Apus de soare

" Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea Continuand traditia inceputa de V. Alecsandri ( cu drama istorica "Despot-Voda"), urmata de B.P.Hasdeu (cu drama "Razvan si Vidra"), de C.Negruzzi (cu nuvela "Alexandru Lapusneanul") si de Al.Odobescu (cu nuvelele istorice "Mihnea-Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna"), Delavrancea a urmarit - in a sa trilogie a Moldovei - reconstituirea unei epoci istorice indepartate. Aceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (evocat in "Apus de soare"), domnia lui Stefanita-voda ( in "Viforul") si cea a lui Petru Rares (in "Luceafarul"). In 1909 vede lumina rampei drama istorica in patru acte "Apus de soare", prima piesa a trilogiei . 45633bjo84htd5i Tema: Drama "Apus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de maxima ascensiune a Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. Metafora "soare" se refera la sistemul social heliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau - in cercuri concentrice - se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. jt633b5484httd Apusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele Moldovei". In actul I ideea va fi reluata in cuvintele doamnei Maria, care sintetizeaza domnia lui Stefan: "Stapanul meu, soarele apune trist si-n urma lui o balta de sange". Geneza: Sursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "Letopisetele Moldovei" publicate de M.Kogalniceanu, in "Cronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gh.Sincai, in "Arhiva istorica a Romaniei", scoasa de B.P.Hasdeu si - mai cu seama - in cartea "Stefan cel Mare.Documente descoperite in arhivele Venetiei", scoasa de C.Esarcu in 1874.

Pe domnul . servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. Omul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. un complot boieresc inabusit in fasa etc. a vointei voievodului. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. arderea ranii cu fierul inrosit. nu-l sperie. pe care a infruntat-o in atatea razboaie. care doreste perpetuarea puterii domnesti. Dar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. In acest timp. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea Moldovei. general-uman. complotistii trec la actiune si .care simte ca are fata de tara o inalta datorie . capata o profunda semnificatie social-istorica. De aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn.pornesc spre palat. s-ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. Discursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. perisabil si Stefan-domnul. Conflictul: Opera are un dublu conflict. se opune domnului. Acest conflictul principal. Exista . Afland de boala lui Stefan. Trio-ul boierilor complotisti. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar. medicii care l-au ingrijit.un conflict intern.il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. format din paharnicul Ulea. ca expresie a unui neam. sa-l inscauneze pe alesul lor. Stefan o suporta cu barbatie.In aceasta din urma Delavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala.pe de o parte . o rana mai veche de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. dincolo de moarte. Conflictul extern dintre Stefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. asigurand astfel continuitatea tarii. pe umerii caruia Stefan pune mantia domneasca. psihologic. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol.cu mare alai . care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre Stefan-omul muritor. dar moartea. . Alesul este fiul sau Bogdan. urzind sa ridice in scaunul tarii pe Stefanita. inscaunarea lui Bogdan.

. Actiunea este plasata in Moldova lui 1504. polonii. care-i loveste naprasnic. dar . Profitand de situatie. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. Actul I constituie expozitiunea . in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). personale. sub comanda lui Bogdan. Rana nu se mai inchide si trei doctori sunt chemati sa-i arda cangrena. Dupa ce o jumatate de secol s-a batut cu ungurii. Se ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. ca garantie pentru tratatul de pace incheiat dupa infrangerea de la Codrii Cosminului. Stefan este nevoit sa se bata si acum. La intoarcere domnul este ranit la picior. Subiectul: Cele patru acte ale dramei marcheaza compozitional mai multe momente dramatice. transformand batalia intr-un macel al vrajmasilor. Se precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a Sucevei intr-o zi de toamna.de fapt . si sunt schitate personajele. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar comploteaza sa-i influenteze pe boieri. acesta se preface ca fuge.ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. Stefan este tintuit la pat. paharnicul Ulea. turcii si tatarii pentru a apara Moldova. pentru a-l alege domn pe Stefanita. la batranete. de a o transforma intr-o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. domnul nu ezita o clipa. cu numele Moldovei pe buze. scriitorul gradand cu grija conflictul. Stefan si-a ascuns grosul armatei intr-o padure. Dramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei existente individuale. In actul al doilea Moghila ii povesteste doamnei Maria cum au decurs ostilitatile. iar pe Luca Arbore la lasat in fata cu o mie de ostasi. supranumit Soarele Moldovei. Polonii il ataca. caci orice miscare ii pune viata in pericol.Cu toate ca stie ce-l asteapta. Il ucide pe Ulea. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i-a cedat Pocutia. ultimul an de carmuire a lui Stefan cel Mare. Stefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui".

Stefan hotaraste sa-l aleaga domn pe fiul sau Bogda. Oana. Stefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile Moldovei. enumerari. asa vrusei si eu. "Cum vru Moldova. Punctul culminant il constituie discursul lui Stefan. Preocupat de soarta tarii. batranul domn intra schiopatand in sala tronului..... "Mantia asta e prea grea.. care se preface bolnav. care isi biruie suferintele provocate de o veche rana nevindecata. In actul al III-lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste.ca Moldova n-a fost a stramosilor mei..care v-a fost baci pana la adanci batranete. Acest moment constituie intriga piesei. . . inca din timpul vietii lui. n-a fost a mea si nu e a voastra. expresie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. Sunt infatisate pregatirile lui Stefan pentru a-si impune vointa.spune el . ideea ca voievodul este suprema intruchipare a constiintei de sine a tarii. Domnul reuseste sa-l forteze pe paharnicul Ulea. Discursul rostit de Stefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui Stefan. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu.. sa asiste la inscaunare. Dramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: exclamatii.". . fiica nelegitima a lui Stefan. pentru a preveni luptele pentru tron ce s-ar fi declansat dupa moartea sa. incepand cu incoronarea "in Campul de la Direptate". subliniind identificarea sa cu tara. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului.vointa mea s-a ei au fost pururea una" .. palid si incercanat. ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!" In discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale.spune el . interogatii. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere.Acesta fiind copil... Sprijinit de doamna Maria. il instiinteaza pe domn de complot.spune Stefan.S-o poarte altcineva mai tanar. s-ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri...

. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si Goian.. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. Unde sunt parintii vostri? la Cetatea Alba.. Domnul face o paralela intre persoana sa . si Gotca.. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor!".sinonima cu intamplarea.Saracii mei s-ai vostri.. si Dajbog parcalabul.Unde sunt batranul Manuil si Goian. la Chilia... si Cande..Ce bogata e Moldova!.Aparandu-i granitele.. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase....si Moldova .. si Gangur. Moldova se face cunoscuta si se impune in lume: ".si numele ei trecu granita.Boldur? Ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare.. la Lentesti. pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le-au urmat... "Oh! saracii!.la Soci. si Dajbog parcalabul.Saraci si voi si eu..Unde sunt mosii vostri? Presarati. la Baia.. pe Teleajen.. a fost taria!.. veghind la neatarnarea ei..O! Cum se varsa apele-n Siret. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice .. si Mihail Spatarul.... si Dobrul. simbolizate de metafora "padure tanara": "Oh! padure tanara!. si Iuga.. . si fiara palosului. Exclamatiile si interogatiile.... Ea urmareste obtinerea unui efect maxim. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si Ilea Hurul comisul. si Cande") duc spre un fortissimum in scara...I-auz si-i vaz. La vederea poporului care se aduna..si fiara palosului. si Stibor.la Cosmin. si Ilea Hurul comisul. la Racova.la Orbic.... Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul. si Stibor. si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit"...simbol al permanentei: " Eu am fost biruit la Razboieni si la Chilia.. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. ii vaz si-i auz. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". Stefan vorbeste ca un poet-profet.. Repetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. care si-au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca.Boldur").. la Razboieni. Stefan considera ca a fost un "domn treaz" . Prin politica pe care domnul a dus-o si vitejia norodului.ca vru ea un domn treaz....." Discursul lui Stefan pune in lumina mestesugul retoric al lui Delavrancea. cu vremelnicia .. de la Caffa pana la Roma".

Au facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba.. in bratele doamnei Maria. Acest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn ... Il vedem pe Stefan "batran. vine raspunsul scurt ("Pamant!"). bubuie tunetele si . .si conflictul psihologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui Stefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa Moldova in maini sigure. Dramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.Vazand ca ramai cu fagaduielile. modest. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios: ".din cand in cand . In Actul al IV-lea actiunea atinge alte doua momente dramatice.Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. ce intregesc portretul lui Stefan. ingrijindu-se de piatra sa funerara....Si praful s-a ales de invoieli..istovit ... formata din osteni. ca pe umerii unor uriasi!". De aceea a fost nevoit sa incheie pacea cu turcii.. El ii spune pietrarului ca nu-si doreste "un lucru uimitor.. Stefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana. Acestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand ."turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". care ii contrapuncteaza discursul..In chip firesc. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. In fata asistentei. . bolnav si neputincios".cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. Domnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "C-am cercat sa unesc Apusul. Fiecare fraza ce exprima hotararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere..pe de o parte .. dupa vijelia de intrebari. cand Stefan il incoroneaza pe Bogdan. boieri si curteni.ii spune el lui Bogdan . ci cumpanit". afara izbucneste furtuna. pentru ca . am cautat sa unesc Rasaritul. afara fulgera. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". al sentimentelor domnului si dezlantuirea stihiilor naturii.. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n-o mai fi...se rostogoleste pe treptele tronului. ploua torential.popor". Astfel.

care . restabilind cu palosul ordinea pe care a harazit-o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala."mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". Acest moment constituie deznodamantul piesei. frica.si. Ascutisul sabiei sale trece prin Ulea "ca printr-un aluat ce se dospeste". cu numele Moldovei pe buze. formand doar un cadru care reliefeaza chipul eroului principal. Rares ). . groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. Aceste personaje secundare sunt insufucient conturate. Figura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. Scena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s-au impotrivit vointei lui. In al doilea moment dramatic al ultimului act Stefan implineste cu mana sa judecata. Aflat pe patul de suferinta. Scena scoate in evidenta taria morala a omului-Stefan. Figura lui Stefan cel Mare: Piesa ramane in literatura romana . Cu picaturi calde din sangele boierului pe sabie. Oana.Se intereseaza apoi ce fac Ulea. Ignorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. Spectatorul simte ca teama.spune G.desi trece prin torturi crancene isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: "Stefan al Moldovei n-are nevoie sa fie legat" .spune el.Calinescu .dupa cum spune doamna Maria . oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna Maria. Moghila si fiul sau Tugulea. Cele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. el isi converteste strigatul de durere intr-o relatare de razboi. Spunandu-si rugaciunea. Dragan si Stavar si il indeamna pe Arbore sa vegheze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. pentru a nu-si stirbi aureola de supraom. cu palosul in mana. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa-l sprijine pe Stefanita. Stefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei Maria si ale lui Bogdan. voievodul "se duce ca un vifor" . intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". Ele sunt simple elemente de decor. Dar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior.

Stefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. Pentru fetele din jurul doamnei Maria. Pentru Rares.Aceasta se explica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional. Dar "soarele Moldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. chintesenta a patriotismului. din artele plastice. ce creste monumental din fiecare replica. pe om si pe supraom. Mijloace de caracterizare: Stefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. In rarele momente cand nu se afla in scena.. Unul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "Ungurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei-tale ca de cuvantul craiului lor" . ca "mare a fost. el "are noua suflete"..si de vultur.. ca "nu mai e Stefan. in timp ce doamna Maria se ingrijeste de boala sotului.. "sfantul" .. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". cu care face corp comun. "leul Moldovei" . Delavrancea foloseste tehnica basoreliefului. In persoana lui Stefan romanticul Delavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod.. care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. "varsa vapai". E umbra marelui Stefan".. Celelalte personaje il numesc "slavitul" .spune el. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. nici "vulturul" de altadata. iar Oana ii subliniaza grija fata de supusi. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el.. "milostivul" etc.Sa se strecoare si sa se inalte". . "arhanghelul". Astfel. "zmeul batran" . Astfel.. paharnicul Ulea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul".ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. Ele fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin. spunand ca " nare sfarsit cel ce are mila de toti". create anume parca pentru a intregi figura eroului principal.

ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu."Ramai. De aceea. Raspunzand chemarii domnului. Pentru ca cei doi se iubesc. darz si intelept.il roaga doamna . razboi". Personaj monumental. insufletind pe cei cu inima scazuta". se poarta cu duiosie si grija. cu valurile de tatari. Cu doamna si Oana. erou exceptional de proportii romantice. iar fata de Oana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. Dar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. fara deosebire. tatal cauta sa previna incestul. Oana si Rares sunt copiii sai nelegitimi. iar putinii uneltitori. spunandu-i astfel fetei ca-i este tata. "imparatul". silit sa se bata secole de-a randul pentru supravietuire. Astfel. Stefan este imaginea poporului roman. de vrea razboi. pe Rares il trimite la Harlau. Doctorul Cesena isi aminteste de asemenea ca . turci. Caracterizarea pe care i-o face clucerul Moghila aminteste de Grigore Ureche: " Dar iata-l!.. El se preface ca aiureaza. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". De vrea pace. Sub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. vointa tarii. poloni sau unguri si alte neamuri. precum paharnicul Ulea. .ingrijesti de Moldova ingrijind de sanatatea ta". punandu-si nadejdea doar in boala voievodului. Stefan este o mare energie care nu vrea sa piara. Stefan cel Mare se suprapune ca personaj literar personajului istoric.in lupta . un autocrat de care a ascultat intreaga Moldova si de teama caruia s-au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir.Stefan "ajuta si incuraja pe toti". buruindu-i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu-l "slavitul". pentru a afla adevarul. ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace. pace. stapane . ca si cu toti cei ce-l asculta si-l iubesc. la mama sa. omul-Stefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. Dar nu poate face acest lucru pe fata.Rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. Domnul e viteaz. batranul Harman ii spune: "Vointa mariei-tale. "sfantul" . drept.

batranul voievod spune: .." . cu psihologia batranului care pipaie constiinta paharnicului. La chemarea sa voinicii raspund fara sovaire. Vointa lui este lege. Moghila subliniaza si omenia domnului care .Stefan se arunca intinerit in valtoare: "Si curse sange pana la turloaiele cailor. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. spunand: "Spuneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea Haliciului".Strasnic racnea leul Moldovei. Cand Bogdan refuza tronul. O! cum se varsa apele in Siret. ca si inlauntrul ei". ca vuia valea si codrii". care descrie lupta din valea Haliciului.. Cand se aprind focurile pe culmi... incercand sa scoata sabia si adresandu-se lui Ulea.... ii vaz si-i auz..zice el prevenitor. iar sabia sa are putere de simbol... impotriva cardinalului polon.dupa lupta .. adauga: "Nu vreau sa vrea sa iasa". si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. mandru de vitejia poporului sau.Vitejia lui Stefan este subliniata de Irina.. domnul ii intampina cu vorbele: "I-auz si-i vaz. semn ca tara cheama plaiesii la lupta. fiind un semn al autoritatii tronului..<Sub poale de codru verde. Auziti?. al vointei autocratice a voievodului: "Nu vrea sa iasa. care. dupa o pauza. vorbind de lupta de la Razboieni. isi aminteste cum domnul striga.Sa nu mai sece izvorul vostru!" Stefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti...isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii.. clucerul Moghila. imbarbatandu-si ostenii. ii povesteste doamnei cum desi batran . Dupa cum singur marturiseste inainte luptei din valea Haliciului. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor. De asemenea.> O! mai sunteti?. Apoi. Dragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui Stefan. Domnul este autocratul cu vointa totalitara. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care-i sunt apropiati.

traieste drama batranetii si a sfarsitului inexorabil al vietii. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti... care ar putea slabi tara. Moartea nu-l inspaimanta. domnul spune ca niciodata n-a scos-o "impotriva unui om cumsecade". desi isi simte sfarsitul aproape. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti....Asta e sa mori de moarte buna... De aceea.. Stefan voievod. Desi pe boieri "i-a cam scurtat". ce complica linia principala a conflictului. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu Moldova... ca "boier.incep sa se intunece. domnul aproba. diferit de cel intrat in legenda.Si toate pe.. el cocheteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie.. vornicul Duma.si drept. Stefan spune: ". Dar acest barbat incercat in multe razboaie. Privindu-si sabia..Bogdan nu vrea.. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. vreau!" Mai presus de interesele lui si ale rudelor sale." .. De asemenea.pe fiul sau Bogdan. razes. Cand Moghila il anunta ca varul mariei-sale. Constient ca are un destin neobisnuit.. Confruntarea cu moartea umple sufletul omului Stefan de o tristete retinuta.Se vatuieste auzul. el doreste sa-l aseze pe tron inca din timpul vietii sale .. om de mari energii fizice si morale. Cand doamna il intreaba ce-l doare.cu tara". cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odihna. Desi vede cu tristete ca "neadormitul Stefan a ajuns lauza Moldovei"....O sita coboara pe ochi.. Opinteli zadarnice.. Dar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea nau stirbit cu nimic destinul sau deosebit.fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel bun".simturile .. Cititorul cunoaste acum un alt Stefan. vezi tulbure.. el este preocupat nu de stingerea sa biologica. cei trei complotisti recunosc ca Stefan "a fost bun. taran supus. discutand cu clucerul Moghila despre ce inseamna "sa mori in patul tau".. din razesi boieri sadea".. el raspunde ca " nimic pe domnul Moldovei. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. Io. domnul pune dreptatea norodului.. Aceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic.. Eu auz si vaz ca la patruzeci de ani.

spune Stefan . ii impresioneaza si pe medicii sai. talgerul de grau scapat de doamna Maria. In urma luptelor purtate de strabuni de-a lungul secolelor. ca pe umerii unor uriasi. "Soarele Moldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. ii confera acestuia o conditie eroica. in care Moldova apare ca un taram mitic. . El ii evoca pe cei ce s-au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . Moldova arata ca un imens osuar.Faptul ca moartea vine prea devereme."pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. cu trupul "numai crestaturi". cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca Stefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. Discursul domnului. Astfel doctorul Smil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii.. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea!". Astfel." Aceasta metafora proiecteaza hiperbolic faptul istoric. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte.. Hotararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. toate au rolul de a crea atmosfera. caderea si moartea armasarului Voitis. identificandu-se cu ideea de tara : Dorinta sa de a-l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. incarcandu-se de tragism. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. Expresia metaforica. stilul patetic. exclamatiile. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. Am s-o duc si cand voi muri. Stefan apare statuar. enumeratiile. interogatiile. caci . desprins de grupul celorlalte personaje. pune in lumina patriotismul sau tulburator . In acest moment de maxima intensitate a dramei.

Desi sufere dupa arderea ranii de la picior.sa-i fac patul.spune ea fetelor din jurul ei .desi stie ca-si pune viata in primejdie . In felul acesta Stefan se impune ca un conducator trimis de providenta. o imagine exemplara. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. pentru a crea imaginea utopica a unei lumi arhaice. Cand Stefan isi impune vointa si-l incoroneaza pe Bogdan.Cand afla de complotul boierilor. istovit. Astfel. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. n-as fi vrut ce vrea maria ta. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. . dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. Cei doi batrani cad eroic pe campul de bataie.Adormi. n-a fost nimic". maria-ta. Ea il roaga sa nu plece bolnav in lupta. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor.. Fiecare fraza. conturandu-i figura si hranindu-se din seva lui.povesteste Moghila ... Hatmanul Arbore este un credincios slujitor al domnului. doamna Maria este blanda si iubitoare. el trece peste interdictia medicilor si . el isi depaseste neputinta fizica. desi Stefan il sfatuieste sa ramana acasa: "De n-as fi venit.. Piesa nu impune un model politic..stati. pedepsindu-l pe Ulea.. care exprima hotararea neclintita a voievodului. Furtuna se inteteste cand Stefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand.paraseste patul de suferinta. este mandra de faptele lui si are pentru Stefan gingasii materne: "Sa-l vad pe viteazul meu. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. mosilor. ca nu e de voi". Mos Harman e batran. .Sa-l culc. afara izbucneste furtuna.Si-apoi asta nu pot".. In timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa-l opreasca si pe el si pe batranul Stefan: "Ca le zise milostivul .. supusa vointei domnului. Delavrancea face din Stefan al Moldovei o figura mitica. stabile si ritualizate. dar pentru el vointa domnului e lege . Framantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural.

cainii au urlat. spata si altele. piesa creeaza ." Culoarea istorica nu lipseste insa. devenite parca sacre. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni.. nu are fastul unui palat voievodal.Moghila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. si caierul se topeste. Ea este realizata nu prin limbaj. "Inul curge din caier pe fus ca un fir de par. Ea pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. Reveca. lirico-descriptive ale simbolismului . sugerata de credinte mistice.o lume anistorica. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". este suparat ca n-a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. Tugulea. De aceea curtea de la Suceava. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului. parc-ar avea aripi. descrisa inca din prima scena.. si fusul zbarnaie si pluteste. baiat de paisprezece ani. Moghila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. Elemente romantice si simboliste in "Apus de soare": Romantica prin interesul pentru istorie. Irina.cu mijloacele picturale.. Astfel. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. Prin glumele lui. doamna Maria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau.Destele. in spiritul militantismului de la 1848. Curtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca Ilinca.mulg caierul. Limba si stilul operei: . apoi "luna s-a aratat cu un cearcan rosu. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. Gandul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. Aceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. Hera ) sau de obiecte ca fus. caier. Inimos si mucalit ca tatal lui. Nu exista nici o urma de opulenta. furca.. Balasa.. ci printr-o atmosfera arhaizanta. Jitnicerul Stavar comunica stolnicului Dragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel.

... si Gherman.la Orbic.Saraci si voi si eu. titulatura voievodala "Io.. la Racova.. La vederea ostenilor ce se aduna.. Stefan" . urmate de enumerarea numelor proprii vestite. Ca particularitati de stil.. Exclamatiile si interogatiile..... Stefan vorbeste ca un poet profet..Limba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al XVI-lea si unele cuvinte au un colorit istoric.la Scheia. "vrusei" .. trebuie remarcate procedeele stilului romantic. Scriitorul foloseste .graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului.Pamant!" .. exclamatiile si interogatiile.. ii vaz si-i auz. impresionand spectatorii: "Oh! padure tanara!. "doparte" ... Stilul: Din punct de vedere al mijloacelor de expresie.aparent inadecvat . si Mihai Spatarul. . pe Teleajen. "Apus de soare" este o capodopera oratorica. . "logofat" . repetitiile simetrice. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea Voievodului lor"! Mestesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui Stefan cel Mare. au un mare efect scenic...Presarati. ca si denumirile de rang si atributii de tipul "hatman" .. Ici-colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. si Gotca.Unde sunt batranul Manuil si Goian. concretizat in cuvinte ca "d-ai fi" . insiruirile.. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . "parcalab" . "jitnicer" etc..I-auz si-i vaz. "acusica" .. "deste" .. Dintre acestea amintim pe "ohavnic" . cu sonoritati istorice impresionante. "s-am trimes" .. la Cosmin. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase: Oh! saracii!. la Soci. si Oana. cadentarile ritmice ale replicilor.Unde sunt parintii vostri? La Cetatea Alba.. la Razboieni.. Toate refac culoarea locala. "stolnic" . "zisei" etc ). "clucer" ... . "postelnic" . (cu sens de "inalienabil")... la Baia. In asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul-orator care a fost Delavrancea a descoperit valente oratorice. si Iuga.... la Lipnic.Unde sunt mosii vostri?.O! cum se varsa apele in Siret..Saracii mei s-ai vostri..Bolduri?. si Gangur.. si fiara palosului. si Stibor si Cande. "sa nu te auza" .. "dada" . Aceasta se explica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti.Ce bogata e Moldova!.... la Chitila..

auzind de complotul boierilor. si mi-o si impart!". iar anume sonoritati pe metri egali. Astfel.si Goian. Dupa aceea. ajuns la asfintit. vine raspunsul scurt ( "Pamant!" ). iar sarutul voievodului cade pe crestetul Oanei "ca ploaia pe holde verzi". Repetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. ca pe umerii unor uriasi!" ). urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios ( "Si pe oasele lor s-a asezat tot pamantul Moldovei. Apoi. stufos si drept".in final .. "soarele Moldovei". si Stibor. in chip firesc. bubuie tunetele si .si fiara palosului Boldur").cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul.este contrapunctat de o dezlantuire a stihiilor.. Astfel.. afara fulgera. .si Ilea Hurul comisul. Ici-colo apare cate o zicala populara. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.din cand in cand .. Retorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si . Stefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. Dintre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. Langa ea. si Dajbog parcalabul.. are ca scop obtinere unui efect maxim.Se pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. fetele din jurul doamnei sunt "ca ierburile crude de pe batranul turn al Sucevei". ploua torential. si Cande" duc spre un fortissimum in scara. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". ca in exemplul " . se simte ca "o pluta batrana si scorborosita langa un bradut verde.. Stefan constata cu amaraciune: "Nici n-au treierat graul din care sa-mi fiarba coliva.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful