" . "milostivul" etc. Astfel. nici "vulturul" de altadata. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". iar Oana ii subliniaza grija fata de supusi. In persoana lui Stefan romanticul Delavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. ca "mare a fost. Stefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. Mijloace de caracterizare: Stefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. cu care face corp comun. Delavrancea foloseste tehnica basoreliefului. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. Dar "soarele Moldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe.Aceasta se explica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional. ca "nu mai e Stefan... "varsa vapai". E umbra marelui Stefan". spunand ca " nare sfarsit cel ce are mila de toti". "leul Moldovei" . paharnicul Ulea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond.Sa se strecoare si sa se inalte". chintesenta a patriotismului.

punandu-si nadejdea doar in boala voievodului. ."Ramai.in lupta . de vrea razboi. Oana si Rares sunt copiii sai nelegitimi.il roaga doamna . darz si intelept. ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu. un autocrat de care a ascultat intreaga Moldova si de teama caruia s-au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. "imparatul". pace. fara deosebire. silit sa se bata secole de-a randul pentru supravietuire. Caracterizarea pe care i-o face clucerul Moghila aminteste de Grigore Ureche: " Dar iata-l!. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". drept. Cu doamna si Oana. precum paharnicul Ulea. De vrea pace. razboi". Stefan cel Mare se suprapune ca personaj literar personajului istoric. stapane . iar fata de Oana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. "sfantul" .Stefan "ajuta si incuraja pe toti". cu valurile de tatari. El se preface ca aiureaza. se poarta cu duiosie si grija. Dar nu poate face acest lucru pe fata. pe Rares il trimite la Harlau.. vointa tarii. Stefan este o mare energie care nu vrea sa piara. buruindu-i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu-l "slavitul". Astfel. omul-Stefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. De aceea. insufletind pe cei cu inima scazuta".ingrijesti de Moldova ingrijind de sanatatea ta". spunandu-i astfel fetei ca-i este tata. Domnul e viteaz. Pentru ca cei doi se iubesc. Raspunzand chemarii domnului. turci. la mama sa.Rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. Dar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. erou exceptional de proportii romantice. ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace. tatal cauta sa previna incestul. iar putinii uneltitori. poloni sau unguri si alte neamuri. Personaj monumental. pentru a afla adevarul. Sub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. Stefan este imaginea poporului roman. batranul Harman ii spune: "Vointa mariei-tale. ca si cu toti cei ce-l asculta si-l iubesc. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. Doctorul Cesena isi aminteste de asemenea ca .

<Sub poale de codru verde. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. domnul ii intampina cu vorbele: "I-auz si-i vaz. impotriva cardinalului polon. imbarbatandu-si ostenii.dupa lupta . De asemenea..Vitejia lui Stefan este subliniata de Irina. mandru de vitejia poporului sau.... Cand se aprind focurile pe culmi. isi aminteste cum domnul striga.. Vointa lui este lege.Strasnic racnea leul Moldovei. Cand Bogdan refuza tronul. ii povesteste doamnei cum desi batran . iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care-i sunt apropiati. vorbind de lupta de la Razboieni. dupa o pauza..Sa nu mai sece izvorul vostru!" Stefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti. al vointei autocratice a voievodului: "Nu vrea sa iasa. Moghila subliniaza si omenia domnului care . clucerul Moghila. spunand: "Spuneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea Haliciului".> O! mai sunteti?. cu psihologia batranului care pipaie constiinta paharnicului. Dupa cum singur marturiseste inainte luptei din valea Haliciului... iar sabia sa are putere de simbol. batranul voievod spune: . Domnul este autocratul cu vointa totalitara. ii vaz si-i auz... Apoi. adauga: "Nu vreau sa vrea sa iasa". La chemarea sa voinicii raspund fara sovaire... care. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. incercand sa scoata sabia si adresandu-se lui Ulea..Stefan se arunca intinerit in valtoare: "Si curse sange pana la turloaiele cailor.isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor.. ca si inlauntrul ei". fiind un semn al autoritatii tronului. O! cum se varsa apele in Siret. ca vuia valea si codrii"..zice el prevenitor. semn ca tara cheama plaiesii la lupta.. Dragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui Stefan. Auziti?. care descrie lupta din valea Haliciului." .

O sita coboara pe ochi. vreau!" Mai presus de interesele lui si ale rudelor sale. Stefan voievod.. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. ce complica linia principala a conflictului. Cand Moghila il anunta ca varul mariei-sale. razes." . Dar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea nau stirbit cu nimic destinul sau deosebit.. Moartea nu-l inspaimanta.. diferit de cel intrat in legenda. el este preocupat nu de stingerea sa biologica.. el raspunde ca " nimic pe domnul Moldovei. De aceea.simturile .. Desi vede cu tristete ca "neadormitul Stefan a ajuns lauza Moldovei". a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. el doreste sa-l aseze pe tron inca din timpul vietii sale ...... Confruntarea cu moartea umple sufletul omului Stefan de o tristete retinuta. Cand doamna il intreaba ce-l doare. care ar putea slabi tara. domnul pune dreptatea norodului... om de mari energii fizice si morale.. Stefan spune: ". cei trei complotisti recunosc ca Stefan "a fost bun.incep sa se intunece.. Privindu-si sabia.Se vatuieste auzul. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu Moldova. desi isi simte sfarsitul aproape. ca "boier.. Io. Dar acest barbat incercat in multe razboaie..cu tara"... era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi..Bogdan nu vrea. el cocheteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odihna. domnul aproba. vezi tulbure..pe fiul sau Bogdan.. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. Eu auz si vaz ca la patruzeci de ani.si drept.. taran supus. Cititorul cunoaste acum un alt Stefan. Desi pe boieri "i-a cam scurtat".. Aceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. Constient ca are un destin neobisnuit.. din razesi boieri sadea".Asta e sa mori de moarte buna.. discutand cu clucerul Moghila despre ce inseamna "sa mori in patul tau".Si toate pe... domnul spune ca niciodata n-a scos-o "impotriva unui om cumsecade". De asemenea. Opinteli zadarnice. traieste drama batranetii si a sfarsitului inexorabil al vietii. vornicul Duma..fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel bun".

Faptul ca moartea vine prea devereme. Astfel doctorul Smil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. Hotararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. Discursul domnului. in care Moldova apare ca un taram mitic. enumeratiile." Aceasta metafora proiecteaza hiperbolic faptul istoric. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . Moldova arata ca un imens osuar. cu trupul "numai crestaturi". "Soarele Moldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. exclamatiile. caderea si moartea armasarului Voitis. caci . Am s-o duc si cand voi muri. Astfel. ii impresioneaza si pe medicii sai. In urma luptelor purtate de strabuni de-a lungul secolelor. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. El ii evoca pe cei ce s-au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. ii confera acestuia o conditie eroica.. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. . In acest moment de maxima intensitate a dramei.spune Stefan . umbra "doamnei" care da tarcoale castelului. toate au rolul de a crea atmosfera. desprins de grupul celorlalte personaje. ca pe umerii unor uriasi. incarcandu-se de tragism. pune in lumina patriotismul sau tulburator ."pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. interogatiile. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea!". stilul patetic. Expresia metaforica. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. talgerul de grau scapat de doamna Maria. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. identificandu-se cu ideea de tara : Dorinta sa de a-l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca Stefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. Stefan apare statuar..

Astfel..stati.. Cei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. este mandra de faptele lui si are pentru Stefan gingasii materne: "Sa-l vad pe viteazul meu. . istovit. stabile si ritualizate. doamna Maria este blanda si iubitoare.paraseste patul de suferinta. Piesa nu impune un model politic. Furtuna se inteteste cand Stefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. n-as fi vrut ce vrea maria ta. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. Mos Harman e batran. conturandu-i figura si hranindu-se din seva lui. desi Stefan il sfatuieste sa ramana acasa: "De n-as fi venit. Desi sufere dupa arderea ranii de la picior.. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. el isi depaseste neputinta fizica. ca nu e de voi". apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie..desi stie ca-si pune viata in primejdie . pentru a crea imaginea utopica a unei lumi arhaice. n-a fost nimic". care exprima hotararea neclintita a voievodului. supusa vointei domnului. maria-ta. Delavrancea face din Stefan al Moldovei o figura mitica.. pedepsindu-l pe Ulea. dar pentru el vointa domnului e lege .Cand afla de complotul boierilor. o imagine exemplara.Si-apoi asta nu pot". . Ea il roaga sa nu plece bolnav in lupta. Fiecare fraza..Adormi. Hatmanul Arbore este un credincios slujitor al domnului. In felul acesta Stefan se impune ca un conducator trimis de providenta.sa-i fac patul. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. Framantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural.povesteste Moghila ... mosilor.spune ea fetelor din jurul ei . In timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa-l opreasca si pe el si pe batranul Stefan: "Ca le zise milostivul . pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. Cand Stefan isi impune vointa si-l incoroneaza pe Bogdan.Sa-l culc. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. el trece peste interdictia medicilor si . afara izbucneste furtuna.

Gandul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. sugerata de credinte mistice. Balasa. lirico-descriptive ale simbolismului .cu mijloacele picturale. Nu exista nici o urma de opulenta. ci printr-o atmosfera arhaizanta. Prin glumele lui. si fusul zbarnaie si pluteste.. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. devenite parca sacre. Jitnicerul Stavar comunica stolnicului Dragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului. Tugulea. Elemente romantice si simboliste in "Apus de soare": Romantica prin interesul pentru istorie. Ea este realizata nu prin limbaj. apoi "luna s-a aratat cu un cearcan rosu. Ea pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. in spiritul militantismului de la 1848. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. doamna Maria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. Moghila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. Aceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. descrisa inca din prima scena. parc-ar avea aripi. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. baiat de paisprezece ani.. caier. "Inul curge din caier pe fus ca un fir de par. Astfel.. si caierul se topeste.Destele.mulg caierul. Inimos si mucalit ca tatal lui. este suparat ca n-a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. piesa creeaza . furca. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. spata si altele. Curtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca Ilinca. Reveca. Hera ) sau de obiecte ca fus.. De aceea curtea de la Suceava.Moghila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor.. Irina. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. cainii au urlat. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar".o lume anistorica." Culoarea istorica nu lipseste insa. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. nu are fastul unui palat voievodal. Limba si stilul operei: .

"logofat" . Ca particularitati de stil. "Apus de soare" este o capodopera oratorica...... exclamatiile si interogatiile. Ici-colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . la Baia.O! cum se varsa apele in Siret..Presarati. "acusica" .graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului. Exclamatiile si interogatiile... ii vaz si-i auz. Stefan" .. Aceasta se explica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti.. insiruirile... La vederea ostenilor ce se aduna..Limba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al XVI-lea si unele cuvinte au un colorit istoric. trebuie remarcate procedeele stilului romantic....Unde sunt parintii vostri? La Cetatea Alba.... si Iuga. la Chitila.. au un mare efect scenic. "doparte" . asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea Voievodului lor"! Mestesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui Stefan cel Mare. (cu sens de "inalienabil"). Stefan vorbeste ca un poet profet.Saracii mei s-ai vostri. Scriitorul foloseste .Pamant!" ...Bolduri?.. si fiara palosului..Unde sunt mosii vostri?. . "dada" .. la Soci. la Cosmin. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase: Oh! saracii!. si Oana. pe Teleajen. impresionand spectatorii: "Oh! padure tanara!. "postelnic" .I-auz si-i vaz. la Razboieni.la Orbic.. . "deste" . ca si denumirile de rang si atributii de tipul "hatman" . si Gotca. .. "s-am trimes" .... cadentarile ritmice ale replicilor.. si Gangur. "vrusei" . "stolnic" .. repetitiile simetrice. In asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul-orator care a fost Delavrancea a descoperit valente oratorice. "clucer" . la Lipnic.. Dintre acestea amintim pe "ohavnic" .aparent inadecvat .. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. concretizat in cuvinte ca "d-ai fi" . la Racova. si Stibor si Cande..la Scheia. "jitnicer" etc.. si Mihai Spatarul. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . "zisei" etc ). "sa nu te auza" .. urmate de enumerarea numelor proprii vestite. Toate refac culoarea locala. cu sonoritati istorice impresionante.. si Gherman. "parcalab" . Stilul: Din punct de vedere al mijloacelor de expresie..Saraci si voi si eu.Unde sunt batranul Manuil si Goian. titulatura voievodala "Io..Ce bogata e Moldova!...

cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". si Dajbog parcalabul. iar sarutul voievodului cade pe crestetul Oanei "ca ploaia pe holde verzi". Repetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. ca pe umerii unor uriasi!" ). si Stibor.este contrapunctat de o dezlantuire a stihiilor. stufos si drept". iar anume sonoritati pe metri egali. in chip firesc. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.. Stefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. Apoi. ploua torential.si Goian.si fiara palosului Boldur"). si Cande" duc spre un fortissimum in scara. bubuie tunetele si . are ca scop obtinere unui efect maxim. fetele din jurul doamnei sunt "ca ierburile crude de pe batranul turn al Sucevei". vine raspunsul scurt ( "Pamant!" ). urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios ( "Si pe oasele lor s-a asezat tot pamantul Moldovei.in final .din cand in cand .cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. Ici-colo apare cate o zicala populara. Dupa aceea. ajuns la asfintit. ca in exemplul " .. .. "soarele Moldovei".. Langa ea. Dintre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. Astfel. auzind de complotul boierilor. Astfel. Retorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si ...Se pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. Stefan constata cu amaraciune: "Nici n-au treierat graul din care sa-mi fiarba coliva. si mi-o si impart!". se simte ca "o pluta batrana si scorborosita langa un bradut verde.si Ilea Hurul comisul. afara fulgera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful