P. 1
Apus de Soare Rezumat Pe Acte

Apus de Soare Rezumat Pe Acte

4.4

|Views: 23,056|Likes:
Published by 7laura7

More info:

Published by: 7laura7 on Nov 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

Apus de soare

" Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea Continuand traditia inceputa de V. Alecsandri ( cu drama istorica "Despot-Voda"), urmata de B.P.Hasdeu (cu drama "Razvan si Vidra"), de C.Negruzzi (cu nuvela "Alexandru Lapusneanul") si de Al.Odobescu (cu nuvelele istorice "Mihnea-Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna"), Delavrancea a urmarit - in a sa trilogie a Moldovei - reconstituirea unei epoci istorice indepartate. Aceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (evocat in "Apus de soare"), domnia lui Stefanita-voda ( in "Viforul") si cea a lui Petru Rares (in "Luceafarul"). In 1909 vede lumina rampei drama istorica in patru acte "Apus de soare", prima piesa a trilogiei . 45633bjo84htd5i Tema: Drama "Apus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de maxima ascensiune a Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. Metafora "soare" se refera la sistemul social heliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau - in cercuri concentrice - se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. jt633b5484httd Apusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele Moldovei". In actul I ideea va fi reluata in cuvintele doamnei Maria, care sintetizeaza domnia lui Stefan: "Stapanul meu, soarele apune trist si-n urma lui o balta de sange". Geneza: Sursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "Letopisetele Moldovei" publicate de M.Kogalniceanu, in "Cronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gh.Sincai, in "Arhiva istorica a Romaniei", scoasa de B.P.Hasdeu si - mai cu seama - in cartea "Stefan cel Mare.Documente descoperite in arhivele Venetiei", scoasa de C.Esarcu in 1874.

pe umerii caruia Stefan pune mantia domneasca. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. Conflictul: Opera are un dublu conflict. Exista . perisabil si Stefan-domnul. Alesul este fiul sau Bogdan. se opune domnului. asigurand astfel continuitatea tarii.care simte ca are fata de tara o inalta datorie . arderea ranii cu fierul inrosit. Dar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. Stefan o suporta cu barbatie. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. Discursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea Moldovei. o rana mai veche de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. . stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar. sa-l inscauneze pe alesul lor. Acest conflictul principal. ca expresie a unui neam.cu mare alai .il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. general-uman. care doreste perpetuarea puterii domnesti. In acest timp.un conflict intern. capata o profunda semnificatie social-istorica. Trio-ul boierilor complotisti. De aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn.pe de o parte . inscaunarea lui Bogdan. pe care a infruntat-o in atatea razboaie. dincolo de moarte. format din paharnicul Ulea.pornesc spre palat. medicii care l-au ingrijit. a vointei voievodului. Pe domnul . urzind sa ridice in scaunul tarii pe Stefanita. psihologic. dar moartea.In aceasta din urma Delavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. un complot boieresc inabusit in fasa etc. nu-l sperie. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre Stefan-omul muritor. Afland de boala lui Stefan. Conflictul extern dintre Stefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. Omul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. s-ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. complotistii trec la actiune si .

de a o transforma intr-o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar comploteaza sa-i influenteze pe boieri. Se ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. Stefan este nevoit sa se bata si acum. ultimul an de carmuire a lui Stefan cel Mare. la batranete.ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. Polonii il ataca. pentru a-l alege domn pe Stefanita. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. Subiectul: Cele patru acte ale dramei marcheaza compozitional mai multe momente dramatice. turcii si tatarii pentru a apara Moldova. caci orice miscare ii pune viata in pericol. polonii. Dramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei existente individuale. scriitorul gradand cu grija conflictul. ca garantie pentru tratatul de pace incheiat dupa infrangerea de la Codrii Cosminului. personale. iar pe Luca Arbore la lasat in fata cu o mie de ostasi. Profitand de situatie. supranumit Soarele Moldovei. . Stefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". Actiunea este plasata in Moldova lui 1504. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). acesta se preface ca fuge. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i-a cedat Pocutia. care-i loveste naprasnic. si sunt schitate personajele. In actul al doilea Moghila ii povesteste doamnei Maria cum au decurs ostilitatile. Actul I constituie expozitiunea . domnul nu ezita o clipa. Stefan este tintuit la pat. La intoarcere domnul este ranit la picior. Rana nu se mai inchide si trei doctori sunt chemati sa-i arda cangrena. dar .de fapt . Il ucide pe Ulea. Dupa ce o jumatate de secol s-a batut cu ungurii. transformand batalia intr-un macel al vrajmasilor. Stefan si-a ascuns grosul armatei intr-o padure. sub comanda lui Bogdan. paharnicul Ulea. cu numele Moldovei pe buze. Se precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a Sucevei intr-o zi de toamna.Cu toate ca stie ce-l asteapta.

expresie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. sa asiste la inscaunare. Discursul rostit de Stefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui Stefan. Domnul reuseste sa-l forteze pe paharnicul Ulea. care isi biruie suferintele provocate de o veche rana nevindecata.. Dramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: exclamatii...care v-a fost baci pana la adanci batranete. Acest moment constituie intriga piesei. Sunt infatisate pregatirile lui Stefan pentru a-si impune vointa. Preocupat de soarta tarii. asa vrusei si eu. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului. Stefan hotaraste sa-l aleaga domn pe fiul sau Bogda.. batranul domn intra schiopatand in sala tronului. "Cum vru Moldova. Sprijinit de doamna Maria. palid si incercanat.spune el .ca Moldova n-a fost a stramosilor mei. n-a fost a mea si nu e a voastra. Oana.. . incepand cu incoronarea "in Campul de la Direptate".spune el . subliniind identificarea sa cu tara.. ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!" In discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale. . . In actul al III-lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. Stefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile Moldovei. pentru a preveni luptele pentru tron ce s-ar fi declansat dupa moartea sa. Punctul culminant il constituie discursul lui Stefan.. ideea ca voievodul este suprema intruchipare a constiintei de sine a tarii... s-ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri..". "Mantia asta e prea grea. enumerari..Acesta fiind copil. care se preface bolnav.spune Stefan.. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere.vointa mea s-a ei au fost pururea una" . il instiinteaza pe domn de complot. interogatii. inca din timpul vietii lui. fiica nelegitima a lui Stefan.S-o poarte altcineva mai tanar. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu.

si Cande") duc spre un fortissimum in scara... veghind la neatarnarea ei.simbol al permanentei: " Eu am fost biruit la Razboieni si la Chilia.ca vru ea un domn treaz. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: "... Stefan considera ca a fost un "domn treaz" ...Boldur? Ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare.... . dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si Ilea Hurul comisul.. Moldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit".I-auz si-i vaz. de la Caffa pana la Roma". ii vaz si-i auz.si Moldova .. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si Goian.. Prin politica pe care domnul a dus-o si vitejia norodului..." Discursul lui Stefan pune in lumina mestesugul retoric al lui Delavrancea...O! Cum se varsa apele-n Siret.la Orbic. si Gangur. Ea urmareste obtinerea unui efect maxim.... pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le-au urmat. "Oh! saracii!. Repetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa...Unde sunt batranul Manuil si Goian.. la Razboieni. la Chilia.. La vederea poporului care se aduna... Unde sunt parintii vostri? la Cetatea Alba. si Cande.Ce bogata e Moldova!. si Dajbog parcalabul.Unde sunt mosii vostri? Presarati.sinonima cu intamplarea.Boldur"). care si-au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca. si Stibor... Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul. si Stibor...si numele ei trecu granita....Aparandu-i granitele.Saraci si voi si eu.Saracii mei s-ai vostri.. si Dajbog parcalabul...la Soci. Domnul face o paralela intre persoana sa . a fost taria!... si fiara palosului. pe Teleajen..si fiara palosului. si Iuga. simbolizate de metafora "padure tanara": "Oh! padure tanara!. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. cu vremelnicia .. si Ilea Hurul comisul. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase. la Baia. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice . Exclamatiile si interogatiile.la Cosmin. si Gotca... asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor!"... si Dobrul. la Racova. Stefan vorbeste ca un poet-profet.. la Lentesti. si Mihail Spatarul..

.istovit . ingrijindu-se de piatra sa funerara. ce intregesc portretul lui Stefan. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. Dramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.. afara izbucneste furtuna.. bubuie tunetele si ..Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei.. Fiecare fraza ce exprima hotararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere....si conflictul psihologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui Stefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa Moldova in maini sigure. modest.. formata din osteni. pentru ca . Il vedem pe Stefan "batran. vine raspunsul scurt ("Pamant!"). urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios: ".popor".Au facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului...se rostogoleste pe treptele tronului.. Acest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn . De aceea a fost nevoit sa incheie pacea cu turcii.Vazand ca ramai cu fagaduielile. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n-o mai fi. boieri si curteni."turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". El ii spune pietrarului ca nu-si doreste "un lucru uimitor. Acestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand .. In Actul al IV-lea actiunea atinge alte doua momente dramatice.. am cautat sa unesc Rasaritul. afara fulgera.ii spune el lui Bogdan . dupa vijelia de intrebari. In fata asistentei... .din cand in cand . .In chip firesc. ci cumpanit".cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". ca pe umerii unor uriasi!".. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. al sentimentelor domnului si dezlantuirea stihiilor naturii. ploua torential.Si praful s-a ales de invoieli.pe de o parte . Stefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana. cand Stefan il incoroneaza pe Bogdan. care ii contrapuncteaza discursul. Domnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "C-am cercat sa unesc Apusul. Astfel. in bratele doamnei Maria. bolnav si neputincios".

frica. Ele sunt simple elemente de decor.spune G. care . cu numele Moldovei pe buze. restabilind cu palosul ordinea pe care a harazit-o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. el isi converteste strigatul de durere intr-o relatare de razboi. Scena scoate in evidenta taria morala a omului-Stefan. Scena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s-au impotrivit vointei lui. Rares ). Aceste personaje secundare sunt insufucient conturate. Ignorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa-l sprijine pe Stefanita. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". Dragan si Stavar si il indeamna pe Arbore sa vegheze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan.desi trece prin torturi crancene isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: "Stefan al Moldovei n-are nevoie sa fie legat" . Spectatorul simte ca teama. Stefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei Maria si ale lui Bogdan.Calinescu . Ascutisul sabiei sale trece prin Ulea "ca printr-un aluat ce se dospeste". Figura lui Stefan cel Mare: Piesa ramane in literatura romana .Se intereseaza apoi ce fac Ulea. .si. Aflat pe patul de suferinta. cu palosul in mana. voievodul "se duce ca un vifor" .spune el. Acest moment constituie deznodamantul piesei.dupa cum spune doamna Maria . Figura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. Cu picaturi calde din sangele boierului pe sabie. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala."mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". formand doar un cadru care reliefeaza chipul eroului principal. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna Maria. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. Spunandu-si rugaciunea. In al doilea moment dramatic al ultimului act Stefan implineste cu mana sa judecata. pentru a nu-si stirbi aureola de supraom. Dar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. Moghila si fiul sau Tugulea. Oana. Cele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului.

Ele fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin. spunand ca " nare sfarsit cel ce are mila de toti". chintesenta a patriotismului..Aceasta se explica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional. el "are noua suflete". ca "nu mai e Stefan. care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. Pentru fetele din jurul doamnei Maria. Celelalte personaje il numesc "slavitul" ... In rarele momente cand nu se afla in scena. in timp ce doamna Maria se ingrijeste de boala sotului. "arhanghelul".ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. Dar "soarele Moldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe.. "sfantul" .. "zmeul batran" . ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. "milostivul" etc. In persoana lui Stefan romanticul Delavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. Stefan a fost "scaldat in sange de serpoaica.Sa se strecoare si sa se inalte".si de vultur. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. Astfel. ce creste monumental din fiecare replica. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. nici "vulturul" de altadata.. din artele plastice. Astfel.. "varsa vapai". Unul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "Ungurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei-tale ca de cuvantul craiului lor" . . iar Oana ii subliniaza grija fata de supusi. cu care face corp comun. Mijloace de caracterizare: Stefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor.spune el. ca "mare a fost. pe om si pe supraom... E umbra marelui Stefan". Delavrancea foloseste tehnica basoreliefului. Pentru Rares. paharnicul Ulea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". "leul Moldovei" .

darz si intelept. poloni sau unguri si alte neamuri.ingrijesti de Moldova ingrijind de sanatatea ta". fara deosebire.il roaga doamna . stapane . pe Rares il trimite la Harlau. omul-Stefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. Oana si Rares sunt copiii sai nelegitimi. Caracterizarea pe care i-o face clucerul Moghila aminteste de Grigore Ureche: " Dar iata-l!. Dar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. silit sa se bata secole de-a randul pentru supravietuire. . Cu doamna si Oana. Domnul e viteaz. Dar nu poate face acest lucru pe fata. spunandu-i astfel fetei ca-i este tata.in lupta . Stefan este o mare energie care nu vrea sa piara. insufletind pe cei cu inima scazuta". precum paharnicul Ulea. punandu-si nadejdea doar in boala voievodului. cu valurile de tatari. Sub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste.. De aceea. Pentru ca cei doi se iubesc. tatal cauta sa previna incestul. turci. pentru a afla adevarul. pace. un autocrat de care a ascultat intreaga Moldova si de teama caruia s-au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. drept. ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace. De vrea pace. iar putinii uneltitori. Personaj monumental. Stefan cel Mare se suprapune ca personaj literar personajului istoric. de vrea razboi. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". se poarta cu duiosie si grija. "sfantul" . erou exceptional de proportii romantice. ca si cu toti cei ce-l asculta si-l iubesc. buruindu-i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu-l "slavitul". la mama sa. iar fata de Oana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. razboi".Stefan "ajuta si incuraja pe toti". El se preface ca aiureaza. ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu. batranul Harman ii spune: "Vointa mariei-tale."Ramai. Astfel. Stefan este imaginea poporului roman. Doctorul Cesena isi aminteste de asemenea ca . Raspunzand chemarii domnului. "imparatul". vointa tarii.Rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale.

batranul voievod spune: . domnul ii intampina cu vorbele: "I-auz si-i vaz. ca si inlauntrul ei"..." . semn ca tara cheama plaiesii la lupta.isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. ca vuia valea si codrii". iar sabia sa are putere de simbol... incercand sa scoata sabia si adresandu-se lui Ulea. clucerul Moghila. La chemarea sa voinicii raspund fara sovaire.zice el prevenitor.<Sub poale de codru verde. Apoi.Sa nu mai sece izvorul vostru!" Stefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti. mandru de vitejia poporului sau... isi aminteste cum domnul striga. ii vaz si-i auz. adauga: "Nu vreau sa vrea sa iasa".... Dupa cum singur marturiseste inainte luptei din valea Haliciului. ii povesteste doamnei cum desi batran . si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni.. spunand: "Spuneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea Haliciului". fiind un semn al autoritatii tronului. Dragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui Stefan. Vointa lui este lege. cu psihologia batranului care pipaie constiinta paharnicului... Auziti?. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care-i sunt apropiati. Moghila subliniaza si omenia domnului care .. care. Cand Bogdan refuza tronul. O! cum se varsa apele in Siret.. Cand se aprind focurile pe culmi. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor.> O! mai sunteti?. al vointei autocratice a voievodului: "Nu vrea sa iasa.Strasnic racnea leul Moldovei.. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. imbarbatandu-si ostenii.. De asemenea.Vitejia lui Stefan este subliniata de Irina. impotriva cardinalului polon. vorbind de lupta de la Razboieni.dupa lupta .Stefan se arunca intinerit in valtoare: "Si curse sange pana la turloaiele cailor. Domnul este autocratul cu vointa totalitara. care descrie lupta din valea Haliciului. dupa o pauza.

. Privindu-si sabia. Stefan voievod. Confruntarea cu moartea umple sufletul omului Stefan de o tristete retinuta. Cand doamna il intreaba ce-l doare.. om de mari energii fizice si morale.. Desi vede cu tristete ca "neadormitul Stefan a ajuns lauza Moldovei". domnul pune dreptatea norodului. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odihna. Dar acest barbat incercat in multe razboaie. el doreste sa-l aseze pe tron inca din timpul vietii sale .pe fiul sau Bogdan. Eu auz si vaz ca la patruzeci de ani. domnul aproba. Desi pe boieri "i-a cam scurtat". Cand Moghila il anunta ca varul mariei-sale. Io. Moartea nu-l inspaimanta.... traieste drama batranetii si a sfarsitului inexorabil al vietii..Si toate pe. Opinteli zadarnice. De asemenea.fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel bun".cu tara".. ce complica linia principala a conflictului. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti.Bogdan nu vrea. el raspunde ca " nimic pe domnul Moldovei. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu Moldova. care ar putea slabi tara. vreau!" Mai presus de interesele lui si ale rudelor sale.si drept.simturile .. el este preocupat nu de stingerea sa biologica... el cocheteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie.O sita coboara pe ochi.. desi isi simte sfarsitul aproape. De aceea... vezi tulbure. cei trei complotisti recunosc ca Stefan "a fost bun. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi.. ca "boier. diferit de cel intrat in legenda. razes..Asta e sa mori de moarte buna... Constient ca are un destin neobisnuit. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza.Se vatuieste auzul.. vornicul Duma... domnul spune ca niciodata n-a scos-o "impotriva unui om cumsecade"... Cititorul cunoaste acum un alt Stefan. din razesi boieri sadea".. Dar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea nau stirbit cu nimic destinul sau deosebit.incep sa se intunece.." . taran supus... Stefan spune: ".. Aceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. discutand cu clucerul Moghila despre ce inseamna "sa mori in patul tau".

cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca Stefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. In urma luptelor purtate de strabuni de-a lungul secolelor. "Soarele Moldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. talgerul de grau scapat de doamna Maria. Discursul domnului. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit".spune Stefan . Hotararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. El ii evoca pe cei ce s-au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. exclamatiile.Faptul ca moartea vine prea devereme. Am s-o duc si cand voi muri. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant." Aceasta metafora proiecteaza hiperbolic faptul istoric. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. . in care Moldova apare ca un taram mitic. cu trupul "numai crestaturi".. incarcandu-se de tragism. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. interogatiile. toate au rolul de a crea atmosfera. Stefan apare statuar. ca pe umerii unor uriasi. ii confera acestuia o conditie eroica. Astfel doctorul Smil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. identificandu-se cu ideea de tara : Dorinta sa de a-l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. Astfel. desprins de grupul celorlalte personaje. Expresia metaforica. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. stilul patetic. enumeratiile. In acest moment de maxima intensitate a dramei. caderea si moartea armasarului Voitis. Moldova arata ca un imens osuar. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea!". ii impresioneaza si pe medicii sai. pune in lumina patriotismul sau tulburator .. caci . Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" ."pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei.

Sa-l culc. Desi sufere dupa arderea ranii de la picior.spune ea fetelor din jurul ei . In timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa-l opreasca si pe el si pe batranul Stefan: "Ca le zise milostivul . Delavrancea face din Stefan al Moldovei o figura mitica. . Framantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. Cei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. istovit. n-a fost nimic".Adormi. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. supusa vointei domnului. Piesa nu impune un model politic. desi Stefan il sfatuieste sa ramana acasa: "De n-as fi venit. ca nu e de voi". In felul acesta Stefan se impune ca un conducator trimis de providenta. afara izbucneste furtuna. doamna Maria este blanda si iubitoare. n-as fi vrut ce vrea maria ta. Ea il roaga sa nu plece bolnav in lupta. stabile si ritualizate.Si-apoi asta nu pot".Cand afla de complotul boierilor. Mos Harman e batran. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei.. Cand Stefan isi impune vointa si-l incoroneaza pe Bogdan. conturandu-i figura si hranindu-se din seva lui.. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. care exprima hotararea neclintita a voievodului. Astfel.stati. este mandra de faptele lui si are pentru Stefan gingasii materne: "Sa-l vad pe viteazul meu.. o imagine exemplara. . Furtuna se inteteste cand Stefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand.. pedepsindu-l pe Ulea.. maria-ta.. dar pentru el vointa domnului e lege . el trece peste interdictia medicilor si . pentru a crea imaginea utopica a unei lumi arhaice.. mosilor. Hatmanul Arbore este un credincios slujitor al domnului. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal.desi stie ca-si pune viata in primejdie .paraseste patul de suferinta. el isi depaseste neputinta fizica. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor.povesteste Moghila . Fiecare fraza..sa-i fac patul.

. furca. si fusul zbarnaie si pluteste. parc-ar avea aripi. "Inul curge din caier pe fus ca un fir de par. Aceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. Tugulea. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". Gandul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului.. baiat de paisprezece ani. Inimos si mucalit ca tatal lui. caier. Curtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca Ilinca. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. doamna Maria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. Astfel. Ea pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. ci printr-o atmosfera arhaizanta. devenite parca sacre. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. Ea este realizata nu prin limbaj. Hera ) sau de obiecte ca fus. spata si altele. nu are fastul unui palat voievodal. apoi "luna s-a aratat cu un cearcan rosu. Jitnicerul Stavar comunica stolnicului Dragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. Nu exista nici o urma de opulenta. lirico-descriptive ale simbolismului . cainii au urlat. Balasa. si caierul se topeste.Moghila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar"..o lume anistorica. este suparat ca n-a fost luat la razboi si a ramas cu fetele.Destele.cu mijloacele picturale. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc.mulg caierul. Elemente romantice si simboliste in "Apus de soare": Romantica prin interesul pentru istorie. in spiritul militantismului de la 1848.. Limba si stilul operei: . descrisa inca din prima scena. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. Moghila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. sugerata de credinte mistice. Irina. Prin glumele lui.." Culoarea istorica nu lipseste insa. De aceea curtea de la Suceava. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. piesa creeaza . Reveca.

si Oana.Unde sunt batranul Manuil si Goian. "vrusei" . si Iuga.. pe Teleajen.. la Baia. Scriitorul foloseste .... "parcalab" .Saracii mei s-ai vostri.Pamant!" .. Toate refac culoarea locala... precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" .I-auz si-i vaz. trebuie remarcate procedeele stilului romantic. si Mihai Spatarul..Unde sunt parintii vostri? La Cetatea Alba..Bolduri?. . cadentarile ritmice ale replicilor..Unde sunt mosii vostri?. cu sonoritati istorice impresionante. "logofat" .. ..graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului.... retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. "deste" . au un mare efect scenic. la Cosmin. "zisei" etc )... si Stibor si Cande. "doparte" .. si Gherman.. . Ca particularitati de stil. ii vaz si-i auz. "jitnicer" etc.Saraci si voi si eu.. "clucer" . la Racova. "Apus de soare" este o capodopera oratorica. Ici-colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . Stilul: Din punct de vedere al mijloacelor de expresie.. la Lipnic.aparent inadecvat .Limba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al XVI-lea si unele cuvinte au un colorit istoric.. (cu sens de "inalienabil").. repetitiile simetrice...Ce bogata e Moldova!. La vederea ostenilor ce se aduna.. concretizat in cuvinte ca "d-ai fi" . la Soci. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase: Oh! saracii!. si Gangur.la Orbic.. Stefan vorbeste ca un poet profet... insiruirile. "acusica" .Presarati.. si Gotca. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea Voievodului lor"! Mestesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui Stefan cel Mare. urmate de enumerarea numelor proprii vestite. "postelnic" .. "sa nu te auza" . impresionand spectatorii: "Oh! padure tanara!... si fiara palosului.. titulatura voievodala "Io. "dada" .. Stefan" . la Chitila.. la Razboieni. ca si denumirile de rang si atributii de tipul "hatman" .. Dintre acestea amintim pe "ohavnic" ... "s-am trimes" .la Scheia. exclamatiile si interogatiile.. "stolnic" . Exclamatiile si interogatiile..O! cum se varsa apele in Siret. Aceasta se explica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti. In asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul-orator care a fost Delavrancea a descoperit valente oratorice.

. vine raspunsul scurt ( "Pamant!" ). cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ".si fiara palosului Boldur").. Stefan constata cu amaraciune: "Nici n-au treierat graul din care sa-mi fiarba coliva.. si Stibor. Dintre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. fetele din jurul doamnei sunt "ca ierburile crude de pe batranul turn al Sucevei".in final .si Goian. Stefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. iar sarutul voievodului cade pe crestetul Oanei "ca ploaia pe holde verzi". Repetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa.din cand in cand . iar anume sonoritati pe metri egali.. Ici-colo apare cate o zicala populara. auzind de complotul boierilor. stufos si drept". ploua torential. Astfel. are ca scop obtinere unui efect maxim. si Cande" duc spre un fortissimum in scara. . si mi-o si impart!". Astfel. bubuie tunetele si ... afara fulgera. se simte ca "o pluta batrana si scorborosita langa un bradut verde. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios ( "Si pe oasele lor s-a asezat tot pamantul Moldovei. in chip firesc. ca in exemplul " .Se pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. Apoi. Langa ea.este contrapunctat de o dezlantuire a stihiilor. "soarele Moldovei". ajuns la asfintit.si Ilea Hurul comisul. Retorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si . Dupa aceea. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. si Dajbog parcalabul. ca pe umerii unor uriasi!" ).cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->