Apus de soare

" Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea Continuand traditia inceputa de V. Alecsandri ( cu drama istorica "Despot-Voda"), urmata de B.P.Hasdeu (cu drama "Razvan si Vidra"), de C.Negruzzi (cu nuvela "Alexandru Lapusneanul") si de Al.Odobescu (cu nuvelele istorice "Mihnea-Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna"), Delavrancea a urmarit - in a sa trilogie a Moldovei - reconstituirea unei epoci istorice indepartate. Aceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (evocat in "Apus de soare"), domnia lui Stefanita-voda ( in "Viforul") si cea a lui Petru Rares (in "Luceafarul"). In 1909 vede lumina rampei drama istorica in patru acte "Apus de soare", prima piesa a trilogiei . 45633bjo84htd5i Tema: Drama "Apus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de maxima ascensiune a Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. Metafora "soare" se refera la sistemul social heliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau - in cercuri concentrice - se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. jt633b5484httd Apusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele Moldovei". In actul I ideea va fi reluata in cuvintele doamnei Maria, care sintetizeaza domnia lui Stefan: "Stapanul meu, soarele apune trist si-n urma lui o balta de sange". Geneza: Sursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "Letopisetele Moldovei" publicate de M.Kogalniceanu, in "Cronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gh.Sincai, in "Arhiva istorica a Romaniei", scoasa de B.P.Hasdeu si - mai cu seama - in cartea "Stefan cel Mare.Documente descoperite in arhivele Venetiei", scoasa de C.Esarcu in 1874.

asigurand astfel continuitatea tarii. care doreste perpetuarea puterii domnesti. pe umerii caruia Stefan pune mantia domneasca. Afland de boala lui Stefan. Omul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. ca expresie a unui neam. sa-l inscauneze pe alesul lor. Alesul este fiul sau Bogdan. In acest timp. dar moartea.care simte ca are fata de tara o inalta datorie . capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea Moldovei. Conflictul extern dintre Stefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. Stefan o suporta cu barbatie. complotistii trec la actiune si . nu-l sperie. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. capata o profunda semnificatie social-istorica. perisabil si Stefan-domnul. inscaunarea lui Bogdan. general-uman. psihologic. Pe domnul .pe de o parte . urzind sa ridice in scaunul tarii pe Stefanita. a vointei voievodului. dincolo de moarte. Acest conflictul principal. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat.il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca.un conflict intern. arderea ranii cu fierul inrosit. De aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. o rana mai veche de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. se opune domnului. Exista . s-ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. format din paharnicul Ulea. Trio-ul boierilor complotisti. pe care a infruntat-o in atatea razboaie. Discursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism.In aceasta din urma Delavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. Conflictul: Opera are un dublu conflict.pornesc spre palat. . fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre Stefan-omul muritor. un complot boieresc inabusit in fasa etc. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. Dar aceasta confruntare ramane neconvingatoare.cu mare alai . medicii care l-au ingrijit.

Stefan este nevoit sa se bata si acum. transformand batalia intr-un macel al vrajmasilor. ca garantie pentru tratatul de pace incheiat dupa infrangerea de la Codrii Cosminului.de fapt . fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i-a cedat Pocutia. In actul al doilea Moghila ii povesteste doamnei Maria cum au decurs ostilitatile. caci orice miscare ii pune viata in pericol. Dupa ce o jumatate de secol s-a batut cu ungurii. Stefan este tintuit la pat. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar comploteaza sa-i influenteze pe boieri. si sunt schitate personajele. de a o transforma intr-o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. Il ucide pe Ulea. supranumit Soarele Moldovei. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). iar pe Luca Arbore la lasat in fata cu o mie de ostasi. la batranete. La intoarcere domnul este ranit la picior. Actiunea este plasata in Moldova lui 1504. Stefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". Subiectul: Cele patru acte ale dramei marcheaza compozitional mai multe momente dramatice. Stefan si-a ascuns grosul armatei intr-o padure. polonii. . Profitand de situatie. Actul I constituie expozitiunea . Se ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. care-i loveste naprasnic.ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan.Cu toate ca stie ce-l asteapta. paharnicul Ulea. Se precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a Sucevei intr-o zi de toamna. dar . domnul nu ezita o clipa. Rana nu se mai inchide si trei doctori sunt chemati sa-i arda cangrena. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. turcii si tatarii pentru a apara Moldova. scriitorul gradand cu grija conflictul. cu numele Moldovei pe buze. pentru a-l alege domn pe Stefanita. Polonii il ataca. Dramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei existente individuale. ultimul an de carmuire a lui Stefan cel Mare. sub comanda lui Bogdan. acesta se preface ca fuge. personale.

enumerari. care isi biruie suferintele provocate de o veche rana nevindecata. Discursul rostit de Stefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui Stefan.. fiica nelegitima a lui Stefan. Domnul reuseste sa-l forteze pe paharnicul Ulea.spune el . care se preface bolnav. pentru a preveni luptele pentru tron ce s-ar fi declansat dupa moartea sa. Stefan hotaraste sa-l aleaga domn pe fiul sau Bogda. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului. s-ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. Sprijinit de doamna Maria. In actul al III-lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste.spune el . Punctul culminant il constituie discursul lui Stefan. .. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. Sunt infatisate pregatirile lui Stefan pentru a-si impune vointa. Dramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: exclamatii. "Mantia asta e prea grea. Acest moment constituie intriga piesei. batranul domn intra schiopatand in sala tronului. subliniind identificarea sa cu tara. interogatii. ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!" In discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale. . Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. Oana. incepand cu incoronarea "in Campul de la Direptate". Stefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile Moldovei.".spune Stefan.. Preocupat de soarta tarii. asa vrusei si eu.S-o poarte altcineva mai tanar... .Acesta fiind copil.....vointa mea s-a ei au fost pururea una" . ideea ca voievodul este suprema intruchipare a constiintei de sine a tarii. il instiinteaza pe domn de complot.care v-a fost baci pana la adanci batranete. sa asiste la inscaunare.. expresie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. "Cum vru Moldova... inca din timpul vietii lui. n-a fost a mea si nu e a voastra. palid si incercanat.ca Moldova n-a fost a stramosilor mei.

.. si Mihail Spatarul.Unde sunt mosii vostri? Presarati. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si Goian.. simbolizate de metafora "padure tanara": "Oh! padure tanara!..sinonima cu intamplarea. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor....... dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si Ilea Hurul comisul. Stefan considera ca a fost un "domn treaz" .... si Gotca.Boldur? Ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare... pe Teleajen..Ce bogata e Moldova!. la Chilia. cu vremelnicia . la Razboieni.si Moldova .la Soci. "Oh! saracii!.... Exclamatiile si interogatiile. si Cande. la Baia.si fiara palosului.simbol al permanentei: " Eu am fost biruit la Razboieni si la Chilia. Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul. si fiara palosului. veghind la neatarnarea ei. Ea urmareste obtinerea unui efect maxim... Stefan vorbeste ca un poet-profet..Boldur").. si Ilea Hurul comisul. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice ..la Orbic.si numele ei trecu granita.Unde sunt batranul Manuil si Goian. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". si Stibor.... a fost taria!...ca vru ea un domn treaz. si Dajbog parcalabul.. care si-au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca... Moldova se face cunoscuta si se impune in lume: ".Aparandu-i granitele. si Dobrul. . Domnul face o paralela intre persoana sa . la Racova. si Gangur. de la Caffa pana la Roma". si Stibor. La vederea poporului care se aduna. pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le-au urmat.I-auz si-i vaz. si Cande") duc spre un fortissimum in scara. Prin politica pe care domnul a dus-o si vitejia norodului.. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor!"." Discursul lui Stefan pune in lumina mestesugul retoric al lui Delavrancea. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica.Saraci si voi si eu. ii vaz si-i auz..la Cosmin.O! Cum se varsa apele-n Siret... si Dajbog parcalabul... si Iuga..... si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit"... Repetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. Unde sunt parintii vostri? la Cetatea Alba. la Lentesti.Saracii mei s-ai vostri..

In fata asistentei. afara izbucneste furtuna.. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios: ". ci cumpanit". formata din osteni. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului.. Il vedem pe Stefan "batran. in bratele doamnei Maria. Stefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana.se rostogoleste pe treptele tronului... Domnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "C-am cercat sa unesc Apusul. ce intregesc portretul lui Stefan."turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". In Actul al IV-lea actiunea atinge alte doua momente dramatice. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului"...Si praful s-a ales de invoieli.cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. modest.. .Vazand ca ramai cu fagaduielile. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. ploua torential. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n-o mai fi. vine raspunsul scurt ("Pamant!").popor". cand Stefan il incoroneaza pe Bogdan..In chip firesc. afara fulgera. Acestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand ... ca pe umerii unor uriasi!".ii spune el lui Bogdan . Fiecare fraza ce exprima hotararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere. care ii contrapuncteaza discursul. dupa vijelia de intrebari. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. Astfel..Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei..Au facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. El ii spune pietrarului ca nu-si doreste "un lucru uimitor. ingrijindu-se de piatra sa funerara.istovit . pentru ca . bubuie tunetele si . bolnav si neputincios". De aceea a fost nevoit sa incheie pacea cu turcii. al sentimentelor domnului si dezlantuirea stihiilor naturii.din cand in cand . . boieri si curteni..... am cautat sa unesc Rasaritul. Dramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.pe de o parte .si conflictul psihologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui Stefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa Moldova in maini sigure. Acest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn ..

Scena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s-au impotrivit vointei lui. frica. Scena scoate in evidenta taria morala a omului-Stefan.spune G. Cu picaturi calde din sangele boierului pe sabie. el isi converteste strigatul de durere intr-o relatare de razboi. formand doar un cadru care reliefeaza chipul eroului principal.Calinescu . Spunandu-si rugaciunea. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. pentru a nu-si stirbi aureola de supraom.Se intereseaza apoi ce fac Ulea. Figura lui Stefan cel Mare: Piesa ramane in literatura romana . intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". Cele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. restabilind cu palosul ordinea pe care a harazit-o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi.dupa cum spune doamna Maria . cu numele Moldovei pe buze. Spectatorul simte ca teama. Ascutisul sabiei sale trece prin Ulea "ca printr-un aluat ce se dospeste". cu palosul in mana. In al doilea moment dramatic al ultimului act Stefan implineste cu mana sa judecata. Oana. Acest moment constituie deznodamantul piesei. voievodul "se duce ca un vifor" . Dar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior.desi trece prin torturi crancene isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: "Stefan al Moldovei n-are nevoie sa fie legat" . Ele sunt simple elemente de decor.spune el. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa-l sprijine pe Stefanita. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. Figura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. Rares )."mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". Ignorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. Stefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei Maria si ale lui Bogdan. care . Aflat pe patul de suferinta. . Aceste personaje secundare sunt insufucient conturate.si. Moghila si fiul sau Tugulea. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna Maria. Dragan si Stavar si il indeamna pe Arbore sa vegheze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan.

Delavrancea foloseste tehnica basoreliefului. Pentru Rares. ca "mare a fost. Dar "soarele Moldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. din artele plastice... in timp ce doamna Maria se ingrijeste de boala sotului. Unul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "Ungurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei-tale ca de cuvantul craiului lor" . Astfel. Astfel.. In persoana lui Stefan romanticul Delavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod.. el "are noua suflete".Sa se strecoare si sa se inalte". "sfantul" .Aceasta se explica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional. Stefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. "arhanghelul". "varsa vapai". Celelalte personaje il numesc "slavitul" . care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. E umbra marelui Stefan".spune el. chintesenta a patriotismului. "zmeul batran" .. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. . pe om si pe supraom. nici "vulturul" de altadata. "milostivul" etc. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. In rarele momente cand nu se afla in scena. ce creste monumental din fiecare replica.si de vultur. paharnicul Ulea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul".. iar Oana ii subliniaza grija fata de supusi. "leul Moldovei" . Ele fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin.. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". ca "nu mai e Stefan.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. cu care face corp comun.. Mijloace de caracterizare: Stefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor.. Pentru fetele din jurul doamnei Maria. spunand ca " nare sfarsit cel ce are mila de toti".

se poarta cu duiosie si grija. erou exceptional de proportii romantice. cu valurile de tatari. "imparatul". Dar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. Stefan cel Mare se suprapune ca personaj literar personajului istoric. de vrea razboi. turci. drept. Dar nu poate face acest lucru pe fata. Caracterizarea pe care i-o face clucerul Moghila aminteste de Grigore Ureche: " Dar iata-l!. stapane . Raspunzand chemarii domnului. pe Rares il trimite la Harlau. poloni sau unguri si alte neamuri. precum paharnicul Ulea. Astfel. Personaj monumental. pace. ca si cu toti cei ce-l asculta si-l iubesc. "sfantul" . Cu doamna si Oana. El se preface ca aiureaza. ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu. De aceea. Domnul e viteaz. fara deosebire. Oana si Rares sunt copiii sai nelegitimi..ingrijesti de Moldova ingrijind de sanatatea ta". De vrea pace. omul-Stefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. tatal cauta sa previna incestul. Stefan este o mare energie care nu vrea sa piara. buruindu-i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu-l "slavitul". silit sa se bata secole de-a randul pentru supravietuire.il roaga doamna . iar fata de Oana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. batranul Harman ii spune: "Vointa mariei-tale. Sub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. vointa tarii. pentru a afla adevarul.Rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. Doctorul Cesena isi aminteste de asemenea ca . la mama sa."Ramai.in lupta . ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace. Stefan este imaginea poporului roman. razboi". spunandu-i astfel fetei ca-i este tata. insufletind pe cei cu inima scazuta". punandu-si nadejdea doar in boala voievodului. Pentru ca cei doi se iubesc. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". iar putinii uneltitori.Stefan "ajuta si incuraja pe toti". un autocrat de care a ascultat intreaga Moldova si de teama caruia s-au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. darz si intelept. .

dupa o pauza. ca si inlauntrul ei"..dupa lupta . adauga: "Nu vreau sa vrea sa iasa". domnul ii intampina cu vorbele: "I-auz si-i vaz. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care-i sunt apropiati. ca vuia valea si codrii". isi aminteste cum domnul striga. spunand: "Spuneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea Haliciului". Apoi. Cand se aprind focurile pe culmi...... Domnul este autocratul cu vointa totalitara.isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. care descrie lupta din valea Haliciului. vorbind de lupta de la Razboieni. al vointei autocratice a voievodului: "Nu vrea sa iasa. Cand Bogdan refuza tronul. mandru de vitejia poporului sau.. Auziti?. Dupa cum singur marturiseste inainte luptei din valea Haliciului.. iar sabia sa are putere de simbol.Sa nu mai sece izvorul vostru!" Stefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti.. care.. ii vaz si-i auz.. fiind un semn al autoritatii tronului..<Sub poale de codru verde. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor. incercand sa scoata sabia si adresandu-se lui Ulea. clucerul Moghila.Vitejia lui Stefan este subliniata de Irina.. O! cum se varsa apele in Siret. Moghila subliniaza si omenia domnului care . si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni.> O! mai sunteti?. imbarbatandu-si ostenii. batranul voievod spune: . Vointa lui este lege.zice el prevenitor. ii povesteste doamnei cum desi batran .Stefan se arunca intinerit in valtoare: "Si curse sange pana la turloaiele cailor. La chemarea sa voinicii raspund fara sovaire. impotriva cardinalului polon... De asemenea. Dragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui Stefan." . cu psihologia batranului care pipaie constiinta paharnicului.. semn ca tara cheama plaiesii la lupta.Strasnic racnea leul Moldovei.

. Stefan voievod.. domnul pune dreptatea norodului. taran supus... Moartea nu-l inspaimanta.. domnul aproba. domnul spune ca niciodata n-a scos-o "impotriva unui om cumsecade". era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi.. el cocheteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie." . el doreste sa-l aseze pe tron inca din timpul vietii sale .Se vatuieste auzul. Stefan spune: "..simturile . razes.pe fiul sau Bogdan.. care ar putea slabi tara.O sita coboara pe ochi.... Desi vede cu tristete ca "neadormitul Stefan a ajuns lauza Moldovei"... ce complica linia principala a conflictului.fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel bun". Desi pe boieri "i-a cam scurtat". despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza... din razesi boieri sadea".Si toate pe. Privindu-si sabia. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti.. cei trei complotisti recunosc ca Stefan "a fost bun. De aceea.. vornicul Duma. Eu auz si vaz ca la patruzeci de ani.Asta e sa mori de moarte buna. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. vreau!" Mai presus de interesele lui si ale rudelor sale. Constient ca are un destin neobisnuit.. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu Moldova.cu tara". Cititorul cunoaste acum un alt Stefan. Aceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic.incep sa se intunece. Io... ca "boier. Opinteli zadarnice... el este preocupat nu de stingerea sa biologica.. traieste drama batranetii si a sfarsitului inexorabil al vietii. Cand doamna il intreaba ce-l doare. Cand Moghila il anunta ca varul mariei-sale. el raspunde ca " nimic pe domnul Moldovei.... diferit de cel intrat in legenda.. Dar acest barbat incercat in multe razboaie.si drept. desi isi simte sfarsitul aproape. Confruntarea cu moartea umple sufletul omului Stefan de o tristete retinuta.. om de mari energii fizice si morale.Bogdan nu vrea. De asemenea. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odihna. discutand cu clucerul Moghila despre ce inseamna "sa mori in patul tau". vezi tulbure. Dar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea nau stirbit cu nimic destinul sau deosebit.

stilul patetic. El ii evoca pe cei ce s-au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. in care Moldova apare ca un taram mitic. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. pune in lumina patriotismul sau tulburator . Expresia metaforica. toate au rolul de a crea atmosfera. Stefan apare statuar. incarcandu-se de tragism. desprins de grupul celorlalte personaje. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului.. talgerul de grau scapat de doamna Maria. "Soarele Moldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea!". enumeratiile. cu trupul "numai crestaturi".Faptul ca moartea vine prea devereme.. interogatiile. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. Discursul domnului. Hotararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. caderea si moartea armasarului Voitis. Astfel doctorul Smil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii."pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. ii confera acestuia o conditie eroica. Am s-o duc si cand voi muri. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. identificandu-se cu ideea de tara : Dorinta sa de a-l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. exclamatiile. caci . o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". Moldova arata ca un imens osuar. ii impresioneaza si pe medicii sai. Astfel. ca pe umerii unor uriasi. In urma luptelor purtate de strabuni de-a lungul secolelor. ." Aceasta metafora proiecteaza hiperbolic faptul istoric. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului.spune Stefan . cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca Stefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. In acest moment de maxima intensitate a dramei. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" .

Piesa nu impune un model politic.. Furtuna se inteteste cand Stefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand.. mosilor.. doamna Maria este blanda si iubitoare.. . pedepsindu-l pe Ulea. . supusa vointei domnului.stati. In timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa-l opreasca si pe el si pe batranul Stefan: "Ca le zise milostivul . n-a fost nimic". pentru a crea imaginea utopica a unei lumi arhaice. care exprima hotararea neclintita a voievodului.Si-apoi asta nu pot". Cei doi batrani cad eroic pe campul de bataie.Cand afla de complotul boierilor. Mos Harman e batran. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. Astfel. Delavrancea face din Stefan al Moldovei o figura mitica. conturandu-i figura si hranindu-se din seva lui.. o imagine exemplara.. Ea il roaga sa nu plece bolnav in lupta. desi Stefan il sfatuieste sa ramana acasa: "De n-as fi venit.desi stie ca-si pune viata in primejdie . este mandra de faptele lui si are pentru Stefan gingasii materne: "Sa-l vad pe viteazul meu. Desi sufere dupa arderea ranii de la picior. Framantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural.spune ea fetelor din jurul ei . acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. el trece peste interdictia medicilor si .povesteste Moghila . maria-ta.paraseste patul de suferinta. Fiecare fraza.Sa-l culc. n-as fi vrut ce vrea maria ta. ca nu e de voi".Adormi. afara izbucneste furtuna. stabile si ritualizate. el isi depaseste neputinta fizica. istovit.. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee.sa-i fac patul. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal.. dar pentru el vointa domnului e lege . Hatmanul Arbore este un credincios slujitor al domnului. Cand Stefan isi impune vointa si-l incoroneaza pe Bogdan. In felul acesta Stefan se impune ca un conducator trimis de providenta. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii.

apoi "luna s-a aratat cu un cearcan rosu.. Gandul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. Limba si stilul operei: . semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. Aceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. "Inul curge din caier pe fus ca un fir de par. si fusul zbarnaie si pluteste. furca. si caierul se topeste. De aceea curtea de la Suceava. Moghila reuseste sa descreteasca fruntea domnului.. in spiritul militantismului de la 1848. descrisa inca din prima scena. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. este suparat ca n-a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. spata si altele. Jitnicerul Stavar comunica stolnicului Dragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. Hera ) sau de obiecte ca fus. Inimos si mucalit ca tatal lui.. Ea pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. ci printr-o atmosfera arhaizanta. piesa creeaza . devenite parca sacre..mulg caierul. cainii au urlat. Astfel. Irina. Reveca. Elemente romantice si simboliste in "Apus de soare": Romantica prin interesul pentru istorie. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied".Moghila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. Tugulea. parc-ar avea aripi. nu are fastul unui palat voievodal. Ea este realizata nu prin limbaj. doamna Maria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului. caier. sugerata de credinte mistice." Culoarea istorica nu lipseste insa. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie.cu mijloacele picturale. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. lirico-descriptive ale simbolismului .Destele. Prin glumele lui. Curtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca Ilinca. baiat de paisprezece ani.o lume anistorica. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti.. Balasa. Nu exista nici o urma de opulenta.

retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. exclamatiile si interogatiile.la Scheia. ... la Cosmin. urmate de enumerarea numelor proprii vestite.O! cum se varsa apele in Siret. si Iuga. "jitnicer" etc.Unde sunt parintii vostri? La Cetatea Alba.I-auz si-i vaz.Pamant!" . "dada" . si Mihai Spatarul..Bolduri?..... concretizat in cuvinte ca "d-ai fi" .Saraci si voi si eu. cu sonoritati istorice impresionante...Unde sunt mosii vostri?.Saracii mei s-ai vostri.Unde sunt batranul Manuil si Goian. "zisei" etc ). la Chitila.Ce bogata e Moldova!. si Gherman... .Presarati.. "stolnic" . ii vaz si-i auz. cadentarile ritmice ale replicilor. "vrusei" . lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase: Oh! saracii!.. insiruirile.. ca si denumirile de rang si atributii de tipul "hatman" .. "Apus de soare" este o capodopera oratorica... la Soci.. titulatura voievodala "Io. trebuie remarcate procedeele stilului romantic.. "parcalab" . asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea Voievodului lor"! Mestesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui Stefan cel Mare. pe Teleajen. Ca particularitati de stil.. "acusica" ... Toate refac culoarea locala. La vederea ostenilor ce se aduna. "s-am trimes" .. (cu sens de "inalienabil").Limba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al XVI-lea si unele cuvinte au un colorit istoric.. Scriitorul foloseste .aparent inadecvat .. Dintre acestea amintim pe "ohavnic" . . si Gotca.. Ici-colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . au un mare efect scenic... "deste" . la Racova.. In asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul-orator care a fost Delavrancea a descoperit valente oratorice.. la Baia. Stefan" . "logofat" . si Gangur. Exclamatiile si interogatiile.. Stefan vorbeste ca un poet profet.. repetitiile simetrice.. "doparte" .la Orbic. la Lipnic. Stilul: Din punct de vedere al mijloacelor de expresie. Aceasta se explica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti... si Stibor si Cande... si Oana.. "clucer" . "postelnic" . precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" ..graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului. impresionand spectatorii: "Oh! padure tanara!.. "sa nu te auza" . la Razboieni... si fiara palosului.

.in final . Dintre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios ( "Si pe oasele lor s-a asezat tot pamantul Moldovei.. iar anume sonoritati pe metri egali. afara fulgera. ajuns la asfintit. Apoi. Stefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. Astfel... Astfel. bubuie tunetele si . Stefan constata cu amaraciune: "Nici n-au treierat graul din care sa-mi fiarba coliva. iar sarutul voievodului cade pe crestetul Oanei "ca ploaia pe holde verzi". "soarele Moldovei".si Goian.si Ilea Hurul comisul. stufos si drept". si Dajbog parcalabul. Dupa aceea.din cand in cand . Langa ea. are ca scop obtinere unui efect maxim.si fiara palosului Boldur"). auzind de complotul boierilor. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. se simte ca "o pluta batrana si scorborosita langa un bradut verde. si mi-o si impart!". Repetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa.este contrapunctat de o dezlantuire a stihiilor. Retorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si .. ca pe umerii unor uriasi!" ).. ploua torential. fetele din jurul doamnei sunt "ca ierburile crude de pe batranul turn al Sucevei". cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ".Se pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. Ici-colo apare cate o zicala populara. in chip firesc. vine raspunsul scurt ( "Pamant!" ). si Stibor. si Cande" duc spre un fortissimum in scara.cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. . ca in exemplul " .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful