Apus de soare

" Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea Continuand traditia inceputa de V. Alecsandri ( cu drama istorica "Despot-Voda"), urmata de B.P.Hasdeu (cu drama "Razvan si Vidra"), de C.Negruzzi (cu nuvela "Alexandru Lapusneanul") si de Al.Odobescu (cu nuvelele istorice "Mihnea-Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna"), Delavrancea a urmarit - in a sa trilogie a Moldovei - reconstituirea unei epoci istorice indepartate. Aceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (evocat in "Apus de soare"), domnia lui Stefanita-voda ( in "Viforul") si cea a lui Petru Rares (in "Luceafarul"). In 1909 vede lumina rampei drama istorica in patru acte "Apus de soare", prima piesa a trilogiei . 45633bjo84htd5i Tema: Drama "Apus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de maxima ascensiune a Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. Metafora "soare" se refera la sistemul social heliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau - in cercuri concentrice - se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. jt633b5484httd Apusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele Moldovei". In actul I ideea va fi reluata in cuvintele doamnei Maria, care sintetizeaza domnia lui Stefan: "Stapanul meu, soarele apune trist si-n urma lui o balta de sange". Geneza: Sursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "Letopisetele Moldovei" publicate de M.Kogalniceanu, in "Cronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gh.Sincai, in "Arhiva istorica a Romaniei", scoasa de B.P.Hasdeu si - mai cu seama - in cartea "Stefan cel Mare.Documente descoperite in arhivele Venetiei", scoasa de C.Esarcu in 1874.

format din paharnicul Ulea. Omul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. se opune domnului. asigurand astfel continuitatea tarii. pe care a infruntat-o in atatea razboaie. psihologic. Afland de boala lui Stefan. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar. general-uman.cu mare alai .care simte ca are fata de tara o inalta datorie . servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. Conflictul extern dintre Stefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. urzind sa ridice in scaunul tarii pe Stefanita. In acest timp. un complot boieresc inabusit in fasa etc. dar moartea. Dar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. complotistii trec la actiune si . arderea ranii cu fierul inrosit. inscaunarea lui Bogdan. o rana mai veche de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. perisabil si Stefan-domnul. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea Moldovei. Trio-ul boierilor complotisti.In aceasta din urma Delavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. De aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. dincolo de moarte. Pe domnul . medicii care l-au ingrijit. capata o profunda semnificatie social-istorica. a vointei voievodului. s-ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. . ca expresie a unui neam.un conflict intern. Conflictul: Opera are un dublu conflict. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre Stefan-omul muritor.pornesc spre palat.il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. Acest conflictul principal. nu-l sperie. sa-l inscauneze pe alesul lor.pe de o parte . care doreste perpetuarea puterii domnesti. Discursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. Exista . pe umerii caruia Stefan pune mantia domneasca. Stefan o suporta cu barbatie. Alesul este fiul sau Bogdan.

la batranete. ultimul an de carmuire a lui Stefan cel Mare. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). Profitand de situatie. Dupa ce o jumatate de secol s-a batut cu ungurii. Rana nu se mai inchide si trei doctori sunt chemati sa-i arda cangrena.de fapt . Se precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a Sucevei intr-o zi de toamna. Dramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei existente individuale. Subiectul: Cele patru acte ale dramei marcheaza compozitional mai multe momente dramatice.Cu toate ca stie ce-l asteapta. paharnicul Ulea. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar comploteaza sa-i influenteze pe boieri. La intoarcere domnul este ranit la picior.ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. Stefan este nevoit sa se bata si acum. Se ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. Stefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". pentru a-l alege domn pe Stefanita. scriitorul gradand cu grija conflictul. acesta se preface ca fuge. caci orice miscare ii pune viata in pericol. ca garantie pentru tratatul de pace incheiat dupa infrangerea de la Codrii Cosminului. care-i loveste naprasnic. Stefan si-a ascuns grosul armatei intr-o padure. Polonii il ataca. si sunt schitate personajele. iar pe Luca Arbore la lasat in fata cu o mie de ostasi. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i-a cedat Pocutia. personale. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. dar . cu numele Moldovei pe buze. de a o transforma intr-o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. polonii. Actul I constituie expozitiunea . sub comanda lui Bogdan. turcii si tatarii pentru a apara Moldova. supranumit Soarele Moldovei. In actul al doilea Moghila ii povesteste doamnei Maria cum au decurs ostilitatile. Stefan este tintuit la pat. . transformand batalia intr-un macel al vrajmasilor. Il ucide pe Ulea. Actiunea este plasata in Moldova lui 1504. domnul nu ezita o clipa.

Discursul rostit de Stefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui Stefan.spune el ..". "Mantia asta e prea grea. Sprijinit de doamna Maria. asa vrusei si eu.S-o poarte altcineva mai tanar. Sunt infatisate pregatirile lui Stefan pentru a-si impune vointa...ca Moldova n-a fost a stramosilor mei.. Punctul culminant il constituie discursul lui Stefan. inca din timpul vietii lui.spune Stefan. n-a fost a mea si nu e a voastra. enumerari. care se preface bolnav... s-ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri.. palid si incercanat. batranul domn intra schiopatand in sala tronului.. fiica nelegitima a lui Stefan. Oana. care isi biruie suferintele provocate de o veche rana nevindecata. Stefan hotaraste sa-l aleaga domn pe fiul sau Bogda. ..care v-a fost baci pana la adanci batranete. Stefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile Moldovei.Acesta fiind copil. In actul al III-lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. "Cum vru Moldova. . interogatii.. incepand cu incoronarea "in Campul de la Direptate". sa asiste la inscaunare. ideea ca voievodul este suprema intruchipare a constiintei de sine a tarii. Preocupat de soarta tarii. Dramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: exclamatii. il instiinteaza pe domn de complot. pentru a preveni luptele pentru tron ce s-ar fi declansat dupa moartea sa. subliniind identificarea sa cu tara. . Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu.. expresie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan.vointa mea s-a ei au fost pururea una" . Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului.spune el . Acest moment constituie intriga piesei.. Domnul reuseste sa-l forteze pe paharnicul Ulea. ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!" In discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale.

ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ".. a fost taria!. si Iuga...Boldur").Saracii mei s-ai vostri.. la Chilia. de la Caffa pana la Roma". asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor!". si Stibor. la Lentesti. si fiara palosului.I-auz si-i vaz.si numele ei trecu granita..Unde sunt mosii vostri? Presarati.Ce bogata e Moldova!. si Mihail Spatarul..sinonima cu intamplarea.la Orbic... Prin politica pe care domnul a dus-o si vitejia norodului. Domnul face o paralela intre persoana sa . Unde sunt parintii vostri? la Cetatea Alba." Discursul lui Stefan pune in lumina mestesugul retoric al lui Delavrancea.. Moldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". La vederea poporului care se aduna. si Dajbog parcalabul.Boldur? Ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. la Racova. si Cande.ca vru ea un domn treaz...simbol al permanentei: " Eu am fost biruit la Razboieni si la Chilia... veghind la neatarnarea ei.. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica..si fiara palosului..Unde sunt batranul Manuil si Goian.......la Soci.. si Gangur... sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. la Baia. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice ..... si Dajbog parcalabul. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase... cu vremelnicia .. Exclamatiile si interogatiile. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si Goian. Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul. si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit".. care si-au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca... pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le-au urmat. Stefan considera ca a fost un "domn treaz" . "Oh! saracii!. ii vaz si-i auz. si Cande") duc spre un fortissimum in scara..... Ea urmareste obtinerea unui efect maxim. .la Cosmin.. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si Ilea Hurul comisul.. si Dobrul.. Stefan vorbeste ca un poet-profet. pe Teleajen.. la Razboieni. Repetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa.Aparandu-i granitele.si Moldova . si Ilea Hurul comisul.O! Cum se varsa apele-n Siret.. si Stibor.. simbolizate de metafora "padure tanara": "Oh! padure tanara!. si Gotca.Saraci si voi si eu.

care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului".Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei.. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n-o mai fi. ca pe umerii unor uriasi!". Acest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn .. am cautat sa unesc Rasaritul. Domnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "C-am cercat sa unesc Apusul... afara fulgera. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii..cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios: ".popor".. ploua torential. Stefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana. afara izbucneste furtuna. bolnav si neputincios". bubuie tunetele si .Si praful s-a ales de invoieli.Vazand ca ramai cu fagaduielile."turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat".. El ii spune pietrarului ca nu-si doreste "un lucru uimitor. ce intregesc portretul lui Stefan.. .din cand in cand . modest. in bratele doamnei Maria. ingrijindu-se de piatra sa funerara. Fiecare fraza ce exprima hotararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere. In fata asistentei.. care ii contrapuncteaza discursul. Il vedem pe Stefan "batran..istovit . De aceea a fost nevoit sa incheie pacea cu turcii.Au facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. . al sentimentelor domnului si dezlantuirea stihiilor naturii.se rostogoleste pe treptele tronului... cand Stefan il incoroneaza pe Bogdan.si conflictul psihologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui Stefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa Moldova in maini sigure. In Actul al IV-lea actiunea atinge alte doua momente dramatice.. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului. boieri si curteni.pe de o parte . Dramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate. pentru ca .In chip firesc. ci cumpanit"..ii spune el lui Bogdan .. vine raspunsul scurt ("Pamant!"). Acestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand . In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. Astfel. formata din osteni. dupa vijelia de intrebari...

el isi converteste strigatul de durere intr-o relatare de razboi. Dar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. formand doar un cadru care reliefeaza chipul eroului principal. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna Maria. restabilind cu palosul ordinea pe care a harazit-o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. Dragan si Stavar si il indeamna pe Arbore sa vegheze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. Ele sunt simple elemente de decor. Ascutisul sabiei sale trece prin Ulea "ca printr-un aluat ce se dospeste". care . Figura lui Stefan cel Mare: Piesa ramane in literatura romana . Scena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s-au impotrivit vointei lui. pentru a nu-si stirbi aureola de supraom. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa-l sprijine pe Stefanita. Spectatorul simte ca teama. Cu picaturi calde din sangele boierului pe sabie. Aceste personaje secundare sunt insufucient conturate. frica. voievodul "se duce ca un vifor" .spune el. In al doilea moment dramatic al ultimului act Stefan implineste cu mana sa judecata. Cele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. Spunandu-si rugaciunea. Oana. Figura marelui voievod ocupa un loc central in piesa.desi trece prin torturi crancene isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: "Stefan al Moldovei n-are nevoie sa fie legat" . . intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". Moghila si fiul sau Tugulea. cu numele Moldovei pe buze.Se intereseaza apoi ce fac Ulea.spune G."mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". Aflat pe patul de suferinta. Rares ). Acest moment constituie deznodamantul piesei. Scena scoate in evidenta taria morala a omului-Stefan. Stefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei Maria si ale lui Bogdan.si. cu palosul in mana. Ignorand rugamintile doamnei si ale doctorilor.dupa cum spune doamna Maria .Calinescu .

Ele fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin. ca "mare a fost. In persoana lui Stefan romanticul Delavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. spunand ca " nare sfarsit cel ce are mila de toti". "zmeul batran" . paharnicul Ulea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". "leul Moldovei" . Pentru Rares. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. cu care face corp comun. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca".. Pentru fetele din jurul doamnei Maria. Stefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. iar Oana ii subliniaza grija fata de supusi. Dar "soarele Moldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. "milostivul" etc. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. chintesenta a patriotismului. Mijloace de caracterizare: Stefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor.. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. ca "nu mai e Stefan. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. Unul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "Ungurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei-tale ca de cuvantul craiului lor" . E umbra marelui Stefan". care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. nici "vulturul" de altadata. el "are noua suflete". In rarele momente cand nu se afla in scena.Aceasta se explica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional. .. Celelalte personaje il numesc "slavitul" . din artele plastice. Delavrancea foloseste tehnica basoreliefului. in timp ce doamna Maria se ingrijeste de boala sotului... "arhanghelul".. "varsa vapai"...spune el. "sfantul" . pe om si pe supraom..si de vultur. Astfel. ce creste monumental din fiecare replica.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. Astfel.Sa se strecoare si sa se inalte".

ingrijesti de Moldova ingrijind de sanatatea ta". El se preface ca aiureaza. stapane . pe Rares il trimite la Harlau. la mama sa. pentru a afla adevarul. insufletind pe cei cu inima scazuta". Oana si Rares sunt copiii sai nelegitimi. De vrea pace. Sub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. De aceea.. Stefan este imaginea poporului roman. ca si cu toti cei ce-l asculta si-l iubesc. omul-Stefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. Doctorul Cesena isi aminteste de asemenea ca . spunandu-i astfel fetei ca-i este tata. un autocrat de care a ascultat intreaga Moldova si de teama caruia s-au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. "sfantul" . vointa tarii. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. precum paharnicul Ulea. batranul Harman ii spune: "Vointa mariei-tale. turci.in lupta . de vrea razboi. erou exceptional de proportii romantice. drept. buruindu-i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu-l "slavitul". ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace."Ramai. razboi". cu valurile de tatari. Dar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. Dar nu poate face acest lucru pe fata.Stefan "ajuta si incuraja pe toti". iar putinii uneltitori. . Astfel. darz si intelept. Personaj monumental. silit sa se bata secole de-a randul pentru supravietuire. Raspunzand chemarii domnului. tatal cauta sa previna incestul. Cu doamna si Oana. se poarta cu duiosie si grija. fara deosebire. "imparatul". Domnul e viteaz. iar fata de Oana foloseste un siretlic de om batran si bolnav.Rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. Pentru ca cei doi se iubesc.il roaga doamna . Stefan este o mare energie care nu vrea sa piara. Caracterizarea pe care i-o face clucerul Moghila aminteste de Grigore Ureche: " Dar iata-l!. ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu. pace. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". punandu-si nadejdea doar in boala voievodului. Stefan cel Mare se suprapune ca personaj literar personajului istoric. poloni sau unguri si alte neamuri.

el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. Domnul este autocratul cu vointa totalitara. dupa o pauza. fiind un semn al autoritatii tronului. al vointei autocratice a voievodului: "Nu vrea sa iasa. care descrie lupta din valea Haliciului.. vorbind de lupta de la Razboieni. Apoi. ca si inlauntrul ei".. ii povesteste doamnei cum desi batran . Moghila subliniaza si omenia domnului care . mandru de vitejia poporului sau." .Strasnic racnea leul Moldovei.. ii vaz si-i auz. Dupa cum singur marturiseste inainte luptei din valea Haliciului. La chemarea sa voinicii raspund fara sovaire... si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni.> O! mai sunteti?. clucerul Moghila. iar sabia sa are putere de simbol. semn ca tara cheama plaiesii la lupta. impotriva cardinalului polon. isi aminteste cum domnul striga.isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii.Vitejia lui Stefan este subliniata de Irina. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care-i sunt apropiati. imbarbatandu-si ostenii.zice el prevenitor.Stefan se arunca intinerit in valtoare: "Si curse sange pana la turloaiele cailor.Sa nu mai sece izvorul vostru!" Stefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti. incercand sa scoata sabia si adresandu-se lui Ulea. O! cum se varsa apele in Siret... batranul voievod spune: .. spunand: "Spuneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea Haliciului"... Vointa lui este lege. De asemenea. Auziti?. Cand se aprind focurile pe culmi. adauga: "Nu vreau sa vrea sa iasa". ca vuia valea si codrii"... domnul ii intampina cu vorbele: "I-auz si-i vaz... care. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor.. Cand Bogdan refuza tronul.. cu psihologia batranului care pipaie constiinta paharnicului.<Sub poale de codru verde.dupa lupta . Dragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui Stefan.

.si drept. el cocheteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu Moldova.incep sa se intunece.. cei trei complotisti recunosc ca Stefan "a fost bun.. Stefan spune: ". Constient ca are un destin neobisnuit. din razesi boieri sadea".. Dar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea nau stirbit cu nimic destinul sau deosebit. Moartea nu-l inspaimanta. Privindu-si sabia. razes.Se vatuieste auzul..O sita coboara pe ochi.. care ar putea slabi tara. vreau!" Mai presus de interesele lui si ale rudelor sale." .. Stefan voievod... De aceea. Cand doamna il intreaba ce-l doare.Bogdan nu vrea...Asta e sa mori de moarte buna. discutand cu clucerul Moghila despre ce inseamna "sa mori in patul tau"... Aceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. ca "boier.cu tara". Cititorul cunoaste acum un alt Stefan.. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. Eu auz si vaz ca la patruzeci de ani. Cand Moghila il anunta ca varul mariei-sale.fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel bun". a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. desi isi simte sfarsitul aproape. De asemenea. domnul pune dreptatea norodului. vezi tulbure..pe fiul sau Bogdan. Io. Desi vede cu tristete ca "neadormitul Stefan a ajuns lauza Moldovei". om de mari energii fizice si morale. vornicul Duma... Opinteli zadarnice. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. el raspunde ca " nimic pe domnul Moldovei.. el este preocupat nu de stingerea sa biologica...... cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odihna. el doreste sa-l aseze pe tron inca din timpul vietii sale . diferit de cel intrat in legenda. domnul aproba. traieste drama batranetii si a sfarsitului inexorabil al vietii. Desi pe boieri "i-a cam scurtat".. Confruntarea cu moartea umple sufletul omului Stefan de o tristete retinuta. taran supus. Dar acest barbat incercat in multe razboaie. domnul spune ca niciodata n-a scos-o "impotriva unui om cumsecade".simturile ... ce complica linia principala a conflictului.Si toate pe...

Stefan apare statuar. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului. incarcandu-se de tragism. in care Moldova apare ca un taram mitic. "Soarele Moldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. Discursul domnului. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. Astfel. desprins de grupul celorlalte personaje.. stilul patetic. toate au rolul de a crea atmosfera. Astfel doctorul Smil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. ii impresioneaza si pe medicii sai. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca Stefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. identificandu-se cu ideea de tara : Dorinta sa de a-l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. caci . toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. interogatiile."pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. caderea si moartea armasarului Voitis. Expresia metaforica. ii confera acestuia o conditie eroica. exclamatiile. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. talgerul de grau scapat de doamna Maria.. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea!".Faptul ca moartea vine prea devereme. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. In urma luptelor purtate de strabuni de-a lungul secolelor. Am s-o duc si cand voi muri. ca pe umerii unor uriasi. El ii evoca pe cei ce s-au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. enumeratiile. . o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. In acest moment de maxima intensitate a dramei." Aceasta metafora proiecteaza hiperbolic faptul istoric. Hotararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc.spune Stefan . cu trupul "numai crestaturi". Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . pune in lumina patriotismul sau tulburator . Moldova arata ca un imens osuar.

.Cand afla de complotul boierilor. este mandra de faptele lui si are pentru Stefan gingasii materne: "Sa-l vad pe viteazul meu. conturandu-i figura si hranindu-se din seva lui. Delavrancea face din Stefan al Moldovei o figura mitica.Si-apoi asta nu pot". Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. Desi sufere dupa arderea ranii de la picior. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. Framantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. Hatmanul Arbore este un credincios slujitor al domnului.desi stie ca-si pune viata in primejdie .. o imagine exemplara. dar pentru el vointa domnului e lege . mosilor. ca nu e de voi". n-a fost nimic".Sa-l culc. Cei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor.stati. stabile si ritualizate. In felul acesta Stefan se impune ca un conducator trimis de providenta. pedepsindu-l pe Ulea. Furtuna se inteteste cand Stefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand.. desi Stefan il sfatuieste sa ramana acasa: "De n-as fi venit. afara izbucneste furtuna. supusa vointei domnului. Fiecare fraza.. Piesa nu impune un model politic. doamna Maria este blanda si iubitoare. In timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa-l opreasca si pe el si pe batranul Stefan: "Ca le zise milostivul .spune ea fetelor din jurul ei .povesteste Moghila . maria-ta.. Cand Stefan isi impune vointa si-l incoroneaza pe Bogdan. n-as fi vrut ce vrea maria ta. Astfel.paraseste patul de suferinta..Adormi. istovit.. . . acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei.. care exprima hotararea neclintita a voievodului. el trece peste interdictia medicilor si . este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. pentru a crea imaginea utopica a unei lumi arhaice. el isi depaseste neputinta fizica. Ea il roaga sa nu plece bolnav in lupta.sa-i fac patul. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. Mos Harman e batran.

Destele. Tugulea. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului. Balasa. Jitnicerul Stavar comunica stolnicului Dragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. ci printr-o atmosfera arhaizanta. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. Elemente romantice si simboliste in "Apus de soare": Romantica prin interesul pentru istorie. "Inul curge din caier pe fus ca un fir de par. Limba si stilul operei: . sugerata de credinte mistice. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. si fusul zbarnaie si pluteste. furca.. piesa creeaza . lirico-descriptive ale simbolismului . si caierul se topeste. Prin glumele lui. Curtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca Ilinca. baiat de paisprezece ani. Astfel.o lume anistorica. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. Moghila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". Ea pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. devenite parca sacre.mulg caierul. Gandul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta.Moghila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. parc-ar avea aripi. in spiritul militantismului de la 1848. De aceea curtea de la Suceava. caier. Nu exista nici o urma de opulenta. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied".. nu are fastul unui palat voievodal." Culoarea istorica nu lipseste insa. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. Inimos si mucalit ca tatal lui. apoi "luna s-a aratat cu un cearcan rosu. Ea este realizata nu prin limbaj. cainii au urlat. Hera ) sau de obiecte ca fus. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. Reveca. Aceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii.cu mijloacele picturale. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. Irina... este suparat ca n-a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. spata si altele. descrisa inca din prima scena.. doamna Maria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau.

la Chitila... (cu sens de "inalienabil").. "logofat" ... titulatura voievodala "Io.Ce bogata e Moldova!.. insiruirile. La vederea ostenilor ce se aduna.. exclamatiile si interogatiile. pe Teleajen... "acusica" . Ca particularitati de stil. la Razboieni. si Mihai Spatarul.. la Racova.. . la Cosmin. "stolnic" . ii vaz si-i auz...Bolduri?. si Gangur. Aceasta se explica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti.aparent inadecvat . Stilul: Din punct de vedere al mijloacelor de expresie... Dintre acestea amintim pe "ohavnic" . .... la Lipnic.. si Oana.Pamant!" .la Scheia. "Apus de soare" este o capodopera oratorica. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . "sa nu te auza" ..Unde sunt mosii vostri?. "dada" . "clucer" . In asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul-orator care a fost Delavrancea a descoperit valente oratorice. Scriitorul foloseste .... la Baia. cu sonoritati istorice impresionante. "s-am trimes" .... asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea Voievodului lor"! Mestesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui Stefan cel Mare.Saraci si voi si eu.I-auz si-i vaz. Toate refac culoarea locala.. Stefan" .. "parcalab" .. repetitiile simetrice. impresionand spectatorii: "Oh! padure tanara!. "jitnicer" etc.Limba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al XVI-lea si unele cuvinte au un colorit istoric. "postelnic" . "vrusei" . Ici-colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" .. si Gherman.O! cum se varsa apele in Siret...Unde sunt batranul Manuil si Goian.. concretizat in cuvinte ca "d-ai fi" . si Gotca. . "deste" .Unde sunt parintii vostri? La Cetatea Alba. si Iuga.Presarati.la Orbic. Stefan vorbeste ca un poet profet..graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului.. au un mare efect scenic. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase: Oh! saracii!. si fiara palosului...Saracii mei s-ai vostri. ca si denumirile de rang si atributii de tipul "hatman" . trebuie remarcate procedeele stilului romantic. "doparte" . urmate de enumerarea numelor proprii vestite... la Soci.. si Stibor si Cande.. Exclamatiile si interogatiile. cadentarile ritmice ale replicilor.. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. "zisei" etc ).

iar anume sonoritati pe metri egali.in final . Apoi. Retorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si . In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. si mi-o si impart!".Se pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. Repetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. ca in exemplul " . si Dajbog parcalabul.si Ilea Hurul comisul. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". Astfel.este contrapunctat de o dezlantuire a stihiilor. bubuie tunetele si . Stefan constata cu amaraciune: "Nici n-au treierat graul din care sa-mi fiarba coliva. Langa ea.cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. afara fulgera. si Stibor.si fiara palosului Boldur"). ploua torential. Dintre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. ca pe umerii unor uriasi!" ). si Cande" duc spre un fortissimum in scara.si Goian. Stefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta.din cand in cand .. iar sarutul voievodului cade pe crestetul Oanei "ca ploaia pe holde verzi".. Ici-colo apare cate o zicala populara. are ca scop obtinere unui efect maxim. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios ( "Si pe oasele lor s-a asezat tot pamantul Moldovei. ajuns la asfintit. "soarele Moldovei". auzind de complotul boierilor. Astfel. fetele din jurul doamnei sunt "ca ierburile crude de pe batranul turn al Sucevei". in chip firesc... Dupa aceea... se simte ca "o pluta batrana si scorborosita langa un bradut verde. vine raspunsul scurt ( "Pamant!" ). stufos si drept". .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful