Eclipsele de Soare si de Luna

Cele mai spectaculoase fenomene ceresti, pe care le poate vedea un pamntean - n afara cometelor - sunt, fara ndoiala, eclipsele de Soare si cele de Luna. Stim ca Pamntul se roteste n jurul Soarelui si Luna se roteste n jurul Pamntului. Datorita miscarilor de revolutie ale Pamntului si ale Lunii se ntmpla ca cele trei corpuri sa se gaseasca pe aceeasi dreapta, situatie n care se produc eclipsele. n functie de modul n care sunt aliniate Soarele, Pamntul si Luna, eclipsele pot fi: de Luna daca Pamntul este situat ntre Soare si Luna! si de Soare daca Luna se afla ntre Soare si Pamnt!. Deci, eclipsele de Luna sunt posi"ile numai n perioadele de Luna plina, iar cele de Soare nu se pot produce dect n perioadele de Luna noua. Daca planul or"itei lunare si planul or"itei Pamntului n jurul Soarelui ar coincide, atunci la fiecare Luna noua am avea eclipsa de Soare, iar la fiecare Luna plina am avea eclipsa de Luna. nsa, datorita ung#iului de $ grade format de planele celor doua or"ite, eclipsele pot avea loc numai cnd, n fa%ele de Luna noua si Luna plina, Luna se afla n apropierea punctelor de intersectie a celor doua or"ite numite noduri !,deci odata la & luni, pe an putndu-se produce ma'im ( eclipse . Prin eclipsa se ntelege fenomenul prin care un astru fara lumina intra n conul de um"ra al unei planete, deci este lipsit de lumina Soarelui. De e'emplu Luna poate fi eclipsata de catre Pamnt) Luna aflndu-se atunci n um"ra Pamntului, si nu mai primind lumina de la Soare, noi o vom vedea ntunecata. *clipsele de Luna pot fi: totale - cnd Luna intra n ntregime n conul de um"ra al Pamntului si partiale - cnd Luna intra numai n parte n conul de um"ra al Pamntului. *clipsa de Luna ncepe prin intrarea acesteia n penum"ra Pamntului si continua cu intrarea totala sau partiala! a Lunii n um"ra Pamntului. n timpul eclipsei totale de Luna, discul lunar nu este complet invi%i"il, ci are o culoare rosie-nc#is, fiind luminata n acest timp numai de ra%ele refractate si dispersate de catre marginile atmosfere terestre. +raversarea conului de um"ra al Pamntului durea%a cel mult , ore. - eclipsa de luna este vi%i"ila din orice punct de pe Pamnt unde Luna este deasupra ori%ontului si deci poate fi o"servata de pe jumatate din suprafata Pamntului. Spre deose"ire de eclipsa de Luna, care poate fi va%uta de orice o"servator, eclipsarea totala a Soarelui poate fi o"servata numai din punctele suprafetei terestre care sunt acoperite de um"ra Lunii.*clipsele de Soare sunt: partiale - cnd discul Lunii acopera partial discul Soarelui, totale - cnd discul Lunii n ntregime discul solar si inelare - cnd discul lunar acopera numai regiunea centrala a discului solar. Luna fiind un corp opac, atunci cnd se afla ntre Soare si Pamnt pe aceeasi linie cu acesta! opreste o parte din lumina Soarelui si pe Pamnt va cadea um"ra Lunii. n aceea regiune de pe Pamnt unde cade um"ra discului lunar se va o"serva o .eclipsa. totala de Soare. n acelasi timp n alt loc de pe Pamnt, unde cade penum"ra Lunii, Soarele va fi

partial acoperit si va fi o"servata o .eclipsa. partiala de Soare. *clipsele totale se pot produce datorita relatiei care e'ista ntre dimensiunile Soarelui, Pamntului s/ Lunii si datorita distantelor Soare-Pamnt, respectiv PamntLuna, asfel nct lungimea conului de um"ra al Lunii este mai mare dect distanta de la Luna la suprafata Pamntului. *clipsele totale de Soare nu pot fi va%ute dect de pe %one foarte restrnse ale suprafetei terestre datorita faptului ca um"ra Lunii pe Pamnt este relativ mica, avnd diametrul ma'im ,(0 1m. 2iscarea de rotatie a Pamntului de la vest la est! precum si miscarea de revolutie a Lunii pe or"ita sa n jurul Pamntului fac ca um"ra Lunii sa se deplase%e continuu pe suprafata terestra, cu o vite%a de apro'imativ &00 1m3#, mai mare dect vite%a avioanelor cu elice! ceea ce da nastere unei ."en%i de totalitate.. ntr-un loc dat durata eclipsei totale de Soare nu depaseste (,$ minute. n acelasi loc de pe suprafata Pamntului eclipsele totale de Soare sunt foarte rare putnd fi o"servate o data la ,00-400 de ani. nca din vec#ime eclipsele au fost pre%ise cu multa usurinta deoarece sa o"servat ca se repeta dupa apro'imativ 56 ani, 55 %ile si ( ore. 7ceasta perioada a fost numita .ciclul Saros.. 8iecare ciclu Saros contine (0 de eclipse dintre care 95 de Soare si ,: de Luna. Desi sunt mai putin numeroase, eclipsele de Luna par mai frecvente fiind vi%i"ile de pe jumatatea glo"ului unde Luna este deasupra ori%ontului, n momentul eclipsei.! ;a"ilonienii au descoperit cum sa anticipe%e eclipsele, iar grecul +#ales a nvatat trucul de la ei. Se spune despre el ca a pre%is ca n 7sia 2ica avea sa se produca o eclipsa de Soare n anul $6$ .e.n. si a avut dreptate. De fapt, armatele a doua tari din %ona, 2edia si L<dia, se pregateau sa nceapa "atalia atunci cnd s-a produs eclipsa. Cele doua armate au fost att de nspaimntate de acest semn rau, nct s-au gra"it sa nc#eie pace si au revenit acasa fara sa fi luptat. 7stronomii din %ilele noastre au facut calculul invers, pentru a afla data e'acta a eclipsei, care s-a produs n ,6 mai $6$ .e.n. 7sfel, "atalia anulata este primul eveniment din istoria umanitatii a carui data este cunoscuta cu preci%ie. n tara noastra ultima eclipsa totala de Soare a fost va%uta la 5$ fe"ruarie 5:&5, durata ma'ima a eclipsei fiind de , min. 40 s. si traversnd =omnia la sud de Dro"eta +urnu-Severin, Pitesti, +rgoviste, Ploiesti, ;raila, linia centrala situndu-se tangenta la granita sudica a tarii. >rmatoarele eclipse totale de Soare vi%i"ile n tara noastra, vor avea loc la 55 august 5::: si la ( octom"rie ,54$. n data de 55 august 5::: vom vedea, cum n plina %i Soarele va fi acoperit ncet de discul Lunii. ;anda de totalitate va traversa tara noastra, linia centrala trecnd prin ?ulcan, Pitesti, ;ucuresti. 7radul se situea%a de aceasta data n "anda de totalitate.