Apus de soare

" Apus de soare", de Barbu Stefanescu Delavrancea Continuand traditia inceputa de V. Alecsandri ( cu drama istorica "Despot-Voda"), urmata de B.P.Hasdeu (cu drama "Razvan si Vidra"), de C.Negruzzi (cu nuvela "Alexandru Lapusneanul") si de Al.Odobescu (cu nuvelele istorice "Mihnea-Voda cel Rau" si "Doamna Chiajna"), Delavrancea a urmarit - in a sa trilogie a Moldovei - reconstituirea unei epoci istorice indepartate. Aceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare (evocat in "Apus de soare"), domnia lui Stefanita-voda ( in "Viforul") si cea a lui Petru Rares (in "Luceafarul"). In 1909 vede lumina rampei drama istorica in patru acte "Apus de soare", prima piesa a trilogiei . 45633bjo84htd5i Tema: Drama "Apus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de maxima ascensiune a Moldovei din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pe care autorul il aseamana cu un soare. Titlul piesei este metaforic. Metafora "soare" se refera la sistemul social heliocentric : in centrul universului social se afla domnul, iar in jurul sau - in cercuri concentrice - se grupeaza familia, curtea, cetatea si tara. jt633b5484httd Apusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele Moldovei". In actul I ideea va fi reluata in cuvintele doamnei Maria, care sintetizeaza domnia lui Stefan: "Stapanul meu, soarele apune trist si-n urma lui o balta de sange". Geneza: Sursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "Letopisetele Moldovei" publicate de M.Kogalniceanu, in "Cronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gh.Sincai, in "Arhiva istorica a Romaniei", scoasa de B.P.Hasdeu si - mai cu seama - in cartea "Stefan cel Mare.Documente descoperite in arhivele Venetiei", scoasa de C.Esarcu in 1874.

inscaunarea lui Bogdan. general-uman. o rana mai veche de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. care doreste perpetuarea puterii domnesti. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. In acest timp. Omul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. Pe domnul .In aceasta din urma Delavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. Conflictul extern dintre Stefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea Moldovei. Discursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. asigurand astfel continuitatea tarii.il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca.pe de o parte . a vointei voievodului. s-ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. un complot boieresc inabusit in fasa etc. Acest conflictul principal.pornesc spre palat. se opune domnului. Afland de boala lui Stefan. nu-l sperie. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar. Conflictul: Opera are un dublu conflict. dar moartea. urzind sa ridice in scaunul tarii pe Stefanita. sa-l inscauneze pe alesul lor. . complotistii trec la actiune si . fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. psihologic.care simte ca are fata de tara o inalta datorie . care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre Stefan-omul muritor. De aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. Alesul este fiul sau Bogdan. arderea ranii cu fierul inrosit. format din paharnicul Ulea. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav.cu mare alai . ca expresie a unui neam. Exista . capata o profunda semnificatie social-istorica. pe care a infruntat-o in atatea razboaie. Dar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. Trio-ul boierilor complotisti. medicii care l-au ingrijit. pe umerii caruia Stefan pune mantia domneasca.un conflict intern. perisabil si Stefan-domnul. Stefan o suporta cu barbatie. dincolo de moarte.

Profitand de situatie. pentru a-l alege domn pe Stefanita. Rana nu se mai inchide si trei doctori sunt chemati sa-i arda cangrena. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. Dramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei existente individuale. dar . care-i loveste naprasnic. Stefan este tintuit la pat. Stefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui".ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. Stefan si-a ascuns grosul armatei intr-o padure. domnul nu ezita o clipa. si sunt schitate personajele. Se ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i-a cedat Pocutia. paharnicul Ulea. scriitorul gradand cu grija conflictul. iar pe Luca Arbore la lasat in fata cu o mie de ostasi.Cu toate ca stie ce-l asteapta. In actul al doilea Moghila ii povesteste doamnei Maria cum au decurs ostilitatile. Subiectul: Cele patru acte ale dramei marcheaza compozitional mai multe momente dramatice. Actul I constituie expozitiunea . transformand batalia intr-un macel al vrajmasilor. sub comanda lui Bogdan. Polonii il ataca. .de fapt . polonii. Stefan este nevoit sa se bata si acum. Il ucide pe Ulea. acesta se preface ca fuge. personale. la batranete. ultimul an de carmuire a lui Stefan cel Mare. Dupa ce o jumatate de secol s-a batut cu ungurii. Se precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a Sucevei intr-o zi de toamna. ca garantie pentru tratatul de pace incheiat dupa infrangerea de la Codrii Cosminului. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). cu numele Moldovei pe buze. supranumit Soarele Moldovei. de a o transforma intr-o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. caci orice miscare ii pune viata in pericol. turcii si tatarii pentru a apara Moldova. stolnicul Dragan si jitnicerul Stavar comploteaza sa-i influenteze pe boieri. Actiunea este plasata in Moldova lui 1504. La intoarcere domnul este ranit la picior.

. care isi biruie suferintele provocate de o veche rana nevindecata. expresie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. .spune el . subliniind identificarea sa cu tara. incepand cu incoronarea "in Campul de la Direptate". palid si incercanat. "Mantia asta e prea grea. .. In actul al III-lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. Stefan hotaraste sa-l aleaga domn pe fiul sau Bogda. inca din timpul vietii lui.spune el . Sprijinit de doamna Maria. s-ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri.Acesta fiind copil. Oana. asa vrusei si eu.. enumerari.spune Stefan. ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilor!" In discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale.. ideea ca voievodul este suprema intruchipare a constiintei de sine a tarii... Stefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile Moldovei. fiica nelegitima a lui Stefan. "Cum vru Moldova.ca Moldova n-a fost a stramosilor mei. Dramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: exclamatii.. Discursul rostit de Stefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui Stefan.S-o poarte altcineva mai tanar. Domnul reuseste sa-l forteze pe paharnicul Ulea.care v-a fost baci pana la adanci batranete. pentru a preveni luptele pentru tron ce s-ar fi declansat dupa moartea sa... batranul domn intra schiopatand in sala tronului. Sunt infatisate pregatirile lui Stefan pentru a-si impune vointa. Punctul culminant il constituie discursul lui Stefan.vointa mea s-a ei au fost pururea una" .. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. interogatii.. Preocupat de soarta tarii.". Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului. n-a fost a mea si nu e a voastra. Acest moment constituie intriga piesei. .. il instiinteaza pe domn de complot. sa asiste la inscaunare. care se preface bolnav.

si Dobrul. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase..la Cosmin. Unde sunt parintii vostri? la Cetatea Alba..si numele ei trecu granita. Ea urmareste obtinerea unui efect maxim..O! Cum se varsa apele-n Siret." Discursul lui Stefan pune in lumina mestesugul retoric al lui Delavrancea. si Gangur. . fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. Exclamatiile si interogatiile. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. pe Teleajen. si Stibor. si Iuga. si Cande") duc spre un fortissimum in scara.. Domnul face o paralela intre persoana sa . ii vaz si-i auz.. si Stibor...Saraci si voi si eu.. si Gotca. si fiara palosului.. si Dajbog parcalabul.. si Mihail Spatarul. Moldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". si-am vegheat ca sa-si odihneasca sufletul ei ostenit". la Lentesti.. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si Goian.Saracii mei s-ai vostri. "Oh! saracii!.sinonima cu intamplarea. pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le-au urmat. simbolizate de metafora "padure tanara": "Oh! padure tanara!... cu vremelnicia .......la Soci.. la Razboieni..Ce bogata e Moldova!.... si Cande..Boldur? Ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare..si Moldova ..simbol al permanentei: " Eu am fost biruit la Razboieni si la Chilia. la Chilia. la Racova.. Stefan considera ca a fost un "domn treaz" .ca vru ea un domn treaz... urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice ... ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". si Dajbog parcalabul.. Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul. si Ilea Hurul comisul..I-auz si-i vaz.Unde sunt mosii vostri? Presarati. veghind la neatarnarea ei.Boldur"). Prin politica pe care domnul a dus-o si vitejia norodului. Repetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. care si-au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca...Unde sunt batranul Manuil si Goian. Stefan vorbeste ca un poet-profet.. a fost taria!. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si Ilea Hurul comisul. de la Caffa pana la Roma"......la Orbic.. La vederea poporului care se aduna.. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor!".Aparandu-i granitele. la Baia.si fiara palosului..

. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. in bratele doamnei Maria.. Acest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn .Au facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. afara izbucneste furtuna.. In fata asistentei. ca pe umerii unor uriasi!".. care ii contrapuncteaza discursul...din cand in cand .. Fiecare fraza ce exprima hotararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere.Vazand ca ramai cu fagaduielile.se rostogoleste pe treptele tronului. cand Stefan il incoroneaza pe Bogdan.. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului. ingrijindu-se de piatra sa funerara. De aceea a fost nevoit sa incheie pacea cu turcii.. Dramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate... vine raspunsul scurt ("Pamant!").In chip firesc.ii spune el lui Bogdan . Il vedem pe Stefan "batran.cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. ci cumpanit".istovit . ce intregesc portretul lui Stefan. bolnav si neputincios". dupa vijelia de intrebari. urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios: ". Stefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana.pe de o parte .Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei."turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". boieri si curteni.popor". al sentimentelor domnului si dezlantuirea stihiilor naturii. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. Astfel.. El ii spune pietrarului ca nu-si doreste "un lucru uimitor.Si praful s-a ales de invoieli. am cautat sa unesc Rasaritul. Acestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand . modest. In Actul al IV-lea actiunea atinge alte doua momente dramatice..si conflictul psihologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui Stefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa Moldova in maini sigure. . afara fulgera. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". formata din osteni. ploua torential.. Domnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "C-am cercat sa unesc Apusul.. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n-o mai fi.. pentru ca . .. bubuie tunetele si .

Oana.Se intereseaza apoi ce fac Ulea. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". cu palosul in mana. cu numele Moldovei pe buze. voievodul "se duce ca un vifor" . formand doar un cadru care reliefeaza chipul eroului principal. care . Dar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior.dupa cum spune doamna Maria . Aflat pe patul de suferinta.si. Scena scoate in evidenta taria morala a omului-Stefan. Aceste personaje secundare sunt insufucient conturate. Spunandu-si rugaciunea. frica. Cele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. Stefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei Maria si ale lui Bogdan. Ignorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. In al doilea moment dramatic al ultimului act Stefan implineste cu mana sa judecata.spune el. Figura lui Stefan cel Mare: Piesa ramane in literatura romana .spune G. . restabilind cu palosul ordinea pe care a harazit-o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. pentru a nu-si stirbi aureola de supraom. Scena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s-au impotrivit vointei lui. Cu picaturi calde din sangele boierului pe sabie. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. Figura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. Moghila si fiul sau Tugulea. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna Maria."mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". Ele sunt simple elemente de decor. Acest moment constituie deznodamantul piesei. el isi converteste strigatul de durere intr-o relatare de razboi. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane.Calinescu . Spectatorul simte ca teama.desi trece prin torturi crancene isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: "Stefan al Moldovei n-are nevoie sa fie legat" . Ascutisul sabiei sale trece prin Ulea "ca printr-un aluat ce se dospeste". el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa-l sprijine pe Stefanita. Dragan si Stavar si il indeamna pe Arbore sa vegheze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. Rares ).

Pentru Rares... iar Oana ii subliniaza grija fata de supusi. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". "arhanghelul". In rarele momente cand nu se afla in scena. Celelalte personaje il numesc "slavitul" . Pentru fetele din jurul doamnei Maria. "zmeul batran" . In persoana lui Stefan romanticul Delavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. Astfel... in timp ce doamna Maria se ingrijeste de boala sotului. care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. "leul Moldovei" . Unul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "Ungurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei-tale ca de cuvantul craiului lor" . ce creste monumental din fiecare replica.. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. Dar "soarele Moldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. chintesenta a patriotismului. paharnicul Ulea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". voievodul este preocupat de soarta Pocutiei.si de vultur. ca "mare a fost. el "are noua suflete"..spune el.Aceasta se explica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou exceptional. "sfantul" . Mijloace de caracterizare: Stefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. pe om si pe supraom. ca "nu mai e Stefan. Astfel. "milostivul" etc. Delavrancea foloseste tehnica basoreliefului. Stefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. cu care face corp comun. .ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea.. din artele plastice.. nici "vulturul" de altadata. Ele fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin.. E umbra marelui Stefan". "varsa vapai". spunand ca " nare sfarsit cel ce are mila de toti".Sa se strecoare si sa se inalte".

turci. spunandu-i astfel fetei ca-i este tata. De aceea. silit sa se bata secole de-a randul pentru supravietuire."Ramai. drept. . Oana si Rares sunt copiii sai nelegitimi. precum paharnicul Ulea. un autocrat de care a ascultat intreaga Moldova si de teama caruia s-au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. iar fata de Oana foloseste un siretlic de om batran si bolnav.Stefan "ajuta si incuraja pe toti".. se poarta cu duiosie si grija. Pentru ca cei doi se iubesc. Sub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste.in lupta . punandu-si nadejdea doar in boala voievodului. tatal cauta sa previna incestul. pace. de vrea razboi. ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui in vreme de pace. Dar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. stapane . razboi". Cu doamna si Oana. Stefan este o mare energie care nu vrea sa piara. poloni sau unguri si alte neamuri. omul-Stefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. buruindu-i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu-l "slavitul". vointa tarii. erou exceptional de proportii romantice. darz si intelept. El se preface ca aiureaza. Caracterizarea pe care i-o face clucerul Moghila aminteste de Grigore Ureche: " Dar iata-l!. Doctorul Cesena isi aminteste de asemenea ca . "imparatul". Domnul e viteaz. iar putinii uneltitori. Dar nu poate face acest lucru pe fata. Personaj monumental. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". pe Rares il trimite la Harlau.il roaga doamna . fara deosebire. batranul Harman ii spune: "Vointa mariei-tale. Stefan cel Mare se suprapune ca personaj literar personajului istoric. Astfel. cu valurile de tatari. Raspunzand chemarii domnului.Rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. Stefan este imaginea poporului roman. "sfantul" . De vrea pace. ca si cu toti cei ce-l asculta si-l iubesc. ori ca-n razboaie n-a sarit unde a fost mai greu.ingrijesti de Moldova ingrijind de sanatatea ta". pentru a afla adevarul. insufletind pe cei cu inima scazuta". la mama sa.

. incercand sa scoata sabia si adresandu-se lui Ulea... iar sabia sa are putere de simbol. mandru de vitejia poporului sau. dupa o pauza. batranul voievod spune: . Domnul este autocratul cu vointa totalitara. La chemarea sa voinicii raspund fara sovaire. O! cum se varsa apele in Siret. Vointa lui este lege. Moghila subliniaza si omenia domnului care . care descrie lupta din valea Haliciului.. ii povesteste doamnei cum desi batran . fiind un semn al autoritatii tronului. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii.isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. Apoi.Vitejia lui Stefan este subliniata de Irina. care.> O! mai sunteti?.Strasnic racnea leul Moldovei." . clucerul Moghila. impotriva cardinalului polon. imbarbatandu-si ostenii...Sa nu mai sece izvorul vostru!" Stefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti. ca vuia valea si codrii". cu psihologia batranului care pipaie constiinta paharnicului. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea voievodului lor. ca si inlauntrul ei".. ii vaz si-i auz. isi aminteste cum domnul striga. Cand Bogdan refuza tronul. Dupa cum singur marturiseste inainte luptei din valea Haliciului.. Auziti?. spunand: "Spuneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea Haliciului".. domnul ii intampina cu vorbele: "I-auz si-i vaz. Cand se aprind focurile pe culmi. adauga: "Nu vreau sa vrea sa iasa". semn ca tara cheama plaiesii la lupta. al vointei autocratice a voievodului: "Nu vrea sa iasa. vorbind de lupta de la Razboieni. De asemenea..Stefan se arunca intinerit in valtoare: "Si curse sange pana la turloaiele cailor.. Dragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui Stefan...dupa lupta . iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care-i sunt apropiati.<Sub poale de codru verde....zice el prevenitor.

despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. om de mari energii fizice si morale... domnul aproba.Si toate pe. razes.. domnul spune ca niciodata n-a scos-o "impotriva unui om cumsecade".fiul lui Bogdan si nepotul lui Alexandru cel bun". vezi tulbure. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi... vreau!" Mai presus de interesele lui si ale rudelor sale. Io. desi isi simte sfarsitul aproape. Aceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic..si drept.Se vatuieste auzul. cei trei complotisti recunosc ca Stefan "a fost bun.. discutand cu clucerul Moghila despre ce inseamna "sa mori in patul tau"...Bogdan nu vrea.." . ce complica linia principala a conflictului. Cititorul cunoaste acum un alt Stefan.cu tara". diferit de cel intrat in legenda. Stefan voievod. Opinteli zadarnice. vornicul Duma.. Stefan spune: ". el doreste sa-l aseze pe tron inca din timpul vietii sale ... a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. Dar acest barbat incercat in multe razboaie.. Dar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea nau stirbit cu nimic destinul sau deosebit.incep sa se intunece.. De aceea. Moartea nu-l inspaimanta. domnul pune dreptatea norodului. el cocheteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie..simturile . Confruntarea cu moartea umple sufletul omului Stefan de o tristete retinuta.O sita coboara pe ochi.. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti.. De asemenea. Privindu-si sabia. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu Moldova..Asta e sa mori de moarte buna.. Eu auz si vaz ca la patruzeci de ani... Cand Moghila il anunta ca varul mariei-sale. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odihna. Desi vede cu tristete ca "neadormitul Stefan a ajuns lauza Moldovei". el este preocupat nu de stingerea sa biologica. Constient ca are un destin neobisnuit. ca "boier. din razesi boieri sadea". Cand doamna il intreaba ce-l doare. el raspunde ca " nimic pe domnul Moldovei. care ar putea slabi tara.. traieste drama batranetii si a sfarsitului inexorabil al vietii. Desi pe boieri "i-a cam scurtat"... taran supus..pe fiul sau Bogdan...

In acest moment de maxima intensitate a dramei.. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". ii impresioneaza si pe medicii sai. ca pe umerii unor uriasi. Astfel. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea!". enumeratiile.spune Stefan . de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. In urma luptelor purtate de strabuni de-a lungul secolelor."pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei. cu trupul "numai crestaturi". ii confera acestuia o conditie eroica. Stefan apare statuar. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului. caderea si moartea armasarului Voitis. pune in lumina patriotismul sau tulburator . Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. identificandu-se cu ideea de tara : Dorinta sa de a-l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc." Aceasta metafora proiecteaza hiperbolic faptul istoric. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. Expresia metaforica. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. Am s-o duc si cand voi muri. exclamatiile.Faptul ca moartea vine prea devereme. talgerul de grau scapat de doamna Maria. interogatiile. El ii evoca pe cei ce s-au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. Hotararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. incarcandu-se de tragism. Moldova arata ca un imens osuar. "Soarele Moldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. Astfel doctorul Smil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca Stefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. . desprins de grupul celorlalte personaje. stilul patetic. toate au rolul de a crea atmosfera. in care Moldova apare ca un taram mitic.. Discursul domnului. caci .

Adormi.spune ea fetelor din jurul ei .stati. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. desi Stefan il sfatuieste sa ramana acasa: "De n-as fi venit.. Furtuna se inteteste cand Stefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand.Sa-l culc.Cand afla de complotul boierilor. Fiecare fraza.Si-apoi asta nu pot". . este mandra de faptele lui si are pentru Stefan gingasii materne: "Sa-l vad pe viteazul meu. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. Desi sufere dupa arderea ranii de la picior. afara izbucneste furtuna.sa-i fac patul. Mos Harman e batran. mosilor. Framantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. n-as fi vrut ce vrea maria ta. Astfel. el isi depaseste neputinta fizica.. In felul acesta Stefan se impune ca un conducator trimis de providenta.. ca nu e de voi". Delavrancea face din Stefan al Moldovei o figura mitica. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. Cei doi batrani cad eroic pe campul de bataie.povesteste Moghila . istovit. care exprima hotararea neclintita a voievodului.desi stie ca-si pune viata in primejdie . Piesa nu impune un model politic. supusa vointei domnului. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. Ea il roaga sa nu plece bolnav in lupta. Cand Stefan isi impune vointa si-l incoroneaza pe Bogdan. . doamna Maria este blanda si iubitoare. conturandu-i figura si hranindu-se din seva lui.. pentru a crea imaginea utopica a unei lumi arhaice.. maria-ta. o imagine exemplara..paraseste patul de suferinta.. In timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa-l opreasca si pe el si pe batranul Stefan: "Ca le zise milostivul . el trece peste interdictia medicilor si . pedepsindu-l pe Ulea.. Hatmanul Arbore este un credincios slujitor al domnului. n-a fost nimic". pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. dar pentru el vointa domnului e lege . stabile si ritualizate.

. sugerata de credinte mistice. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". in spiritul militantismului de la 1848. piesa creeaza . Astfel. Nu exista nici o urma de opulenta. Ea pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. baiat de paisprezece ani. parc-ar avea aripi. Gandul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. nu are fastul unui palat voievodal.mulg caierul.Destele. Curtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca Ilinca. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". Reveca. Prin glumele lui.. Limba si stilul operei: . devenite parca sacre.. apoi "luna s-a aratat cu un cearcan rosu.Moghila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor.o lume anistorica. caier. Moghila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. Aceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. si fusul zbarnaie si pluteste. ci printr-o atmosfera arhaizanta. Hera ) sau de obiecte ca fus. "Inul curge din caier pe fus ca un fir de par.cu mijloacele picturale. cainii au urlat. lirico-descriptive ale simbolismului . Irina. si caierul se topeste. Tugulea. Balasa. Inimos si mucalit ca tatal lui." Culoarea istorica nu lipseste insa. descrisa inca din prima scena. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului. este suparat ca n-a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. spata si altele. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast.. doamna Maria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. Ea este realizata nu prin limbaj. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. furca. De aceea curtea de la Suceava.. Elemente romantice si simboliste in "Apus de soare": Romantica prin interesul pentru istorie. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. Jitnicerul Stavar comunica stolnicului Dragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel.

pe Teleajen.Unde sunt parintii vostri? La Cetatea Alba.Saraci si voi si eu.. urmate de enumerarea numelor proprii vestite.. "postelnic" . "sa nu te auza" .Unde sunt mosii vostri?.Bolduri?. la Soci.. la Baia. au un mare efect scenic.Unde sunt batranul Manuil si Goian... si Gangur. "Apus de soare" este o capodopera oratorica.Limba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al XVI-lea si unele cuvinte au un colorit istoric...la Scheia.. repetitiile simetrice. Scriitorul foloseste . "vrusei" . "jitnicer" etc.... Aceasta se explica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti. "clucer" .O! cum se varsa apele in Siret... "s-am trimes" . cu sonoritati istorice impresionante.. si fiara palosului. Ca particularitati de stil.. asa vin suvoaiele in Suceava la chemarea Voievodului lor"! Mestesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui Stefan cel Mare.. In asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul-orator care a fost Delavrancea a descoperit valente oratorice.. Toate refac culoarea locala.....Pamant!" .. "deste" . si Oana.. (cu sens de "inalienabil"). si Iuga.la Orbic.. exclamatiile si interogatiile. la Lipnic.. . concretizat in cuvinte ca "d-ai fi" . ... cadentarile ritmice ale replicilor. Stefan vorbeste ca un poet profet.. la Cosmin. la Razboieni. impresionand spectatorii: "Oh! padure tanara!.aparent inadecvat . si Gotca. "stolnic" .Presarati. "parcalab" . .. Stilul: Din punct de vedere al mijloacelor de expresie. La vederea ostenilor ce se aduna. Stefan" .. trebuie remarcate procedeele stilului romantic... la Chitila.. Dintre acestea amintim pe "ohavnic" . si Gherman... si Stibor si Cande. Exclamatiile si interogatiile. "acusica" .. Ici-colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . si Mihai Spatarul.. ca si denumirile de rang si atributii de tipul "hatman" . "logofat" . la Racova. lirismul tasnind in exclamatii si metafore grandioase: Oh! saracii!.. ii vaz si-i auz. "doparte" . titulatura voievodala "Io..Saracii mei s-ai vostri.. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" .I-auz si-i vaz. "zisei" etc ).Ce bogata e Moldova!. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. insiruirile... "dada" .graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului.

ploua torential. Ici-colo apare cate o zicala populara. vine raspunsul scurt ( "Pamant!" ). si Cande" duc spre un fortissimum in scara... afara fulgera. .este contrapunctat de o dezlantuire a stihiilor. si Dajbog parcalabul.. Astfel. In anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. Astfel. are ca scop obtinere unui efect maxim.in final .si Goian. Stefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. ajuns la asfintit. se simte ca "o pluta batrana si scorborosita langa un bradut verde. si mi-o si impart!". Stefan constata cu amaraciune: "Nici n-au treierat graul din care sa-mi fiarba coliva. ca pe umerii unor uriasi!" ).. Dintre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore.din cand in cand . "soarele Moldovei".si Ilea Hurul comisul..si fiara palosului Boldur"). Repetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa.Se pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. Apoi.. si Stibor. Langa ea. bubuie tunetele si .cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. stufos si drept". fetele din jurul doamnei sunt "ca ierburile crude de pe batranul turn al Sucevei". iar sarutul voievodului cade pe crestetul Oanei "ca ploaia pe holde verzi". urmat de o metafora extraordinara prin retorismul ei grandios ( "Si pe oasele lor s-a asezat tot pamantul Moldovei. iar anume sonoritati pe metri egali. auzind de complotul boierilor. Dupa aceea. in chip firesc. ca in exemplul " . cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". Retorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si .